Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnici a Moldovei

Facu ltatea Ca lcu latoa re, i nformaticE gi m icroel ectron ici

LA S.A.V.
La Lucrarea de Laborator nr.2
Tema: Determinarea concentraliei substanlelor nocive
sub formS de g aze si vapori in aerul zonei de muncd

A efectuat: Polovei Roman

A verificat: Gorea Rostislav

Chisinau 2018
1. Scopul lucririi
Familiarizarea studenlilor cu metodele Ei mijloacele tehnice pentru determinarea
concentraliei substanlelor nocive in aerul zonei de munc6.

2. Nofiuni teoretice
Multe procese tehnologice in activitatea de produclie sunt insolite de folosirea gi degajarea
substanlelor toxice care polueazd. aentl zonei de muncd, acestea pot cauza intoxicarea
omului.
Majoritatea cazur\lor de intoxicare qi imbolndvire profesionale sunt legate de nimerirea
substanlelor nocive in organismul omului prin cdile respiratorii. Aceastd cale este cea mai
pericuioasd deoarece substanlele nocive, foarte usor, nimeresc din pldmdni in sdnge qi sunt
rdspdndite in intreg organismul uman.

La nimerirea substanlelor toxice are loc intoxicarea persoanei, iar la o acliune indelungatd a
factorilor nocivi - aparilia bolilor profesionale.
Conform normelor sanitare Ei standardului de stat GOST 12.1.005-88 concentralia de
substanle nocive nu trebuie si depdqeascd concentraliile maxime admise (CMA), iar
controlul concentraliei substanf elor nocive trebuie efectuat sistematic.
Dupd gradul de influenli asupra organismului deosebim 4 clase:

1 - substanle extrem de periculoase

2 - substanle inalt periculoase
3 - substan{e moderat periculoase
4 - substanle pulin periculoase

Concentratia maximi admisi in aerul de muncd este o astfel de concentralie a substanlei

nocive care la inhalarea ztlnicl, de 8 ore, sau altd duratd a schimbului de lucru, nu duce la
aparilia intoxicaliilor sau a bolilor profesionale.

Structura analizatorului universal de gaze:

1 - capacul de jos; l0 - duza (qtu!ul);
2 - arcul din o!el; 11 - dopul de vatS;
3 - sifonul din cauciuc; 12 - praful indicator;
-
4 capacul de sus;
5 - dispozitivul de directare Ei stopare;
6 - tlja gradatd;
7 - bucES;
8 - conductd (furtun) din cauciuc;
9 - tubul din sticla;

Figurc 1: Analizoior universol de goze UG-2

3.Mersul lucr[rii
1. Am studiat structura analizatorului universal de gazeTJG-2.
 2. Am introdus in bucgd tija (6) in aqa fel ca fixatorul (5) sA lunece pe qanlul tijei pe
care sunt indicate limitele volumului aerului infiltrat (pentru benzind - 35).
3. Am apdsat cu mAna tija, comprimdnd sifonul de gumd p6nd cdnd fixatorul intri in
ad6ncitura de sus a qanfului tijei, fixdnd paharul de gumd in stare comprimati.
4. Am unit tubul de indicalie la conducta de gum5, la orice capdt.
5. Alt capdt l-am indreptat i partea gazului (cdtre vasul deschis ce contine substanla
studiati - benzind).
6. Am apdsat cu mAna tija, iar cu cealaltd am eliberat fixatorul qi am ldsat tija sd se
miEte p6nd c6nd fixatorul a intrat in ad6ncitura a doua. in acest timp prin tubul
indicator se infiltreazd, proba de aer.
7. Dupi ce fixatorul a intrat in gaura de jos a tijei infiltrarea aerului continud in
sifonul de gumd, datoritd vacuumului ce s-a format in acesta.
8. Dupd ce am obflnut concentralia gazelor , am adus-o la condilii normale folosind
formula:

*_a(273*t)*760 ,
- mg /m' ?

