BULETINE DE ANALIZĂ – INTERPRETARE

MICROCLIMAT_BULETINE DE ANALIZĂ

1. Temperatura aerului: 280C

Umiditatea relativă: 29%
Viteza curenţilor de aer: 0,125 m/sec
Temperatura radiantă medie: 400C
Temperatura efectivă: 24,20TE
Temperatura centrală: 37,80C
Temperatura cutanată: frunte 34,80C; picior 32,80C

Concluzii: Ce tip de microclimat este in mediul analizat ? Cum se modifica indicatorii

fiziologici?
microclimat cald-uscat, care solicita mecanismul de termoreglare, prin modificarea
indicatorilor fiziologici subiectivi (temp efectiva) si obiectivi (temp centrala, cutanata)

2. Temperatura aerului: 170C

Umiditatea relativă: 68%
Viteza curenţilor de aer: 0,55 m/sec
Temperatura radiantă medie: 220C
Temperatura efectivă: 15,50TE
Temperatura cutanată: frunte 31,50C; picior 240C

Concluzii: Ce tip de microclimat este in mediul analizat ? Cum se modifica indicatorii

fiziologici?
microclimat rece si umed, care solicita mecanismul se termoreglare, prin modificarea
indicatorilor fiziologici subiectivi (temp efectiva) si obiectivi (temp cutanata)

3. Temperatura aerului: 27,10C

Umiditatea relativă: 29%
Viteza curenţilor de aer: 0,125 m/sec
Temperatura radiantă medie: 30,80C
Temperatura efectivă corectată (TEC): 24,20
Temperatura cutanată: frunte 34,80C; braţ 32,80C; antebraţ 32,40C; mână 33,80C; gambă
32,40C; picior 32,80C; stern 36,90C; torace posterior 36,20C.
Pulsul 76 bătăi/minut.

Concluzii: Ce tip de microclimat este in mediul analizat ? Cum se modifica indicatorii

fiziologici?
microclimat cald uscat, ce solicita mecanismul de termoreglare, prin modificarea
indic fiziologici obiectivi (temp cutanata, puls) si subiectivi (temperatura efectiva corectata)
 VICIEREA AERULUI_BULETINE DE ANALIZĂ

1. Identificarea probei: dioxid de carbon pentru aprecierea vicierii aerului

Locul recoltării: salon spital
Metoda de determinare: prin aspiraţie
Metoda de determinare în laborator: titrare cu acid oxalic
Concentraţia calculată – 0,15% CO2

Cum este aerul in spatiul analizat? Masuri profilactice

Aerul este viciat, cu o concentratie de CO2 care depaseste valorile admise (0,07-0,1%)
Se impun masuri de profilaxie (Ventilare aer = inlocuire aer viciat cu aer exterior, la
care se poate corecta temperatura, umiditatea si viteza curentilor aer (“conditionare
aer”)

2. Identificarea probei: dioxid de carbon pentru aprecierea vicierii aerului

Produsul recoltat: 5200 cm³ aer la temperatura de 30°C şi presiunea de 762 mmHg.
Scopul analizei: CO2% pentru aprecierea vicierii aerului.
Rezultatul obţinut: 0,194 CO2.

In ce spatii poate sa apara situatia descrisa mai sus. Masuri profilactice

Aerul este viciat, cu o concentratie de CO2 care depaseste valorile admise (0,07-0,1%)
Se impun masuri de profilaxie (Ventilare aer = inlocuire aer viciat cu aer exterior, la
care se poate corecta temperatura, umiditatea si viteza curentilor aer (“conditionare
aer”)
VICIEREA AERULUI este o stare de alterare a proprietăților fizice ale aerului dintr-
un spațiu închis, aglomerat și insuficient ventilat, ca rezutat al activitățior fizice ale
oamenilor.
 CONTAMINAREA MICROBIANĂ_
BULETINE DE ANALIZĂ
1. A AERULUI (AEROMICROFLORĂ)

Numărul total de germeni care se dezvoltă la 37 grade C (NTG) / m³

- locuinţe
• aer contaminat - vara – peste 2500
- iarna – peste 7000
• aer necontaminat - vara – sub 1500
- iarna – sub 4500
- instituţii de copii şi tineri – se admit maxim 1500
- unităţi medico-sanitare
• saloane – max. 600
• săli de operaţii aseptice – max. 300
• săli de pansamente septice – max. 500
• săli de transplant, plastie tegumentară, neurochirurgie – max. 70
Numărul de streptococi viridans (alfa hemolitici)/m³ aer – dacă reprezintă mai mult de 1%
din numărul total de germeni, contaminarea aerului este certă.
Numărul de streptococi beta hemolitici/m³ aer – să fie absenţi indiferent de locul
determinării.
Numărul de stafilococi/m³ aer – cu cât este mai crescut, cu atât contaminarea aerului este
mai periculoasă.
Numărul de coliformi/m³ aer – să fie absenţi, indiferent de locul determinării.

2. A SUPRAFEŢELOR

NTG / cm²
• săli de operaţie – max. 2
• încăperi cu destinaţie specială (saloane de nou-născuţi, bucătării dietetice,
bucătării de lapte) – max. 3
• celelalte încăperi din unităţile sanitare – max. 5
Streptococi beta hemolitici / cm² – absenţi
Coliformi/ cm² – absenţi.

3. DE PE MÂINILE PERSONALULUI

NTG care se dezvoltă pe o mână

• pentru chirurgi se admit – max. 10
• pentru restul personalului din unităţile medico-sanitare - max. 40
Streptococi beta hemolitici / cm² – absenţi
Coliformi / cm² – absenţi.

