UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTAEA DE STIINTE SPECIALIZAREA:CHIMIA SI CONTROLUL CALITATII PRODUSELOR ALIMENTARE FORMA DE INVATAMANT:ZI

PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A BENZOATULUI DE SODIU

Coordonator stiintific: Conf.Ec.Dr.Ing.Caraban Alina

Absolvent: Stef Florica Mariana

Oradea

2008

CUPRINS

INTRODUCERE
Benzoatul de sodiu E 211 este un aditiv alimentar si are formula chimica C6H5COONa. Este folosit ca antiseptic,conservant alimentar si pentru amasca gustul unor alimente de calitate slaba;bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25% mg/250 ml);se mai adauga in lapte si produse din carne,produse de brutarie si dulciuri,este de asemenea present in multe medicamente;se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul. Este utilizat ca inhibitor de coroziune in uleiurile utilizate la temperature scazute. Ca aditiv alimentar este utilizat drept conservant,omorand efectiv drojdiile,bacteriile si mucegaiurile.Benzoatul de sodiu este eficient doar in mediu acid (pH<3,6) justificand utilizarea lui in alimente drept conservant,intaritor pentru otet in salate,bauturi carbonatate,gemuri,sucuri de fructe,sosuri pentru mancaruri chinezesti.Este utilizat in obtinerea apei de gura.In prezent a aparut in foarte multe sucuri inclusive in Sprite,7up,Fanta,Dr.Pepper etc. Poate fi identificat in bauturile alcoolice ca benzoat de sodiu sau E 211.Gustul benzoatului de sodiu nu poate fi detectat de aproximativ 25% din populatie,dar pentru cei care il percep drept substanta chimica este perceput ca avand un gust dulce,sarat si uneori amar. Este utilizat in focurole de artificii ,in special in cazul artificiilor care suiera la ardere,comprimat in tuburi inchise si aprinse. Este present in mod natural in merisor,prune,prune verzi,scortisoara,cuisoare si mere. Concentratia in cazul utilizarii drept conservant este de 0,1% procente masice,desi in cazul in care sunt crescute organic,merisorul si prunele pot contine cantitati apreciabile de benzoat de sodiu ,ce depasesc aceasta valoare.Se crede ca limita este de 0,1%,deoarece in cantitati mai mari este toxic.Totusi in urma studiilor nu s-au determinat efecte adverse la doze de 647-825 mg/kg corp/zi. Benzoatul de sodiu este pemis ca aditiv in hrana animalelor in concentratii de 0,1% conform studiilor efectuate pana acum. 3

Benzoatul de sodiu este sarea de sodiu solubila in apa a acidului benzoic si exista in aceasta forma cand este dizolvata in apa.Poate fi produsa prin reactia hidroxidului de sodiu cu acidul benzoic. Mecanismul de conservare porneste cu absorbtia acidului benzoic in celula.Dca pH-ul intracelular se modifica si ajunge la 5 sau mai jos,fermentatia anaeroba a glucozei cu ajutorul enzimei fosfofructokinaza scade cu 95%. In conbinatie cu acidul ascorbic (vitamina E 300) benzoatul de sodiu si de potasiu poate forma benzen,o substanta carcinogena recunoscuta.Reactia are loc in stomac,in prezenta acidului citric din sucul in care benzoatul este dizolvat.Calduara,lumina si durata de depozitare pot afecta viteza de formare a benzoatului.In present se incearca inlocuirea sau modificarea chimica a benzoatului pentru a se preveni formarea benzenului. Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana considera benzoatul de sodiu cancerigen,insa este permis in Romania. In atentia organismelor internationale,E-urile ameninta sanatatea. In Romania nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimentatie. Societatea este intr-o continua evolutie.Tenologia este prezenta in aproape toate mediile.Produsele alimentare sunt si ele obtinute astazi cu ajutorul celor mai noi procedee.Supraproductia si oferta foarte variata ii oblga pe producatori sa faca tot ceea ce este posibil pentru ca alimental lor sa aiba success.Astfel produsele sunt conservate pe perioade lungi,se introduc culori cat mai atractive,vitamine produse pe cale artificiala etc.Conservantii,aromele,colorantii intr-un cuvant aditivii sunt sunt indicate pe ambalaj cu litera E,urmat de un numar format din trei cifre sau patru cifre.Majoritatea cumparatorilor nu cunosc semnificatia acestui cod.Unele dintre eceste substante sunt nocive,toxice,chiar cancerigene,intre aceste substante se numara si benzoatul de sodiu. Oamenii de stiinta afirma ca,in cantitati mici,consumul lor nu constituie un pericol pentru organism.Totusi,pentru a preveni eventualele pericole,Uniunea Europeana a interzis o parte din E-uri.

