Influența aditivilor

alimentari asupra
sănătății
 Influența aditivilor alimentari asupra sănătății

Realizat de: Prof. L. C

Prof. S. I.

Alimentele vremurilor noastre moderne, procesate şi frumos ambalate, semipreparate, congelate, din magazine sau din meniurile restaurantelor
sunt de neconceput fără aditivii alimentari. Le cumpărăm pentru că sunt ieftine, uşor de procurat şi le găsim peste tot.  

Generalități
După Comitetul Științific pentru Alimentație al Parlamentului Europei, aditivul alimentar reprezintă orice substanță care nu este consumată ca
aliment în sine și nu este folosită ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritivă și care se adaugă intenționat cu un scop
tehnologic, în timpul producerii, procesării, preparării, tratării, împachetării, ambalării, transportului și stocării unui aliment, devenind un
component sau afectând într-un fel caracteristicile alimentelor la care se adaugă. Acest termen nu include substanțele adăugate pentru a îmbunătății
sau menține calitățile nutritive cum ar fi sarea de bucătărie, substanțele de tratare a apei, pectina conținută în mod natural ca aliment, glutenul, dextrina,
plasma sanguină, gelatina, proteina din lapte. Utilizarea aditivilor alimentari trebuie să aibă o justificare că ușurează tehnologia de prelucrare, în special
pe linii mecanizate, bine fundamentate, precedată de o demonstrare a inocuității acestora.
Aditivii alimentari sunt marcați prin litera E, ceea ce semnifică faptul că sunt aprobați spre a fi folosiți în Europa
(după ce au fost testați minim 6 ani).

Rolurile aditivilor alimentari

Comisia Codex Alimentarius FAO/OMS a stabilit scopul folosirii aditivilor alimentari, ca de exemplu:
 facilitatea fabricării, ambalării, depozitării și transportului produselor alimentare;
 conservarea valorii nutritive a unui produs alimentar;
 ameliorarea calității de conservare și stabilitatea unui produs alimentar;
 îmbunătățirea caracteristicilor senzoriale.

1
E-urile sunt adăugate în alimente cu 5 scopuri principale:

1. Menținerea consistenței produsului

Substanțele folosite în acest scop se numesc emulgatori și au rolul de a asigura un amestec omogen între apa și grăsimile alimentare, crescând
astfel consistența produsului. Stabilizatorii conferă o textură omogenă produsului, și deși nu sunt emulgatori în adevăratul sens al cuvântului, participă
la stabilizarea emulsiilor. Astfel de substanțe sunt pectinele, agarul, folosite mai ales în gemuri, marmelade. Există și aditivi care, puși in diverse
mixturi, cresc vâscozitatea produsului final, fără să influențeze substanțial restul proprietăților. Pe ambalajele alimentelor emulgatorii sunt simbolizați
prin E400-E500, iar printre ei sunt recunoscuți ca nefiind dăunători organismului E407, E421 (manitolul de cofetarie), E440 (acid ascorbic).
Glucomananul însă, un agent de textură (E425) ce se găsește de obicei in jeleuri, trebuie evitat, fiind un posibil toxic respirator.

2. Îmbunătățirea sau menținerea îndelungată a valorilor nutritive

Pentru a îmbogăți conținutul in nutrienți al alimentelor (atât solide cât și lichide) se adaugă în procesul de fabricație diverse vitamine și
minerale. Acest lucru se întâmplă, mai ales in cazul produselor conținând făină, cereale, margarină și lapte, iar scopul este de a crește conținutul în
nutrienți necesari funcționării în parametri optimi ai organismului, crescând astfel și valorile nutritive ale produsului alimentar in sine. În această
categorie sunt incluse substanțele antioxidante, agenții de tratare a făinii, agenții antispumanți. Este recomandat ca produsele care conțin astfel de
aditivi să fie semnalizate corespunzător pe ambalaj.

3. Împiedicarea sau întârzierea alterării produselor

Adăugarea unor astfel de aditivi în alimente are scopul de a împiedica eventuala contaminare cu germeni rezultați din procesele de alterare a
ingredientelor. Conservanții au capacitatea de a întârzia degradarea alimentelor datorată contactului cu aerul, bacterii, fungi sau alte microorganisme.
Unii conservanți se folosesc in patiserie și mențin timp îndelungat aroma produselor prin împiedicarea alterării grăsimilor vegetale din aluat.
Conservanții sunt responsabili si de păstrarea aspectului si gustului fructelor proaspete mai mult timp. Exista o serie de conservanți care au însă efecte
nocive asupra organismului, cum ar fi: E230, E231, E233 (prezenți în citrice) sau diverși nitrați si nitriți din mezeluri, brânză (aceștia au
potențial cancerigen).