1. Tipul analizei: determinarea florei microbiene din aer (aeromicrofloră)

 Locul recoltării: sala de operaţie septică
Rezultate:
- NTG/ m³ aer - 700
- nr. streptococi hemolitici / m³ aer – 0
- nr. stafilococi / m³ aer – 10
- nr. stafilococi hemolitici / m³ aer – 8
- nr. coliformi / m³ aer – 5

Concluzii: Conditii igienice necorespunzatoare pentru o sala de operatie Aerul este

contaminat (NTG=700, maxim admis 300), se distinge prezenta stafilococilor hemolitici si a
coliformilor (in mod normal trebuie sa fie absenti), precum si a unui nr crescut de
stafilococi/m3 de aer

2. Tipul analizei: determinarea florei microbiene de pe suprafeţe

Locul recoltării: salon de nou născuţi
Rezultate:
- NTG / cm² suprafaţă – 5
- nr. streptococi hemolitici / cm² suprafaţă –0
- nr. coliformi / cm² suprafaţă - 1

Concluzii Conditii igienice necorespunzatoare. Suprafata e contaminata, NTG e

crescut (maxim 3 in mod normal pt salon nou nascuti), exista germeni coliformi (in mod
normal absenti)

3. Tipul analizei: determinarea florei microbiene de pe mâinile personalului

Locul recoltării: sala de operaţii aseptică
- Rezultate: o mână – 40
- nr. streptococi hemolitici / o mână – 2
- nr. coliformi / o mână – 0

Concluzii contitii icienico-sanitare necorespunzatoare pentru o sala de operatii

aseptica, datorita nr crescut de NTG la limita superioara admisã si a prezentei
streptococilor hemolitici

4. Tipul analizei: determinarea florei microbiene din aer

Locul recoltării: sala pansamente
Rezultate:
- NTG / m³ aer – 220
- nr. streptococi hemolitici / m³ aer – 0
- nr. stafilococi / m³ aer – 60
- nr. stafilococi hemolitici / m³ aer – 6
- nr. coliformi / m³ aer – 5
Concluzii. Conditii igienice necorespunzatoare, NTG aflat in limite normale (<500), dar sunt
prezenti staf hemolitici si coliformi. In plus, exista un nr crescut de stafilococi.

IGIENA APEI
BULETINE DE ANALIZĂ
1. Locul recoltării: instalaţie centrală.
Scopul analizei: examen chimic
- substanţe organice – 7 mg permanganat/dm³ apă
- amoniac – 0
- nitriţi – 0
- nitraţi – 0
- clor rezidual liber – 0,15 mg/dm³ apă

Concluzii Apa potabila dpdv chimic, indicatorii chimici sunt corespunzatori normelor de
potabilitate
Cantitatea de KMnO4 consumata: max 10
Conc maxima admisa : 0 NH3, 0 nitriti, max 50 mg nitrati
C% maxima admisa de Cl rezidual liber=0,5 mg
Imediat dupa dezinfectie, cand apare in sistemul de distributie poate exista o conc mai mare de Cl
rezidual liber (0,5 mg de ex, se mai consuma in sist de distributie, dar in apa de la robinet max este
0,25)

2. Locul recoltării: uzina de apă.

Scopul analizei: examen chimic
- substanţe organice – 20 mg permanganat/dm³ apă
- amoniac – 4 mg/dm³ apă
- nitriţi – 0,3 mg/dm³ apă
- nitraţi – 65 mg/dm³ apă
- clor rezidual liber – 0,20 mg/dm³ apă

Concluzii Apa nu e potabila dpdv chimic, indicatorii chimici nu sunt coresp normelor de
potabilitate

Cantitatea de KMnO4 consumata: max 10 aici e crescut

Conc maxima admisa : 0 NH3, 0 nitriti max 50mg nitrati aici sunt prezenti
C% maxima admisa de Cl rezidual liber=0,5 mg crescut
Imediat dupa dezinfectie, cand apare in sistemul de distributie poate exista o conc mai mare de Cl
rezidual liber (0,5 mg de ex, se mai consuma in sist de distributie, dar in apa de la robinet max este
0,25)
3. Locul recoltării: instalaţie centrală.
Scopul analizei: controlul dezinfecţiei apei:
- clorul rezidual liber – 0,10 mg/dm³ apă.

Concluzii Este asigurata dezinfectia cu Clor. Valorile normale sunt cuprinse intre 0.1-0.5 mg

C% maxima admisa de Cl rezidual liber=0,5 mg

Imediat dupa dezinfectie, cand apare in sistemul de distributie poate exista o conc mai mare de Cl
rezidual liber (0,5 mg de ex, se mai consuma in sist de distributie, dar in apa de la robinet max este
0,25)

4. Locul recoltării: fântână (adâncime 60 m)

Scopul analizei: examen chimic
- substanţe organice – 8 mg permanganat/dm³ apă
- amoniac – 0
- nitriţi – 0
- nitraţi – 30 mg/dm³ apă
- duritate totală – 19 grade G

Concluzii Apa potabila dpdv chimic, indicatorii chimici sunt corespunzatori normelor de
potabilitate

Duritatea totala: apa potabila trebuie sa aiba duritatea > 5 grade la litru. Maximul admis depinde
de pragul de toleranta al consumatorului: 5-10 grade la L -apa cu duritate mica 10-20 grade la L-
apa cu duritate medie, 30 de grade la L- apa cu duritate mare

5. Locul recoltării: fântână publică (adâncime 4 m)

Scopul analizei: examen chimic
- substanţe organice – 9 mg permanganat/dm³ apă
- amoniac – 0
- nitriţi – 0
- nitraţi – 65 mg/dm³ apă
- duritate totală – 20 grade G

Concluzii Apa nu e potabila dpdv chimic, indicatorii chimici nu corespund normelor de

potabilitate ( nitrati> 50 mg). Apa are o duritate medie

6. Locul recoltării: fântână (25 m).

- fluor – 0,9 mg/l
- nitraţi – 30 mg/l
- duritate totală – 10 grade G.

Concluzii Apa e potabila dpdv chimic, indicatorii chimici corespund normelor de potabilitate
apa are o duritate mica
CMA fluor: max 1,2 nitrati max 50mg

7. Locul recoltării: robinet.

- nr. total de germeni 37 grade C / cmc – 250
- nr. coliformi / dmc – sub 20
- consum chimic de oxigen – 5 ml / l
- amoniac – 3 mg / l
- nitriţi – 0,05 mg / l.