CAPITOLUL I CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ALE BENZOATULUI DE SODIU

1.Caracteristicile produsului Denumirea: Denumirea latina: Benzoat de sodium Natrium benzoicum

Denumirea comerciala: Conservant Formula bruta: Formula structurala: Greutate moleculara: C7H5O2Na -COONa 144,11

1.1Proprietati fizico-chimice Pulbere alba,cristalina sau granuloasa,fara miros,cu gust dulceag,sarat.Solutia apoasa are reactie neutral/acida sau slab alcalina.Benzoatul de sodiu este solubil in apa (61,2 gr.substanta in 100 ml apa la 25 0C) , in alcool (0,81 gr. Substanta in 100 ml alcool de 95% la 150C), in glicerina si methanol. Punctul de topire al acidului benzoic izolat din produs este de 120-1220C.

Caracteristici Aspect Culoare Miros Gust Solubilitate in apa Alcalinitate-aciditate Filtrare

Conditii de admisilbilitate -pulbere conform etalon -alba conform etalon de culoare -fara miros -dulceag -fara opalescenta -0,5 ml Na OH 0,1 N -0,2 ml H2SO4 0,1 N -fara impuritati (mecanice,metalice)

Metode de analiza vizual vizual organoleptic organoleptic vezi pct.1.a) vezi pct.1.b) vezi pct.1.c)

Pct.1.a)Solubilitate in apa Se cantaresc 0,5 g. proba,cu precizie de 0,01 g,se introduc intr-o eprubeta,se dizolva in 10 ml apa si se examineaza aspectul solutiei obtinute.Solutia trebuie sa fie fara opalescenta. Pct.1.b)Alcalinitate-aciditate Se dizolva 3 g benzoate de sodiu in 30 ml apa distilata,fiarta si racita,se adauga o paicatura fenolfataleina si se titreaza cu NaOH pana la decolorare cel mult 0,5 ml sau H2SO4 0,1 N cel mult 0,2 ml. Pct.1.c)Fitrarea Se cantaresc 250 g benzoat de sodiu,se dizolva in cca.1000 ml apa distilata,se filtreaza prin hartie de filtru cu banda rosie.Hartia de filtru nu trebuie sa contina impuritati( mecanice,metalice etc). 1.2Domeniul de utilizare Benzoatul de sodium se utilizeaza pe scara larga in diferitele domenii ale industriei chimice,medicamente si in alimentatie constituind pentru aceste ramuri,materii prime de baza Benzoatul de sodiu hidrolizeaza in mediu acid si formeaza acid benzoic.Acidul benzoic are effect negative in sinteza acidului pantotenic.Acidul pantotenic fiind participant structural al coenzimei A,(CoA,coenzima de acetilare) constituie un factor important de crestere a microorganismelor,respectiv indirect ,mediator chimic al impulsului nervos. Pe aceasta insusire de a provoca insuficienta de acid pantotenic intr-un mediu de fermentatie sau de putresceibilitate se bazeaza utilizarea benzoatului de sodiu drept conservant. Actiunea bactericida si bacteriostatica al benzoatului eate afectata de schimbarea pH-ului din mediu.Rezultatele cele mai bune se obtin in conservarea acelor alimente ale caror aciditate variaza intre pH 2,5-4,5.In cazul ph-urilor mari pentru corelarea aciditatii se utilizeaza acid benzoic.Benzoatul de sodiu se utilizeaza la conservarea alimentelor

