0% au considerat acest document util (0 voturi)
497 vizualizări4 pagini

Aditivi CHIPS

Documentul prezintă o listă de aditivi alimentari prezenți în produsele tip chips și efectele acestora asupra sănătății. Sunt menționați aditivi precum TBHQ, acid citric, extract de boia de ardei, glutamat de sodiu și maltodextrină. De asemenea, sunt trecute efectele negative ale consumului prelungit de astfel de produse asupra organismului.

Încărcat de

Kristina Rîpea
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
497 vizualizări4 pagini

Aditivi CHIPS

Documentul prezintă o listă de aditivi alimentari prezenți în produsele tip chips și efectele acestora asupra sănătății. Sunt menționați aditivi precum TBHQ, acid citric, extract de boia de ardei, glutamat de sodiu și maltodextrină. De asemenea, sunt trecute efectele negative ale consumului prelungit de astfel de produse asupra organismului.

Încărcat de

Kristina Rîpea
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Aditivi alimentari prezeni n produsul studiat tip chips

n viaa de zi cu zi, alimentele toxice au devenit att de "fireti", nct aproape nimeni nu mai
sesizeaz pericolul pe care ele l reprezint n mod real.

"Aditivii alimentari" sunt definii drept orice substan care n mod normal nu este consumat c
aliment n sine i care nu este utilizat c ingredient alimentar caracteristic, avnd sau nu o
valoare nutritiv, care, adugat intenionat n produsele alimentare n scopuri tehnologice pe
parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau
depozitare a unor asemenea produse alimentare, devine sau poate deveni ea nsi sau prin
derivaii si, direct sau indirect, o component a acestor produse alimentare.

Potrivit rapoartelor organizaiilor internaionale, mortalitatea n rndul populaiei globului,


cauzat de consumul alimentelor mbogite cu substane artificiale, se afl pe locul al III-lea,
dup consumul de droguri i medicamente i dup accidentele de circulaie.

Consumul ndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce n organismul uman un


bombardament asupra organelor interne, care provoac distrugerea sistemului imunitar (acesta
ajunge s produc anticorpi peste msur, folosindu-i mpotriva propriului organism), precum i
o serie de tumori maligne i benigne.

Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dsseldorf - Germania, despre efectele aditivilor
alimentari asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de compui toxici sau cancerigeni.
Aproape toi aceti compui pun ntr-un real pericol organismul. Prezentm n continuare, lista
"E"-urilor considerate de specialitii oncologi drept deosebit de periculoase.

- Adaosuri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477

- Adaosuri periculoase: E 102, E 110, E 120, E 124

- Adaosuri toxice:
- produc boli intestinale: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224
- afecteaz tubul digestiv: E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466
- produc boli de piele: E 230, E 231, E 232, E 233
- suprim din organism vitamina B12: E 200
- cresc colesterolul: E 320, E 321 (antioxidani din margarin)
- atac sistemul nervos: E 311, E 312
- produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lmie - cel mai periculos
adaos cancerigen)

O pung de chipsuri conine adesea muli aditivi alimentari nocivi i colorani. Consumul
prelungit ar putea duce la mai multe probleme de sntate.
Produsul din cartofi poate conine urmtorarele tipuri de aditivi:

TBHQ care este un conservant derivat din butan. Acesta cauzeaz numeroase efecte secundare
neplcute n urma consumului excesiv precum vrsturi, grea, astm, nivelul scazut de estrogen,
rinit i hiperactivitate. Animalele de laborator expuse la doze mari de TBHQ s-au dovedit a
avea un risc mai mare de dezvoltare a cancerului de stomac. TBHQ este un produs chimic
industrial i este utilizat n lacuri, rini, produse cosmetice i produse de ngrijire a pielii. Este
folosit deasemenea n fabricarea produselor explozive.

Acid citric E330

Acidul citric este unul dintre cei mai folosii aditivi alimentari. Chiar dac se gsete n cantitate
mare n citrice, nu trebuie confundat cu acidul citric gsit n alimente. E330 alimentar nu este
obinut din citrice ci sintetizat de diferite specii de fungi din zaharuri. Amestecul obinut este
apoi filtrat i tratat cu hidroxid de calciu i acid sulfuric.