Concluzii Apa nu e potabila dpdv bacteriologic si chimic. Indicatorii bacteriologici si chimici

nu corespund normelor de potabilitate

Chimici: amoniac si nitriti prezenti , Bacteriologici: nr total si nr coliformi crecur, consumul

chimic de oxigen crescut (maxim 2,5,in mod exceptional maxim 3)

8. Locul recoltării: instalaţie centrală.

- nr. total de germeni 37 grade / cmc – 50
- nr. coliformi / dmc – sub 3
- consum chimic de oxigen – 2 mg / l
- amoniac – 4 mg / l
- nitriţi – 0,3 mg / l

Concluzii Apa nu e potabila, indicatorii chimici nu corespund normelor de potabilitate

9.Felul instalaţiei: fântână.

Analize curente:
- nr. germeni 37 grade C / cmc apă – 1200
- nr. probabil coliformi total / 100 cmc – 9180
- nr. total coliformi fecali / 100 cmc
- 3400
- Analize complementare:
- nr. germeni 22 grade C / cmc – 600
- nr. probabil streptococi / 100 cmc – 630
- nr. probabil bacterofagi antitifici Vi / 100 cmc – 0
- nr. probabil bacteriofagi anticoli / 100 cmc
– 264.

Concluzii Apa nu e potabila dpdv bacteriologic, indicatorii bacteriologici nu

corespund normelor de potabilitate ( nr germeni crescuti, coliformi si coliformi fecalo
crescuti)

10. Locul recoltării: instalaţie centrală

Scopul analizei: examen microbiologic:
 - nr. total de germeni la 37 grade C / cmc apă – 150
- nr. probabil coliformi totali / 100 cmc apă – 15
- nr. probabil coliformi fecali / 100 cmc apă – 3

Concluzii Apa nu e potabila dpdv bacteriologic, indicatorii bacteriologici nu

corespund normelor de potabilitate ( NTG crescut exista coliformi totali crescuti si coliformi
fecali prezenti)

11. Locul recoltării: fântână (adâncime 25 m)

Scopul analizei: ex. bacteriologic:
- nr. total de germeni la 37 grade C / cmc apă –200
- nr. probabil coliformi total / 100 cmc apă – 5
nr. probabil coliformi fecali / 100 cmc apă – 0

Concluzii Apa e potabila dpdv bacteriologic, indicatorii bacteriologici

corespund normelor de potabilitate * in cazul apei din fantana normal e NTG<300,
coliformi <10, coliformi fecali <2

Principala condiţie de potabilitate a apei este ca aceasta să nu conţină germeni

patogeni.

Germenii saprofiţi sunt acceptaţi în anumite limite, în funcţie de sursa de apă,

respectiv de numărul consumatorilor acelei surse
 POLUANȚII ASFIXIANȚI - BULETINE DE ANALIZĂ
A. CO în aerul din încăpere de locuit încălzită cu sobe cu cărbuni
Recoltare: Aerul care urmează a fi analizat se recoltează în recipiente de sticlă (un flacon
special cu robinet), cu capacitate 1 litru.
Determinare: cu clorură de paladiu şi reactiv Folin-Ciocâlteu (amestec de acid fosforic,
wolframic și molibdenic). CO reduce clorura de paladiu proporțional cu concentrația lui.
Det. concentrația CO pe care o comparăm cu concentrația maximă admisă (CMA) pentru
CO. Legislația EU: CMA a CO = 6 mg CO/m³ aer/8 ore.
Rezultatul de probă: 76 g/litru
Rezultat calculat: 76 mg/m³

Concluzie: Surse de poluare. Masuri profilactice

Aer poluat cu CO depasind de aprox 12 ori CMA de scurta durata, in cazul dat
sursele de CO sunt interioare:
- sisteme de incalzire locala (sobe improvizate, focuri deschise in interiorul
incaperilor, sobele metalice, orice sistem de ardere si incalzire in care tirajul de aer
e nesatisfacator si care sunt lipsite de dispozitivele de evacuare in exterior a gazelor
de ardere); sistemele de pregatire a alimentelor, cu gaz (aragaz), lipsite de hota si cos
de evacuare in exterior a gazelor de ardere;
- fumatul tutunului, CO rezultand din fum, o parte din acesta fiind inhalat direct de
fumatori, iar alta raspandindu se in incaperile unde se fumeaza si expunand la risc
in continuare, atat pe fumatori, cat si pe nefumatorii care locuiesc in acelasi spatiu;
- betisoare parfumate, care folosite necorespunzator dauneaza grav sanatatii
Masuri profilactice: scoaterea persoanei din mediu, ventilatia locului respectiv, se
repara sistemele de incalzire locala si sistemele de pregatire a alimentelor cu gaze
(aragaz), se evita expunerea la fumatul tutunului.

B. Metoda directă de determinare a carboxihemogobinei = metoda recoltării din

sânge
COHb din sânge
Recoltare: Sânge prin puncţie venoasă, pe hemolizant şi anticoagulant. După 4-6 ore, se
măsoară extincţia probei şi a martorului la spectofotometru, la lungimea de undă de 50
nm, în cuva de 1 cm. COHb % = (g COHb/g Hb totală) x 100
Cantitatea calculată: COHb 13,2%