2
4. Corectarea acidității și alcalinității alimentelor
Pentru a modifica balanța dintre conținutul acid și alcalin al unui produs, având drept rezultat influențarea directă a gustului, aromei sau culorii,
se pot folosi agenți speciali: corectori de gust și miros, corectori de aciditate, acidifianți, potențatori de aromă. În această categorie sunt incluși și
agenții de afânare ce reacționează la căldură cu bicarbonatul de sodiu si determină creșterea produselor de cofetărie și patiserie.

5. Conferirea culorii și sporirea aromei

Coloranții, aromatizanții, edulcoranții (îndulcitorii artificiali) sunt adăugați in timpul preparării in diverse scopuri, cum ar fi să înlocuiască
colorația pierdută in timpul procesării, pentru a spori aroma sau, cum este cazul îndulcitorilor noncalorici, pentru a menține conținutul în calorii al
produsului respectiv cât mai scăzut. O parte dintre acești aditivi sunt de proveniență naturală (cum ar fi clorofila - un colorant folosit in cofetărie), alții
au origine sintetică, fiind mai periculoși pentru organism.

Efecte adverse. Lista aditivilor autorizați

Datorită faptului că o parte din E-uri s-au dovedit că au acțiune nocivă asupra organismului consumatorilor, specialiștii în domeniul sănătății
publice au alcătuit o listă cu aditivi acceptați si recunoscuți ca fiind siguri spre a fi utilizați (această listă cuprinde aproximativ 700 de altfel de
substanțe) și o listă cu aditivi toxici. Aceste liste sunt verificate permanent și actualizate in funcție de feed-back-ul primit de la consumatori și de
rezultatul diverselor testări și determinări chimice al căror rol este aprecierea siguranței acestora.
Printre aditivii aprobați sunt zahărul, sarea, oțetul (dintre cei clasici), precum și lecitina (antioxidant natural), riboflavina (E300), acidul ascorbic
natural (E440), manitolul de cofetărie, tocoferolul (vitamina E, cu dovedit efect antioxidant).

Lista E-urilor periculoase conține substanțe cu acțiune toxică și chiar posibil cancerigenă asupra organismului, cum ar fi: glutamatul de sodiu
(neurotoxic), acidul benzoic (E320), nitratul de potasiu, nitratul de sodiu, eritrozina (provoaca mutații genetice, amarantul (cancerigen), sunset yellow
(care se găsește în muștar, gemuri și determină cancer tiroidian), tartrazina, zaharina (posibil cancer de vezica urinara).

Pentru a fi catalogat ca sigur pentru utilizare, un aditiv trebuie să fie atent verificat, iar rezultatul să confirme ca prin utilizarea sa organismul nu
va fi afectat. Există unele substanțe care, deși au efecte dăunătoare asupra organismului uman și animal, sunt utilizate in comerț, insă cantitatea utilizata
reprezintă de fapt 1/100 parte din cea care ar avea efecte nocive. Această recomandare privind cantitatea are rolul de a limita astfel consumul ei de
3
către public. În această grupă se încadrează de obicei și substanțele cu potențial alergic (cum ar fi sulfiții, care sunt totuși, folosiți drept conservanți
E220-E228). 
Persoanele cu antecedente alergice sunt sfătuite să verifice atent eticheta produselor ce conțin in mod uzual astfel de aditivi, cum ar fi: fructele
confiate, berea, vinul, oțetul de vin, prăjiturile, pentru a evita declanșarea unor reacții noi. De asemenea, persoanele cu diverse intoleranțe
alimentare (la lactoza, sucroza) ar trebui să consulte ambalajul produsului inainte de a-l cumpăra, pentru a evita eventuale evenimente neplăcute.

Utilizarea în industria alimentară a unei game largi de aditivi preocupă din ce în ce mai mult pe specialiștii din diferite organisme internaționale
pentru evaluarea cât mai exactă a relației beneficiu/risc. Riscul utilizării aditivilor este dat de eventualele efecte toxice pe care le-ar putea avea acestea,
de aceea s-a stabilit nivelul dozei zilnice acceptate (DZA). Comitetul de experți din cadrul FAO/OMS a stabilit metodologia de estimare a dozei zilnice
acceptate pentru un om ADI (acceptable daily intake). Valoarea ADI pentru un om se raportează la greutatea corporală și este dată de cantitatea de
aditivi alimentari care poate fi consumată zilnic prin alimente, în întreaga viață, fără a avea riscuri.

