Pornind de la premiza ca alimentatia are o importanta incontestabila în realizarea

marii performante, am incercat sa evidentiem ca înca de la începuturile educatiei

fizice si a sportului si pâna în zilele noastre performantele realizate în toate
competitiile au fost posibile si datorita unui echilibru alimentar adecvat.
Conţinuturile şi activităţile acestui proiect sunt menite să determine elevii să
adopte un stil de viaţă sănătos, să facă alegerile potrivite privind alimentaţia,
înţelegând prin aceasta valoarea nutritivă şi energetică a alimentelor, precum şi
nevoile organismului.

Este important ca adolescenții să poată identifica factorii de risc pentru apariția

bolilor, metodele de prevenție și să afle cum să-și construiască un program de
activități fizice și o alimentație echilibrată, prin alegerea conştientă şi informată a
alimentelor.
 Daca tinerii vor veni în lumea performantei cu
obiceiuri bune, sanatoase privind alimentatia, drumul lor
înspre performanta devine mai usor.
Orice deprindere alimentara formata în copilarie
atârna greu în viata sportiva de mai târziu. Specialiştii în
produse agroalimentare şi nutriţioniştii consideră că este
aproape imposibil ca alimentaţia modernă să nu
presupună utilizarea aditivilor, însă trebuie avută în
vedere o educaţie a populaţiei privind rolul acestora şi
efectele abuzului în cazul anumitor alimente care conţin
aditivi în exces. Rolul prezentării îl constituie orientarea
tinerei generatii înspre o viata echilibrata, naturala,
sanatoasa.
 Ce este de fapt aditivul alimentar?
Aditivii alimentari (cunoscuţi în limbaj uzual şi ca E-uri) reprezintă orice
substanţă naturală sau chimică care nu este consumată ca aliment în sine şi nu este
folosită ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritivă
şi care se adaugă intenţionat, cu un scop tehnologic (incluzând modificări
organoleptice) în timpul producerii, procesării, preparării, tratării, împachetării,
ambalării, transportului, stocării, sau în timpul altei modificări aplicate unui
aliment, devenind un component sau afectând într-un fel sau altul caracteristicile
alimentelor.
 Unde găsim aceşti aditivi?
În conţinutul tuturor produselor, începând cu pâinea si continuând cu
preparatele concentrate, mezelurile, produsele din carne, băuturile alcoolice şi mai
ales cele răcoritoare, conservele de tot felul, plantele, fructele, cerealele şi legumele
modificate genetic şi încheind cu banala gumă de mestecat, se regăsesc substanţe
ce atentează la sănătatea şi chiar viaţa consumatorilor.
 Companiile producatoare de la noi si de oriunde, care exportă în
ţara noastră, fie nu au căror reglementări să se supună, fie depăşesc cu
bună ştiinţă concentraţiile admise de substanţe nocive în produsele la care
ne referim. Dacă unele E-uri sunt absolut interzise în alimentele si
băuturile din majoritatea statelor UE, SUA, Australia şi ţări din fosta URSS,
la noi sunt produse şi comercializate fără nici o restricţie. Ideea care stă la
baza acestui atentat la sănătatea populaţiei este cea a riscului acceptat. Cu
alte cuvinte, dacă pe etichetele produselor sunt menţionate otrăvurile
conţinute şi concentraţia acestora, consumatorii sunt informati cu privire la
riscurile la care se expun, putând astfel consuma E-uri toxice fără măsură.
Nu se spune însa nimic despre ce efecte pot avea acestea.
Principalele E-uri folosite
pentru modificarea
mâncării
 Acidul citric (E330) se găseşte în cele mai multe
sucuri care se află în comerţ, muştar (sub formă de
arome), ciuperci conservate.

Acidul fosforic (E338) produce tulburări digestive (indigestie,

vomă, colici abdominale ş.a.); este folosit şi în preparatele din
brânză.

Aspartamul (E951) este un îndulcitor des folosit şi poate fi

sursa a peste 70 de tipuri de boli, potrivit cercetătorilor. Este
cancerigen. Se întâlneşte cel mai des în guma de mestecat,
produse zaharoase, băuturi răcoritoare. E951 joacă un rol
important în declanşarea tumorilor cerebrale, a sclerozei
multiple, malformaţiilor şi diabetului.
 Sunset yellow (E110) intră în componenţa sucurilor, dropsurilor,
îngheţatei, a snack-urilor, precum şi în unele băuturi, medicamente, conserve de
peşte, prafuri de budincă, colorându-le în galben “apus de soare”. Este considerat
cancerigen (tumori renale) şi are ca efecte congestia nazală, alergii, hiperactivitate,
dureri abdominale, vomă, indigestie.

Carboximetilceluloza (E466)
produce tulburări digestive (indigestie, vomă,
colici abdominale ş.a.).

Quinoline Yellow (E104) este folosit în

rujuri, produse pentru păr, parfumuri, o largă gamă
de medicamente. Totodată este utilizat ca şi
colorant galben pentru îngheţate, dropsuri, prafuri
de budincă.
 Eritrozina (E127) este un colorant roşu pentru compoturi şi alte
alimente. Cercetătorii au ajuns la concluzia că provoacă mutaţii genetice, cancer
al tiroidei la şobolani (studiu din anul 1990), posibil şi la om; întâlnit în băuturi
alcoolice, îngheţata, prăjituri, bomboane, sucuri răcoritoare;

Indigotina (E132) este un colorant care se adăugă în tablete şi

capsule, îngheţată, dulciuri, produse de patiserie, biscuiţi şi poate provoca
greaţă, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respiraţie şi alte
reacţii alergice.
 Guma de ovăz (E411) este un agent de
îngroşare, polizaharid natural, obţinut din ovăz care în
concentraţie ridicată produce flatulenţă şi balonare.
Guma de guar (E412), este un agent de
îngroşare, emulsificator şi stabilizator opţinut din
raşina de guar care poate provoca greaţă, meteorism şi
crampe şi reduce nivelul colesterolului.

