ajuta la scaderea rigiditatii vaselor de sange;

- efect anti-fungic si anti-bacterian;

- continut scazut de calorii , 40kcal/100gr.

Beneficii pentru sanate
Ceapa are un continut foarte scazut de calorii, numai 40 la 100 g, dar este bogata in fibre
alimentare solubile.
Ceapa contine compusi fito-cimici si sulfura de alil ce converteste !licina intr-o reactie
enzimatica atunci cand bulbul este "deranjat" #strivit, taiat etc.$ %tudiile au aratat ca acesti
compusi au proprietati anti-mutagenice #protejeaza de cancer$, si anti-diabetice #ajuta la
scaderea nivelului de zaar din sange la diabetici$.
%tudiile de laborator arata ca alicina reduce productia de colesterol prin inibarea &'(-
Co! reductaza, enzima din celulele epatice. 'ai mult, sa constatat ca are activitati anti-
bacteriene, anti-virale si anti-fungice.
!licina scade, de asemenea rigiditatea vaselor de sange prin eliberarea de o)id nitric
#*+$,reducand astfel tensiunea arteriala. !cesta bloceaza de asemenea formarea
ceagurilor de trombocite si are actiune fibrinolitica in vasele de sange care, ajuta la
scaderea riscului global de boala coronariana #C!,$, boli vasculare periferice #-.,$, si
de accident vascular cerebral.
Ceapa este o sursa bogata de crom, mineral care ajuta celulele tesutului sa raspunde in
mod adecvat la nivelul de insulina din sange, astfel ajuta la facilitarea actiunii insulinei si
nivelului de zaar in controlul diabetului zaarat.
/a este de asemenea, o sursa buna de antio)idanti, flavonoidul 0uercetin, care se
considera a fi anti-cancerigen, anti-inflamator si anti-diabetic.
/ste de asemenea un bun anti-o)idant, deoarece contine vitamina !, vitamina C si
mangan, substatnte, care sunt necesare in calitate de co-factor pentru enzima antio)idanta
supero)id dismutaza.
Ceapa este deasemenea imbogatita cu vitamine din comple)ul 1, cum ar fi grupul de acid
pantotenic, pirido)ina , folatii si tiamina. -irido)ina sau vitamina 1-2 ajuta la mentinerea
nivelului de (!1! in creier, care lucreaza impotriva conditiilor ce duc la stari nevrotice.
Descriere:
.a puteti imagina o reteta fara ceapa3 !ceasta leguma minunata, una dintre cele mai
veci alimente cunoscuta de omenire, se gaseste intr-o gama larga de retete si preparate,
fie ca este vorba de banala salata , sosuri, supe sau curr4. !ceasta a fost, de asemenea
utilizata in medicamentele traditionale din timpuri straveci pentru beneficiile sale aduse
sanatatii si a propietatilor sale curative.
5amilie6 !lliaceae; (enul6 !llium; +ume stiintific6 !llium cepa.
-lanta de ceapa creste pana la 7 metri inaltime si are un bulb subteran, globular, care
consta in zeci de foite suprapuse. /)ista mai multe soiuri de ceapa cultivate in jurul lumii.
,urata medie de cultivare este de apro)imativ 8 - 4 luni. Ceapa verde si florile sunt de
asemenea la mare cautare in intreaga lume.
'irosul ascutit, 9ntepator al cepei se datoreaza compusilor sai de sulf. Ceapa rosie,
spaniola este in general mai putin iute decat soirile albe sau maro, ceea ce o face ideala
pentru utilizarea in salate.
Cumparare si pastrare
Ceapa este disponibila in toate anotimpurile. :n functie de varietate, ea poate fi clara,
picanta sau dulce. :n magazin, aceasta este disponibila in forma proaspata, congelata, in
conserve, murata, praf sau desidratata.
;a cumparare, alegele pe cele proaspete, care sunt curate, bine conturate, nu au
descidere la gat si sunt crocante si au pielea e)terioara uscata. /vitati cele care au semne
de mucegai negru #un fel de atac fungic$, deoarece acestea indica faptul ca stocul este
veci, sau pastrat in conditii proaste. :n plus, bulbii slab calitativi au adesea pete moi, de
umiditate la gat si pete intunecate, care pot fi indicatii de degradare.
!casa, depozitatile intr-un loc racoros si ferite de umiditate, astfel pastrandu-se proaspete
pana la cateva saptamani. /le se pot pastra de asemenea bine si in frigider.
Modalitati de pregatire si servire
<aiati capetele folosind un cutit ascutit. !poi, coaja e)terioara #cca 7-8 straturi de piele$
pana veti ajunge la foitele proaspete, groase, de culoare ce variaza in functie de soi de la
roz la alb. !veti posibilitatea sa o taiati felii subtiri #julliene$ sau sa o taiati 9n cuburi fine,
in functie de tipul de reteta.
.erdeata ce creste terestru si capetele de flori sunt de asemenea comestibile. Ceapa verde
sau arpagicul sunt folosite mai ales in preparatele fast-food sau la prepararea si decorarea
platourilor cu aperitive.
Iata cateva sfaturi de servire
/a poate fi folosita in aproape orice produs alimentar, fie in salate proaspete sau ca
garnitura picanta.
:n :ndia si -akistan, ceapa e una dintre cele mai cautate ingrediente la gatit in conditiile in
care o folosesc in curr4, supe, umplutura, paste, sosuri, etc ... zi de zi.
/a este utilizata pe scara larga in 'area 'editerana la gatit si condimentat, in salate,
pizza, cu branza, la burgeri, in supa, la tarta, rulouri, in umpluturi ... etc
Profilul de siguranta
Ceapa cruda poate provoca iritarea mucoaselor membranelor, pielea si ocii. !cest lucru
se datoreaza eliberarii de alil sulfurat, gaz, in timp ce o taiem . (azul cand este amestecat
cu umezeala #apa$, se converteste in acid sulfuric. !lil sulfurat este concentrata mai mult
la capete, in special la radacina. /fectul sau poate fi minimizat prin cufundarea bulbilor in
apa rece pentru cateva minute inainte de tocare sau feliere.
:at= c>teva dintre beneficiile pe care ni le poate aduce consumul regulat de ceap=6
!jut= la men?inere unei inimi s=n=toase
'irosul 9n?ep=tor al cepei este dat de sulfura de alil, un compus care con?ine sulf
cunoscut pentru calit=?ile lui ce protejeaz= vasele de s>nge 9mpotriva problemelor cauzate
de colesterol.
-rotejeaz= mu@cii
,e asemenea, ceapa poate compensa v=t=marea o)idativ= a fibrelor musculare @i a
?esuturilor din corp, cauzat= de antrenamentele fizice e)cesive. /lementul ceie care
contribuie aici este numit 0uercetina. %tudiile realizate pe @oareci au demonstrat c= acest
flavonoid ajut= la prevenirea stresului o)idativ de la nivelul creierului, dup= antrenamente
lungi.
%us?ine densitatea osoas=
Cercet=torii cred c= ace@ti compu@i sulfuro@i din ceap=, 9mpreun= cu 0uercetina pot fi
responsabili pentru o mai bun= densitate osoas=. Antr-un studiu realizat 9n 700B, oamenii
de @tiin?= au constatat c= femeile care consum= ceap= zilnic aveau o densitate osoas= mai
bun= comparativ cu cele care nu aveau acest obicei. 'ai mult, femeile 9n v>rst= care
consumau mult= ceap= aveau cu 70C mai pu?ine @anse de a suferi de fractur= de @old.
5aciliteaz= digestia
Cepele faciliteaz= digestia prin intermediul unui carboidrat special numit
fructooligozaarid. !cesta serve@te ca aliment pentru bacteriile bune prezente 9n tractul
intestinal @i combate bacteriile rele. <otodat=, fructooligozaaridul 9mbun=t=?e@te func?iile
digestive prin ac?ionarea la nivelul tranzitului intestinal.
%cade riscul de apari?ie a cancerului
An alt= ordine de idei, studiile au mai ar=tat @i c= oamenii care consum= frecvent ceap= au
un risc mai sc=zut de dezvoltare a bolilor cardiovasculare @i a anumitor tipuri de cancer,
comparativ cu al?i oameni care evit= aceast= legum=. %peciali@tii cred c= aceast=
capacitatea a cepei este asociat= cu flavonoizii care bloceaz= agen?ii ce favorizeaz=
apari?ia cancerului @i pe care 9i de?ine alimentul.
Nu sunt singurele prorieti benefice ale cepei.
An cazul unei r=celi, dureri de din?i sau depresie, ceapa este un remediu la 9ndem>n=
pentru oricine, ciar dac= uneori gustul ei devine insuportabil, potrivit dietetik.ro. C>nd
9?i curge nasul @i nu mai scapi de tuse, niciun sirop de la farmacie nu are pe jum=tate
efectul cepei. * ceap= la fiecare mas= 9nt=re@te rezisten?a organismului.
Cu o ceap=, nasul 9nfundat devine amintire.Condi?ia este s= mesteca?i o ceap= alb= 9nainte
de culcare. 'ai mult, infec?iile stomacale sunt puse la p=m>nt de propriet=?ile
antiinflamatorii @i antibacteriene ale cepei. <ot ceapa te ajut= s= evi?i crampele de stomac.
Ceapa ajut= si la durerile de din?i. <rebuie doar s= mesteci ceapa @i ea va face minuni
pentru dantura ta.
Ceapa este un bun tratament pentru acnee. -o?i face o masc= din sucul unei cepe peste
care ai ad=ugat miere. .ei avea un ten mai curat @i o circula?ie a s>ngelui mai bun=.
An fine, dac= te sim?i deprimat @i obosit, ceapa poate fi remediul perfect. /ste energizant=
dac= o transformi 9n suc cu miere. An perioadele stresante este de ajuns s= bei tonicul
9nainte de culcare pentru un somn odinitor.
Citeste mai mult pe D/!;:<!</!.+/<6 ttp6//EEE.realitatea.net/beneficiile-cu-
adevarat-spectaculoase-ale-consumului-de-ceapaF11G48H8.tmlIi)zz8C0coJz(4
5olloE us6 Krealitatea on <Eitter
Ceapa
Lautor necunoscut, te)t preluat din grupul <eranat pentru a va fi de folosM
:n 1B1B cand gripa a ucis 40 milioane de oameni, un doctor vizita fermierii pentru a-i
ajuta sa combata gripa.
'ulti dintre fermieri si familiile lor o contractasera si multi ciar murisera.