Dintre toți aditivii alimentari de pe piață UE a admis folosirea a doar 171 aditivi, în timp ce în România se folosesc aproximativ 250 de
aditivi, cu condiția de a se respecta un anumit dozaj. De exemplu lecitina E 322 nu poate fi folosită decât în cantitate de maxim 5g/L de produs
alimentar. Aditivii alimentari nu se acumulează în organism, de aceea uneori contează mai puțin natura substanței, cât mai ales cantitatea în care este
folosită. Depășirea cu câteva ordine de mărime a dozei admise pentru unii aditivi alimentari poate fi foarte toxică. În același timp U.E. a cerut să
înlocuiască aditivii sintetici cu cei naturali.

Lista aditivilor autorizați este în permanentă schimbare. De-a lungul anilor li s-au atribuit efecte nocive asupra sănătății, care nu au fost
cunoscute în momentul autorizării lor și mai târziu au fost scoși de pe liste. În același timp, apar aditivi alimentari noi care sunt autorizați, sunt folosiți
în industria alimentară, de aceea avizul sanitar pentru ei este valabil, în România, numai timp de trei ani de la data emiterii. În cadrul perioadei de trei
ani poate fi retras dacă se constată că aditivul avizat are efecte negative asupra sănătății sau mediului, necunoscute la data emiterii autorizației folosirii
aditivului (mai pe scurt, se fac experimente pe noi).
Producătorii din industria alimentară nu au voie să folosească aditivi alimentari la întâmplare, ci conform OMS 975/1998, ei trebuie să cunoască
aditivii alimentari ce pot fi folosiți pentru grupa de alimente în cauză, doza maximă admisă pentru fiecare și să informeze consumatorii prin
menționarea lor pe etichetă.

4
Pe eticheta fiecărui ambalaj de desfacere (sticlă, borcan, cutie) ce conține un produs cu adaos de aditiv trebuie scris vizibil:
 denumirea chimică sau codul numeric precedat de grupa din care face parte (conservant chimic, aromatizat, îndulcit sintetic, colorat artificial etc)
 că produce sau nu intoleranță
Comercializarea aditivilor alimentari admiși se face numai în ambalaje originale pe care se menționează compoziția chimică, denumirea chimică a
produsului și modul de întrebuințare. Aditivii folosiți la fabricarea hranei animalelor trebuie să fie avizați de către Ministerul Sănătății deoarece
aceștia au implicații în sănătatea organismului uman.

Istoria listei oficiale a E-urilor. Lista completă a E-urilor și alimentele în care se găsesc
In anul 1962, s-a aprobat publicarea unei liste unice care sa cuprinda toți aditivii alimentari utilizați în industria de consum. La început, această listă a
fost populată de coloranți, ca in 1964 sa fie completatade conservanți, in 1970 de antioxidanți si in 1974 de emulsificatori, stabilizatori, întăritori și
agenți gelifianți. Așadar, E-urile se împart în trei categorii principale: cele inofensive, cele suspecte și cele nocive.

E-uri inofensive
Codul Denumirea Proprietatea Unde se găsește Influența asupra sănătății
In cantități mari favorizează secreția biliară și este
Băuturi alcoolice, cereale, dulciuri, margarină,
E100 Curcumina Colorant galben hepatoprotector, dar poate exercita toxicitate celulară prin
cârnați,supe,fulgi de cartofi, gemuri, jeleuri
stimularea formării radicalilor liberi.
E101 Riboflavina Colorant galben Băuturi alcoolice, cereale, dulciuri Considerat inofensiv
Bauturi alcoolice și nealcoolice, cereale, dulciuri, Provoacă la copii astm, rinită, urticarie,sindromul ADHD.
E102 Tartrazina Colorant galben brânză topită, muștar, crustacee, icre de pește, Crește incidență apariției tumorilor tiroidiene.Produce
snacks, supe, fructe confiate stări de confuzie.
Carbonați de In cantități mari irită mucoasele.
E503 Agent de intărire Deserturi lactate, prăjituri
amoniu
Alcool Consumat in cantități mari poate provoca greață,sete,
E422 Glicerina Produse de cofetărie si patiserie
natural/umectant hiperglicemie.
E414 Guma arabică Agent de ingroșare Dulciuri, creme, margarina Poate provoca alergii.
E322 Lecitina Emulgator Lactate, inghețată, supa, praf de copt Consumata in cantități mari poate provoca disfuncții

5
 gastrice, transpirații abundente.
Conservant/ In concentrații mari poate provoca leziuni ale țesuturilor
E260 Acid acetic Sosuri cu maioneza, produse cu grăsimi animale
Aromatizant corpului.

