0% au considerat acest document util (0 voturi)
288 vizualizări1 pagină

Microflora Aerului

Documentul prezintă metoda de analiză a microflorei aeriene prin prelevarea de probe din aer și cultivarea lor pe medii de cultură. Se explică modul de calcul al numărului total de microorganisme din aer pe baza rezultatelor culturilor și se propune completarea rezultatelor măsurătorilor în incăperi diferite.

Încărcat de

Nicoli Movila
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
288 vizualizări1 pagină

Microflora Aerului

Documentul prezintă metoda de analiză a microflorei aeriene prin prelevarea de probe din aer și cultivarea lor pe medii de cultură. Se explică modul de calcul al numărului total de microorganisme din aer pe baza rezultatelor culturilor și se propune completarea rezultatelor măsurătorilor în incăperi diferite.

Încărcat de

Nicoli Movila
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Lucrarea Nr.........

Studiul microflorei aeriene (metoda sedimentară)

Materiale şi utilaje: medii de cultiră (geloză nutritivă, geloză salină, geloză Saburo), aparat de masurare
a particolelor suspendate.
Explicaţii: Aprecierea stării microbiologice a aerului presupune cuantificarea indicilor microbiologici și
studierea diversiății speciilor micobiene. Microbii pătrund în aer în principal de la suprafața solului împreună cu
particulele de praf, parțial din bazinele de apă înpreună cu picăturile de apă, precum și de la oameni, animale,
plante. Aproape toate tipurile de microorganisme care locuiesc în sol pot fi găsite în aer, deși aerul nu este un
mediu foarte favorabil existenței microbilor. Microorganismele nu se pot multiplica și dezvolta în aer din cauza
lipsei de nutrienți din aer, a acțiunii razelor ultraviolete, a radiațiilor solare și a insuficienței apei lichide.
Contaminarea microbiană a aerului se realizează prin micropicători sau particule solide suspendate în aer.
Numărul de microorganisme din aer variază foarte mult în dependență de un număr mare de factori.

Mersul lucrării: Pentru analiza micobiologică a aerului din încăperi inchise se prelvă probe din încăperea
testată din 5 puncte (pentru suprafața de circa 20-25m 2) situate la 0,5 m distanță de la pereți și 1,5-1,8 m de la
podea. prelevarea probelor se face prin metoda de sedimentare care presupune sedimentarea gravitațională și
datorită curenților de aer a particolelor de praf și aerosolilor. Vasele Petri se vor plasa orizontal și se vor
deschide pentru 5 sau 10 min. după care se inchid și se plasează în termostat pentru 72 ore la temperatura de
36oC . Vasele cu mediu Saburo se plasează la temperatura de 25-28 oC, pentru 72-120 ore. Vom folosi 3 medii
de cultură:
1. Geloză nutritivă – mediu universal pe care vor crește majoritatea microbilor.
2. Gelosă salină – mediu selectiv pe care vor crește preponderent stafilococii care pot fi condiționat
patogeni
3. Geloză Saburo – mediu selectiv cu adaus de antibiotic, folosit pentru evidența sporilor de
micromicete
Normele sanitare pentru aer sunt:
Indicatori Vara Iarna
curat impur curat impur
NTM per 1m 3
<1500 >2500 <4500 >7000

Rezultate:
Completați tabelul de mai jos:
mediu de Numărul de colonii identificat pe mediile expuse în diferite incăperi
cultură Hol 1 Hol 2 WC f WC b Clasa (L) Clasă Cantină
(F)
Geloză
Nutritivă
Geloză Salină
Geloză Saburo
Particule
suspendate
NTM (per m3)
NTM se
calculează deobicei după coloniile înregistrate pe geloză nutritivă. dar poate fi calculată și
pentru mucegaiuri și drojdii (pe Saburo) sau stafilococi pe (Geloză salină).
Petru a calcula Numărul Total de Microorganisme (NTM) : folosim formula Omeleanski:
a∗100∗1000∗5
NTM = Unde: a- numărul coloniilor pe vas Petri; b- suprafața vasului Petri (πr2)
b∗t∗10
t – timpul de expunere a vasului.

Concluzii: Faceţi concluziile de rigoare răspunzînd la următoarele întrebări:


1. Corepunde sau nu aerul din incăperile testate normelor sanitare?
2. Cum influieanțează tratarea aerului cu UV asupra NTM în aer?
3. Ce corelație observați între numărul de particole suspendate și NTM?

S-ar putea să vă placă și