,octorul a ajus la un fermier unde, spre surprinderea lui, toti membrii familiei erau
sanatosi. Cand doctorul a intrebat fermierul ce facea el diferit de ceilalti, sotia lui a spus
ca a pus o ceapa intr-un vas in fiecare camera a casei #si probabil pe vremea aceea casa
avea doar 7 camere$. ,octorul nu a crezut si a cerut una din cepe pentru a o analiza la
microscop. %pre surprinderea lui a descoperit virusul gripei in ceapa. :n mod evident
aceasta a absorbit virusul pastrand familia sanatoasa.
!poi, am auzit aceasta povestire de la coafeza mea din !rizona. !cum multi ani angajatii
ei se imbolnaveau de gripa si la fel multi dintre clienti. :n urmatorul an ea a pus cepe in
boluri peste tot in salon. %pre surprinderea ei nici un angajat nu s-a mai imbolnavit.
<reaba functioneazaN #si nu, nu fac afaceri cu ceapa$
'orala povestii este6 cumparati cateva cepe si puneti-le in boluri in fiecare camera din
casa. ,aca lucrati la birou, puneti unu sub birou sau undeva pe un raft.
:ncercati si veti vedea. +oi am facut asta anul trecut si nimeni din casa nu s-a imbolnavit
de gripa. ,aca va ajuta pe voi si pe cei dragi sa nu va imbolnaviti, cu atat mai bine.
,aca totusi faceti gripa, va fi o forma usoara. *ricum... ce aveti de pierdut3 ,oar cateva
cepeN
!cum... mai e)ista si un -% la aceasta poveste, trimis de o prietena din *regon care de
obicei imi trimite contributii la articolele pe tema sanatatii. /a mi-a povestit urmatoarea
e)perienta despre ceapa6
"/u nu stiam despre povestea cu fermierul... dar stiu ca am facut pneumonie si am fost
foarte bolnava. !m citit un articol care spunea sa tai o ceapa la ambele capete, sa pui unul
din capete intr-o furculita si sa pui capatul infipt in furculita intr-un borcan gol... iar apoi
sa pui borcanul langa patul pacientului peste noapte.
%e spunea ca ceapa se innegreste peste noapte din cauza germenilor... si ciar asa s-a
intamplat. ,imineata ceapa era un dezastru dar eu deja ma simteam mai bine.
!ltceva ce am citit intr-un articol a fost ca atat ceapa cat si usturoiul distribuite prin
camera au salvat pe multi de la ciuma neagra. /le au multe proprietati antibacteriale si
antiseptice."
Cepele abandonate devin otravitoare
!m folosit o ceapa care fusese lasata in frigider.
Oneori nu folosesc o ceapa intreaga odata, ci pastrez cealalta jumatate pentru mai tarziu.
,upa ce am citit aceasta informatie mi-am scimbat parerea... si pe viitor voi cumpara
cepe mai mici.
!tunci cand este raportata into)icatia alimentara, primul lucru pe care il cerceteaza
autoritatile este cand a mancat bolnavul ultima oara C/!-! si de unde au venit aceste
cepe #din salata de cartofi3$ /d spune ca nu maioneza #atata timp cat nu e facuta in casa$
este cea care se strica la aer. Cel mai probabil este ceapa iar daca nu ceapa, atunci cartofii.
/l a e)plicat ca ceapa este o mare piata de desfacere pentru bacterii, in special ceapa
negatita. +u ar trebui niciodata sa pastrezi o bucata de ceapa taiata. +u este sigura nici
daca o pui intr-o punga etansa si o bagi la frigider.
%e contamineaza deja suficient doar prin faptul ca e taiata si sta la aer putina vreme, si
poate deveni periculoasa pentru cine o ingereaza #asa ca, atentie sporita la ceapa care va
este pusa in otdog la meciurile de baseballN$.
/d spune ca daca iei partea de ceapa lasata si o gatesti nebuneste s-ar putea sa fii in
regula... dar daca tai ceapa lasata ca sa o pui in sandEic iti cauti problemele cu
lumanarea. !tat ceapa cat si cartofii fierti dintr-o salata de cartofi vor atrage si favoriza
inmultirea bacteriilor mult mai repede decat orice maioneza preparata comercial.
,eci, cum suna asta ca noutate3 ;uati-o cum vreti. /u #autorul$ am de gand sa fiu foarte
atent la ceapa de acum incolo. ,in mai multe motive acord credibilitate unui cimist si
unei companii care produce milioane de tone de maioneza pe an.
,e asemenea, cainii nu trebuie niciodata sa manance ceapa. %tomacul lor nu o poate
metaboliza.
,eci, nu uitati ca este periculos sa tai o ceapa si sa o folosesti pentru gatit a doua zi.
,evine otravitoare intr-o singura noapte si creeaza bacterii to)ice care pot provoca
infectii la stomac din cauza e)cesului de secretie de bila si ciar into)icatii alimentare.
Chiar dac de cele mai multe ori te face s pl!ngi "ncearc s nu fugi de acest
legum sen#aional. Pe l!ng faptul c ofer un gust delicios m!ncrurilor are
efecte minunate asupra sntii.
De?ine 9ns= un sfat valoros, @i anume acela de a nu mai deco$i prea mult ceapa,
deoarece cu c>t arunci mai mult din ea, cu at>t pierzi mai multe substan?e benefice. :ar
dac= dup= o mas= la care ai servit @i ceap= e@ti nevoit s= socializezi iar periu?a de din?i nu
9?i este la 9ndem>n=, consum c!teva felii de portocal sau po?i ciar s= mesteci c>teva
coji de portocal=, care fac minuni 9n privin?a mirosului specific de ceap=.
Pi dac= nu e@ti un consumator frecvent de ceap=, efectele sale benefice asupra s=n=t=?ii cu
siguran?= 9?i vor scimba p=rerea. :at= c>teva dintre minun=?iile pe care le poate face
aceast= legum= banal=.
Ceapa este considerat= de mul?i un antibiotic natural care ajut= organismul s= lupte
9mpotriva stafilococilor, are efect asupra tusei, ac?ioneaz= ca un emolient, sedativ,
digestiv, calmant. Ceapa este medicamentul naturist cel mai frecvent utilizat 9n trecut de
p=rin?ii @i bunicii no@tri pentru grip= @i r=ceal=.
!re proprieti antibiotice antiinflamatoare #de efect pentru gut= @i artrit=$,
antiseptice #lupt= 9mpotriva bacteriilor, inclusiv /. Coli @i %almonella, infec?ii la
nivelul tractului urinar$, antimicrobiene %i carminative #de efect pentru
constipa?ie @i balon=ri$.

/ste o surs bogat de fier #previne anemia$, fibre potasiu #cu rol 9n ecilibrul
electrolitic al organismului$, vitaminele & #protejeaz= pielea @i mucoasele$, B
#ajut= la cre@terea metabolismului, imbun=t=?irea sistemului imunitar si a celui
nervos @i men?inerii s=n=t=?ii pielii @i mu@cilor$ @i C #cre@te rezisten?a sistemului
imunitar$.

'(( de grame de ceap aduc doar )) de calorii "n corp @i asigur= o doz=
9nsemnat= de fibre, necesare bunei desf=@ur=ri a tranzitului intestinal, dar care
ajut= @i la sc=derea nivelului de colesterol @i, astfel, la reducerea riscului de
afec?iuni ale inimii.

Coaja de ceap= con?ine *uercitin, un antio)idant e)trem de important care
previne formarea ceagurilor de s>nge, astmul, diabetul, ateroscleroza @i infec?iile
la nivelul tractului digestiv @i, mai mult dec>t at>t, are propriet=?i antiinflamatoare
care ?in la distan?= diferite tipuri de cancer.
,e asemenea, ceapa conine sulf care are un rol protector asupra ficatului mai ales
atunci c>nd combin=m, de e)emplu, o salat= de legume cu ceap= la o friptur= de vit=.
!cest mi) este perfect pentru stimularea transportului aminoacizilor c=tre creier @i
sistemul nervos 9n general, asigur>ndu-se astfel o stare psiic= ecilibrat=.
Ceapa este 9n acela@i timp o surs bogat de crom, un mineral care asigur= sensibilitate
adecvat= la insulin=, ormonul secretat de pancreas pentru a QescortaR za=rul la nivelul
celulelor @i astfel sc=z>nd @ansele de diabet.
Pi pielea are de c>@tigat de pe urma banalei cepe. %tudiile arat= c= sucul proasp=t de
ceap= aplicat de arsurile minore sau ciupiturile de insecte grbe%te vindecarea %i
regenerarea esuturilor. Pi nu te speria dac= te ustur= un pic, efectul este garantat.
+ masc eficient contra pistruilor %i a cupero#ei poate avea la baz= ingrediente
naturale cu ma)im efect, cum ar fi de e)emplu sucul de ceap amestecat cu ulei de
msline la care se adaug suc proaspt de castravete, pentru un plus de prospe?ime @i
idratare.
:ar pentru c= suntem 9n acea perioad= a anului 9n care m>inile au foarte mult de suferit din
cauza frigului, po?i 9ncerca un remediu naturist pe baz= de suc de ceap= @i miere, 9n p=r?i
egale, care ajut= la tratarea cr=p=turilor pielii @i ecilibrarea p&-ului.
<rebuie s= ?ine?i cont 9ns= c= e)ist= @i contraindicaii adresate 9n special bolnavilor de
gastrit, celor care sufer= de sindrom de colon iritabil sau colit, @i este recomandat
consumul treptat @i 9n cantit=?i mici astfel 9nc>t organismul s= se obi@nuiasc=, deoarece
ingestia unei cantit=?i nepotrivite poate diminua peristaltismul gastric, 9ngreun>nd
digestia
,ructe si legume care te a$uta sa treci sanatos prin iarna
:arna creste intotdeauna riscul sa racesti sau ciar sa faci gripa, din cauza frigului, sau sa
constati ca, din prea multa pofta sau lacomie, ai cateva kilograme in plus, dupa
sarbatorile de iarna, din cauza meselor copioase.
+icio problema, natura ne-a pus la indemana o intreaga gama de fructe si legume care sa
ne ofere nutrientii necesari perioadei pe care o parcurgem, dar sa ne si ajute sa scapam de
kilogramele in plus.
!stfel, in aceasta perioada, din meniul zilnic, nu ar trebui sa lipseasca fructele
oleaginoase, nucile si alunele, mai ales, surse importante de proteine, antio)idanti si fibre
alimentare. Consumul de nuci si alune, cam H0 de grame pe zi, spun specialistii, mentine
in limite normale nivelul colesterolului.