cum sunt :diverse sosuri,conserve de muraturi,sucuri,sropuri si concentrate de fructe,fructe in diferite preparate alcoolice,margarita,peste ,jeleuri etc.In general concentratia de benzoate de sodiu admisa este de 0,1%.De asemenea se utilizeaza in conservarea preparatelor cosmetice,pastelor si prafurilor pentru dinti. Doza de 6-8 gr.de benzoat de sodiu provoaca deranjamente stomacale si varsaturi(conform literaturii de specialitate ),cazuri fatale ,datorita intoxicarii cu benzoat,nu s-au inregistrat. Se mai utilizeaza ca inhibitor de coroziune,astfel ca adaus in 1,5%la agentul frigorific din sistemul de racire al automobilelor,se adauga la materialele protectoare pentru metale sau in proportie de 2-5 % in materialul de caserare al hartiei,formand ambalaj anticoroziv pentru lame de otel.

CAPITOLUL II SCHEMA TEHNOLOGICA DE OBTINERE A BENZOATULUI DE SODIU

2 Fazele procesului tehnologic: - 2.1 Neutralizarea acidului benzoic sublimate - 2.2 Purificarea solutiei de benzuat de sodiu - 2.3 Regenerarea carbunelui activ folosit - 2.4 Uscarea, macinarea benzuatului de sodiu
- 2.5 Finisarea si ambalarea benzuatului de sodiu

2.1a) Pregatirea solutiei de carbonat de sodiu

Prin gura de incarcare a vasului de fierbere se introduce manual, din saci , 450 kg bicarbonate de sodiu, la care se adauga 1000 L apa din rezervoarele de apa de put(19/1,2). Se inchide ermetic gura de incarcare a vasului si se deschide ventilul de aerisire , dupa care se da drumul la aburul de 4 bari , pentru a fierbe solutia , invederea transformarii bicarbonatului de sodiu in carbonat de sodiu . 2.1b) Neutralizarea acidului benzoic Acidul benzoic sublimat destinat obtinerii benzuatului de sodiu , se transporta cu lazi tip carucior la vasul de neutralizare(21) In vasul de neutralizare se incarca pentru o sarja de circa 680-700 kg acid benzoic sublimat ( cantarit in carucioare ) .Incarcarea se face printr-o palnie introdusa in gura de incarcare a neutralizatorului(21) . Dupa incarcarea acidului benzoic , se inchide etans capacul gurii de incarcare si se incepe topirea acidului benzoic , prin admisia aborului de 8 bari in serpentina de incalzire a vasului de neutralizare(21).In acest timp, ventilul de aerisire va fi deschis . Topirea dureaza 20-30 minute si se considera terminata cand la pornirea agitatorului vasului de neutralizare acesta se roteste fara sa opuna rezistenta . Dupa topirea acidului benzoic , se deschide ventilul de admisie a solutiei de carbonat de sodiu ( ventilul de aerisire ramane in continuare deschis) . 8

Transvazarea solutiei de carbonat de sodiu se face cu ajutorul aerului comprimat de 0,50,7 bari . Daca solutia de carbonat de sodiu este prea concentrata se obtine o pasta de benzuat de sodiu.Pentru diluarea ei , se introduce apa in neutralizator(21) , astfel incat sa se asigure o concentratie de circa 35% a solutiei de benzuat de sodiu.Solutia de benzuat de sodiu se fierbe circa 1,5 ore,dupa care uleiurile aflate pe suprafata solutiei de benzuat de sodiu , provenite din impuritatile cantinute in acidul benzoic , se indeparteaza manual cu o lingura si se colecteaza in vasul separator(23) unde se separa uleiurile de solutie de benzuat de sodiu. Uleiurile se golesc in butoaie si se transporta la locul special amenajat pentru acestea, iar solutia de benzuat de sodiu recuperata se introduce in vasul de recuperare(26) . Dupa indepartarea uleiurilor de pe suprafata solutiei de benzuat de sodiu , se determina pH-ul solutiei (care trebuie sa fie 7) cu indicator universal si daca este necesar se corecteaza prin adaugare de acid benzoic, respectiv carbonat de sodiu. Dupa stabilirea pH-ului ,se mai fierbe solutia prin admisia aburului in serpentina de incalzire a vasului de neutralizare(21).Operatia de neutralizare dureaza circa 4 ore.In timpul neutralizarii ventilatia locala este permanent in functiune.