273 Pr
*
Unde: x - concentrafia noxei adus6la condiliile normale;
a - concen tralranoxei mdsuratd ., airporitivul IJG-2, mglm3;
t - temperatura aerului in incdpere, grade Celsius;
P, - presiunea atmosfericd in timpul mdsurdrii, mmHG

9. Rezultatele oblinute le-am introdus in tabelul 1.

1O.Am apreciat rezultatele mdsurd.rilor efectuate, le-am comparat cu normele-n
vigoare.
Tabelul l: Rezultatele
Volumul
Numdrul Volumul Presiunea Concentralia Clasa
aerului T*i, Ganil Temp., CMA
Nr. de total, oc atmosfericd substan{ei ,i de
infiltrat min cercetat ,3 m8/m'
ml
infiltrari ml mmHG mg,m pericol
1 t J 4 5 6 7 8 9 10 11
1 300 1 5 benzind 1 300 18.2 762 1702.18 100 4

4.Concluzia
in aceastd lucrare de laborator, am determinat concentratia vaporilor de benzind,in aerul
zonei de muncd si am stabilit cdaceasta depaseste de 17 ori c.M.A.
Mdsuri si mijloace de proteclie:
- Inlaturarea sursei de scurgere a substantei;
- Instalarea sistemului de ventilae a zonei de munca;
- Limitarea accesuiui la zona data;
- Pastrarea substantelor nocive in incaperi speciale;
- Dotarea personalului cu mijloace individuale de protectie:
. Masca antigas;
r Respirator;
Dotatrea cu costum, incaltaminte, manusi, ochelari si ecipament de protectie a
capului;
Manusi biologice;
Alimentatie de protectie (lapte, fructe, legume, vin rosu dozat);
Mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice;
Inlocuirea substantelor extrem de pericuioase cu aitele mai putin periculoase daca
este posibil;
Purificarea chimica a aerului.
 Ministerul Educafiei Republicii Moldovei
Universitatea Tehnicl a Moldovei

a I rt
Lucrare de laborator nr. 3

Tema: Determinarea concentraliei prafului in aerul mediului de

produclie

Arcahzat: Polovei Roman

A verificat: Gorea Rostislav

2018
Scopul lucrlrii: determinarea concentraliei prafului in aerul zonei de muncd qi aprecierea sanitaro-igienic[
a conlinutului de praf din mediul aerian.

No{iuni generale
Una din cele mai rdspindite noxe de produclie in construclie, industria materialelor de construclie,
industria in minieri Ei multe alte ramuri ale industriei este praful prezent in aerul zonei de muncd. Praful
poate afecta un numdr mare de angaja[t, ce se afld concomitent in zona poluatd. Nimerind in organele de
respirafie, pe piele Ei inveligurile mucozitare, praful devine sursa imbolndvirilor qi intoxicafiilor, cauza
traumdrii cdilor superioare de respiralie, ochilor, pielii qi altor organe.
Praful de produclie prezint5, prin sine particule solide minuscule, capabile sd se afle timp indelungat
in aer in stare de suspensie.
Dupd un gir de indici, praful poate fi clasificat in modul urmitor:

. dupd provenienld (componenla): organic (de provenienld vegetald Ei animald, precum gi

chimicd);
neorganic (prafurile de calcar, ciment, ipsos, cuar!, inclusiv prafurile metalice de plumb,
aluminiu, zinc etc.)
o dupd dispersitate: praf vizibil, cu dimensiunea particulelor mai mare de 10 mkm; praf
microscopic - dimensiunea particulelor mai micd de 10 mkm;
o dupd toxicitate: praf agresiv sau toxic (de plumb, a.rseniu, bitum); praf inert (de
lemn,zahdr,ciment etc.);
. dupd pericolul incendiar - explosiv: cu pericolul de explozie (aerosoluri Ei cefuri formate de
prafurile organice, de sulf, magneziu); flri pericol de explozie (de azbest,corund etc.).
Cel mai periculos este considerat praful cu dimensiunea particulelor mai micd de 5 mkm, care
pdtrund adinc in tuburile pulmonare, concresc cu lesutul pulmonar, inrdutdlind funclia lui de bazi,
asimilarea oxigenului Ei eliminarea dioxidului de carbon, fapt ce provoacd sldbirea organismului, sciderea
capacitdlii de munc6 gi rezistenlei organismului la diferite boli infectioase gi de alti natur[.

Afectarea pldminilor, cauzatd de acliunea fizico-chimicd a prafului, poartd denumirea de

pneumoconiozd., care, in dependenla de praful ce a cauzat-o, poate fi sub forml de silicozd, silicatozd,
azbestozd, cimentozd. anffacozd etc. Afari de bolile de pl6mini, praful de produclie provoacd boli de piele
(dermatite, exeme), boli de ochi (conjuctive), boli ale cdilor de respiralie (astmd nazald, faringitd, bronqitd
etc.).