!nanasul, pe langa multitudinea de vitamine si minerale, contine o enzima, numita
bromelaina, care ajuta la slabit. :n plus, ananasul are si proprietati anticoagulante si
antiinflamatoare si ajuta la prevenirea imbatranirii premature.
+utritionistii spun ca o suta de grame de ananas proaspat, nu din compot, contin cam G0
de calorii. !nanasul nu are mult zaar in compozitie, de aceea poate fi consumat si de
diabetici, fara nici o problema. 'ai trebuie stiut, de asemenea, ca bromelaina stimuleaza
producerea de celule albe care intra in alcatuirea sistemului imunitar.
'ult ulita banana, acuzata ca ingrasa, si se intampla asta din lipsa de informatie ciar te
poate ajuta sa scapi de kilograme in plus. ,intre toate fructele de pe pamant,... mai mult
,uminica, 18 :anuarie 7018, ora 1H6G8
7 comentarii
&lte articole despre: bauturi calde pentru zile reci, ceapa calmant si somnifer, banana
potasiu, fructe oleaginoase
Combate raceala cu ceapa
Ceapa nu lipseste din nicio bucatarie. Cruda sau gatita, folosita in aproape orice mancare,
ceapa este un aliment delicios, dar si un medicament de e)ceptie, dezinfectant puternic si
un bun diuretic.
Ca medicament, ceapa ajuta la normalizarea circulatiei sanguine, regleaza metabolismul,
stimuleaza sistemul imunitar si combate raceala, principalii ei constituenti fiind
vitaminele !, 1, C, sarurile minerale, sodiu, potasiu, fier, sulf, iod, siliciu, acizi si uleiul
volatil.
<rebuie stiut ca marii consumatori de ceapa, mai ales de ceapa cruda, sunt oameni
sanatosi, puternici, de care gripa se atinge foarte rar ori deloc si bolile infectioase ii
ocolesc.
!sa ca, in aceasta perioada cand se raceste foarte usor, mai ales, din cauza diferentelor
mari de temparatura dintre zi si noapte, mananca ceapa cruda, in salata, la ciorba sau
langa o bucata de branza ori sunca. ,oar asa iti vei intari sistemul imunitar si vei trece
prin iarna fara gripa ori raceli.
,ar, daca respiri greu pentru ca ti s-a infundat nasul, iti simti capul greu, ocii incetosati
si arzand, ai durere difuza in musci si te simti obosit nejustificat inseamna ca ai racit.
+u intra in prima farmacie care-ti iese in drum dupa medicamente de sinteza, foarte
scumpe, adesea fara eficienta si care fac mai mult rau decat bine, pentru ca ai leacul in
casa, mai precis, in bucatarie.
:a o ceapa de marime potrivita, zdrobeste-o de coltul mesei, cum poate adesea i-ai vazut
facand pe tata sau pe bunicul, si... mai mult
,uminica, 71 *ctombrie 7017, ora 11644
1 comentariu
&lte articole despre: siropul de tuse din ceapa, ceai de ceapa, ceapa cruda, ceapa rosie,
ceapa calmant, ceapa diuretic, ceapa reumatism guta
Ceapa miracolul din casa ta previne cancerul si nu
numai
,e-a lungul istoriei, ceapa a fost considerata pe langa un gustos ingredient si un leac
natural. !ceasta a fost subiectul multor studii, dar cu toate ca oamenii de stiinta au
demonstrat ce boli previne si trateaza, dar si substantele care fac acest lucru, ceapa
reprezinta in continuare un subiect de studiu.
/)perimentele au aratat ca ceapa cruda poate ajuta la reducerea nivelului de colesterol,
deoarece creste nivelul de lipoproteine cu densitate mare, arata /zine!rticles. ,e
asemenea, ceapa creste nivelul moleculelor speciale care ajuta la transportul
colesterolului departe de tesuturile corpului si de peretii arterelor.
:n urma testelor s-a mai demonstrat ca ceapa, cruda sau fiarta, protejeaza impotriva
efectelor daunatoare ale alimentelor grase asupra sangelui.
Ceapa contine o substanta care previne formarea ceagurilor de sange.
+u s-a demonstrat inca, insa se spune ca aceasta planta previne bolile circulatorii, precum
boala coronariana, tromboza si o gama larga de probleme asociate accidentelor vasculare
cerebrale si circulatiei proaste.
Cercetatorii investigeaza si puterea cepei de a proteja organismul impotriva cancerului.
:n plus, aceasta previne coagularea sangelui.
:n medicina traditionala, ceapa fiarta este folosita pentru tratarea catarului.
:ndiferent ca alegi sa o consumi fiarta, prajita sau cruda, ea nu trebuie sa lipseasca din
dieta ta. :n unele cazuri, poate provoca migrene, dar si flatulenta.
Consumul de ceapa cruda poate... mai mult
;uni, 0H 'ai 7017, ora 776GH
&lte articole despre: ceapa previne cancerul, ceapa cancer boli organism, ceapa beneficii
organism
Ce contine ceapa-
Ceapa, fie ca este cea uscata, fie ca este cea verde, este un aliment e)ceptional, este
bogata in vitamine si minerale si, nu in ultimul rand, are efecte puternic antivirale.
:ata ce contine ceapa, conform analizei nutritionale facute de Efood. /ste necesar de
precizat ca structura nutritionala se refera la ceapa cruda, asa zis "vece". Ceapa verde se
aseamana foarte mult, dar are mai multe vitamine si mai multa apa.
:n 100 de grame de ceapa vece sunt doar 84 de calorii, ceea ce face din ceapa unul din
cele mai putin calorice legume, alaturi de telina, dovlecei si varza.
:n 100 de grame de ceapa sunt 1, H2 de grame de proteine, 1G grame de carboidrati, 8
grame de fibre si 0,12 grame de grasimi sanatoase. :n 100 de grame de ceapa sunt S0 de
grame de apa.
Ceapa este foarte bogata in vitamina C si ! in 100 de grame sunt 17 grame de vitamina
C, si 8,7 O: de vitamina !. Ceapa contine vitamina 11, 17, 18, 12 si 117, 100 de grame
de ceapa acoperind intre 8 si BC din doza zilnica recomandata, dar si o cantitate
importanta de vitamina T. Ceapa nu contine vitamine ,.
:n ceea ce priveste mineralele, ceapa este o adevarata comoara. :n 100 de grame de ceapa
sunt 8H de miligrame de calciu, 784 de miligrame de potasiu, 4H de miligrame de fosfor,
0, 7H de miligrame de zinc si 0,S miligrame de seleniu. Ceapa contine fibre, 100 de grame
de ceapa asigurand 10C din necesarul zilnic, 0,01 grame de omega 8 si 0,07 grame de
omega 2.
Ceapa contine un comple) de aminoacizi si... mai mult
%ambata, 04 5ebruarie 7017, ora 1B68G
1 comentariu
&lte articole despre: ceapa, alimentatie, vitamine, minerale, calorii mancare
Ceapa acest aliment.medicament miraculos/
,aca, la un moment dat, simti ca nu mai poti respira, adica ti s-a infundat nasul, ai capul
greu, ocii incetosati si arzand, durere difuza in musci si te simti obosit nejustificat
inseamna ca ai racit. +u da fuga la farmacie dupa medicamente de sinteza, pentru ca ai
leacul in casa, mai precis, in bucatarie.
:a o ceapa de marime potrivita, zdrobeste-o de coltul mesei, cum poate adesea i-ai vazut
facand pe tata sau pe bunicul, si tine-o in dreptul nasului, ciar daca nu-ti place mirosul si
ocii iti lacrimeaza din abundenta. ,aca vrei sa stai in pat, atunci pune ceapa zdrobita pe
o farfurie, langa perna.
+u peste mult timp vei simti efectul binefacator al cepei, acest aliment-medicament atat
de blamat si ocolit pentru ca... miroase. Ceapa desfunda rapid nasul, limpezeste capul,
spala ocii natural, indeamna la odina si somn, absolut necesare in caz de raceala.
!laturi de usturoi, ceapa este unul din cele mai puternice antibiotice naturale, cunoscuta
si apreciata pentru calitatile sale inca din anticitate. !re proprietati antimicrobiene,
deto)ifica organismul si actioneaza ca un adevarat antio)idant foarte puternic, stimuland
sistemul imunitar si reducand inflamatiile. 'arii mancatori de ceapa racesc foarte rar, nu
fac niciodata gripa sau fac forme usoare, care se vindeca repede si fara complicatii.
Degleaza tensiunea si e buna in caz de reumatism
Ceapa nu numai ca vindeca raceala ciar din faza de inceput, dar este recomandata si in
caz de reumatism si... mai mult
;uni, 7S +oiembrie 7011, ora 146GB
&lte articole despre: ceapa antibiotic, ceai de ceapa, ceapa raceala, ceapa reumatism,
ceapa duretic, ceapa efect calmant
Ceapa cruda previne cancerul
Ceapa este un aliment-medicament care nu trebuie sa lipseasca din meniul nostru zilnic.
Cei care o consuma regulat sunt mai putin e)pusi bolilor cardiace, racelilor,
reumatismului si ciar cancerului.
Ceapa poate fi consumata cruda, coapta, fiarta, prajita sau uscata in diverse preparate.
/ste stiut insa, ca prelucrarea termica distruge cea mai mare parte a calitatilor terapeutice
ale cepei, de aceea se recomanda, ca in scop terapeutic, sa fie consumata cruda.
-ersoanele care consuma zilnic ceapa cruda sunt mai putin e)puse bolilor cardiace,
racesc foarte rar sau deloc, au mai putine dureri reumatice. !preciata pentru virtutile sale
terapeutice, tonice si antiinfectioase, ceapa este un factor de sanatate si de viata lunga.
-rincipalii constituenti ai cepei sunt vitaminele C, /, 12, potasiul, fosforul si calciul,
sodiul, fierul, sulful, iodul, siliciul. %e stie ca ceapa are capacitatea de a acumula seleniul
din sol. %eleniul are rol protector impotriva cancerului. -otrivit unui studiu, la
consumatorii frecventi de ceapa cruda s-a constatat o reducere cu peste G0C a riscului de
aparitie a cancerului de stomac si san.
-revine afectiunile cardiovasculare
Consumul zilnic de ceapa cruda ajuta la combaterea afectiunilor cardiovasculare si a
imbatranirii premature, deoarece antio)idantii pe care ii contine ceapa neutralizeaza
radicalii liberi. :n plus, ceapa este slaba din punct de vedere caloric si ajuta la arderea
grasimilor.