Concluzie: Surse de poluare. Efecte asupra sănătății. Masuri profilactice

Proportie anormala a COHb, risc toxic acut. Nefumatori- val COHb e maxim 1-1,5%
Fumatori- val 5-10-15%
Sursele de CO sunt interioare:
- sisteme de incalzire locala (sobe improvizate, focuri deschise in interiorul
incaperilor, sobele metalice, orice sistem de ardere si incalzire in care tirajul de aer
e nesatisfacator si care sunt lipsite de dispozitivele de evacuare in exterior a gazelor
de ardere); sistemele de pregatire a alimentelor, cu gaz (aragaz), lipsite de hota si cos
de evacuare in exterior a gazelor de ardere;
- fumatul tutunului, CO rezultand din fum, o parte din acesta fiind inhalat direct de
fumatori, iar alta raspandindu se in incaperile unde se fumeaza si expunand la risc
in continuare, atat pe fumatori, cat si pe nefumatorii care locuiesc in acelasi spatiu;
- betisoare parfumate, care folosite necorespunzator dauneaza grav sanatatii
Efecte asupra sanatatii: COHb reduce eliberarea tisulara a O2, organele care
prezinta nevoi mari de O2 fiind cele mai afectate; in aceasta masura sunt afectate
persoanele care prezinta boli care le cresc vulnerabilitatea la reducerea oxigenarii
tisulare
Masuri profilactice: scoaterea persoanei din mediu, ventilatia locului respectiv, se
repara sistemele de incalzire locala si sistemele de pregatire a alimentelor cu gaze
(aragaz), se evita expunerea la fumatul tutunului.

C. Determinarea monoxidului de carbon (CO) din aerul expirat - Metoda Dräger

Recoltarea: Se face în pungă de PVC sau în balon de plastic special: inspir/expir (de 2-3
ori); urmează inspir profund urmat de apnee 20’’ și expir forțat în punga de PVC sau în
balon. Se astupă bine și se transportă la laborator. Se ataşează la pompa Dräger la care
este fixat un tub Dräger pentru a determina cantitatea de CO. Se aspiră aerul din pungă cu
ajutorul pompei până când stratul alb (granulele albe) din tubul Dräger începe să devină
maro, oprind pomparea când îmbrunarea stratului a ajuns la o diviziune exactă. Se ţine
cont de numărul de pompări care s-au efectuat. Citim și notăm diviziunile de pe tub până
unde s-a îmbrunat suportul şi calculăm CO. Cunoscând cantitatea de CO din aerul expirat
în ppm=părți per milion, determinăm COHb: % COHb din Hb totală = 𝑉𝑎𝑙oarea
CO𝑐𝑖𝑡𝑖𝑡ă (î𝑛 𝑝𝑝𝑚)/5 (ex.: pentru 10 ppm citite, concentrația este de 2% COHb).
În cazul nostru, se face recoltarea în balon special de cca 3 l prin extracţia de la P.G. de
15 ani
Rezultat calculat: COHb 12%

Concluzie: Surse de poluare. Efecte asupra sănătății. Masuri profilactice

Proportie anormala a COHb, risc toxic acut. Nefumatori- val COHb e maxim 1-1,5%
Fumatori- val 5-10-15%
Sursele de CO sunt interioare:
- sisteme de incalzire locala (sobe improvizate, focuri deschise in interiorul
incaperilor, sobele metalice, orice sistem de ardere si incalzire in care tirajul de aer
e nesatisfacator si care sunt lipsite de dispozitivele de evacuare in exterior a gazelor
de ardere); sistemele de pregatire a alimentelor, cu gaz (aragaz), lipsite de hota si cos
de evacuare in exterior a gazelor de ardere;
- fumatul tutunului, CO rezultand din fum, o parte din acesta fiind inhalat direct de
fumatori, iar alta raspandindu se in incaperile unde se fumeaza si expunand la risc
in continuare, atat pe fumatori, cat si pe nefumatorii care locuiesc in acelasi spatiu;
- betisoare parfumate, care folosite necorespunzator dauneaza grav sanatatii
Efecte asupra sanatatii: COHb reduce eliberarea tisulara a O2, organele care
prezinta nevoi mari de O2 fiind cele mai afectate; in aceasta masura sunt afectate
persoanele care prezinta boli care le cresc vulnerabilitatea la reducerea oxigenarii
tisulare
Masuri profilactice: scoaterea persoanei din mediu, ventilatia locului respectiv, se
repara sistemele de incalzire locala si sistemele de pregatire a alimentelor cu gaze
(aragaz), se evita expunerea la fumatul tutunului.

POLUANȚII IRITANȚI_BULETINE DE ANALIZĂ

A. Determinarea particulelor "sedimentabile" din aer (Ø > 10 microni) - Metoda
gravimetrică prin cântărire

Poluantul: pulberi sedimentabile

• recoltarea: sedimentare în vase de 100 cm³, pentru un interval de 30 zile
 determinarea gravimetrică: 0,5 g / probă
 concentraţia calculată: 50 g / m² / lună (= 600 t / km² / an)
Norma sanitara: 17 g / m² / lună = 200 t / km² / an.

Concluzii: poluare puternica a aerului cu pulberi sedimentabile, depasire de cca 3

ori a normei sanitare
Surse de poluare: sunt cei mai raspanditi poluanti atmosferici datorita
omniprezentei surselor de poluare in mediul de viata al omului modern:
- procese tehnologice industriale (termocentrale, siderurgie, metalurgie, neferoase,
fabrici de ciment, intreprinderi chimice)
- trafic auto (evacuate in aer in cantitati mari de catre transporturi)
- pavimentul strazilor, solul
Masuri profilactice: scaderea expunerii la astfel de medii, nivelul poluarii cu pulberi
iritante se reduce cat mai mult posibil prin diminuarea eliminarilor acestora in
atmosfera localitatilor si prin evitarea fumatului! Sunt importante: umiditatea si
temperatura aerului, , radiatiile solare, vanturile, suprafetele de apa, perdelele de
arbori.
B. Metoda GRAVIMETRICĂ - prin aspirație. Determinarea particulelor
”respirabile” din aer [Ø de 10 microni (PM10) și mai mici (PM2,5)]