Acidul citric poate fi folosit n alimente ca acidifiant sau ca aroma naturala. Este administrat i
ca medicament n scopul reglrii pH-ului urinei, acesta ajutnd rinichii sa elimine acidul uric,
prevenind astfel formarea pietrelor la rinichi i a gutei.

Extract de boia de ardei (sau capsantin) - E160c

Este un colorant, rou-portocaliu natural obinut prin extracie cu solveni din ardeiul rou,
Capsicum anum L. Doza maxim zilnic pentru E160c (capsantin) este nelimitat.

Glutamatul de sodium (poteniator de arom) - E621

Glutamatul de sodiu reprezint sarea de sodiu a acidului glutamic, un aminoacid foarte des
ntalnit n natur.
E621 este considerat un aditiv sigur de ctre FDA i UE i nu are o doz maxim per Kg aliment.
Aceast doz nu poate fi crescut foarte mult de ctre productorii de alimente pentru c
glutamatul de sodiu n cantitate foarte mare duneaz gustului alimentelor.

Maltodextrina

Maltodextrina este o polizaharid ce este folosit n industria alimentar c aditiv alimentar


(agent de ngroare, ndulcitor etc.). Este obinut din amidon din cereale, cartofi etc. i se
gsete sub form de pudra alb. Poate fi uor dulce sau lipsit de gust.

maltodextrina formul chimicaPentru c menine un nivel ridicat al glucozei n snge este


folosit foarte mult i n preparatele destinate culturistilor.

Efectele negative ale consumului de maltodextrina


Maltodextrina este un carbohidrat (zahr) i un gram conine 4 calorii (la fel c zahrul). Are un
indice glicemic de 106 136, de dou ori mai mare dect zahrul (65) i poate perturb
echilibrul dintre insulin i glucagon, cei doi hormoni care regleaz nivelul de glucoz din snge.

Maltodextrina se absoarbe foarte uor i crete rapid nivelul de glucoz din snge. Creterea
depinde de cantitatea de maltodextrina prezena n alimentul respectiv. Cei mai afectai de
creterea glicemiei sunt sportivii care consum aceast substan n scopul creterii nivelului de
energie din organism.

Maltodextrina poate crete cantitatea de colesterol din snge i de aceea persoanele care au un
nivel ridicat de colesterol trebuie s consulte un medic specialist nainte s consume produse ce
conin aceast polizaharid.

Din cauza materiei prime folosite (amidon din gru, porumb etc.) i a puritii sczute,
maltodextrina poate uneori produce reacii alergice grave.

Curcumina - E 100
Colorant, galben, natural, obinut din rizomul plantei Curcuma longa, termeric, sub form de
pulbere galben-oranj.

Curcumina poate fi obinut i artificial prin sintez chimic. Este utilizat pentru colorarea unor
alimente: margarina, gemuri, jeleuri, alimente hipocalorice, crnai, pateuri, supe, fulgi de cartofi
.a. Este considerat inofensiv.

Galben - Portocaliu (Sunset FCF, Gal ben Orange S) - E110

Colorant, portocaliu, artificial, azoic, sare disodic a acidului 2-hidroxi-1(4 sulfonato fenilaz)
naftalin 6 sulfonat. Testele efectuate pe animale au evideniat apariia tumorilor renale. Poate
provoca alergii persoanelor sensibile, congestie nazal, astm, bronho-constricie, disfuncii ale
percepiei gustului, distrugeri cromozomiale, spasme vasculare, dureri gastrice, blocarea
enzimelor digestive. La animale oprete creterea provocnd retardare.
Produsele alimentare sunt obinute n present cu ajutorul tehnologiilor i procedeelor moderne,
iar cererea tot mai mare care se nregistreaz duce la o supraproducie i o ofert variat din
partea productorilor alimentari. Astfel se face tot posibilul c alimentele s aib succes, s poat
fi conservate pe perioade ct mai lungi, s aib culori ct mai atractive, s fie ct mai bogate n
vitamine chiar dac sunt obinute pe cale artificial.

S-ar putea să vă placă și