On alt studiu arata ca sucul de... mai mult
;uni, 74 *ctombrie 7011, ora 0B6G0
G comentarii
&lte articole despre: ceapa antiifectios, ceapa sanatate, ceapa cancer, ceapa beneficii,
ceapa boli
Ceapa te fereste de racelile de se#on
Cruda sau folosita in mancarea gatita, ceapa este un deliciu culinar care nu trebuie sa
lipseasca din nicio bucatarie si nici din meniul zilnic. Ca medicament, ceapa ajuta la
normalizarea circulatiei sanguine, regleaza metabolismul, stimuleaza sistemul imunitar si
ajuta la combaterea racelii.
-rincipalii constituenti ai cepei sunt vitaminele !, 1, C, sarurile minerale, sodiu, potasiu,
fier, sulf, iod, siliciu, acizi si ulei volatil.
Ceapa este un puternic dezinfectant si un bun diuretic de aceea nu trebuie sa lipseasca din
meniul zilnic. 'arii mancatori de ceapa, mai ales de ceapa cruda, sunt oameni sanatosi,
puternici, de care gripa se atinge foarte rar ori deloc si bolile infectioase ii ocolesc.
:mpotriva tusei se face un decoct de ceapa in felul urmator6 o lingura de ceapa tocata
marunt se fierbe timp de 10 minute in 700 ml de apa. %e strecoara si se bea cald, cu
ingitituri mici, pe parcursul a 10, 1G minute, neindulcit sau indulcit cu o lingurita de
miere de albine.
%e beau una, doua cani pe zi. (ustul nu-i placut, trebuie spus, dar rezultatele sunt
miraculoase. -entru calmarea tusei la copii, se face o cataplasma din felii de ceapa,
invelite intr-o bucata de tifon. %e incalzeste cataplasma si se pune pe piept.
<ot impotriva tusei se poate face in casa vin din ceapa. :ntr-o sticla de un litru #sa se evite
plasticul$ se pun 700 de grame de ceapa tocata marunt, o suta de grame de miere de
albine, de preferat poliflora, si vin de tara, rosu sau alb,... mai mult
,uminica, 12 *ctombrie 7011, ora 0S68B
&lte articole despre: ceapa dezinfectant, ceapa cruda sanatate, ceapa intrebuintari
curative
Ceapa cruda de#infectea#a locuinta
'arii mancatori de ceapa si usturoi sunt oameni sanatosi, puternici, care racesc foarte rar
si, daca se imbolnavesc de gripa, fac forme usoare, fara complicatii, care se vindeca
repede.
Ca medicament, ceapa ajuta la normalizarea circulatiei sanguine, regleaza metabolismul,
stimuleaza sistemul imunitar si ajuta la combaterea racelii. -rincipalii constituenti ai
cepei sunt vitaminele !, 1, C, sarurile minerale, sodiu, potasiu, fier, sulf, iod, siliciu,
acizi si ulei volatil.
!laturi de usturoi, ceapa e unul din cele mai puternice leacuri naturale impotriva racelii si
nu numai. -entru calmarea tusei, pune la fiert, intr-o jumatate de litru de apa, doua cepe
mici, cu tot cu coaja, dupa ce in prealabil le-ai zdrobit, si patru nuci sparte, in coaja. ,upa
ce apa da in clocot, lasa sa mai fiarba cinci minute, dupa care incizi focul si mai lasi inca
cinci minute sa se infuzeze. %e strecoara si se bea cald, neindulcit sau indulcit cu putina
miere, doua, trei cani pe zi.
<ot pentru calmarea tusei, se poate face o cataplasma din felii de ceapa, invelite intr-o
bucata de tifon. %e incalzeste cataplasma si se pune pe piept. %e recomanda mai ales
copiilor.
,aca nasul este infundat si nu mai poti respira si nu ai altceva la indemana, zdrobeste o
ceapa si du-o la nas. %traduieste-te sa respiri cat mai mult timp prin mirosul de ceapa. %au
rade putina ceapa prin razatoarea mica si aranjeaz-o in doua bucatele de tifon pe care,
apoi, le bagi in nas.
5ebra poate scadea, mai ales... mai mult
.ineri, 1S 5ebruarie 7011, ora 1064B
12 comentarii
&lte articole despre: ceapa tratament, ceapa combate raceala, ceapa leac natural
Ceapa ca medicament
Ceapa este nelipsita din alimentatie atat pentru gustul delicios cat si pentru vitaminele si
mineralele continute, de care organismul are nevoie in fiecare zi. Contine vitamina !, 1,
C, sodiu, potasiu, magneziu, calciu, fier si sulf si are proprietati antibiotice.
<ocmai de aceea poate fi folosita ca medicament pentru tratarea afectiunilor pielii,
rinicilor, infectiilor respiratorii sau dentare, problemelor stomacale sau oculare,
informeaza ubpages.com.
,aca raceala nu iti da pace, consuma la fiecare masa ceapa proaspata, cruda, pentru a
intari rezistenta organismului. !re proprietati antio)idante si ajuta la neutralizarea
radicalilor liberi.
,urerile de dinti sau ciar infectiile pot fi stopate, pana iti faci programare la stomatolog,
prin mestecarea unei cepe crude. +u este nevoie sa o ingiti, simpla mestecare va face
minuni pentru dantura ta.
'ai mult, nasul infundat poate fi o simpla amintire prin mestecarea unei cepe albe, in
fiecare seara, inainte de culcare. /ste si un bun tratament pentru problemele circulatorii
pentru ca ajuta la subtierea sangelui.
-roprietatile antiinflamatorii si antibacteriene recomanda ceapa pentru infectiile
stomacale. Crampele si durerile care nu ne dau pace pot fi evitate printr-un consum
regulat de ceapa proaspata.
-oate si fi un remediu impotriva acneei. -repara o masca de fata din sucul unei cepe peste
care ai adaugat miere si lasa sa actioneze un timp, dupa care poti indeparta cu apa calduta
masca ta. :mbunatateste... mai mult
Ceapa este un aliment.medicament care nu trebuie sa lipseasca din meniul nostru
#ilnic. Cei care o consuma regulat sunt mai putin e0pusi bolilor cardiace racelilor
reumatismului si chiar cancerului.
Ceapa poate fi consumata cruda, coapta, fiarta, prajita sau uscata in diverse preparate.
/ste stiut insa, ca prelucrarea termica distruge cea mai mare parte a calitatilor terapeutice
ale cepei, de aceea se recomanda, ca in scop terapeutic, sa fie consumata cruda.
-ersoanele care consuma zilnic ceapa cruda sunt mai putin e)puse bolilor cardiace,
racesc foarte rar sau deloc, au mai putine dureri reumatice. !preciata pentru virtutile sale
terapeutice, tonice si antiinfectioase, ceapa este un factor de sanatate si de viata lunga.
-rincipalii constituenti ai cepei sunt vitaminele C, /, 12, potasiul, fosforul si calciul,
sodiul, fierul, sulful, iodul, siliciul. %e stie ca ceapa are capacitatea de a acumula seleniul
din sol. %eleniul are rol protector impotriva cancerului. -otrivit unui studiu, la
consumatorii frecventi de ceapa cruda s-a constatat o reducere cu peste G0C a riscului de
aparitie a cancerului de stomac si san.
Previne afectiunile cardiovasculare
Consumul zilnic de ceapa cruda ajuta la combaterea afectiunilor cardiovasculare si a
imbatranirii premature, deoarece antio)idantii pe care ii contine ceapa neutralizeaza
radicalii liberi. :n plus, ceapa este slaba din punct de vedere caloric si ajuta la arderea
grasimilor.
On alt studiu arata ca sucul de ceapa cruda combate infectiile cu candida la fel de eficient
ca si medicamentele de sinteza, marele avantaj fiind ca nu are reactii adverse si nu creaza
dependenta, cum se intampla in cazul celor mai multe medicamente de la farmacie.
Ca sa fii protejat toata iarna de bolile infectioase specifice sezonului rece, pune o ceapa,
ca atare, pe o farfurioara sau intr-o ceasca, sub patul pe care dormi si las-o acolo, uitata,
pana in primavara.
,aca deja ai racit si nu poti respira din cauza nasului infundat, zdrobeste o ceapa si
respira tinand-o in dreptul nasului. 'irosul pe care-l emana ceapa te va ajuta pe data sa
respiri normal. -rocedeaza in acelasi fel daca simti ca ai ajuns in pragul unei crize de
nervi ori daca suferi de insomnie. Ceapa este un sedativ si un calmant natural de
neinlocuit. ,ar atentie, ceapa sa fie zdrobita si nu taiataN
+u te sfii sa tai ceapa, cat de multa sa fie, de teama ca-ti lacrimeaza ocii. /ste bine si
ciar sanatos ca, din cand in cand, sa lasi ocii sa lacrimeze pentru ca astfel se produce o
spalare naturala a globilor oculari.
%a avem sanatateN
-rima pagin= 1 Cultura
vezi toate articolele din Cultura 1 Cultura
Ceapa i usturoiul: mituri, superstiii i adevr
<rimite pe email
71.11.7018 U
7 Comentarii
#5oto6 %utterstock.com$
(alerie foto #G$
+imeni nu poate spune cu e)actitate c>nd au fost cultivate primele plante din familia
usturoiului, cepei sau prazului, 9ns=, ceea ce @tim este c= folosim aceste alimente de mii
de ani.
/)cav=rile din ultimii ani realizate la situri areologice ce dateaz= din epoca bronzului au
descoperit c=, 9nc= din acea vreme, aliaceele erau consumate 9mpreun= cu smocinele @i
finiculul.
-e de alt= parte, este destul de probabil ca oamenii preistorici s= fi consumat @i ei aliacee
@i ciar s= le fi p=strat pentru iarn=, av>nd 9n vedere c= ele se conserv= bine @i nu au
nevoie de sare sau 9ngrijire special= pentru a nu se strica de-a lungul lunilor grele de
iarn=.
Onii istorici cred c= aliaceele au fost cultivate ini?ial 9n !sia Central=, 9n timp ce al?ii cred
c= ele au fost, mai 9nt>i, r=sp>ndite 9n :ran @i -akistan. *ricum, speciali@tii sus?in c= este
foarte probabil ca ele s= fi fost consumate de multe culturi cu mult 9nainte de a fi
cultivate.
,ovezi solide referitoare la aceast= familie apar abia c>teva mii de ani mai t>rziu, 9n
/giptul !ntic. %e pare c= cepele nu reprezentau numai ran= pentru egipteni, ci c= ele
erau venerate pentru forma lor sferic= @i pentru inelele concentrice care simbolizau via?a
etern=. !@a se e)plic= de ce pe pere?ii caselor @i ai mormintelor erau reprezentate cepe.