Poluantul: pulberi în suspensie

Metoda de recoltare: prin aspiraţie, timp de 24 ore
Metoda de determinare în laborator: gravimetrică
Cantitatea de pulberi calculată: 0,3 mg / m³ aer
Valorile limită stabilite prin Legea nr 104/2011 pentru
1.Puberi în susensie PM10: concentrația maximă admisă este de 50 µgr/m³ aer/lună sau
40 µgr/m³ aer/an
2.Puberi în susensie PM2,5: concentrația maximă admisă este de 25 µgr/m³ aer/lună sau
20 µgr/m³ aer/a
Concluzii: Surse de poluare. Efecte asupra sănătății. Masuri profilactice
Aer poluat cu pulberi in suspensie, din cauza depasirii normelor sanitare=>
posibilitatea aparitiei efectelor cronice
Surse de poluare: sunt cei mai raspanditi poluanti atmosferici datorita
omniprezentei surselor de poluare in mediul de viata al omului modern:
- procese tehnologice industriale (termocentrale, siderurgie, metalurgie, neferoase,
fabrici de ciment, intreprinderi chimice)
- trafic auto (evacuate in aer in cantitati mari de catre transporturi)
- pavimentul strazilor, solul
Masuri profilactice: scaderea expunerii la astfel de medii, nivelul poluarii cu pulberi
iritante se reduce cat mai mult posibil prin diminuarea eliminarilor acestora in
atmosfera localitatilor si prin evitarea fumatului! Sunt importante: umiditatea si
temperatura aerului, , radiatiile solare, vanturile, suprafetele de apa, perdelele de
arbori.

C. Metoda REFLECTOMETRICĂ - prin aspirație. Determinarea

particulelor”respirabile” din aer (Ø < 0,1 microni)

Poluantul : funingine
 Recoltare: aspiraţie prin hârtia de filtru standard cu 10 l / min, timp: 24 ore
 Cantitatea: 15 m³
 Determinare reflexometrică: rezultat pe probă = 8,4 mg
 Concentraţia calculată: 0,42 mg / m³ / 24 ore
Valoare nomala: 0,05 mg / m³ / 24 ore
Concluzii: Surse de poluare. Masuri profilactice
Proba de aer poluat, depasind de aproximativ 8 ori CMA pentru funingine
E important tipul pariculelor de carbon (arse sau nearse). Ambele sunt iritante, cele
arse- fumat fum funingine, au in compozitia lor hidrocarburi policiclice aromatice
de tip benzopiren cu risc cancerigen

Surse de poluare: sunt cei mai raspanditi poluanti atmosferici datorita

omniprezentei surselor de poluare in mediul de viata al omului modern:
- procese tehnologice industriale (termocentrale, siderurgie, metalurgie, neferoase,
fabrici de ciment, intreprinderi chimice)
- trafic auto (evacuate in aer in cantitati mari de catre transporturi)
- pavimentul strazilor, solul
Masuri profilactice: scaderea expunerii la astfel de medii, nivelul poluarii cu pulberi
iritante se reduce cat mai mult posibil prin diminuarea eliminarilor acestora in
atmosfera localitatilor si prin evitarea fumatului! Sunt importante: umiditatea si
temperatura aerului, , radiatiile solare, vanturile, suprafetele de apa, perdelele de
arbori.

D. Determinarea SO2 si NOx din aer într-o localitate cu peste 500.000 locuitori
Recoltare: în tonometru prin aspirație și barbotare în soluție absorbantă, timp: 24 ore
Cantitatea: 15 m³
Concentraţia calculată: 300 µg/m³/24 ore SO2și 170 µg/m³/24 ore NO2

Valorile limită stabilite prin Legea nr. 104/2011 pentru SO2

 Concentrația maximă admisă (CMA)/24 ore = 350 µg SO2/m³ aer
 Concentrația medie anuală = 125 µg SO2/m³ aer
Valorile limită stabilite prin Legea nr. 104/2011 pentru NOx
 Concentrația maximă admisă (CMA)/24 ore = 200 µg/m³/zi NO2
 Concentrația medie anuală = 40 µg/m³/an NO2

Concluzii: Surse de poluare. Masuri profilactice

Aerul nu e poluat, valorile parametrilor se afla sub normele de siguranta, totusi sunt
spre limita superioara a normalului
Surse: oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii
sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier,
activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili
pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de
seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane
So2: sistemele de încălzire a populației care nu utilizează gaz metan, centralele
termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului
sulfuric), industria celulozei și hârtiei și, în măsură mai mică, emisiile provenite de
la motoarele diesel.

Masuri: - deplasarea in aer liber cu masca (adecvata tipului de poluare);

- nu vor face exercitii in aer liber (poluat)
-instalarea ventilatiei artificiale în locuintă, cu filtarare aerului exterior
- la nevoie, schimbarea domiciliului (intr-un cartier cu trafic rutier mult redus sau
chiar in localitate putin sau deloc poluata

POLUANȚII TOXICI – Pb (plumb)

BULETINE DE ANALIZĂ

A. Poluantul: Pb în aer
Recoltare: probă medie zilnică
Debit: 12 l / min, cantitatea totală 8640 l
Determinare: metoda colorimetrică cu ditizonă
Rezultat: probă 80 g
Rezultat calculat: 18 g / m³; depăşire de 18 ori

Concluzie: Surse de poluare. Măsuri profilactice.

Proba de aer puternic poluat cu Pb, prezinta risc de intoxicatie saturniana
Pb e un agent toxic care e rezultat din activitati umane, polueaza adesea simultan,
mai multe elemente ale mediului de viata al omului (ape de suprafata, sol, aer,
alimente), dar si aerul locurilor de munca (unde se extrage toxicul din minereu sau
unde acesta se utilizeaza pentru a produce obiecte de uz uman).
Masuri: excluderea/reducerea riscului poluarii industriale, diminuarea riscurilor
prin masurile de sistematizare si organizare a circulatiei, protectia populatiei
infantile

B. probă de sânge
T.M., 15 ani, suspect de intoxicaţie saturnină
Hematii cu granulaţii bazofile: 1320 / 1 milion (normal sub 500/1 milion)
Reticulocite: 36 %o (normal sub 10-20%o)
Porfirine eritrocitare libere 120 mg / 100 ml (normal 50 g / 100 ml eritrocite)
-amino levulinic acid dehidraza 10 u / l (normal 25 unităţi / l)
Plumb 64 g / 100 ml (normal sub 25 g / l).