2.2 Purificarea solutiei de benzuat de sodium

In scopul purificarii benzuatului de sodium se utilizeaza carbine active vegetal destinat industriei chimico-farmaceutice . Dupa terminarea neutralizarii , solutia se transvazeaza cu ajutorul aerului de 0,7 bari(maxim ), in vasul de purificare(22) .In prealabil in acest vas se introduce 15-20 km carbine recuperate.Se porneste agitatorul si solutia se mentine sub agitare timp de 15 minute . Solutia cu carbune activ in suspensie se transvazeaza cu ajutorul aerului comprimat de 0,7 bari (maxim) in vasul tampon (22/4) situate la parterul halei de productie, de unde cu ajutorul aerului comprimat de 4 bari se transvazeaza in alt vas tampon (24/1) situate la etajul halei , de unde tot cu ajutorul aerului comprimat de 4 bari se trece prin filtrul(25). Aceste manipulari ale solutiei de benzuat de sodiu sunt necesare datorita faptului ca vasul de purificare (22) nu este recipient autorizat. Filtratul se colecteaza in vasul de purificare(22) . Carbunele ramas pe filtru se colecteaza si trimite la groapa de rezidii. Dupa prima filtrare se controleaza pH-ul solutiei . Proba uscata , apoi dizolvata trebuie sa aiba pH-ul intre 6,8 si 7,3 .Pentru a obtine o solutie clara, fara opalescenta , se procedeaza la adaugarea unei cantitati de carbune activ proaspat circa 8-10 kg , urmand filtrarea . Solutia de benzuat de sodiu cu carbine active proaspat in suspensie , se agita circa 15minute dupa care se verifica eficienta purificarii .Purificarea se considera eficienta daca proba filtrata si diluata cu apa in proportie de 1:4 da o solutie clara , incolora, fara opalescenta.Ina caz contrar , operatia de purificare cu carbine active se repeta.De asemenea se controleaza si se corecteaza pH-ul la valoarea de 6,8-7,3. Dupa controlul eficientei purificarii se transvazeaza solutia in vasul tampon(24/4),de unde solutia de benzuat de sodiu se impinge cu ajutorul aerului comprimat de 4 bari in alt

vas tampon (24/2) .Din acest vas , cu ajutorul aerului comprimat de 4 bari , solutia este trecuta prin filtrul (27).Filtrul se colecteaza in vasul tampon (24/3) , de unde se trece cu ajutorul aerului comprimat de 4 bari prin filtrul (28). Pentru a asigura retinerea eventualelor impuritati din solutie , filtrul (28) este prevazut cu panza de filtru . Filtratul se colecteaza in vasele tampon (29/1,2) de unde se alimenteaza uscatoarele (30/1,5). Operatia de purificare dureaza circa 4 ore .

2.3 Regenerarea carbunelui activ folosit

Regenerarea carbunelui active folosit din filtrele (25;27) se face cu abur de 4 bari , in prealabil incalzind toate traseele si deschizand ventilele spre vasul de recuperare a solutiei de benzuat de sodiu (26) . Solutia de benzuat de sodiu recuperata din carbune se colecteaza in vasul de recuperare(26) , de unde se reintroduce in circuit (in vasul de purificare pozita 22) . Regenerare dureaza circa 20 de minute si se considera terminata cand pe stutul ventilului de control nu mai iese solutie de benzuat de sodiu.Filtrul se raceste prin stropire exterioara cu apa industriala timp de 20-30 de minute.Schimbarea panzei de filtru la filtrele (25 27) , se face atunci cand se observa ca pe stutul ventilului de control iese solutie cu carbune in timpul filtrarii. Carbunele din filtru (25) se sulfa cu aer comprimat de 4 bari .solutia de benzuat care se scurge , din carbune se acumuleaza in vasul de recuperare(26). Dupa circa o ora cand operatia se considera terminate ,se goleste filtrul (25) .carbunele scos din acest filtru se arunca la locul destinat rezidiilor .curatirea filtrului dureaza circa 30 de minute si se executa dupa fiecare neutralizare . Carbunele active regenerat din filtrul (27) se refoloseste la o noua sarja de purificare , in vasul de purificare (22). Curatirea filtrului 27 de carbune activ se executa atunci cand pe filtru s-au adunat aproximativ 30 kg carbune (odata la 24 de ore). Operatia dureaza circa 1,5-2 ore.

