Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FOLOSITI IN
INDUSTRIA
CARNII
MATERIA:
I.INTRODUCERE
Aditivii alimentari au fost folositi in prepararea si pastrarea alimentelor inca din cele mai vechi
timpuri. Insa, in ultimul secol, odata cu dezvoltarea fara precedent a industriei alimentare, ei au
capatat un rol primordial in procesarea alimentelor. Datorita cererii foarte mari de produse
alimentare prelucrate, a crescut si cererea de substante care sa faciliteze prelucrarea materiei
prime, conservarea pe o perioada mai mare timp a produselor alimentare, etc. Din aceasta
cauza substantele naturale, folosite pana atunci, au fost inlocuite cu substante sintetice, mai
usor de produs si deci mai ieftine.
Aditivii alimentari, notati cu litera E datorita alinierii la normele Uniunii Europene sunt continuti
in majoritatea produselor alimentare. Utilitatea acestor aditivi alimentari este ca ei mentin
calitatea si siguranta produselor o perioada mai mare de timp, mentin sau imbunatatesc gustul
produselor, asigura controlul aciditatii si alcalinitatii produselor, mentin consistenta produselor,
de asemenea mai mentin aroma sau culoarea produselor alimentare. In absenta acestora,
populatia nu ar mai cumpara cu placere foarte multe produse uzuale: bauturi racoritoare,
produse de patisserie si cofetarie, bomboane de tot felul, gemuri, marmalade, mezeluri, multe
preparate culinare realizate in unitatile de alimentatie publica.
Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici , consumul lor nu constituie un pericol pentru
organism. De aceea normele pentru utilizarea aditivilor alimentari prevad cantitatile maxime de
substanta care pot fi folosite in diversele categorii de produse alimentare. Totusi, pentru a
preveni eventualele pericole Statele Unite ale Americi si Uniunea Europeana au interzis o parte
din E-uri. Tarile Uniunii Europene fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi
alimentari, scopul fiind siguranta alimentara a consumatorilor.
In Romania, in ultimul timp, mass-media a acordat o atentie deosebita aditivilor alimentari, in
majoritatea cazurilor prezentandu-se numai aspectele negative ale utilizarii acestora, si de prea
putine ori luandu-se in considerare si beneficiile lor. Aceasta atitudine negativista a mass-media
poate fi inteleasa prin prisma particularitatilor de utilizare a aditivilor alimentari in tara noastra,
si anume:
laboratoarele de la noi nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori
produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a
nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.
in multe din produsele de pe piata romaneasca se gasesc E-uri interzise, si pentru care nu ia
nimeni atitudine.
Prezenta lucrare isi propune o analiza calitativa a aditivilor alimentari, tratand obiectiv atat
importanta utilizarii cat si efectele nedorite ale acestor substante controversate.
II.DEFINITIA ADITIVILOR ALIMENTARI
Potrivit art. 1 din Norma privind aditivii alimentari destinati utilizarii in produsele alimentare
pentru consum uman, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care in mod normal nu
este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic,
avand sau nu valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in
scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament,
ambalare, transport sau depozitare a unor asemenea produse alimentare, devine sau poate
deveni ea insasi sau prin derivatii sai, direct sau indirect, o componenta a acestor produse
alimentare.
Utilizari principale
exclusiv folosirea colorantilor naturali, care se gasesc in mod nativ in produsele comestibile si
care se obtin fie prin extractie, fie prin sinteza chimica (carotenoide, clorofile, antociani etc). Cel
mai des utilizati sunt carminul de cochenilla, respectiv colorantul sangelui.
Carmin colorant produs din pulberea obinut prin zdrobirea femelei unei
insecte numite: coenil (coccus cacti) originar din Mexic sau din ouale (gogoi de coenil)
acesteia; a fost folosit de secole ca un colorant natural n estorii; n prezent este folosit i n
alimentaie, n industria crnii, sau n patiserie. Este de un galben-portocaliu, n special rosu,
mov sau roz. Se mai obine i din planta numit crmz (phytolacca decandra).
Problema este c unii oameni sunt extrem de alergici la acidul carminic pe care l contine
colorantul. Acest lucru a fost remarcat n 1998 n urma unor plngeri ale pasagerilor care
consumau produse alimentare continnd carmin, servite n timpul cltoriilor cu avionul.