Gradul de influenld a prafului asupra organismului uman depinde de componenla fizico-chimici a

acestuia, de dimensiunea Ei forma particulelor, de concentralia lui in aerul zonei de muncd.

Normele sanitare de proiectare a intreprinderilor industriale (SN 245-71) qi STAS 12.1.005-88

,,Aerul zonei de . munc5. Cerinlele sanitaro-igienice generale" reglementeazd C.M.A. ale substantelor
ddundtoare in aerul incdperilor de produclie.

Prin C.M.A. se subinfelege concentralia, care in cazul muncii zilnice in condiliile respective timp de
8 ore sau altd duratd a zllei de munc6, dar nu mai mult de 40 ore pe sdptdmind, pe perioada intregului stagiu
de muncd. nu provoacd deregiSri a1e stdrii sanatAli atdt in procesul activitdtii de muncd, cit Ei in termenele
indepdrtate ale vielii generaliilor actuale Ei viitoare.

Metodele de determinare a concetrafiei prafului

Vletoda gravimetrici este fundamentald la aprecierea gradului de poluare a aerului zonei de muncd cu
prafuri. Ea se afl6 labaza existentului sistem de standarde a securitilii muncii drept metodd standard gi se
bazeaz6. pe determinarea masei prafului. relinuti pe hltru la trecerea prin el a unui volum bine determinat de
aer exprimat in m3. Proba de aer se ia, de regul6, la nivelul zonei de respiratie a muncitoruiui (1.5...1.7m).
 Mai rar sunt folosite metoda de numdrare, care constS. in num5rarea particulelor de praf, ce se conlin
intr-un cm3 de aer qi sunt depistate cu ajutorul microscopului gi metoda fotoelectricd,bazatl pe schimbarea
fluxului de lumind ce care pe fotoelement la trecerea prin aerul poluat cu praf. Metoda de numdrare (la
studierea gradului de poluare cu praf a aerului zonei de muncd) este folosita in cazul unei poludri
neinsemnate qi da posibilitatea de a obline informalie despre dimensiunile ;i formele particulelor de praf.

Instalalia pentru luarea probei aerului constd dintr-un aspirator dotat cu unul sau citeva reometre
pentru determinarea volumuiui de aer poluat ce trece prin filtru intr-un minut, dispozitilul de menlienre a
filtrului Ei furtunul care uneEte dispozitivul cu aspiratorul.

Volumul aerului aspirat prin filtru se aduce apoi la condilii normale, drept care se considerd:
oC;
temperatura - 0 presiunea -760 mm Hg; umiditatea relativd a aerului - 50 % (GOST 12.1.005-88).
Agadar, la detenninarea concentraliei prafului, pe ling6 instalalia mai sus descrisi, sunt necesare aparataje
pentru determinarea presiunii atmosfbrice (barometrul) qi temperaturii aerului in locul mdsuririi
concentraliei prafului (termometrul).

Concentralia prafului se determini din relalia:

tTLz- t
t- - #,Vo*
ITL

T
mg/m', in care: fii1 - rnaS& filtrului pind la luarea probei, mgi mz - masa filtrului dupa
luarea probei,mg; V6 volumul de aer trecut prin hltru timp de un minut adus la condiliile normale, m3; t
- -
durata probei de praf, min.

Vo:Vt * 27 3*P I (27 3+t)* 7 60, m3

Unde:

P - presiunea atmosfericd in locul m6sur5rii

t - temperatura aerului in locul misurdrii

V1- volumul de aer trecut prin filtru timp de un minut la temperatura t(oc),m3

o 3r-
U O =l
o o bo E !Bs
L
o E = a c.l
o. o. o- OU?
a)
E
)(6
o !O fr7
O xS () ()
.2=
io
.o -o
= L tr o otr a6
!
() -': L
C) r€ ->^
)(ntr
o !
xo o tz E X
(.)
G-
L
H@
XE
z Fo- F()
O O
o o d s€ G
L
o L (!:
c 0.) =
() !
o
o o ()tr
to o O
o_o
O o o
F Q
rr O

I 2 3 I J 6 7 8 9 t0 11
1 Camera de praf 18 737 317 322 5 1 0,0100 500 6
50016: 83,(3)