E-uri suspecte
Codul Denumirea Proprietatea Unde se găsește Influența asupra sănătății
Este utilizat în alimentația diabeticilor. În cantități mai mari de
E967 Xilitol Îndulcitor Produse de cofetărie, patiserie, brutărie
50g/zi produce balonări și diaree.
Produse din fructe conservate, deserturi În cantități mai mari de 20g/zi produce balonări și diaree.
E966 Lactitol Îndulcitor
cacao
Produse de cofetărie, patiserie si În cantități mai mari de 20g/zi produce balonări și diaree.
E965 Maltitol Îndulcitor
dietetice
Produse din fructe conservate, deserturi În cantități mai mari de 20-30 g/zi produce balonări și diaree.
E953 Izomalț Îndulcitor
cacao
Poate provoca după consum amețeală,dureri de cap, greață,
E624 Glutamat de amoniu Potentiator aroma Alimente diverse, băuturi alcoolice palpitații. Este neurotoxic. Poate declanșa maladiile Alzheimer
și Parkinson.
Poate provoca după consum amețeală,dureri de cap, greață,
Produse alimentare, băuturi alcoolice si
E623 Diglutamat de calciu Potentiator aroma palpitații. Este neurotoxic. Poate declanșa maladiile Alzheimer
răcoritoare
și Parkinson.
Poate provoca după consum amețeală,dureri de cap, greață,
Produse alimentare, băuturi alcoolice si
E620 Acid glutamic Potențiator aroma palpitații. Este neurotoxic. Poate declanșa maladiile Alzheimer
răcoritoare
și Parkinson.
Corector de aciditate, Consumat in doze mai mari de 20g este laxativ.
E574 Acid gluconic Sucuri si jeleuri din fructe
stabilizator
Brânza topită, condimente, ulei, unt, Nu este recomandat bolnavilor de rinichi, Parkinson ,
E559 Silicat aluminiu Antiaglomerant
margarina Alzheimer, femeilor însărcinate
Brânza topită, condimente, ulei, unt, Pot induce alergii dermatologice sau toxicitate
E551 Dioxid de siliciu Antiaglomerant
margarina respiratorie( silicoză).