FDA a cerut rapoarte asupra acestui colorant adugat, n urma plngerilor consumatorilor de
produse care conin carmin. FDA a ncercat s interzic acest produs dar CSPIS a replicat c
acest colorant este benefic pentru cei care sunt la o diet ori pentru cei care au un regim de via
deosebit, cum ar fi: musulmanii, evreii sau vegetarienii.
n prezent carminul este ascuns sub denumiri gen culoare adugat sau colorant artificial.
Prin lege, productorii sunt nevoii s tipreasc pe ambalaj dac produsul conine carmin de
provenien natural (din coenil) sau obinut pe cale sintetic; din pcate muli producatori
scriu doar: conine carmin (la carne tocat, jeleuri, prjituri .a.). Att FDA ct i CSPIS
declar c nu vor elimina total folosirea carminului pn nu se aduc dovezi clare c reaciile
alergice de care se plng consumatorii sunt produse de acest colorant.
Dac vei constata c n urma consumului de produse alimentare care conin carmin apar reacii
alergice, adresai-v medicului pentru un diagnostic corect.
Pentru sntatea dumneavoastr, e bine s verificai eticheta produselor i s le evitai pe cele
care conin carmin.
E120 (i) este colorantul pur, in timp ce E120 (ii) este extractul brut.
Doza maxima zilnica pentru E120 (Carmin, Cosenila) este de 5 mg/kg.
Nu se cunosc efecte secundare in concentratiile utilizate in alimente.
In Codex Alimentarius acest ingredient are numarul E120. Face parte din categoria Eurilor periculoase.
REACTII ADVERSE:
Siguranta/Rating ingredient:
PRODUS
TIPUL PRODUSULUI
SCOR
POLIFOSFATI/ E452
Sinonime: E452, E452 (I); E452 (II); E452 (III); E452 (IV); E452 (V)
Functii: Sechestrant, stabilizatori, emulgatori; sare de topire
Descriere:
Saruri de sodiu/potasiu/calciu/amoniu cu fosfati. Toate sunt produse sintetice din carbonatii
respectivi si acid fosforic.
Tipuri de fosfati:
In Codex Alimentarius acest ingredient are numarul E452 si face parte din categoria E
urilor suspecte.
REACTII ADVERSE:
Siguranta/Rating ingredient:
Concentratiile mari de fosfati pot destabiliza unele procese metabolice deoarece fosfatul joaca
un rol important in metabolismul general.
Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii E-urilor "suspecte" se numara:
alergiile
dereglarile hormonale
tulburarile hepatice
tulburarile hepato-biliare
tulburarile nervoase
PRODUS
TIPUL PRODUSULUI
NITRAT DE SODIU
Sinonime: E251; AZOTAT DE SODIU
Functii: Conservant artificial, colorant
Descriere:
Se poate obtine prin extragere din minerale sau prin sinteza chimica.
Denumire chimica:
Nitrit de potasiu
Formula chimica:
KNO2
Sursa:
Artificial
Efecte:
Nivelul critic:
Pericol !!!
Recomandare:
Consumul frecvent nu este recomandat
Boli asociate:
Hipoxie celulara, Cefalee, Cianoze, Hipertensiune, Alergii, Urticarie
Descriere:
Conservant artificial, colorant indirect al carnii (KNO2). Utilizati in industria preparatelor
de carne si peste pentru efectul de inrosire al carnii conferind produsului un aspect
atragator de proaspat. Ca agenti conservanti impiedica dezvoltarea bacteriilor patogene
Clostridium botulinum, Clostridium prfringelus, Clostridium sporongenes dar si impotriva
lui Bacilus cereus, Helicobacter pylori si Liestria monocytogenes. La oameni interfereaza
cu metabolismul acizilor grasi si transportul lor in sange. Toti nitratii si nitritii pot forma
in anumite conditii nitrozamine asociate cu cresterea riscului de cancer. Nitratii
formeaza compusi stabili cu hemoglobina, methemoglobina reducand capacitatea
acesteia de a transporta oxigenul ,putand crea stari de hipoxie celulara, cefalee,
cianoze. Sunt periculosi mai ales pentru sugari si copii mici. Se poate declansa precoce
hipertensiunea. Provoaca alergii, urticarie persoanelor sensibile. Pot induce afectiuni ale
glandei tiroide, perturband metabolismul iodului. Dozele zilnice admise (DZA) pentru
nitriti sunt 0,1mg/Kg corp.
BIBLIOGRAFIE:
1.E. Oranescu. <Aditivii alimentari,
necesitate si risc>
2.C. Banu. <Calitatea si controlul calitatii
produselor alimentare>
3.Internet.