Concluzie: in lucrarea de laborator am determinat concentralia prafului de creti in camerd de praf care este
83,(3),ceea ce inseamnd ci aceasti concentralie dep[geqte cu 83 de ori concentratia marimd admisd de 6
,]
mg/m-.
Mdsuri de proteclie

1) Utilizarea echipamentului de proteclie (masca ariigaz, ochelari protectori, mdnu,incdlldminte ;i

costume de proteclie,respiratoare)
2) Ventilareaincdperii
3) Filtrarea qi umizarea aerului
4) Ermetizarea aparatelor, instalaliilor care conduc praf
5) Amplasarea depozitelor de materiale pulverolente gi a utilajelor ce scot praf in afara orelor de praf in
partea opusd direcliei dominante a vinturilor
6) tnlocuirea procedeelor uscate cu procedee umede in limita posibilitElilor tehnologice

tntrebiri de autocontrol

1. Ce este praful de produclie?

2. Cum se clasificd prafurile de produclie?
3. De ce factori depinde gradul de influen16 a prafului?
4. Ce este C.M.A.?
5. Prin ce metode poate fi determinatd concentralia prafului?
6. Ce boli poate cauza praful?
l. In ce unitdli se mdsoard C.M.A. ?
8. In ce constl metoda gravimetricd de determinare a concentrafiei prafului?
9. Care sunt indicii ce determind conditiile normale?
 Ministerul Educafiei Republicii Moldovei
Universitatea Tehnicl a Moldovei

apo rt
Lucrare de laborator nr. 4

Tema: Cerc etarea ilumin[rii la locul de munc6

A rcalizat: Polovei Roman

A verificat: Gorea Rostislav

201 8
.Scopul lucririi: a familiariza studenfii cu principalele noliuni gi
principiul de noffnare a iluminatului de produclie; a forma abi1it61i de
lucru cu aparatele de misurare a iluminarii la locurile de muncd,
mdsurarea acesteia si folosirea de materialele normative.

Clasificarea ;i normarea iluminatului de produc{ie

ln dependenld de sursa de lumin[, iluminatul de produc]ie poate fi de trei
tipuri:
. natural, creat de discul solar Ei lumina difuzd a bol1ii ceregti;
o artificial, creat de sursele electrice de lumin[;
. mixt,la care iluminatul natural insuficient este completat cu sistemul
artificial de iluminare.

lncaperile in care oamenii se afl6 permanent trebuie sa aibd, de regu16,

iluminat natural creat de:

. lumina laterald - prin ferestrele din perelii exteriori;

. lumina de sus - prin felinarele (lucarnele) acoperiEului;
. lumina combinatd - prin ferestrele din pereli Ei prin felinarele din
acoperiq.
Datoritd variafiilor considerabile ale luminii naturale exterioare (fig. 8.1),
condilionatd condilionatd de perioada anului, de timpul zilei Ei de condiliile
meteorologice, a stabili marimi absolute a1e ilumin[rii naturale este imposibil.

Lumin[toarele pentru iluminarea locald trebuie sd aibd reflector intrasparent

qi unghiul de protec{ie nu mai mic de 10o. La amplasarea lumin[toarelor mai jos
de nivelul ochiului muncitorului se admite ca valoarea unghiului de proteclie sd
se afle in intervalele de la 10 pin[ la 30o. in cazul iluminarii cu lampe
luminiscente dotate cu difuzoare de lumind, unghiul de proteclie se acceptd in
limitele 1o ... 3oo.
Aparatele pentru misurarea iluminlrii
Pentru mSsurarea iluminlrii suprafelelor locurilor de muncd se folosesc luxmetrele
fotoelectrice de tip IO-16, IO-17, IO-116.