6
 Interzis bolnavilor de rinichi, Parkinson , Alzheimer,
E541 Fosfat de aluminiu sodic Emulsificator Produse de patiserie, brânza procesată
osteoporoză, cardiovascularilor.
Reduce transportul de oxigen de către sânge,dureri de cap
E536 Ferocianura de potasiu Antiaglomerant Imbogățirea sării, tratarea vinurilor
amețeală, dificultăți în respiratie.
Sulfat de aluminiu Fructe si legume confiate, preparate Nu este recomandat bolnavilor de rinichi, Parkinson ,
E523 Stabilizator
amoniacal pește Alzheimer.
Fructe si legume confiate, preparate Nu este recomandat bolnavilor de rinichi.
E520 Sulfat de aluminiu Stabilizator
pește
E516 Sulfat de calciu Regulator aciditate Lactate, brânzeturi maturate, emulsii Poate provoca alergii severe.
Lactate, dulciuri, creme, margarina, Reduce absorbția mineralelor.In cantitate mare este laxativ.
E406 Agar-agar Gelifiant
conserve fructe
Lactate, dulciuri, creme, grăsimi Reduce absorbția mineralelor
E400 Acid alginic Gelifiant
emulsionate tartinabile
Etilen-diamina Inhibitor al enzimelor și al coagulării sângelui, produce
Băuturi alcoolice si răcoritoare,
E385 tetraacetat de calciu Antioxidant tulburări intestinale, crampe musculare, nefrotoxic.
margarina, conserve, sosuri
disodiu
Creme, umpluturi, glazuri, produse Consumul frecvent nu este recomandat.
E355 Acid adipic Reglator aciditate
patiserie
E354 Tartrat de calciu Conservant Produse pește, alge, fructe conservate Poate reduce asimilarea calciului.
E353 Acid metatartric Regulator aciditate Vinuri, sucuri concentrate Poate reduce asimilarea calciului.
Lapte praf, smântâna UHT, frișca, Excesul de fosfor poate împiedica asimilarea și fixarea calciului
E339 Fosfați de sodiu Regulator aciditate
brânza proaspătă în oase.
Acid fosforic- Sucuri, nectaruri, lapte UHT, fructe Poate reduce asimilarea calciului.
E338 Acidifiant
ortofosforic confiate
E 330 Acid citric Acidifiant Sucuri, nectaruri, fructeconfiate Poate accelera apariția carrilor dentare
Amestecuri patiserie, snacksuri, supe Poate provoca alergii și stări de somnolență. Poate induce
E321 Butilhidroxitoluen BHT Antioxidant
instant sindromul de hiperactivitate. Este carcinogen.
Amestecuri patiserie, snacksuri, supe Poate provoca alergii și stări de somnolență. Poate induce
E320 Butilhidroxianisol BHA Antioxidant
instant sindromul de hiperactivitate. Este carcinogen.
7
 Pâine feliată preambalată, pâine de Poate diminua simțul olfactiv și gustativ. Poate produce
E280 Acid propionic Conservant
secară,biscuiți, migrene.
Formează cu hemoglobina un complex stabil methemoglobină ,
Produse din carne conservate,
E252 Nitrat de potasiu Conservant care împiedică transportul oxigenului și produce cefalee,
brânzeturi, produse lactate
cianoză.
E251 Nitrat de sodiu Conservant Produse carne nepreparate termic Poate afecta glanda tiroidă.
Produse din carne conservate prin Se transformă în nitrat de sodiu.
E250 Nitrit de sodiu Conservant
sterilizare
E239 Hexametilentetramina Conservant Brânzeturi Este alergenă.
E235 Natamicina Conservant Brânzeturi uscate, carnați afumați Poate provoca greață, vomă, diaree, iritația pielii.
Brânza topităa, cartofi congelați, Poate provoca alergii, astm.
E203 Sorbat de calciu Conservant
produse panificație
Pâine feliată, aluaturi, sosuri, fructe de Poate provoca alergii, astm.
E202 Sorbat de potasiu Conservant
mare semipreparate
Produse patiserie și cofetărie, creme, Poate provoca alergii, iritații dermice.
E201 Sorbat de sodiu Colorant
iaurturi aromate
Brânza topită, cartofi congelati, produse Poate provoca alergii, iritații dermice.
E200 Acid sorbic Conservant
panificatie
E180 Litolrubina Colorant Sortimente speciale de branza Poate provoca alergii, astm, ADHD.
Ornamente produse cofetarie si Poate afecta compoziția sângelui.
E175 Aur Colorant
patiserie, lichioruri
Produse patiserie si cofetarie, ornamente Poate provoca intoxicație.
E174 Argint Colorant
ciocolata, lichioruri
E173 Aluminiu Colorant Produse patiserie si cofetărie Este neurotoxic, asociat cu Parkinson și Alzheimer.
Băuturi alcoolice si racoritoare, Poate declanșa astm, hiperactivitate.
E142 Verde acid brillant Colorant
deserturi, dulciuri
Băuturi alcoolice si răcoritoare,
E133 Albastru Brilliant Colorant conserve fructe, lapte, snacksuri, sosuri, Poate declanșa astm, hiperactivitate.
condimente, muștar
8
 Bauturi alcoolice si răcoritoare, Poate provoca alergii, greață,vomă, hipertensiune, tumori
E132 Indigotina Colorant conserve fructe, lapte, snacksuri, sosuri, cerebrale.
condimente
Băuturi alcoolice si răcoritoare, Poate declanșa ADHD. Potențial cancerigen.
E129 Roșu Allura Colorant conserve fructe, lapte, snacksuri, sosuri,
condimente
Produse din carne, lapte, ouă, legume, Poate declanșa ADHD. Potențial cancerigen. Interzis in UE.
E122 Azorubina Colorant
fructe, cereale
Băuturi alcoolice, dulciuri, produse Poate provoca alergii,astm,dureri gastrice,distrugeri
E110 Galben portocal Colorant
animale cromozomiale.
Băuturi alcoolice, dulciuri, produse Poate provoca alergii,astm, dermatite, ADHD.
E104 Galben de chinolina Colorant
animale

E-uri periculoase
Codul Denumirea Proprietatea Unde se găsește Influența asupra sănătății
Conserve fructe/legume, gemuri, jeleuri, Afectează procesul de coagulare a sângelui, glicemia și
E954 Zaharina Îndulcitor
paste tartinabile funcțiiledigestive. Este cancerigenă la animale.
Produse de panificație si dietetice, gemuri, Este potențial cancerigen. Intrezis in UE.
E952 Acid ciclamic Îndulcitor
guma de mestecat
 Băuturicarbogazoase, cereale, gumă de Poate produce amețeli, dureri de cap, articulare, oboseală,
mestecat fără zahăr, sucuri dietetice și iritabilitate, spasme musculare, pierderea memoriei și
Îndulcitor și potențiator tablete de îndulcitor, inghețata, gelatina, cancere de creier.
E 951 Aspartam
de aromă sucuri de fructe, laxative, multivitamine
(efervescente sau nu), suplimente
alimentare, cafea instant, iaurt
E950 Acesulfam de potasiu Îndulcitor Bere fără alcool, deserturi, sosuri, conserve Posibil carcinogen.
E621 Glutamat monosodic Potențiator de aromă Supe instant , băuturi alcoolice si Poate produce amețeli, dureri de cap, greață, astm,
nealcoolice tulburări de ritm cardiac. Este neurotoxic. Poate declanșa
maladiile Parkinson , Alzheimer, Huntington. Interzis in