!desea, picturile din acea perioad= prezint= bancete de la care nu lipseau aliaceele. !lte
opere de art= prezint= preo?i care ?in 9n m>ni cepe sau altare acoperite de aceste legume.
'ai mult, dintre toate legumele ilustrate 9n acea perioad=, cepele sunt singurele create din
aur.
!@a se e)plic=, probabil, de ce speciali@tii au descoperit c= aliaceele aveau un rol
important "n ritualul de mumifiere. Mai e0act arheologii au descoperit urme de
ceap "n regiunea pelvisului %i a toracelui defuncilor. Mai mult au e0istat %i ca#uri
"n care au fost gsite buci de ceap ata%ate de tlpi %i resul picioarelor mumiilor. 2n
alte cercetri au fost descoprite mumii care aveau ceap presat pe urechi. 3n
e0emplu celebru este cel al lui 4amses al I5.lea care a fost "nmorm!ntat av!nd
urme cepe "n orbitele oculare.
,e ce erau at>t de utilizate cepele 9n acest ritual3 Ona dintre teorii sugereaz= c= oamenii
din /giptul !ntic cuno@teau propriet=?ile antiseptice ale legumei @i c= ea le-ar fi de ajutor
mor?ilor 9n via?a de apoi. * alt= teorie sugereaz= c= egiptenii credeau c= mirosul specific
@i puternic avea capacitatea de a-i 9nvia pe defunc?i #Ceea ce este destul de ciudat, dac=
ne g>ndim la cazul lui Damses care ar fi 9nviat l=crim>nd$.
2n China "n schimb ceapa era utili#at "nc de acum 6.((( de ani usturoiul fiind
acceptat "n $urul anului 7.8(( ".e.n. c!nd a "nceput s fie utili#at pentru a da gust
m!ncrii. 'ai t>rziu, el a fost folosit @i pentru conservarea alimentelor, pentru ca apoi, 9n
jurul anului 700 9.e.n. el s= fie 9nscris 9n topul celor 800 de plante cultivate pe acest
teritoriu.
#5oto6 %utterstock.com$
&liaceele panaceu
/giptenii foloseau usturoiul @i ceapa pentru a crea diverse remedii. 9e pare c oamenii
care au lucrat la construirea piramidelor au fost hrnii cu mult ceap %i usturoi.
2n una dintre scrierile lui istoricul grec :erodot a sugerat c ;( de tone de aur au
fost cheltuite pentru a asigura necesarul de ceap pentru lucrtori pe timpul
construciilor. De asemenea sclavii egipteni care au lucrat la ridicarea piramidelor
primeau o porie #ilnic de usturoi deoarece se credea c acest aliment "i va feri de
boli %i le va da putere.
An acela@i timp, usturoiul era folosit ca metod de schimb. Mai e0act pe vremea lui
<utan=hamon apro0imativ 8 =g de usturoi erau suficiente pentru cumprarea unui
sclav sntos de se0 masculin.
&limente inter#ise sau respinse
An 'esopotamia, consumul de ceap= era asociat cu indivizii din clasa inferioar=. Cei
s=raci primeau lunar o ra?ie de p>ine @i ceap=, iar aceasta a devenit dieta de baz=. /ste
foarte posibil ca ceapa s= fi fost refuzat= de clasele superioare, adic= de cei care 9@i
permiteau s= consume alte legume, din cauza mirosului. /ste foarte important s= nu
trecem cu vederea faptul c= atunci ceapa era consumat= crud=, motiv pentru care
respira?ia celui care o m>nca trebuie s= fi fost destul de resping=toare.
-e de alt= parte, 9n /gipt, cepele par s= fi avut un rol dublu. An ciuda celor men?ionate
anterior, se pare c= unii preo?i nu aveau voie s= consume acest aliment. 'otivul nu este
clar nici ast=zi. !stfel nu se @tie dac= li se interzicea s= consume ceap= pentru c= ea era
venerat= sau pentru c= respira?ia ur>t mirositoare pe care ar fi avut-o dup= ce m>ncau i-ar
fi jignit pe cei din clasa superioar=.
Ciar @i ast=zi, 9n :ndia, unora dintre bramani li se interzice s= consume ceap= sau
usturoi, asta 9n ciuda faptului c= le este permis s= le utilizeze 9n practici medicale. 'ai
mult, ca urmare a uneia dintre scrierile profetului 'aomed, se pune c= oamenii care
miros a cap= @i a usturoi nu au voie s= intre 9n moscee.
3sturoiul %i evreii
/vreii considerau c= usturoiul scade senza?ia de foame, 9mbun=t=?e@te circula?ia s>ngelui,
ucide parazi?ii, vindec= gelozia, ajut= corpul s= aib= o temperatur= crescut=, 9ncurajeaz=
iubirea @i d= o culoare frumoas= cipului.
V<almudR, un te)t ce con?ine 9nv=?=turi veci evreie@ti, 9ncuraja consumul de usturoi 9n
zilele de vineri 9nainte de ini?ierea actului se)ual 9n ziua de sabat.
Ceapa %i usturoiul consumate cu poft
An anii G00 9.e.n. grecii consumat deja cu poft= ceapa al=turi de pere, linte @i varz=. An
acea perioad=, toat= lumea 9@i permitea s= consume ceap=. 'edicul &ipocrate #800 9.e.n.$
prescria ceapa ca diuretic, medicament pentru combaterea pneumoniei @i a bolilor
digestive, dar @i pentru o vindecare mai rapid= a r=nilor. !tle?ii erau @i ei r=ni?i cu
cantit=?i mari de ceap= pentru a avea o bun= circula?ie a s>ngelui.
An secolul : e.n., un alt medic, ,iscoride, nota o multitudine de remedii 9n care folosea
aliaceele. ,e e)emplu, el aprecia c= usturoiul trata problemele de inim=. An acela@i timp,
munca lui a influen?at g>ndirea roman=, 9n sensul c=, dup= ce au citit scrierile lui
,iscoride ace@tia au 9nceput s= maseze gladiatorii cu ceap= pentru a face ca mu@cii lor
s= devin= mai fermi.
Cu toate acestea grecii din clasa superioar nu apreciau usturoiul chiar "ntr.o
asemenea msur. +rice persoan care mirosea a usturoi era v#ut ca un individ
vulgar %i nu avea voie s ptrund "n niciun templu.
An scimb, una dintre cele mai bine p=strate legende grece@ti spune c= 9n anticitate
criminalii ar fi fost r=ni?i cu foarte mult usturoi 9n speran?a c= ei vor fi cur=?a?i. An
contrast cu aceast= practic= sau cu p=rerea grecilor din clasa superioar=, !ristotel a listat
usturoiul printre alimentele afrodisiace.
Devenind la capacitatea aliaceelor de a da putere, nu numai egiptenii sau romanii
considerau c= ceapa 9i face pe oameni mai rezisten?i. !le)andru cel 'are, de e)emplu, 9@i
r=nea armatele cu ceap=, adic= oamenii s=i m>ncau un aliment cu gust puternic care le
d=dea @i lor for?=.
#5oto6 %utterstock.com$
9 nu %tie lumea/
Pi Doma era locul 9n care ceapa era alimentul de baz= pentru cei s=raci, 9n timp ce
oamenii boga?i refuzau s= m=n>nce alimentul at>t de ur>t mirositor, susine 'argaret
1riggs 9n cartea sa Garlic and Onions. ,escoperirile areologice de la -ompei, ora@ul
distrus de activitatea vulcanic= 9n HB e.n., au indicat c= v>nz=torii de ceap= nu erau inclu@i
9n breasla v>nz=torilor de legume sau de flori deoarece ei proveneau dintr-o clas= social=
inferioar=.
<ocmai de aceea, oamenii de %tiin au fost foarte surprin%i s de#groape un co% cu
ceap fiart "ntr.un bordel din ora%. -oate c= ceapa nu mai era at>t de prost v=zut=
c>nd cei din clasa superioar= se amestecau cu cei din clasa inferioar=, sau poate c= ceapa
ajuta la neindentificarea altor mirosuri nepl=cute.
De la moned la tratament medical
An /vul 'ediu, ceapa devine un aliment at>t de important 9nc>t ea este oferit= 9n dar sau
utilizat= pentru plata d=rilor.
Olterior, ceapa este folosit= ca rediu contra durerilor de cap, mu@c=turilor de @arpe sau
pierderea p=rului. 'ai mult, ea 9ncepe s= fie cunoscut= @i ca tratament 9mpotriva
insomniei, speciali@tii recomand>nd punerea unei felii de ceap= sub o pern= 9nainte de
culcare.
9uperstiii
Osturoiul a avut mereu un loc important 9n folclor. ,e@i multe culturi au cunoscut
beneficiile aduse de usturoi @i ceap= 9n cazul s=n=t=?ii, nu to?i au 9n?eles @i motivul pentru
care se produceau aceste VminuniR. Pi cum, 9n vremurile 9ndep=rtate bolile erau
considerate ca fiind trimise de spirite rele, alimentele sau substan?ele care ajutau la
combaterea sau prevenirea bolilor nu puteau fi dec>t lucruri trimise de fiin?e
supranaturale bune. !@a se e)plic= de ce usturoiul, care a devenit un fel de panaceu
universal, a fost v=zut ca arma ideal= 9n lupta contra spiritelor rele.
<imp de multe secole, s-a considerat c= usturoiul are poten?ialul de a 9ndep=rta demonii,
spiritele rele @i vampirii. /ste posibil ca 9ntregul trend s= fi pornit de la &omer, care 9n
secolul W::: 9.e.n. a scris :liada @i *diseea . An opera sa el poveste@te c= 9n timpul
c=l=toriei sale, Olise este decis s= 9@i salveze oamenii, care fuseser= transforma?i 9n porci
de Circe. Xeul &ermes 9l avertizeaz= pe Olise c= nici ciar sabia sa nu poate rupe vraja
care i-a afectat oamenii. An plus, 9l sf=tuie@te s= aib= grij= atunci c>nd Circe 9i va da s= bea
din licoarea ei s= o amestece cu o plant= numit= Vmol4R, care are r=d=cina neagr= @i floare
alb= @i care este destul de greu de scos din p=m>nt de muritori. !ceast= plant=, despre
care se vorbe@te 9n te)t pare a fi Allium Moly, o plant= s=lbatic= european= al c=rei nume
popular este usturoiul auriu.
An aceea@i ordine de idei, <eofrast scrie 9n V&istoria -lanatarumR, 9n 780 9.e.n. c= oamenii
care s=pau 9n c=utarea plantei otr=vitoare numite sp>nz, se r=neau cu usturoi pentru a se
proteja.