Luxmetrul IO-116 constd din aparatul de mdsurare, alcdtuit dintr-un miliampermetru,

scara cdruia e gradatd in luxi, fotoelementul din seleniul de tipul O- 102 qi filtrele absorbante
pentru el. Pe panoul aparatului de mdsurare sunt amplasate butoanele de comutare Ei tablilele
cu schema ce leaga acliunea butoanelor Ei a filtrelor absorbante folosite cu diapazonul de
mdsurare

Pentru micEorarea greEelii aparatului pe fotoelement se imbracd un capac, alcdtuit

dintr-o emisferi din masd plasticd cu proprieteli de difuzie a luminii si dintr-un cerc
intrasparent. Capacul este marcat cu litera K qi poate fi folosit impreund cu filtrele
absorbante care au marcajul M(10), P(100) Ei T(1000), care impreund cu capacul K sldbesc
lumina ce pStrunde spre fotoelement respectiv de 10, 100 Ei 1000 de ori.

in timpul mdsurdrii, fotoelementul trebuie sd fie piasat orizontal. Acul aparatului

trebuie sd se gdseascd in pozilia "Zero".Dtapazoanele de mdsurare a luxmetrului IO-116 qi
coeficientul nominal de sldbire in dependenlE de combinalia "capacul + filtrul absorbant"
sunt prezentate in tabelul 8. i.

Tabelul 8.1

Diapazoanele de misurare,lx Combinalia Coeficienrul de slSbire

"capacul+filtrul"
5-30 Cu fotoelementul 1

1-100 descoperit 1

5-300 K,M 10
120-1000 K,M 10
500-3000 K,P 100
1700-10000 K,P 100
s000-30000 K,T 1000
17000-100000 K,T 1 000

Principiul determindrii ilumindrii mdsurate constd in urmitoarele: in dreptul fiec5rui

buton se determinS cu ajutorul filtrelor (sau fird ele) valoarea maximalS a diapazoanelor de
mdsurare.

La ap6sarea butonului din dreapta, in dreptul cdruia sunt indicate valorile maximale ale
diapazoanelor de mdsurare multiple cifrei 10, pentru luarea indicaliilor va fi folositS scara cu
lungimea 0..100, iar la apdsarea butonului din stinga- scara 0..30. Indica{iile aparatului in
diviziuni pe scara respectivd trebuie inmullite cu coeficientul de recalculare a scdrii in
dependenla de combinalia filtrelor folosite (tab 8.1).

in legdturd cu aceasta, drept criteriu de apreciere a ilumindrii in interiorul incdperilor

este acceptat6 o mSrime relativd - coeficientul zilei e (CZ), determinat dupd formula:

n : '='"
r * 1oo
o/o,

in care:
Ein - iluminarea in punctul respectiv a incdperii, 1x;
 E.*t - iluminarea exterioard orizontald, creatd de lumina difuzd a bollii cereqti,lx.

Iluminatul natural in incdperi este reglementat de normele gi regulile de construclie

SniP 23-05-95 "Iluminatul natural qi artificial". Valoarea nornatd a CZ, en, clt considerarea
caracterului lucrului vizual, sistemului iluminat, regiunii de amplasare a clidirii pe teritoriul
C.S.I. gi propriet6lle de reflectare a inveliqului terestru trebuie determinat dupd formula:

€N = eL*mN,
ln care:

e|, - mdrimea CZ,luatd din anexd (anexa corespunde tabelului 1 din SniP 23-
0s-e5);

rrl11- coeficientul fotoclimei, determinat dupd tabelul 4, (SniP 23-05-95) in

dependenld de zona situdrii clSdirii pe teritoriul C.S.I. (pentru Republica Moldova, m:0,8).

Valoarea CZin cazul iluminatului lateral dintr-o singuri parte a incdperii se normeazd
in punctul situat la distanla de 1 m de cel mai indepdrtat perete de golurile de 1umin6, la
interseclia planului vertical ce trece prin punctul dat Ei suprafala convenlionald de lucru.

ln cazul iluminatului superior sau combinat se norneazd,valoarea medie aCZin

punctele amplasate la interseclia planului vertical al incSperii ce trece prin aceste puncte qi
suprafala convenlionald de lucru. Primul ;i ultimul punct se ia Ia dinstanla de 1 m de la
suprafala perelilor sau despdrliturilor

in cazul iluminatului artificial, de regul6, este folositd varianta iluminatului combinat,

adicd afard" de lumindtoarele instalate pentru intreaga incdpere (iluminatul general) sunt
instalate lumindtoarele separate pentru locurile de muncd (iluminatul local). Folosirea
iluminatului combinat este condiflonatd de motive economice, deoarece crearea unui sistem
puternic de iluminat general este costisitoare. Reieqind din necesitdlile respectdrii condiliilor
igienice, este necesar ca iluminatul general sd constituie nu mai pu{in de 10 Yo fa[d de
iluminarea combinatd a locurilor de muncd.