9
 UE.
E517 Sulfat de amoniu Stabilizator Produse de panificație si patiserie Nu trebuie consumat de bolnavii de rinichi.
Monolaurat de Poențial cancerigen
Produse fine panificație, sosuri, deserturi,
E432 poliooxietilena Emulgator
emulsii grase
sorbitan
Gelifiant și agent de Poate provoca ulcer și cancer de colon
E407 Caragenan Dulciuri, creme, margarina
ingroșare
Produse patiserie, snacksuri, supe si ciorbe Poate provoca iritații gastrice sau ale pielii.Poate crește
E310 Galat de propil Antioxidant instant, sosuri, fructe procesate, cereale, riscul de cancer.
cartofi deshidratați, mirodenii, lapte praf
E284 Acid boric Regulator de aciditate Icre de sturion (caviar) Este neurotoxic
Formează cu hemoglobina un complex stabil
E249 Nitrit de potasiu Conservant Produse de origine animală methemoglobină , care împiedică transportul oxigenului și
produce cefalee, cianoză.
Produse panificatie, sosuri, deserturi, Intoxicații, alergii. Crește riscul de cancer. Interzis in U.E.
Bifenil, Difenil - produse cofetarie, emulsii grase, supe
E230 Emulgator
Emulgator instant, produse dietetice, tratamentul de
suprafață al citricelor,
Persoanele cu bronșită, afecțiuni cardiovasculare,
E223,
Metabisulfit de sodiu Conservant Toate produsele alimentare vegetale, vinuri renale,emfizem trebuie să evite consumul compușilor cu
E 224
sulf.
Persoanele cu bronșită, afecțiuni cardiovasculare,
Produse făinoase, produse vegetale, sucuri
E220 Dioxid de sulf Conservant renale,emfizem trebuie să evite consumul compușilor cu
de fructe, vin, oțet, bere,
sulf.
P-hidroxibenzoat de Este periculos pentru persoanele astmatice. Crește riscul
E214 Conservant Produse de cofetărie si snacksuri
etil de cancer
Băuturi nonalcoolice, sosuri emulsionate, Poate induce migrene. Este neurotoxic.
E211 Benzoat de sodiu Conservant
deserturi, produse de panificație
Băuturi nonalcoolice, sosuri emulsionate, Este periculos pentru persoanele astmatice și cu tulburări
E210 Acid benzoic Conservant
deserturi neurologice. Crește riscul de cancer. Interzis in UE.

10
 Băuturi alcoolice si nonalcoolice, conserve Poate induce reacții alergice la persoanele astmatice sau
E155 Brun HT Colorant legume si fructe, deserturi grase, snacksuri, alergice la aspirină. Poate fi carcinogen.Interzis in UE.
brânză topită, sosuri, condimente, muștar
Esențele pentru prăjituri, guma de mestecat, Produce stări depresive ale SNC, este neurotoxic și
E1520 Propilen glicol Stabilizator și îndulcitor
pastă de dinți, creme, cosmetice cardiotoxic.
Produse animale, produse cofetărie, paste Induce hiperactivitate, rinite, urticarie.
E151 Negru Brilliant Colorant
din fructe, gemuri, sosuri
E128 Roșu 2G Colorant Mezeluri (cârnați, hamburgeri, salam etc) Crește riscul de cancer . Interzis in U.E.
Cireșe confiate, cireșe in sirop, compoturi, Afectează glanda tiroidă. Este alergenă. Produce tumori la
E127 Eritrozina Colorant
gemuri animale.Interzis in UE.
Polivinilpolipirolidon Este nefrotoxic și carcinogen.
E1202 Agent limpezire Băuturi limpezi, suplimente alimentare
a
E1201 Polivinilpirolidona Emulgator Glazura fructe, bomboane, drajeuri, vinuri Este carcinogen.