Concluzii: Efect asupra sănătății. Surse de poluare. Măsuri profilactice.

Proba de sange indica markeri de incarcare a organismului (plumbemia) modificati,
precum si markeri biologici de efect modificati ( dehidraza, porfirinele) =>
intoxicatie saturniana, necesita internare pentru scaderea nivelurilor de Pb

Porfirinele cresc (Pb blocheaza fierchelataza), dehidraza scade (Pb o blocheaza),

Plumbemia e crescuta
Toxicitatea Plumbului se manifesta preponderant la nivel • Sange: anemia
saturniana (prin blocarea sintezei hemului)
• Sistem nervos: neuropatie periferica, afectarea functiilor SNC, pana la
encefalopatie saturnine.
• Renal: nefropatie tubulara, cu evolutie spre insuficienta renala cronica
• Cardiovascular: arterioscleroza, HTA, cardiopatie, hiperlipemie,
hipercolesterolemie, eliberare crescuta de catecolamine
• Digestiv: colici saturnine si citoliza hepatica
• Glande endocrine: disfunctii de tiroida, suprarenale, gonade
• Avort spontan sau nascuti cu malformatii
• Carcinogeneza
Copii sunt vulnerabili, ei fiind primii care intr-un mediu poluat cu Pb, vor manifesta
semene de tipul:
• iritabilitate,
• scadere atentiei si a concentrarii,
• scaderea performantei intelectuale,
inaintea altor manifestari si inaintea manifestarilor la adult
Masuri: purtare masca respiratorie, scurtarea timp de lucru, pana la schimbarea
locului de munca sau a domiciliului

C. probă de urină
ALAU (acid deltaaminolevulinic urinar) 8 mg / l (normal = 2,5 mg / l)
Coproporfirine 380 ml / l (normal = sub 120 mg / l)
Plumb 15 g / l (normal = sub 30 g / l).

Concluzii: Efect asupra sănătății. Surse de poluare. Măsuri profilactice.

Intoxicatie saturniana, indicare de internare, markeri biologici de efect (Alau)

crescut

Toxicitatea Plumbului se manifesta preponderant la nivel • Sange: anemia

saturniana (prin blocarea sintezei hemului)
• Sistem nervos: neuropatie periferica, afectarea functiilor SNC, pana la
encefalopatie saturnine.
• Renal: nefropatie tubulara, cu evolutie spre insuficienta renala cronica
• Cardiovascular: arterioscleroza, HTA, cardiopatie, hiperlipemie,
hipercolesterolemie, eliberare crescuta de catecolamine
• Digestiv: colici saturnine si citoliza hepatica
• Glande endocrine: disfunctii de tiroida, suprarenale, gonade
• Avort spontan sau nascuti cu malformatii
• Carcinogeneza
Copii sunt vulnerabili, ei fiind primii care intr-un mediu poluat cu Pb, vor manifesta
semene de tipul:
• iritabilitate,
• scadere atentiei si a concentrarii,
• scaderea performantei intelectuale,
inaintea altor manifestari si inaintea manifestarilor la adult
 Masuri: purtare masca respiratorie, scurtarea timp de lucru, pana la schimbarea
locului de munca sau a domiciliului

IGIENA ALIMENTATIEI
LAPTELE
1. Ex. organoleptic:
Lapte - lichid, omogen, fără impurităţi în suspensie, culoare albă, gust şi miros plăcut
Ex. fizico-chimic:
- densitate relativă la 15 grade C: 1029
- aciditatea grade Thorner: 16
- grăsime %: 1,8
- controlul pasteurizării (peroxidaza): negativă
Ex. microbiologic:
- nr. total germeni (ml): 250.000
- bacterii coliforme (ml): 10.

Concluzii proba de lapte de analizat corespunde dpdv organoleptic, fizicochimic (test

peroxid negativ) microbiologic (maxim 300000 de germeni, 1-10 germeni coliformi).

laptele e bun de consum

2. Ex. organoleptic:
Lapte - lichid omogen, lipsit de impurităţi vizibile şi sediment, consistenţă fluidă, culoare alb-
gălbuie uniformă, gust şi miros plăcut, dulceag.
Ex. fizico-chimic:
- densitate relativă la 15 grade C: 1,029 N: 1.28-1,32
- aciditate (grade T): 25 grade T N 15-20
- grăsimi: 2,5 %
- testul peroxidazei: pozitiv. (apare un inel cenusiu in lapte, enzima e prezenta, deci laptele nu a
fost pasteurizat corespunzator)
Ex. microbiologic:
- NTG/ml: 500.000
- coliformi totali/ml: 30.

Concluzii Proba de analizat nu corespunde dpdv chimic (test perox pozitiv) si microbiologic
(NTG crescuti si coliformi crescuti)=> laptele e alterat si nu e bun de consum
 OUA_BULETINE DE ANALIZĂ
1. Ex. organoleptic:
- aspect: ouă cu coajă întreagă, curată, uscată, netedă şi uniformă
- culoarea cojii: alb-gălbuie, alb-roşietică
Ex. ovoscopic:
- camera de aer: imobilă, la capătul gros al oului
- albuşul: clar, translucid, fără pete sau corpuri străine
- gălbenuşul: uşor vizibil, sferic, uşor mobil.
Greutatea medie: 59 g.

Concluzii Proba de analizat corespunde dpdv ovoscopic ( camera de aer imobila) si

organoleptic=> bun de consum

2. Ex. organoleptic:
- aspect: ouă cu coajă întreagă, curată, uscată, nefisurată.
- densitate: în soluţie de sare 6% ouăle nu plutesc.
pH gălbenuş: 5,5 (val max. conform Ord. M.S. 976/98: 6).
pH albuş: 7,8.
Ex. ovoscopic:
- camera de aer: lungimea camerei de aer: 7,5 mm.