La stabilirea norrnelor de iluminare se line cont de condiliile lucrului vizual: cu cit este
mai micd obiectul de deosebire, cu atit mai puternicd trebuie sd fie iluminarea la locul
respectiv de muncd.

Productivitateamuncii, dupd datele observdrilor, in cazul lucrului vizual incordat

cregte odatd cu creqterea ilumindrii, pind la 1000 lx. Iluminarea mai mare de 1000 lx nu
favortzeazd creqterea productivitelii muncii, insd reduce oboseala ochilor. in cazul lipsei
factorilor ce pot provoca orbirea iluminarea poate fi de ordinul a 10000 lx si chiar mai rnare.

SNiP 23-05-95 stabileste valorile minimale admise a1e ilumindrii in incdperile de

produclie qi auxiliare, in clddirile iocative qi sociale, in spalii deschise qi pe teritoriile
intreprinderi lor industriaie.
 Stabilind nivelul ilumindrii mai mare decit cel admisibil, se vor lua mdsuri ca sd nu
aparl, fenomenui de orbire a muncitorilor. Pentru proteclia ochilor de luminanta orbitoare a
sursei de lumind se folosesc instalalii speciale, numite lumindtoare.

Caracteristicile protectoare ale lumindtorului sunt determinate de tipul inveli;ului qi

unghiul de proteclie, care este format de orizontala ce trece prin filamentul lampei gi linia ce
uneqte punctul marginal al filamentului cu marginea opusd a armdturii qi se determind din
relalia:
hH
tgv R+h R1
(8.3 )

Ordinea efectuirii lucririi de laborator

Misurarea iluminlrii naturale
La mdsurarea ilumindrii naturale, in incdperile de produclie se determind valoarea
reald. a CZ care se compari cu valoarea normatd a CZ (SniP 23-05-95), in conformitate cu
caracteristica lucrului vizual executat.

in timpul determin[rii valorii ilumindrii se vor efectua urmdtoarele:

o se va mdsura iluminarea naturald in incdpere la nivelul

in afara incdperii Ei
locurilor de muncd, lingd fereastrd qi la distanla de 1,2,3,4, qi 5 metri de la
fereastr6;
o dupd formuld de calculat CZ pentru fiecare punct;
a de construit curba schimbdrii valorilor CZ in dependen!5 de distanla de la
fereastrd;
a de calculat en linind cont cd pentru Republica Moldova coeficientul m:0,8
a de comparat CZ mdsurat lingd peretele opus ferestrei cu en calculat;
a datele oblinute se inscriu in tabelul 8.2
T abe Iul 8 ,2

Caracteristica M[rimea Categoria CZ mdsurat ei:en * rtly Concluzii

lucrului vtzual obiectului de lucrului vizual (norma)
deosebire, mm
de precizie medie 0,5-1 IV eo=54 Yo 1,2 In punctele
ef26 o/o
cercetate,
o/o
ez:10 coeficienlii
Q:8 o/o
zllei
o/o
eq:6 corespund
e5:4 Yo NMC
c.04.02.2016
 Graficul schimbirii valorilor CZ
60

\a
30

20

10

0
0 L 2 1 l5
DISTANTA
oA

-a

Mlsurarea iluminlrii artificiale

Misurdrile se efectu ctueazd,in laborator la trei locuri de muncd, Ei dupd rezultatele
mdsuririlor se fac concluzii despre corespunderea iluminirii mdsurate cerinlelor normelor
igienico-sanitare (locurile pentru mdsurdri sunt indicate de cdtre profesor).
Datele oblinute se inscriu in tabelul 8.3
Tabelul 8.3

()-) U
!v-
5Q
A^.- )'* o
X
:x
AJ- A- a= ii -t N
LW
-oN OO
co ]=
or5 O
J
ou 6i
tr,o 9'= C)- U
() :!
.==
a.
a Z
F
Laborator Mixt IVd Mare Luminos Er:400 200 Iluminarea
la3 E2:250 in punctele
locuri de E3:400 mdsurate
muncd corespunde
normelor

Concluzii: luminatul corect are o forte mare importanta , deoarece

acesta influenteaza direct asupra elicientii lucrului efectuat . O
iluminare corecta a locului de munca poate spori eficienta lucrului
iar iluminatul incorect poate duce chir I boli grave ale ochilor.