2.4 Uscarea, macinarea benzuatului de sodiu

Solutia de benzuat de sodiu ajunge prin cadere libera pe uscatoarele cu valt(30/1-5).In tamburul uscatoarelor circula abur de 4 bari care asigura temperatura de 140 0C necesara uscarii benzuatului de sodiu. Pe valtul uscatorului se depune benzuatul de sodiu solid , uscat , de unde este desprins cu ajutorul unor cutite speciale cu care este prevazut fiecare tambur.Benzuatul de sodiu uscat cade in buncar (31) , de unde se dozeaza in moara perplex(32) , unde are loc macinarea aglomeratelor formate pe tamburul uscatorului . 10

Din moara perplex(32) benzuatul de sodium se colecteaza in buncarele de colectare (33/1,2) . 2.5 Finisarea si ambalarea benzuatului de sodiu Benzuatul de sodiu din buncarele de ambalare (33/1,2) se transporta cu ajutorul a 2 transportoare elicoidale(34/1,2) , se descarca direct in ambalajul necesar pentru sortimentul respective si se cantareste cu ajutorul unui cantar (33) . Benzuatul de sodiu alimentar semifabricat se ambaleaza in saci de hartie de 25 kg, iar cel alimentar finit intr-un sac de polietilena si unul de hartie. Benzuatul de sodiu farmaceutic intern se ambaleaza intr-un sac de polietilena si unul de hartie de 25 kg , iar benzuatul de sodiu OFR.se ambaleaza intr-o punga de polietilena , introdusa in punga de hartie de 5 kg. Benzuatul de sodiu destinat exportului se ambaleaza in 2 saci de polietilena si in sac de hartie de 25kg. sau intr-un sac de polietilena si un butoi de placaj , captusit cu carton ondulat. Pe ambalaje se aplica o eticheta, pe care se afla inscriptionate numarul lotului si data ambalarii.

11

CAPITOLUL III METODE FIZICO-CHIMICE DE OBTINERE A BENZUATULUI DE SODIU 3.1Conditii tehnice de calitate:

Caracteristici Aspect

Conditii de admisilbilitate -Pulbere(sau granule) de culoare alba

Metode de analiza -vizual

Miros

-Inodor

-Organoleptic

Continut de benzat de sodium(raportat la substanta uscata)minim%

-99%

-Vezi pct.3.a)

Apa (umiditate) maxim%

-3,0% -Vezi pct.3.b)

Solubilitate in apa 1:20

- Fara opalescenta(limpede) -Vezi pct.3.c)

Metale grele(plumb)maxim%

- 0,01

-Vezi pct.3.d)

12

Arsen %

-Lipsa

-Vezi pct.3.e)

pH

-6,8-7,3

-Vezi pct.3.f)

Pct.3.a) Determinarea continutului de benzuat de sodiu Reactivi necesari : - eter etilic - indicator albastru de bromfenol 0,1% solutie alcolica - acid clorhidric 0,5 N Modul de lucru: Se cantaresc 1-2 grame benzuat de sodiu uscat.Se dizolva in 50 ml apa distilata .Se adauga 50 ml eter etilic si 3 picaturi indicator(0,15ml) albastru de bromfenol 0,1% solutie alcolica . Se titreaza cu HCl 0,5 N pana la schimbarea culorii solutiei de albastru-mov in galben-verzui. Se calculeaza dupa urmatoarea formula:

C = continutul de benzuat de sodiu exprimat in procente V = volumul acidului clorhidric folosit la titrare FHCl = factorul acidului clorhidric m = masa probei uscate cantarita in grame Pct.3.b) Determinarea continutului de apa Modul de lucru: Se cantaresc 3-4 grame proba si usuca in etuva la 100-105 0C pana la masa constanta timp de 3 ore.continutul de apa se exprima in procente si se calculeaza cu formula:

