Facultatea tiina i Ingineria Alimentelor

Laborator Igiena

C
COON
NTTR
ROOLLU STT
ULL S RRIIII D
DEE IIG
GIIE
ENN
AAA
AEER
RUULLU
UII

1.Consideraii generale
Fiinele vii sunt importante generatoare de particule. Omul, de exemplu genereaz un
numr de particule prin descuamarea pielii, respiraie, activitatea individului (cu ct este
mai activ, numrul de particule crete). Biocontaminarea exogen are n special dou
origini: rinofaringian i cutanata.
Contaminarea rinofaringian se face prin agentul picturi Flgge. Ele sunt particule
care se rspndesc datorit unor acte fiziologice: vorbit, tuse, strnut.
Contaminarea cutanata se face prin intermediul minilor, pielii, prului.

2.Scopul lucrrii
Lucrarea urmrete controlul cantitativ i calitativ al strii de igien microbiologic a
aerului dintr-o ncpere.
Activitatea uman/industrial i aportul de aer exterior genereaz o cantitate mare de
praf n spaiul de lucru. Numrul de particule de praf astfel depus poate atinge valori de
zeci de milioane/m3. Particulele de praf reprezint o sursa de contaminare a produselor
alimentare. Numrul de uniti formatoare de colonii (UFC) de microorganisme este mai
mic i se exprim m3. Nivelul de contaminare a aerului este legat de tipul activitilor
desfurate n spaiul dat. Surse productoare de particule sunt:
- mbrcmintea
- praful depozitat, antrenat n suspensie de curenii de aer
- aportul de aer din exterior
- sistemele de evacuare a apelor uzate
- ambalaje i materiale nealimentare
- materii prime alimentare brute
Bacteriile i/sau drojdiile predomin cel mai mult n industria alimentar, n special
acolo unde umiditatea este ridicat.
Mucegaiurile sunt totdeauna prezente, i pentru c sunt bine adaptate prin spori
mediului aerian, se dezvolt n zonele uscate, n contact cu produsele alimentare.

3.Modul de lucru
Pentru evidenierea microorganismelor prezente n aer se aplic mai multe tehnici de
recoltare:
- Metoda filtrrii prin membrane
- Metoda aspiraiei
- Metoda sedimentrii
Cea mai frecvent folosit metod pentru a determina cantitativ microorganismele din
aer este metoda sedimentrii.
1
Facultatea tiina i Ingineria Alimentelor
Laborator Igiena

Metoda filtrrii prin membrane. Presupune trecerea unui volum de aer printr-o
membran filtrant, dup care membrana se depune pe suprafaa unui mediu de cultur
cu geloz, ntr-o plac Petri. Prin termostatare optima, micro-organismele vor crete
formnd colonii caracteristice pe suprafaa membranei, putnd fi evaluate calitativ i
cantitativ.
Metoda sedimentrii (metoda Omelianski)
Presupune expunerea unui mediu de cultur specific, solidificat, n plci Petri, pentru
sedimentarea microorganismelor din aerul corespunztor punctului de control. Timpul de
sedimentare variaz invers proporional cu gradul de contaminare presupus al aerului
analizat (5, 10, 15, 20, 30 minute). Dup termostatare corespunztoare, se apreciaz
cantitativ numrul de microorganisme din aerul analizat cu formula:
100 100 n
ufc/m3 aer
S K
n care:
ufc - numrul de uniti formatoare de colonii;
n - numrul de colonii rezultate prin sedimentarea celulelor pe suprafaa mediului;
S - suprafaa plcii Petri, [cm2];

K - coeficient ce depinde de timpul de expunere: K ; W = timp de expunere, [min].
5
Analiza calitativ a microorganismelor din aer se face prin identificarea coloniilor
obinute pe plcile Petri cu medii caracteristice pentru bacterii, drojdii i mucegaiuri.

Metoda aspiraiei
1. Principul metodei
Aerul care trebuie prelevat este aspirat, cu o viteza constanta si pentru o anumita
perioada de timp, prin capul de prelevare perforat ai aparatului Microflow 90. Impactul
aerului aspirat are loc pe suprafaa unei placi Petri in care se gsete depus mediu de
cultura. La sfritul perioadei de prelevare, se scoate placa Petri din aparat si se
introduce intr-un termostat. Dup terminarea perioadei de termostatare, se numra
unitile formatoare de colonii (ufc) si se evalueaz contaminarea biologica a aerului, pe
baza volumului de aer prelevat. Pentru determinarea numrului de drojdii si mucegaiuri
din aer, aparatului Microflow 90 i se vor ataa placi cu mediu Malt Extract Agar (MEA), iar
termostatarea se va realiza la 25C, timp de 3-5 zile. Pentru determinarea numrului de
bacterii aerobe mezofile, aparatului Microflow 90 i se vor ataa placi cu mediu PCA, iar
termostatarea se va realiza la 30C, timp de 2-3 zile.
2. Modul de lucru
Pentru determinarea contaminrii microbiologice a aerului, prelevarea probelor de aer
se poate face manual, programat, programat cu pornire ntrziata sau ciclic.
Prelevarea manuala a probelor de aer
Dispozitivul de eantionare se deschide folosind tasta ON de pe panoul de comanda,
apoi se apsa tasta Prog. Si se alege Manual Sampling cu tasta Up sau Down. Se
valideaz opiunea fcuta apsnd tasta Enter.