,espre aceast= utilizare a usturoiul ca antidot a vorbit @i grecul 'elampus, cu mult timp
9nainte de <eofrast, mai e)act 9n 1400 9.e.n. <ot el a sugerat c= planta poate ap=ra omul
9mpotriva vr=jitoriei @i ciar a vampirilor.
Devenind la <eofrast, el relateaz= @i cum usturoiul era a@ezat de grecii antici pe gr=mezi
de pietre la r=scruce de drumuri ca ofrand= pentru &ecate, zei?a r=scrucilor @i a tranzi?iilor
ce apar 9n via?=. !cest obicei a fost asociat cu cel grecesc folosit de c=l=torii supersti?io@i
care cred c= vor fi proteja?i de spiritele rele dac= a@eaz= usturoi la r=scruce de drumuri
pentru a dezorienta demonii.
-e de alt= parte, tot din (recia pare s= fi venit @i obiceiul moa@elor de a at>rna funii cu
usturoi sau de a strivi usturoi 9n camerele unde urma s= nasc= o femeie. *dat= cu trecerea
secolelor, obiceiul a devenit din ce 9n ce mai r=sp>ndit la nivelul continentului. An multe
culturi se mai vorbe@te @i ast=zi despre creaturile are t>njesc dup= s>nge @i care umbl=
noaptea 9n c=utarea nou-n=scu?ilor @i a proaspetelor mame pentru a le suge s>ngele.
!lte societ=?i au considerat c= usturoiul avea propriet=?i de purificare precum argintul.
!stfel, oamenii at>rnau usturoiul la u@i pentru a ?ine spiritele departe de c=min. Ciar @i la
noi, ast=zi, de %f>ntul !ndrei, pe 80 noimebrie, tocul u@ilor @i al gemurilor se ung cu
usturoi pentru a alunga strigoii.
Devenind la obicriurile din trecut, 9n unele cazuri, usturoiul era 9mp=r?it 9n timpul
slujbelor pentru ca preo?ii s= se asigure s= printre enoria@i nu se g=seau @i spirite rele.
Ciar @i atunci c>nd ciuma a pus st=p>nire pe /uropa, oamenii au considerat c= ea este
provocat= de un spirit r=u. Ca atare, mul?i au fost cei care au folosit usturoiul @i ceapa
pentru a 9ndep=rta r=ul de ei. ->n= @i 9n secolul al W.::-lea, oamenii obi@nuiau s= mai
aga?e usturoi la geamuri sau la u@=, s= @i-l pun= sub pern= sau s= 9l poarte la g>t pentru a
se ap=ra de rele.
:deea potrivit c=reia usturoiul ne ap=r= de vampiri a devenit @i mai popular=
dup= apari?ia romanului lui 1ram %tocker #5oto6 %utterstock.com$
,esigur, cea mai faimoas= utilizare a usturoiului 9n folclor este legat= de vampiri.
:deea potrivit c=reia usturoiul ne ap=r= de vampiri a devenit @i mai popular= dup= apari?ia
romanului lui 1ram %tocker care a descris modul 9n care se utilizeaz= aceast= plant= 9n
scopul 9ndep=rt=rii demonilor. !stfel, 9n V,raculaR el nota urm=toarele6 V!m v=zut c=
profesorul folosise mai departe 9n odaie, ca @i 9n cealalt=, usturoiul. 5recase pretutindeni
canaturile ferestrelor, iar 9n jurul g>tului fetei, peste baticul de m=tase legat de .an
&elsing, at>rna o cunun= puternic mirositoare, 9mpletit= din acelea@i flori...C>nd m-am
9ntors la locul meu, ;uc4 se mi@case prin somn @i-@i d=duse la o parte girlanda de flori
de usturoi de la g>t. :-am pus-o la loc c>t mai bine @i am continuat s-o vegezR.
Puteri speciale ale usturoiului
&enr4 al :.-lea era at>t de convins c= usturoiul are puteri afrodisiace 9nc>t se pare c=
respira?ia lui Vputea dobor9 un bou de la 70 de pa@iR. !st=zi 9nc= se mai crede c= usturoiul
9i face pe b=rba?i mai virili. <ocmai de aceea, 9n *rientul 'ijlociu, mirele poart= cu el un
c=?el de usturoi 9n ziua nun?ii pentru a se asigura c= va fi viril.
-e de alt= parte, se spune c= +ero m>nca zilnic praz pentru c= era convins c= astfel vocea
sa va fi clar=.
Beneficii medicale
Ceapa con?ine substan?e cimice care care ajut= la combaterea radicalilor liberi din
corp. !ce@ti radicali liberi pot v=t=ma !,+-ul, membranele celulare @i peretele intern al
vaselor de s>nge tocmai de aceea ei au fost asocia?i cu 9mb=tr>nirea, cancerul @i bolile
cardiovasculare.
An acela@i timp, se pare c= cepele facilitea# digestia prin intermediul unui carboidrat
special numit fructooligozaarid. !cesta serve@te ca aliment pentru bacteriile bune
prezente 9n tractul intestinal @i combate bacteriile rele. <otodat=, fructooligozaaridul
9mbun=t=?e@te func?iile digestive prin ac?ionarea la nivelul tranzitului intestinal.
On alt studiu publicat 9n jurnalul Royal Society of Chemistry demonstreaz= c= un consum
regulat de cap determin scderea nivelului de colesterol ru cresc!nd nivelurile
de :D> ?colesterol bun@. 'irosul 9n?ep=tor al cepei @i al usturoiului este dat de sulfura
de alil, un compus care con?ine sulf cunoscut pentru calit=?ile lui ce prote$ea# vasele de
s!nge "mpotriva problemelor cau#ate de colesterol.
!stfel, ceapa pare s= fie benefic= pentru prevenirea bolilor cardiovasculare deoarece ea
reduce riscul de formare a ceagurilor de s>nge. -otrivit unul studiu realizat de oamenii
de @tiin?= de la &arvard @i publicat 9n Journal of Clinical :nvestigation, se pare c= o
substan?= din ceap= are poten?ialul de a bloca o enzim= periculoas= care implicat= 9n
formarea ceagurilor de s>nge 9n artere.
'ai mult, flavonoizii din ceap= sunt cunoscu?i pentru faptul c= asigur= protec?ie
9mpotriva problemelor de inim=. %ulful @i vitamina 12 func?ioneaz= @i ele pentru a
preveni atacurile de cord @i atacurile cerebrale.
,e asemenea, ceapa poate compensa v=t=marea o)idativ= a fibrelor musculare @i a
?esuturilor din corp, cauzat= de antrenamentele fizice e)cesive. /lementul ceie care
contribuie aici este numit 0uercetina. %tudiile realizate pe @oareci au demonstrat c= acest
flavonoid ajut= la prevenirea stresului o)idativ de la nivelul creierului, dup= antrenamente
lungi. 'ai mult, cercet=torii cred c= ace@ti compu@i sulfuro@i din ceap=, 9mpreun= cu
0uercetina pot fi responsabili pentru o mai bun= densitate osoas=. Antr-un studiu realizat
9n 700B, oamenii de @tiin?= au constatat c= femeile care consum= ceap= zilnic aveau o
densitate osoas= mai bun= comparativ cu cele care nu aveau acest obicei. 'ai mult,
femeile 9n v>rst= care consumau mult= ceap= aveau cu 70C mai pu?ine @anse de a suferi
de fractur= de @old.
#5oto6 %utterstock.com$
On alt studiu realizat de oamenii de @tiin?= italieni 9n 7002 a sugerat c= oamenii care au
un consum ridicat de ceap=, usturoi @i alte aliacee au un risc mai sc=zut de apari?ie a mai
multor tipuri de cancere, comparativ cu indivizii care se feresc de aceste legume.
%peciali@tii, care au publicat rezultatele studiului 9n !merican Journal of Clinical
+utrition, cred c= aceast= capacitatea a legumelor este asociat= cu flavonoizii din aliacee
care bloceaz= agen?ii ce favorizeaz= apari?ia cancerului.
An 7011, un alt studiu din Journal of Nutrition and Metabolism demonstra efectul
antiinflamator al usturoiului @i al cepei. ,e asemenea, 9n acela@i studiu s-a constatat @i c=
aliaceele reduc stresul o)idativ. -e de alt= parte, trebuie re?inut c= studiul 9n cauz= a fost
realizat pe @oareci.
!nul trecut, un alt studiu, realizat de Yasington %tate Oniversit4 sublinia c= o substan?=
cimic= din usturoi este mult mai eficient= 9n combaterea to)iinfec?iilor alimentare dec>t
dou= dintre cele mai utilizate antibiotice. An compara?ie cu dou= antibiotice mult uzitate -
eritromicin= @i ciproflo)acin - sulfura de dialil, care se g=se@te 9n usturoi, este nu doar
mai puternic=, ci @i ac?ioneaz= 9ntr-un timp mult mai scurt.
On alt studiu, realizat de oamenii de @tiin?= din cadrul Oniversit=?ii din !ustralia de %ud
a sugerat c= usturoiul ar putea reduce riscul de apari?ie a tumorilor intestinale cu
apro)imativ o treime, iar anul acesta, o nou= cercetare, realizat= de oamenii de @tiin?= din
Cina, sugereaz= c= indivizii care consum= usturoi crud de dou= ori pe s=pt=m>n= 9@i
9njum=t=?esc riscul de a suferi de cancer de pl=m>ni.
An plus, de@i nu e)ist= suficiente studii pe aceast= tem=, c>teva cercet=ri @i un num=r
limitat de speciali@ti 9n domeniul medical sus?in c= e)ist= posibilitatea ca oamenii care
consum= multe aliacee s= fie mai feri?i de r=celi. %e presupune c= 0uercetina @i al?i
flavoinoizi din aceste legume Vlucreaz=R al=turi de vitamina C pentru a distruge bacteriile
d=un=toare.
/ste destul de clar c= usturoiul, ceapa @i restul aliaceelor ar trebui s= fac= parte dintr-o
diet= s=n=toas= @i ecilibrat= @i c= un consum e)cesiv al acestor alimente nu ar trebui
considerat o alternativ= la tratamentele medicale, 9n ciuda multitudinii de presupuneri,
Vsfaturi b=tr>ne@tiR, dar @i constat=ri @tiin?ifice.
Ceapa este utilizata ca ingredient in diverse preparate culinare de mii de ani, in intreaga
lume. -roductia mondiala de ceapa este in continua crestere astfel incat in prezent, ceapa
este una din cele mai des cultivate legume dupa rosii.