13

Apa(U) =

m masa probei luate pentru determinare , in grame m1 masa probei dupa uscare, in grame Pct.3.c) Determinarea solubilitatii in apa Mod de lucru: Se cantaresc 0,5 grame proba cu precizie de 0,01 grame si se introduc intr-o eprubeta , se dizolva in 10cm3 apa si se examineaza aspectul solutiei obtinute.Solutia nu trebuie sa prezinte opalescenta. Pct.3.d) Determinarea continutului de metale grele(Pb) Reactivi: acid acetic 30% acid azotic 25% formaldehida solutie 40% hidroxid de sodiu solutie 10% hartie de turnesol - solutie etalon pentru metale grele: 10 ml solutie etalon de Pb 2+ conform STAS-ului se dizolva la semn in balon cotat de 100ml ( solutia A).10ml solutie etalon A se dilueaza pana la semn in balon cotat de 1000 cm3 (solutia B) 1 ml solutie etalon b contine 0,001 mg Pb. - sulfura de sodiu, solutie : 5 gr sulfura de sodiu (Na 2S x 9 H2O) se dizolva intr-un amestec de 10cm3 apa si 30 cm3 glicerina.Se lasa in repaus cateva zile , intr-un vas inchis pentru depunerea eventualelor urme de sulfura de fier, apoi se filtreaza prin vata hidrofila imbibata cu apa;se pastreaza in sticle picuratoare. Modul de lucru: Intr-un vas se introduc 4 gr proba cantarite cu precizie de 0,01 grame si se dizolva in 70 cm3 apa . Se adauga 10 cm3 acid azotic se agita si se filtreaza prin hartie de filtru cu porozitate medie.Se iau 10 cm3 din filtrat , se introduce intr-o eprubeta si se neutralizeaza cu solutie de hidroxid de sodium 10% fata de hartia de turnesol. In parallel intr-o eprubeta se pregateste o solutie de comparare preparata din 5 cm3 solutie etalon B care se aduc cu apa la volumul solutiei din epribeta cu proba de analizat . In ambele eprubete se adauga cate 1 ml acid acetic 30% cate o picatura de solutie de formaldehida apoi cate 2 picaturi de solutie de sulfura de sodium 5% si se agita.Dupa un minut de compara culoarea probei de analizat cu cea a solutiei probei etalon privind stratul de lichid de sus in jos , pe un fond alb. -

14

Continutul de metale grele al probei de analizat (exprimat in Pb 2+ ) este de maximum 0,001%in cazul cand culoarea solutiei probei de analizat nu este mai intense decat culoarea probei etalon. Pct.3.e) Identificarea arsenului Reactivi: Modul de lucru: Se cantaresc circa 2 grame proba, se dizolva in 10 cm3 apa , se aduga 10 cm3 reactivi hipofosforos si se incalzeste 30 de minute pe baia de apa la fierbere. Arsenul se considera lipsa daca solutia nu se coloreaza in brun sau daca nu apare in precipitat brun. Pct.3.f) Determinarea pH ului Reactivi si aparatura : Mod de lucru: Se cantaresc 5 grame proba cu precizie de 0,1 grame se dizolva in 100 cm3 apa si se determina pH-ul solutiei obtinute , fie cu hartie indicator universal, fie cu pH-metrul . hartii indicator universal pH-metru de laborator echipat cu electrod de masurare de sticla si electrod de referinta de calomel. reactiv hipofosforos

3.2 Reguli pentru verificarea calitatii:

Verificarea calitatii benzuatului de sodiu se face pe loturi.Marimea lotului este de maxim 2500 kg produs.La fiecare lot se verifica toate conditiile tehnice de calitate prevazute la punctul 3.1 .La verificarea produsului trebuie sa corespunda conditiilor tehnice respective prevazute la punctul 3.1. In caz contrar, lotul se respinge.Probele elementare pentru verificarea calitatii se iau astfel: -in cazul produsului livrat in saci , din 5% din numarul sacilor care constituie lotul,dar nu din mai putin de 2 saci, cu ajutorul unei sonde care se introduce pana in fundul ambalajului. -in cazul produsului livrat fondului pietei, se iau 0,5% din numarul plicurilor care constituia lotul ,alegandu-se la intamplare din ambalaje diferite.

15

16