E- URI PERICULOASE

E-urile amenin sntatea

In Romania nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente Societatea este intr-o continua evolutie. Tehnologia este prezenta in aproape toate mediile. Produsele alimentare sunt si ele obtinute astazi cu ajutorul celor mai noi procedee. Supraproductia si oferta foarte variata ii obliga pe producatori sa faca tot ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor sa aiba succes. Astfel, produsele sunt conservate pe perioade lungi, se introduc culori cat mai atractive, vitamine produse pe cale artificiala etc. Conservantii, aromele, colorantii - intr-un cuvant aditivii sunt indicati pe ambalaj cu litera E urmat de un numar format din trei cifre sau patru cifre. Majoritatea cumparatorilor nu cunosc semnificatia acestui cod. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din E-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.

Ce sunt E-urile?
Aditivii alimentari reprezint orice substan care n mod normal nu este consumat ca aliment n sine i care nu este utilizat ca ingredient alimentar caracteristic, avnd sau nu o valoare nutritiv, care, adaugat intenionat n produsele alimentare n scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau depozitare, devine sau poate deveni ea nsi sau prin derivaii si, direct sau indirect, o component a acestor produse alimentare. Rolul aditivilor n procesarea alimentelor este: de a conserva calitatea nutritiv a produsului; de a asigura ingredientele sau constituenii necesari pentru produsele alimentare fabricate, destinate grupelor de consumatori cu necesiti nutriionale speciale; de a mbunti conservarea sau stabilitatea unui aliment sau de a-i mbunti proprietile organoleptice, cu condiia de a nu le altera natura, substana sau calitatea alimentului pentru a nela consumatorul; de a ajuta la fabricarea, prelucrarea, prepararea, tratamentul, ambalarea, transportul sau depozitarea alimentelor. Aditivul nu ar trebui folosit pentru a ascunde efectele utilizrii materiilor prime defectuoase sau a metodelor indezirabile (inclusiv neigienice) pe parcursul oricrei activiti. De exemplu, utilizarea conservantului acidului benzoic i srurile lui E 210 E 213 este admis n grupele de alimente: ou i produse pe baz de ou, fructe legume i produse prelucrate. Dintre aditivii folosii n industria alimentar, cei mai periculoi pentru sntatea organismului sunt cei de sintez, adic cei obtinui prin procedee chimice nenaturale. E 211, E 142 i E 123 au fost interzii n SUA i Uniunea European. Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf - Germania, despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de compu toxici sau cancerigeni. Aproape toi aceti compui pun ntr-un real pericol organismul. Lista E-urilor considerate de specialitii oncologi drept extrem de periculoase: - Adaosuri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477;

- Adaosuri periculoase: E 102, E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroida); - Adaosuri toxice: produc boli intestinale: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224; afecteaz tubul digestiv: E 338, E 339, E 340, E 341, E 363, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466 ; produc boli de piele: E 230, E 231, E 232, E 233; suprim din organism vitamina B12: E 200; cresc colesterolul: E 320, E 321 (antioxidani din margarina); atac sistemul nervos: E 311, E 312; afecteaz vasele de sange: E250, 251, 252. - Adaosuri cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nociv), E 213, E 214, E 215, E 216, E 217, E 218, E 230, E 631 (glutamatul de sodiu), E 330 (acidul citric sau sarea de lmie - cel mai periculos adaos cancerigen), 239; Elevii au au descoperit mai multe informaii despre unii aditivi: - E 122 (azorubina) este un colorant rou, obinut din gudron, care se adaug la dulciuri, maripan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reacii adverse la persoanele astmatice i la cele alergice la aspirin. Este interzis n Japonia, Suedia, SUA, Austria i Norvegia, ns este permis n Romnia. - E 155 (brun HT) este utilizat la ciocolat i prjituri. Poate produce reacii adverse la persoanele alergice la aspirin i la cele astmatice sau o accentuat sensibilitate dermic. Este interzis n Danemarca, Belgia, Frana, Germania, Elveia, Suedia, Austria, SUA, Norvegia, dar este permis n Romnia. - E 123 (anaranthul) este obinut din planta cu acelai nume. Este folosit n amestecuri pentru pajituri, umpluturi cu arom de fructe, cristale pentru jeleuri. Poate provoca astm i hiperaciditate. n testele pe animale a provocat afeciuni la naterea puilor sau chiar moartea. - E 132 (indigotina) este un colorant care se adaug n tablete i capsule, n ngheat, dulciuri, produse de patiserie, biscuii. Poate provoca grea, vom, hipertensiune arterial, urticarie, probleme de respiratie. -E 210 (acidul benzoic) se adaug la buturi alcoolice, produse de brutrie, brnzeturi, condimente, dulciuri, medicamente. Poate provoca crize de astm, n special la persoanele dependente de medicaie i hiperaciditate la copii. n urma testrii pe animale de laborator a fost asociat cu cancerul. - E 211 (benzonatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar i pentru a masca gustul unor alimente de calitate slab. Buturile rcoritoare cu arom de citrice conin o cantitate mare de benzonat de sodiu (pn la 25 mg/250 ml). Se mai adaug n lapte i produse din carne, produse de brutrie, n dulciuri i n multe medicamente. Se cunoate c provoac urticarie i agraveaz astmul. - E 250 (nitritul de sodiu) este utilizat n stabilizarea culorii roietice a crnii preparate industrial (fr nitrit, hot-dog i bacon ar avea culoarea gri nchis) i d o arom caracteristic. Adugarea de nitrii n alimente poate duce la formarea de cantiti mici de substane cu potenial cancerigen, n special n unc. Companiile care proceseaz carnea adaug, pe lng nitrit, i acid ascorbic sau izoascorbic pentru a impiedica formarea de nitrozamine. Productorii justific utilizarea nitriilor pentru afectul lor inhibitor asupra dezvoltrii bacteriilor productoare de toxin botulinic. - E 312 (galat de dodecil) se folosete pentru a preveni rncezirea alimentelor grase. Poate provoca iritaie gastric sau cutanat, tulburri nervoase. Nu este permis n alimente pentru sugari i copii mici deoarece provoac tulburri hematologice. Se folosete n uleiuri, margarin, untur, sosuri de plante. - E 420 (sorbitol i sirop sorbitola) este un ndulcitor artificial i umectant care se obine din glucoz. Se folosete n dulciuri, fructe uscate, hran srac n calorii,