Concluzii proba analizata corespunde dpdv organoleptic si al ph ului si ovoscopic (camera

de aer intre 0,5-1 cm) => e bun de consum

CARNE SI DERIVATE_BULETINE DE ANALIZĂ

1. Ex. organoleptic:
- bucată de salam cu înveliş continuu, de culoare cărămizie-brună.
- pe secţiune: compoziţie bine legată, aderentă de înveliş, de culoare roşie, alternantă cu bucăţi de
slănină albă, consistentă, fără goluri de aer sau aglomerări de apă.
- gust şi miros plăcut, caracteristic de salam, bine condimentat, afumat şi conservat, fără gust şi
miros străin.
Ex. fizico-chimic:
- proteine 13%
- grăsimi 32%
Concluzie: proba de analizat corespunde dpdv organoleptic si fizicochimic=> e bun de
consumat
2. Carne de vacă
Ex. organoleptic:
- culoare roşu-brun-negricioasă cu un strat subţire de mucus; câteva pete verzui
- grăsimea are aspect mat, galben-cenuşiu, cu consistenţă micşorată
- tendoanele şi suprafeţele articulare sunt mate, cu un strat subţire de mucus
- măduva osului este deslipită de pereţii canalului medular, are culoare cenuşiu-muradar, cu
consistenţa diminuată
- pe secţiune carnea are zone cenuşii şi verzui, este foarte lipicioasă şi friabilă
- urma degetului este persistentă
- miros neplăcut de putrefacţie
- bulionul după fierbere şi sedimentare: tulbure, murdar, cu flocoane, miros neplăcut şi rânced.
Ex. chimic:
- pH-ul: peste 7
- proba Eber: pozitivă
- proba Nessler: apare precipitat roş-cărămiziu după 3 picături
- hidrogen sulfurat absent
Ex. bacteriologic: numeroase bacterii pe câmpul vizual. Predomină bacili, în special Gram
pozitivi. Fragmente de ţesut muscular aderente de lamă.

Concluzie: Proba nu corespunde dpdv organoleptic, chimic (ph> 6,5, evidentierea

amoniacului liber prin testele Eber si Nessler pozitive) si microbiologic (cu neevidentierea
unui germene specific)=> proba este alterata si nu e buna de consum

3. Carne de pasăre
Ex. organoleptic:
- piele de culoare cenuşie-gălbuie, cu zone de culoare verzuie cu mucus, miros de descompunere,
putrid
- grăsimea internă de culoarea galben-verzuie, cu miros rânced
- musculatură flască , de culoare roşie-închisă, umedă şi lipicioasă, cu miros putrid.
Ex. chimic:
- pH-ul peste 7
- proba Nesser precipitat galben portocaliu după 3 picături
- hidrogen sulfurat absent
Ex. bacteriologic: în medie peste 50 de germeni/câmp microscopic la examenul amprentei
suprafeţei cărnii.

Concluzii: Proba nu corespunde dpdv organoleptic, chimic (ph> 6,5, evidentierea

amoniacului liber prin testele Eber si Nessler pozitive) si microbiologic (cu neevidentierea
unui germene specific)=> proba este alterata si nu e buna de consum
 CEREALE_BULETINE DE ANALIZĂ
NORME FIZICO-CHIMICE:
1. UMIDITATEA FĂINII
Valori normale:
Umiditate % maximum:
- 15 – făina de grâu (albă, semialbă, neagră); făină de orez
- 44-48 – pâine neagră

2. POROZITATEA PÂINII
Consideraţii generale: porozitatea pâinii (vacuolele din miez) depinde de calitatea făinii ca
şi generator de gaze (în special CO2), cât şi de cantitatea şi calitatea glutenului de a reţine gazele.
Porozitatea este responsabilă pentru aspectul spongios al pâinii.

Norme porozitate %:
- 72-75 – pâine albă
- 65-70 – pâine semialbă
- 62-65 – pâine neagră.

3. CONŢINUTUL DE GLUTEN UMED

Glutenul se formează în momentul frământării aluatului, din proteinele din cereale:
gliadină şi gluteină, şi se hidratează (se umflă) în prezenţa apei. Glutenul este elastic şi rezistent,
participând la formarea porozităţii pâinii.
Norme:
- calitativ:
- gluten tare, elastic, nelipicios – în făina aptă pentru panificaţie,
- gluten moale, lipicios, filant – în făina inaptă pentru panificaţie.
- cantitativ (g%):
- minimum 26 – făina albă
- minimum 25 – făina semialbă.

4. ACIDITATEA FĂINII, PÂINII

Norme: grade aciditate, maximum:
- 2,5 – făină albă, făină de orez
- 3,0 – făină semialbă
- 4,0 – făină neagră, de secară, de porumb
- 3,5 – pâine albă
- 4,5 – pâine semialbă
- 6,5 – pâine neagră
BULETINE DE ANALIZA
1. făină albă (extracţie 30%)
Ex. organoleptic: culoare albă, cu nuanţă gălbuie, fără corpuri străine, miros plăcut
caracteristic, fără miros de mucegai, de încins sau alt miros străin; gust normal, puţin dulce.
Ex. fizico-chimic:
- aciditate: 2,0 grade (max admis 3,5 paine alba)
- umiditate: 14,24 % (max admis paine alba 43-45)
- gluten: 20,8 g%.