/)ista mai multe varietati de ceapa6 rosie, galbena, alba, verde si fiecare are propria sa
aroma, unica - de la intensa la usoara. Ceapa poate fi consumata cruda, fiarta, prajita,
uscata sau coapta. !ceasta este de obicei folosita pentru aroma sa in salate si se amesteca
in diverse feluri de mancare.
Ceapa face parte din familia liliaceae, aceeasi familie ca si usturoiul, prazul, arpagicul,
salotul. /)ista peste 200 de soiuri de ceapa, care se intalnesc in toata lumea.
Cuprins articol
1. (eneralitati
7. -roprietati
8. 1eneficii pentru sanatate
4. -rincipalele motive pentru a consuma ceapa
Proprietati
%us
Ceapa este caracterizata prin continutul ei bogat in tiosulfinate, sulfuri, sulfo)ide si alti
compusi odoriferi. Cistein-sulfo)izii sunt principalii responsabili pentru aroma cepei si
producerea de compusi care duc la iritarea si lacrimarea ocilor.
<iosulfinatele au proprietati antimicrobiene. Ceapa este eficienta impotriva multor
bacterii, cum ar fi bacillus subtilis, salmonella si /.coli. Ceapa nu are totusi o actiune la
fel de intensa ca a usturoiului, intrucat in ceapa sa gasesc doar un sfert din compusii
sulfului care fac parte din compozitia usturoiului.
Beneficii pentru sanatate
%us
%crieri antice atesta ca ceapa a fost folosita inca din anul 4000 i.c. ca tratament pentru
mai multe boli. :n al doilea razboi mondial, vaporii din pasta de ceapa au fost utilizati
pentru diminuarea durerii si grabirea vindecarii ranilor.
Ciar si in prezent, ceapa ofera multiple beneficii pentru sanatate6
. anemie - are un continut ridicat de fier
. antiinflamator - angentii antiinflamatori din ceapa sunt utili pentru diminuarea
simptomelor bolilor inflamatorii, cum ar fi artrita si guta
. antiseptic - lupta impotriva infectiilor provocate de bacterii, inclusiv /. coli, salmonella
si este eficienta impotriva tuberculozei si infectiilor tractului urinar, cum ar fi cistita.
. tensiune arteriala - indiferent daca este consumata cruda sau fiarta, ceapa ajuta la
scaderea tensiunii arteriale in mod natural. !juta la subtierea sangelui, dizolva ceagurile
de sange si curata sangele de grasimi nesanatoase
. colesterol - mancand o jumatate de ceapa cruda in fiecare zi, valorile colesterolului rau
se vor diminua, se vor estompa manifestarile trombozei si vor fi prevenite accidentele
cardiovasculare
. prevenirea cancerului de colon - fructo-oligozaaridele din ceapa stimuleaza
inmultirea bacteriilor bune din colon si ajuta la reducerea riscului cresterii tumorilor care
s-ar putea dezvolta la nivelul colonului
. constipatie si flatulenta - pentru ameliorarea constipatiei cronice si flatulentei se va
consuma ceapa din belsug
. diabet - cromul din compozita cepei mentine sanatatea celulelor persoanelor care sufera
de diabet, contribuie la scaderea nivelului de insulina si creste toleranta la glucoza
. proprietati diuretice si de curatare a sangelui - ceapa impiedica retentia de apa, ajuta
la eliminarea nisipului din urina, amelioreaza guta si artrita
. tulburari ale urechii - pentru a opri tinitusul, in anumite culturi se introduce in urece
putina vata inmuiata in suc de ceapa
. caderea parului- cercetarile au demonstrat ca sucul de ceapa aplicat pe scalp de doua
ori pe saptamana timp de doua luni duce la regenerearea parului
. rapel imunitar - ceapa intensifica circulatia sanguina si stimuleaza transpiratia. /ste
utila pe vreme rece pentru indepartarea infectiilor, reduce febra si transpiratia manifestate
in raceala si gripa
. osteoporo#a- s-a descoperit recent ca un din component regasit in ceapa previne
fragilizarea oaselor.
. probleme respiratorii - se mi)eaza cantitati egale de suc de ceapa si miere si se iau
cate 8-4 lingurite din acest amestec zi de zi pentru fluidizarea mucusului si prevenirea
formarii acestuia. ,e asemenea, ceapa este unul din cele mai bune remedii impotriva
racelilor
. libidou sca#ut - ceapa este un afrodisiac puternic, dupa usturoi. -entru obtinerea acestui
efect, soiul alb este cel mai eficient.
. infectii ale tractului urinar - se fierb cateva bucati de ceapa alba in jumatate de litru de
apa pana cand apa se evapora. %e strecoara prin sita, se lasa sa se raceasca si se bea.
-roprietatile antibacteriene ajuta la calmarea senzatiei de arsura la urinat.
Principalele motive pentru a consuma ceapa
%us
. Auercetina - apartine unei clase de pigmenti solubili din plante, numite flavonoide.
Zuercetina este una din cele mai studiate legume care contin flavonoide intrucat contine
o cantitate mare din aceasta substanta.
Zuercetina este un antio)idant mai puternic decat vitamina /, conform ultimelor
cercetari. Zuercetina are importante efecte antiinflamatorii, contribuie la diminuarea si
eliberarea de istamina si a altor surse alergice si inflamatorii.
Carnea gatita cu ceapa ajuta la diminuarea cantitatii de agenti cancerigeni produsi cand
carnea este preparata la temperaturi mari, cum ar fi pe gratar. Zuercetina poate ajuta si la
reducerea imptomelor cum ar fi oboseala, depresia si an)ietatea.
. ,lavonoidele - ajuta la mentinerea sanatatii sistemului cardiovascular. Ceapa este
bogata in flavonozi care ajuta la reducerea riscului de boli de inima. 5lavonoizii sunt
cunoscuti pentru activitatea lor antio)idanta si sunt frecvent mentionati ca bioflavonoide.
. Cromul - cromul este o molecula care ajuta celulele sa reactioneze in mod
corespunzator la insulina. %tudiile clinice la diabetici au aratat ca acesta poate scadea
nivelurile de glucoza, poate creste toleranta la glucoza, poate scadea nivelul de insulina si
nivelul total de colesterol si trigliceride, promovand reducerea colesterolului rau. Cromul
poate fi util pentru prevenirea scaderii bruste a energiei.
. Probiotic natural - probioticele sunt ingrediente alimentare nedigerabile care atunci
cand sunt consumate stimuleaza multiplicarea si functia anumitor bacterii bune in
intestin.
%urse frecvent intalnite de probiotice sunt ceapa, usturoiul, bananele si sparangelul.
%tudii recente au demonstrat ca probioticele pot ameliora afectiuni comune, cum ar fi
sindromul de intestin inritabil, acneea, alergiile alimentare, oboseala cronica si depresia.
Cum actionea#a si cum se poate utili#a ceapa-
%us
%ub cele H foi, ceapa contine uleiuri eterice puternic mirositoare, cu acizi, vitamine si
multe alte substante active. Ceapa curata si calmeaza durerile, iar datorita continutului
ridicat de sulf, stimuleaza metabolismul. Ona dintre metodele cele mai folosite in
tratamentul cu ceapa sunt compresele. !cestea pot fi utilizate calde sau reci, in functie de
caz.
-entru vindecarea otitei medii se folosesc comprese cu ceapa pe ureci. %e taie o ceapa in
doua si se cresteaza usor fiecare jumatate de sus in jos, astfel incat foaia e)terioara sa se
desfaca in doua parti care se ridica. %e aseaza cele doua parti cu partea interioara in jos pe
un tifon, se impaturesc marginile si se incalzeste compresa. %e preseaza compresa cu
ceapa intre palme, ca sa iasa zeama, si se aplica pe urecea bolnava, fi)andu-se tragand o
caciula peste ureci.
Compresele cu ceapa pe piept sunt si ele folositoare pentru calmarea tusei. -uneti o
ceapa tocata sau taiata felii pe un tifon, pliati peste ea marginile si lipiti-le cu un plasture.
:ncalziti compresa, aplicati-o pe pieptul pacientului si puneti deasupra lana sau o panza
intermediara si fi)ati-o.
-entru imbunatatirea au#ului, inainte de culcare se incalzeste o bucatica de ceapa, se
introduce adanc in urece, invelita in tifon, si se scoate abia dimineata. Xiua, picurati in
nas, de 8 ori, cate 8 picaturi de suc de ceapa, timp de 71 zile, fara pauze.
,ebra poate scadea daca puneti in ureci pe timpul noptii cate o bucata de ceapa, invelita
in tifon.
Pentru dereglari intestinale ceapa se curata, se cresteaza in cruce pe circa 7/8 din
adancime. !poi ceapa se introduce intr-un paar cu ceai cinezesc fierbinte. Ceaiul
trebuie sa fie nici prea dulce nici prea tare. ,upa 10-1G minute puteti sa il beti. -este
ceapa se mai poate turna inca o data ceai.
&lte afectiuni tratate cu ceapa
%us
- ,ebra poate scadea daca puneti in ureci pe timpul noptii cate o bucata de ceapa,
invelita in tifon.
- -entru dereglari intestinale, ceapa se curata, se cresteaza in cruce pe circa 7/8 din
adancime. !poi ceapa se introduce intr-un paar cu ceai cinezesc fierbinte. Ceaiul
trebuie sa fie nici prea dulce nici prea tare. ,upa 10-1G minute puteti sa il beti. -este
ceapa se mai poate turna inca o data ceai.
- -entru rani si ulceratii la picioare #varice, diabet$ se foloseste uleiul, in care a fost
prajita ceapa pana a devenit aurie. %e foloseste si pentru pielea iritata a copiilor,
amestecat cu morcov ras foarte fin.
- ,aca simtiti ca ati luat gripa, imediat radeti putina ceapa, aranjati-o pe 7 bucatele mici
de tifon si introduceti-le in nas. -ielea de langa nas o ungeti cu crema. !plecati capul
putin inainte, astfel ca sucul sa nu curga in gat si respirati prin tampoane 10 minute.
- -entru suferinzii de tuberculo#a, 1 kg de ceapa se taie marunt, se amesteca cu 1 kg de
zaar si se coace la cuptor acoperita cu capac. Cand se raceste se taie cubulete. Cu B zile
inainte, se iau 4 ridici de toamna #negre$ foarte mari, se spala bine, se taie si se amesteca
cu 7 litri de alcool. %e lasa B zile la intuneric. ,imineata pe nemancate se ia 1 lingura de
tinctura de ridice, dupa care se mananca 1 cubulet de ceapa coapta, si 7 ore nu se
mananca nimic. %e repeta de 8 ori pe zi, pana se amelioreaza boala.