2
Facultatea tiina i Ingineria Alimentelor
Laborator Igiena

Daca debitul afiat pe ecran este cel dorit, apsai tasta Enter, daca nu, selectai
debitul de aer aspirat (L/min), in funcie de ncrctura microbiana presupusa a aerului ce
se testeaz, folosind tastele Up sau Down (Up mrete valoarea si Down micoreaz
valoarea). Se tasteaz ENTER pentru a confirma valoarea aleasa.
Se desprinde capacul din aluminiu al dispozitivului de eantionare si se sterilizeaz
folosind arztorul cu gaz.
Se ndeprteaz capacul plcii Petri, se aeaz cu gura in jos pe o coala de hrtie, si
se fixeaz placa in capacul din aluminiu al dispozitivului de eantionare.
Se refixeaz capacul din aluminiu, in care a fost dispusa placa Petri, la dispozitivul de
eantionare, prin rotire in sens orar.
Se aeaz dispozitivul de eantionare pe o suprafaa plana iar operatorul apas tasta
Start pentru a ncepe prelevarea. Cele doua leduri roii se aprind iar pe ecran va fi afiat
timpul scurs si volumul de prelevare in cretere.
Se apas tasta Stop pentru a termina prelevarea, Se sting cele doua leduri, iar pe
ecran apare mesajul Sampling end.
Se apas apoi oricare tasta pentru a vizualiza primele doua afiri.
Se nchide aparatul apsnd tasta Off de pe telecomanda.
Se recupereaz placa Petri, se acoper cu capacul, se inscripioneaz si se transporta
in condiii corespunztoare la laborator.
Se decontamineaz dispozitivul de eantionare.
Se termostateaz la 30C, pentru 3 zile, plcile Petri care conin mediu PCA, si la 25
C, timp de 5 zile, cele care conin mediu Malt Extract Agar (MEA).
Se numra unitile formatoare de colonii (ufc) din plcile coninnd PCA si, pe baza
lor, se calculeaz numrul de bacterii aerobe mezofile din aer.
Se numra unitile formatoare de colonii (ufc) din plcile coninnd mediu
Cloramfenicol Agar si, pe baza lor, se calculeaz numrul de drojdii si mucegaiuri din
aer.
3. Obinerea rezultatelor
3.1. Formula de calcul
Pentru a corela numrul de uniti formatoare de colonii (ufc) prezente in placi cu
numrul cel mai probabil de microorganisme dintr-un metru cub de aer, se aplica
urmtoarea formula:
21

= 2 1000
TW

N - numrul de microorganisme dintr-un metru cub de aer; reprezint numrul de

drojdii si mucegaiuri, cnd numrarea coloniilor se face de pe mediul Malt Extract Agar
(MEA), sau numrul de bacterii aerobe mezofile, cnd numrarea se face de pe mediul
PCA
xi - numrul de uniti formatoare de colonii
T - debitul de aer, L/min
3
Facultatea tiina i Ingineria Alimentelor
Laborator Igiena

t - timpul de prelevare, min

1000 factor de transformare pentru exprimarea numrului de microorganisme din
aer per metru cub
3.2. Exprimarea rezultatelor
Rezultatele calculate se rotunjesc la doua cifre semnificative. Ca rezultat se ia numrul
de microorganisme per metru cub de aer, exprimat printr-un numr cuprins intre 1,0 si
9,9 multiplicat cu 10x, unde x este puterea atribuita lui 10.
Rezultatul se da sub forma:
- numr de ufc de bacterii aerobe mezofile estimat per metru cub de aer
- numr de ufc de drojdii si mucegaiuri estimat per metru cub de aer
Cnd cutiile Petri nu conin nicio colonie, rezultatul se da sub forma:
- mai puin de o ufc de bacterii aerobe mezofile per decimetru cub de aer
sau
- mai puin de 1 ufc de drojdie sau mucegai per decimetru cub de aer.