siropuri farmaceutice i este printre primii apte conservani utilizai la produsele cosmetice. Provoac tulburri gastrice. - E 555 (silicatul de aluminiu i potasiu) este folosit n sare, lapte praf i fin. Se cunoate c aluminiul este cauza unor probleme placentare n timpul sarcinii i c este asociat cu boala Alzheimer. - E 621 (glutanat de sodiu) este folosit pentru conservarea mezelurilor, a laptelui, a brnzeturilor, a ciupercilor. E componentul principal al supelor concentrate. Cristalele nu au gust, ns combinat cu aromatizani chimici dau arome mai puternice dect cele naturale. Este o neurotoxin, care provoac migrene ce nu pot fi tratate cu medicamente. US Food i Drg Administration au informat n SUA c E 621 este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injeciile cu glutanat afectuate animalelor (cobai, cini, maimue) n laborator le-au distrus celulele nervoase din creier. - E 952 (ciclamat) este un ndulcitor artificial, care poate produce migrene i alte reacii adverse. n urma testelor efectuate n laborator s-a demonstrat c poate fi cancerigen. Este interzis n SUA (din 1970) i n Anglia din cauza potenialului cancerigen. Este permis n Romnia Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave care nu mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. In Romania numarul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua crestere si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp boala mileniului III impotriva careia nu exista inca premisele ca se va descoperi un antidot.

Alimentele-otrava
Consumul indelungat de alimente, care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica, supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In cazurile nefericite rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne. Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioa-da limitata de timp nu are efect daunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse.

Exista unele substante in alimente, care s-au dovedit a produce tumori canceroase. Dintre acestea sunt: >>unele mase plastice cu care se ambaleaza >>toxinele unor ciuperci care se pot forma alimentele pe alimentele care nu mai sunt foarte >>pesticidele - substante care se folosesc proaspete pentru combaterea daunatorilor in >>substantele care se formeaza in urma agricultura afumarii sau prajirii alimentelor si, in >> ingrasamintele chimice, ca si adaosurile general, in alimentele incalzite peste 3500C. de nitrati si nitriti folosite pentru Astfel, consumarea carnii si a pestelui care conservarea alimentelor, mai ales in au fost afumate reprezinta un risc crescut de combinatie cu alimentele bogate in proteine formare a maladiilor canceroase ale (carne si produse animale, de exemplu), mai sistemului digestiv ales daca aceste alimente sunt prajite sau >> grasimile sau produsele din carne sunt consumate impreuna cu bauturi carbo- consumate in cantitati mari cresc riscul de gazoase aparitie a cancerului Intrand intr-un supermarket, unei prietene i-a fost laudat un produs de catre vanzatoare: "Stiti ce multa vitamina E are?" In primul rand, vitamina E nu poate fi administrata decat in cantitati limitate- altfel organismul se poate deregla.

Dar "vitaminele" vanzatoarei nu erau altceva decat aditivii alimentari (notati in sistem international prin litera E urmata de un numar de trei cifre). La aceasta ora, este stiut ca multi dintre aditivii alimentari(conservanti, emulgatori, coloranti etc.) utilizati la pregatirea mezelurilor, alimentelor preambalate sau semi-preparate, sunt cancerigeni. Acelasi lucru se stie si despre unele ingrasaminte chimice si pesticide folosite la cultivarea legumelor, fructelor si zarzavaturilor pe care le cumparam - chiar si din piata. Acest fapt ar trebui sa constituie un semnal de alarma: consumam zilnic mari cantitati de produse cancerigene. Nu este, deci, de mirare, ca unii dintre noi ne imbolnavim de aceasta maladie necrutatoare. Mai mult decat atat, multe chimicale au fost considerate pana in prezent "nevinovate". Odata cu aflarea unor date suplimentare despre actiunea lor in organism, ele sunt descoperite acum ca fiind cancerigene.