GLUTAMATUL MONOSODIC
Un aditiv foarte controversat este glutamatul monosodic, supranumit „nicotina alimentelor” de către cercetătorul John Erb, autorul lucrării „The
Slow Poisoning of America” („Otrăvirea lentă a Americii”).
GMS este un potenţiator de gust și aromă. Rolul lui este de a da impresia creierului ca alimentul consumat este foarte gustos.
Din punct de vedere chimic este o sare de sodiu a acidului glutamic, un aminoacid neesenţial.
El este întâlnit în mod natural în corpul uman și este responsabil, alături de alți nerotransmițători (ca acidul aspartic), de funcționarea corectă a
sistemului nervos. Pentru aceasta este absolut necesar să existe un nivel echilibrat al concentrației glutamat în corp.

11
 Mecanismul de stimulare a aromei este cerebral. Substanţa ajunge pe papilele gustative și stimulează secreţia de endorfine în creier; endorfinele
sunt supranumite „moleculele fericirii” fiindcă produc plăcere, satisfacţie. De aceea MGS este considerat un fel de drog al gustului. 
El este asociat și cu cel de-al 5-lea gust, UMAMI, devenit în anii 80 oficial. El este supranumit „gustul zeilor” și este descris ca „ un gust
savuros, plăcut, împărtășit de glutamat”. Umami se referă și la senzația pe care o are cel care simte că nu se mai poate opri din mâncat un anumit
preparat (de exemplu chipsuri sau fast-food). Receptorii pentru glutamatul monosodic, deci pentru UMAMI, sunt poziționați pe limbă, în zona centrală.

Există receptori pentru glutamat și în alte părţi ale corpului, cum ar fi creierul, inima, plămânii, pancreasul, unde glutamatul este un
neurotransmițător. Consumul unor cantităţi mari de GMS poate suprasolicita acești receptori, suprastimulând neuronii şi crescând în mod artificial
nivelul glutamatului liber din organism. Folosirea pe termen lung a GMS afectează capacitatea organismului de a regla glutamatul, permiţându-i
acestuia să crească concentraţia şi să pătrundă la nivelul creierului în zone în care, în mod normal, nu ar avea ce căuta. De exemplu, prin afectarea
hipotalamusului, zonă a creierului responsabilă cu reglarea ingestiei alimentelor, GMS poate duce la obezitate. 

Teoretic, GMS este interzis în UE, dar practic îl găsim în orice magazin alimentar. Îl găsim în toate preparatele din carne, în toate maionezele și
sosurile existente în comerţ, în unele conserve, în chipsuri, în condimentele universale, în produsele lactate, băuturi răcoritoare, bomboane, gumă de
mestecat, băuturi energizante, unele medicamente, suplimente alimentare. El este ascuns chiar şi în săpunuri, şampoane, tratamente pentru păr şi

12
cosmetice. Persoanele alergice la GMS au raportat reacţii adverse la săpunuri, şampoane şi produse cosmetice și s-a dovedit apoi că acestea conţin
GMS. 
Pe etichete el apare sub diferite notații și denumiri: MSG, GMS, E621, proteină vegetală hidrolizată, extract din drojdie, extract de malţ,
concentrat de carne sau concentrat proteic, aromă naturală, acid glutamic, sare chinezească.
Practic, glutamatul este o substanţă care, adăugată în alimente, ne poate face să mâncăm mai mult, cu poftă şi la intervale mai scurte de timp o
mâncare, chiar dacă aceasta are slabe capacităţi nutritive. S-a ajuns astfel în situaţia paradoxală de a avea o populaţie care mănâncă mult dar este
malnutrită, tocmai pentru că din mâncarea (gustoasă) lipsesc acei nutrienţi fundamentali pentru buna funcţionare şi întreţinere a corpului nostru.