- -entru bolnavii de prostatita timp de 1 luna mancati inainte de culcare, la 7-8 ore dupa
masa de seara, prima zi o ceapa mare, taiata marunt, a doua zi 1/7 paar de seminte de
floarea soarelui, a treia zi 1/7 paar de miez de nuca.
- ,aca sunteti meteosensibili, adica la scimbarea brusca a vremii simtiti dureri de cap,
slabiciune incercati sa mancati in acele perioade ceapa cruda cu paine, aceasta intarindu-
va tonusul vaselor sanguine. Contra mirosului neplacut al cepii mancati lamaie, patrunjel
sau propolis.
- -entru imbunatatirea au#ului intr-o ceapa mare se face o gaura de 1 din marimea ei si
se toarna acolo ulei de in. !poi se coace ceapa in cuptor, se stoarce si se scurge sucul. %e
picura in ureci de 7-8 ori pe zi.
- -entru a se apara de infectii si pentru intarirea imunitatii preparati vin de ceapa. intr-un
borcan de 1 litru puneti 100-1G0 g ceapa taiata marunt, adaugati 100 g de miere de albine,
turnati pana umpleti borcanul vin de calitate. -este 7 saptamani strecurati vinul si beti
cate 1-4 linguri pe zi.
- Contra ulcerului la stomac6 7 cepe albe se taie pestisori, se aburesc cu 1 lingura de unt
sub capac #nu se prajesc$. %e mananca dimineata inainte de masa.
- ,aca vi se clivea#a ungiile trebuie sa le ungeti cu miere de albine in amestec cu ceapa.
9ursa6 Devista <ratamente naturiste
'. <e a$uta sa scapi natural de candida
Ca si usturoiul, are proprietati puternice proprietati anti-fungice si anti-bacteriene. :n
plus, te ajuta sa elimini e)cesul de apa din corp #se stie ca persoanele care sufera de
Candida au probleme cu retentia de apa$.
7. Beneficii cardiovasculare
Compusii de sulf continuti ii dau acesteia niste proprietati anti-coagulare puternice si inca
ceva demn de toata atentia6 ajuta la scaderea nivelului de colesterol din sange.
B. Intareste oasele
%tudii efectuate de-a lungul timpului au demonstrat ca ceapa creste densitatea osoasa si
este de mare ajutor femeilor aflate la menopauza. :nsa nu consumata o data pe luna, ci zi
de zi.
#-$ *rice solutie de creditare 1CD alegi, premii culegiN !lege-o pe cea care ti se
potrivesteN
). <e prote$ea#a de cancer
Ca si usturoiul, ceapa are proprietati puternice anti-tumorale, ciar si atunci cand este
consumata ocazional. /fectele sale s-au observat mai ales in cazul tumorilor colorectale,
laringiene si ovariane.
6. Imbunatateste digestia
Ceapa faciliteaza datorita unui carboidrat special continut, numit fructooligozaarid.
!cesta este un prebiotic e)celent si serveste ca aliment pentru bacteriile bune din tractul
intestinal. Citeste si -rebiotice si probiotice. ,in ce alimente iti iei bacteriile care te ajuta
sa ai o digestie perfecta.
Citeste pe 5oodstor46 ttp6//EEE.foodstor4.ro/nutritie/G-motive-pentru-care-sa-mananci-
ceapa-mai-desIi)zz8C0gH)4;/
5olloE us6 foodstor4.ro on 5acebook
Ceapa este una dintre cele mai populare legume din "ntreaga lume. C preferata
rom!nilor la ciorba de fasole %i a grecilor la celebra lor salat. Mai nou a intrat %i pe
lista preferinelor medicilor dup ce i s.au descoperit eficiena "n lupta cu diferite
afeciuni.
-rin copmara?ie cu ceapa alb=, ceapa ro@ie este mai dulce, mai pu?in ustur=toare @i, mai
important, con?ine de dou= ori mai mul?i antio)idan?i, fapt ce o transform= 9ntr-o
component= important= 9n lupta pentru o s=n=tate de fier.
(ustul pe care 9l are este dat de sulfide, care odat= ingerate, produc la r>ndul lor, 9n
organism, cisteine, ni@te substan?e cu rol important 9n sl=bire @i deto)ifiere. Cercet=ri
recente arat= c= ace@ti compu@i de sulf au au o mare capacitate de a fluidifica s>ngele,
prevenind formarea trombilor @i, 9n plus reduc nivelul colesterolului ru @i a
trigliceridelor.
,e asemenea, s-a demonstrat c= introdus= frecvent 9n alimenta?ie, ceapa ro@ie
influen?eaz= @i func?ionarea celulelor, 9nt=rindu-le @i ajut>ndu-le s= profite la ma)imum
de o)igenul primit.
&ntio0idani
Ceapa ro@ie este o surs= veritabil= de flavonide @i polifenoli, antio)idan?i care previn
degradarea celular=, combat formarea tumorilor @i reduc dramatic procesele inflamatorii.
-otrivit cercet=rilor, o por?ie bun= de ceap= ro@ie, ad=ugat= zilnic 9n meniu, este mult mai
eficient= pentru s=ntate dec>t orice supliment alimentar pe baz= de antio)idan?i. !sta
deoarece organismul recunoa@te mai u@or nutrien?ii atunci c>nd provind din surse naturale
dec>t atunci c>nd vorbim despre produ@i de sintez=.
Crom
-ersoanele care consum= alimente procesate 9n cantitate mare s-a dovedit c= au deficien?=
de crom, ceea ce faciliteaz= instalarea bolilor cardiovasculare @i a diabetului. /i bine,
ceapa ro@ie este @i 9n acest caz solu?ia salvatoare, 9ntruc>t este o surs= fantastic= de crom6
scade nivelul zaarurilor din s>nge @i spore@te sensibilitatea la insulin=.
3nde se ascund vitaminele
Ptim cu to?ii c= ceapa se decoje@te @i se consum= doar interiorul, foile c=rnoase. /i bine,
majoritatea vitaminelor se g=sesc 9n primele foi, acelea pe care le arunc=m. -entru a
profita la ma)imum de beneficiile cepei ro@ii, nu arunca?i nimic, pute?i utiliza foile
e)terioare pentru ceaiuri, de e)emplu.
-rin prepararea la temperaturi inalte, ceapa 9@i pierde o parte dintre antio)idan?i.
!ntocianinele se pierd 9n propor?ie de G0C, 9ns= *uercitina #pigmentul care 9i d=
culoarea$ se men?ine.
-otrivit studiilor, 4 - H por?ii de ceap= ro@ie pe s=pt=m>n= #totalul ecivaleaz= cu 7- 8
cepe$ reduc semnificativ riscul de cancer colorectal oral ovarian de laringe %i de de
esofag.
Cum se pstrea# ceapa ro%ie
Ceapa ro@ie se ?ine 9n locuri r=coroase, uscate, bine aerisite. +u o p=stra?i 9n frigider sau
pungi de plastic, pentru c= 9n ambele cazuri se deterioreaz= mai repede. *dat= ce a?i
cur=?at sau tocat ceapa, consuma?i-o, altfel 9@i pierde calit=?ile, devenind to)ic=. +u
consuma?i ceap= ce prezint= zone putrezite, pete sau mucegai.
Desi ceapa rosie este mult mai bogata in substante necesare organismului uman
decat cea alba calitatile sale terapeutice fiind nenumarate la noi nu se bucura de
aceeasi popularitate precum ruda sa. 4omanii prefera ceapa alba din obisnuinta
pentru ca este ceva mai ieftina ori pentru ca nu stiu nimic despre ceapa rosie si o
privesc ca pe o ciudatenie.
Ceapa rosie are in compozitie toata grupa de vitamine 1, vitamina C, minerale precum
fosfor, natriu, calciu, magneziu, zinc si fier, acid folic si biotina. ,espre ceapa rosie,
-aracelsus spunea ca e la fel de pretioasa precum o farmacie. Ceapa rosie este un puternic
dezinfectant si un bun diuretic, de aceea nu ar trebui sa lipseasca din meniul zilnic al nici
unei persoane.
,aca esti racit, tusesti si te doare gatul, ceapa rosie iti poate fi de mare ajutor. %e curate
trei cepe, se taie marunt ori se zdrobesc cu pumnul de coltul mesei, se adauga zaar sau
miere si 1G0 ml apa. !mestecul se fierbe cinci minute, apoi se lasa la racit.
%e filtreaza si, din siropul format, se iau patru, cinci linguri pe zi. <aie o ceapa in patru si
pune-o langa pat, in dreptul capului. -este noapte te va ajuta sa respiri mai bine si sa ai un
somn linistit. :mpotriva durerilor de gat, taie o ceapa in felii, rondele, presara zaar si
pune-o la frigider pentru cateva ore. ,in siropul lasat ia cate patru, cinci lingurite zilnic.
Calmea#a atacurile de panica
Ceapa rosie este un calmant e)celent. Crizele de nervi, atacurile de panica pot fi curmate
imediat daca zdrobesti o ceapa si respiri tinand-o aproape de nas. ;a fel se procedeaza si
in caz de insomnie daca, din diferite motive, nu poti manca ceapa seara.
Ceapa rosie, fiind un puternic analgezic si antiinflamator, calmeaza durerile reumatice si
pe cele provocate de guta. Ceapa taiata rondele, asezata pe un tifon si incalzita la aburi,
pe un capac intors, se fi)eaza pe locul dureros si inflamat.
:n caz de sinuzita se pot face inalatii cu aburi de ceapa rosie. ,oua - trei cepe de marime
potrivita, zdrobite, cu tot cu coaja, se pun la fiert intr-un litru de apa. ,upa ce apa incepe
sa clocoteasca, se mai lasa inca cinci minute la fiert. :nalatiile se fac, de obicei seara,
inainte de culcare, si nu se mai iese afara din casa.
,urerile de cap si ciar migrenele trec daca se leaga capul, pentru cateva minute, cu o
cataplasma de ceapa. 5eriti-va casa si familia de imbolnaviri tinand permanent sub pat, in
dreptul pernei pe care se doarme, o ceapa, intr-o ceasca sau o farfuriuta. +u miroase, nu
deranjeaza si nimeni n-o vede.
'ancati ceapa rosie zilnic. -oate asa veti intelege de ce oamenii de la tara sunt mult mai
sanatosi decat cei de la oras, de ce se imbolnavesc foarte rar si multi nici nu stiu ce e
aceea gripa.
%a avem sanatateN