Concluzii: Faina din care s a preparat painea are caracteristici organoleptice si fizicochimice
normala, cu continut scazut de gluten=> putere de panificatie redusa (minim 26% pentru
painea alba)

2. făină albă
Rezultat:
- aspect: făină de culoare alb-gălbuie cu nuanţă cenuşie
- gust, miros: plăcut, caracteristic
- infestare: absent
- umiditate: 11,98%
- aciditate: 1,7 grade
- gluten umed: 32%
- conţinut de substanţe minerale raportat la substanţa uscată (cenuşă): 0,31%

Concluzii: Proba are caract organoleptice si fizicochimice normale=> e buna de consum si

apta pt panificatie

3. pâine neagră
Ex. organoleptic: pâine cu aspect turtit, aplatizat, coajă crăpată, culoare brun închis,
desprinsă în unele regiuni; miez umed, uşor lipicios cu zone compacte neomogene; elasticitate
diminuată; miros slab acid; aromă normală, lipsită de mirosuri străine sau de mucegai; la rupere
nu se formează filamente; potrivit de sărată; corpuri străine absente.
Ex. fizico-chimic:
- umiditate: 48,5%
- aciditate: 7,5%
- porozitate: 50,8%

Concluzii: umiditate crescuta (>48%) , aciditate crescuta (>6,5%) porozitate scazuta(<62-

65 pt paine neagra)=> proba nu corespunde dpdv fizicochimic=> nu e buna de consum
 GRASIMI_BULETINE DE ANALIZĂ
1.Ulei nerafinat filtrat
Ex. Organoleptic:
- aspect la 60°C:
- lichid de culoare specifică galben-roşcat fără sediment şi suspensii
- gust, miros: specific, fără gust şi miros de rânced sau străin
Ex. chimic:
- reacţia Kreiss – negativă
- aciditate liberă: 1,1 g% acid oleic (Norma maxima: 1,5 g% acid oleic)

Concluzie: proba corespunde dpdv organoleptic si fizicochimic=> e bun de consum

2. Unt de vacă în pachet de 200 g

Ex. organoleptic:
- ambalajul este integru însă pachetul este desfăcut.
- untul prezintă o culoare galbenă cu o nuanţă cenuşie.
- pe suprafaţă se observă multiple pete de mucegai; miros acru, de mucegai; gust acru-
amărui.
Ex. fizico-chimic:
- grăsime: 76%
- proba peroxidazei: negativă
- aciditate: 7 g% acid oleic (Norma maxima: 3,5 g% acid oleic )
- reacţia Kreiss pozitivă.

Ex. microbiologic
- bacterii coliforme: 180/g
- mucegaiuri: 24.000/g
- drojdii: 18.000/g.

(Norme bacteriololgice pentru unt: bacterii coliforme 10/g, drojdii si mucegaiuri 100/g,
salmonella absent, stafilococ coagulazo+ 1/g, E.coli 1/g)

Concluzie proba nu corespunde dpdv organoleptic fizicochimic si microbiologic=> nu

e buna de consum

3. Ulei de floarea soarelui rafinat

Ex. organoleptic
- aspect limpede, fără sediment şi suspensii la temperatura laboratorului;
- se tulbură prin răcire sub 5°C,
- culoare galben deschis,
- fără miros şi gust străin.
 Ex. fizico-chimic:
- reacţia Kreis: negativă
- aciditate liberă în acid oleic: 0,2 g% (Norma maxima: 0,4 g% acid oleic)

Concluzie: corespunde dpdv organoleptic si fizicochimic=> e bun de consum

PRODUSE ZAHAROASE_BULETINE DE ANALIZĂ

1. Aliment: ciocolată cu lapte

Ex. organoleptic:
- aspect – tablete de 100 g, ambalate în staniol şi hârtie cerat
- conţinut – tabletă întreagă, nebrumată, nepătată, fără colonii de mucegai
- gust, miros – specific ciocolatei cu lapte
Ex. fizico-chimic:
- reacţia Kreiss – negativă
- pH – 5,7
Concluzie: corespunde dpdv organoleptic si fizicochimic => e bun de consum

2. Aliment: bomboane – dropsuri

Ex. organoleptic:
- bucăţi de formă regulată, uscate, nelipicioase la pipăit, neaglomerate
- în interior masă sticloasă, casantă culoare galben-deschis
- gust plăcut, dulce-acrişor, aromă plăcută.

Ex. fizico-chimic:
- zahăr total (zahăr invertit): 85%
- metale toxice: plumb, arsen – absente
- colorant – sintetic (tartrazină)
Concluzie: corespunde dpdv organoleptic si fizicochimic => e bun de consum, cu conditia
respectarii limitei maxime admise de aditiv (tartrazina)
 BĂUTURI_exercitii
1. S-a depăsit ratia permisa la o femeie care a consumat 300ml vin? Cu cât?

Vinurile (din struguri) si cidruri (din alte fructe) = in calcul 12%(m/v) etanol

Rezolvare

3x12 = 36 gr etanol ingerat. Da, s-a depasit cu 16 grame.

Doza pentru femei = max 20 grame etanol/zi;

2. Cu cat creste aportul alimentar de energie prin consumul a 200 ml tuica si 300 ml
vin?

Vinurile (din struguri) si cidruri (din alte fructe) = in calcul 12%(m/v) etanol
Distilatele (tuica, coniac, vinars, wsk, teq, uzo, sake, etc) - in calcul 40%(m/v) etanol
1 gram etanol= 7 kcal

Rezolvare
E = 7x(2x40+3x12)= 7x116 kcal = 812 kcal

3. Ce volum de bere s-a consumat daca a crescut ratia energetica cu 70kcal?

Bere = in calcul 5%(m/v) etanol

Rezolvare
70/7= 10 gr etanol, din 10x100/5= 200 ml bere

a. Estimarea alcoolemiei pe baza cantitatii de etanol ingerata si a duratei de

metabolizare:
Ritmul de metabolizare al etanolului ingerat (ritmul de scadere a alcoolemiei= 0.15
gr/l/ora)
Alcoolemia (gr/l sange)= 0.8 x masa etanol/Gc (in kg)
a. Ce alcoolemie va dezvolta un consumator de 80 kg, prin consumul a 300 ml tuica?
Distilatele (tuica, coniac, vinars, wsk, teq, uzo, sake, etc) - in calcul 40%(m/v)
etanol

Rezolvare
0.8 x 3 x 40/80 = 120/100=1.2 gr/litru sg

b. In cat timp va metaboliza consumatorul toata cantitatea ?

Rezolvare
1.2/0.15 = 8 ore