Mic istoric
GMS este de fapt des întâlnit și în hrana naturală: în roşii coapte, drojdie, unele ciuperci, brânzeturi fermentate,
anșoa, unele fructe de mare. În aceste cazuri asimilarea lui de către organism se face treptat şi natural, fiind atenuată de
antioxidanţi puternici care există în mod natural în aceleași alimente și care îi blochează toxicitatea.
Glutamatul de monosodiu a fost descoprit ca și potenţiator de gust în 1907 în Japonia de către chimistul Kikunae
Ikeda. Bucătăria japoneză folosea deja de cel puţin o sută de ani un condiment numit kombu, o algă uscată și adăugată în
toate mâncărurile, fără însă a se cunoaşte cu adevărat cauza pentru care le dădea un gust foarte plăcut. Cercetătorul japonez a
reușit să izoleze din această algă substanţa responsabilă pentru potenţarea gustului, descoperind că este vorba de
glutamatul monosodic. A patentat descoperirea și a fondat în 1909 compania de condimente Ajinomoto (în traducere
„esenţa gustului”). Aşa a început producţia în masă a GMS, substanţă produsă prin procedee chimice şi mult mai puternică decât kombu, varianta sa
naturală. În 1933 în Japonia se ajunsese deja la o producţie de aproximativ 5 tone de GMS.
În timpul celui de-al doilea război mondial, ofițerii americani au observat că raţiile de mâncare ale soldaţilor japonezi erau mult mai gustoase
decât cele americane şi au descoperit astfel GMS, elementul-cheie care potenţează gustul. După război, în 1948, cele mai mari companii producătoare
de alimente din Statele Unite s-au întâlnit și au hotărât să-l folosească pe scară largă. Până în anii 1970 substanţa a fost introdusă până şi în alimentele
pentru copii, astfel încât în numai câţiva ani folosirea GMS ajunsese o afacere de miliarde de dolari.
În paralel, cercetările medicale au demonstrat pe șoreci efectele nocive ale GMS, primele fiind legate de
afectarea retinei, apoi de distrugerea unor importante zone ale creierului, producând convulsii și efecte

13
asemănătoare cu atacurile cerebrale, Alzheimer şi Parkinson. De asemenea, GMS produce infertilitate, agresivitate, depresie , dezorientare, oboseală și
afectează hormonul de creștere, cauzând obezitate.
Ca urmare, oficial GMS a fost retras doar din alimentele pentru copii, iar din celelate doar aparent, pentru că el a fost reintrodus sub multe alte
forme şi denumiri.
În paralel, companiile alimentare şi-au angajat și ele armate de „cercetători” care să susţină contrariul. La orice studiu contra GMS apare un alt dtudiu
care îl demontează pe primul. Astfel, în ultimii 50 ani s-a creat o confuzie în jurul acestei substanțe, în timp ce cifra de afaceri a producerii ei crește, cu
încasări anuale de miliarde şi miliarde de dolari şi de euro.
În societatea informaţiei, omul este tot mai dezinformat. Totuși ambele tabere sunt de acord intr-o privinta: gustul UMAMI e extraordinar de
bun. Iar în orice aliment, indiferent cât de lipsit de elemente hrănitoare, dacă se adaugă E621, devine gustos. Astfel a fost posibilă apariția preparatelor
din carne MDM, produse din resturi și deșeuri, care au devenit cremwursti, pate sau tocaturi de fast-food. Astfel tot mai multe fabrici din industria
alimentară sunt de fapt hale industriale pline cu saci și canistre de coloranți, acidifianți, emulgatori, gelifianți, arome, potențiatori, gume și prafuri fără
de care alimentele ar fi fade și s-ar strica pe rafturi.
În ceea ce priveşte consumul de glutamat, concluzia ar fi că, pentru un gust delicios să se folosească unul natural și, cum a spus Paracelsus încă
din anii 1500: „Toate substanțele sunt otrăvuri, nu există substanță care să nu fie otravă; doar doza corectă reprezintă diferența dintre o otravă și
un leac”. „Dosis sola facit venenum". (Doza face otrava).

Concluzie
În concluzie, folosirea aditivilor alimentari nu este justificată când:
 doza de folosire pune în pericol sănătatea consumatorilor;
 are loc o diminuare a valorii nutritive a produselor;
 se induc în eroare consumatorii;
 se maschează defectele de calitate (alterări sau degradări ale alimentelor) sau greșelile de fabricație;
 se introduc conservanți în conservele sterilizate;

14
  se folosesc coloranți la lapte, unt, brânzeturi maturate, carne, uleiuri, pâine, conserve de tomate, sucuri naturale, cafea, ceai, sare, condimente,
vinuri, miere,
 se folosesc aromatizanți la produse neprelucrate făină, amidon, zahăr, cafea, ceai, vin, fructe deshidratate, conserve sterilizate din fructe și legume
etc.

Se spune că „suntem ceea ce mâncăm și ceea ce au mâncat părinții și strămoșii noștri”.

Suntem ființe unicat și avem nevoie de o dietă strict personalizată, adică suntem suma alegerilor noastre, inclusiv cele alimentare.

Bibliografie:
1. Mencinicopschi, Gheorghe- BIBLIA ALIMENTARĂ, Ed. Litera Internațional, București, 2007
2. Zugravu Corina-Aurelia- SIGURANȚA UTILIZĂRII ADITIVILOR ÎN PRODUSELE ALIMENTARE, Institutul Național de sănătate publică,
2012
3. https://www.scientia.ro/biologie/alimentatie-sanatate/3184-glutamatul-de-sodiu-mit-si-realitate.html

15