Tartrazina (E102) este un colorant galben care se

găseşte în dulciuri (budinci, îngheţate, dropsuri), băuturi,
muştar, supe instant, gemuri, cereale, snack-suri. Este
considerat a avea acţiune cancerigenă (tumori tiroidiene),
poate provoca mutaţii cromozomiale şi determina deficienţe
în vitamina B6 şi zinc.
 Glutamat monosodic (E621) aditivul se foloseşte pentru conservarea
laptelui, brânzeturilor, mezelurilor, ciupercilor, tonului, preparatelor îngheţate.
Poate provoca simptomul mâncării chinezeşti.
Manitolul (E421) poate să provoace alergii. Este interzis în mâncarea
sugarilor putând provoca diaree şi disfuncţii renale. Poate provoca greaţă, vomă şi se
regăseşte în produse cu conţinut redus în calorii.
Silicatul de aluminiu şi potasiu (E555) este folosit în sare, lapte praf şi
făină sub forma granulelor gluten-kaolin numite ‘Pesta’. Deşi se ştie că aluminiul este
cauza unor probleme placentare în timpul sarcinii şi că este asociat cu boala
Alzheimer, este permis în România.
 După unele studii de specialitate, un locuitor dintr-o ţară civilizată
consumă circa 4,5 kg de aditivi alimentari pe an. Cred că nici nu se pune
problema să ne întrebăm cât consumăm fiecare dintre noi ,nu? Potrivit dr.
Pavel Chirilă, medic primar boli interne (Alimentaţia echilibrată a omului
sănătos - Editura Naţional - 2004), E-urile nocive sănătăţii se împart în
cinci categorii şi anume:
• cele mai periculoase adaosuri cancerigene;
• adaosuri foarte cancerigene;
• adaosuri periculoase;
• adaosuri potenţial toxice;
• adaosuri suspecte.
 În prima categorie se înscriu E 330 acid citric/sare de lămâie prezent în
majoritatea băuturilor răcoritoare, dulciuri, amestecuri de condimente pentru
semipreparate cum sunt conservele, pastele de tomate, compoturile, muştarul sau
brânzeturile, E 621 glutamat monosodic folosit în sosuri şi supe concentrate şi
conservantul E 211 benzoat de sodiu, toate interzise in SUA si Europa occidentală.
 În categoria adaosurilor foarte cancerigene se situează următorii aditivi
alimentari folosiţi în prepararea alimentelor si băuturilor: E 123 amaranth, E 131
colorant bleu patent, E 142 colorant verde S, E 213 benzoat de calciu, E 214
hidrobenzoat de etil, E 215 hidrobenzoat de etil sodic, E 216 hidrobenzoat de propil,
E 217 sarea de sodiu a hidrobenzoatului de propil, E 239 hexametilen tetramina. De
asemenea, aditivi periculosi pentru sănătate sunt consideraţi coloranţii E 110
galben, E 124 roşu ponceau, E 102 tetrazina, E 120 acid carmic, E 122 azorubina, E
210 acid benzoic, E 212 benzoat de potasiu, E 228 bisulfit de potasiu, E 240
formaldehida, E 249 nitrit de potasiu, E 250 nitrit de sodiu si E 252 nitrat de
potasiu.
 Alte adaosuri potenţial toxice provoacă boli intestinale (E 220 dioxid de
sulf, E 221 sulfit de sodiu, E 224 metabisulfit de potasiu, E 226 sulfit de calciu),
tulburari de digestie (E 338 acid fosforic, E 340 ortofosfati de potasiu, E 461
metilceluloza, E 463 hidroxipropil celuloza, E 466 carboximetil, E 470 săruri ale
acizilor graşi), afecţiuni dermatologice (E 230 difenil, E 232 ortofenil fenolat de
sodiu, E 233 tiabendazol), tulburari metabolice ale colesterolului (E 321
butilhidroxitoluen BTH, E 320 butilhidroxianisol - antioxidant din margarină) şi
chiar afecţiuni neurologice (E 311 octil galat, E 312 dodecil galat).
 Căutaţi să cumpăraţi produse cât mai naturale şi cât mai
degrevate de apăsarea E-urilor. Există, de exemplu, pâine integrală de
secară, importată din Germania sau Polonia, fără aditivi, chiar la
supermarketuri. Există uleiuri presate la rece, etc. Încă se mai poate
cumpăra brânză adevărată de la ţărani...
 Citiţi întotdeauna cu atenţie reţetele produselor şi judecaţi
dincolo de reclamă, pentru că gustul vă poate juca feste, mai ales că
unele chimicale dau arome mai intense decât cele naturale.

CUNOAŞTEREA ADEVĂRULUI NE DĂ
PUTEREA DE A ACŢIONA APOI CORECT
ŞI DE A NE TRANSFORMA, ASTFEL,
VIAŢA ÎN BINE !!!