Glanda tiroida

Elev: Holban Andrei-Ionut

Clasa: a XI-a “B”
Ce este glanda
tiroida? Glanda tiroida este o glanda endocrina, care
are forma de fluture. Este situata la baza
gatului, lungimea fiecarui lob nu depaseste 5
cm, iar greutatea sa nu depaseste 30 de
grame la adult. Dimensiunea sa redusa este
indirect proportionala cu importanta acestei
glande pentru sanatate: tiroida influenteaza
modul in care functioneaza fiecare celula, tesut
sau organ, de la muschi, oase si piele la tractul
digestiv, creier, inima si multe altele. Glanda
tiroida indeplineste aceste roluri in primul rand
prin secretia hormonilor care controleaza
rapiditatea si eficienta cu care celulele
transforma substantele nutritive in energie
(activitate chimica cunoscuta sub numele de
metabolism).
 Cum funtioneaza glanda tiroida
Asa cum motorul unei masini nu poate functiona fara benzina, si tiroida are nevoie de combustibil pentru a
produce hormonii tiroidieni. Acest combustibil este iodul, care se gaseste in anumite alimente: sarea de masa iodata,
fructele de mare, painea, laptele. Cand le consumi, iodul trece in sange. Pe urma, tiroida extrage din sange acest
ingredient care ii este necesar si il foloseste pentru a produce doua tipuri de hormoni tiroidieni:

● Tiroxina (denumita T4, deoarece contine 4 atomi de iod)

● Triiodotironina (denumita T3, deoarece contine 3 atomi de iod)

Produsul glandei tiroide este, in principal, T4. Cea mai mare parte din hormonul T3 de care organismul are
nevoie este realizata in afara glandei tiroide, in organe si tesuturi care utilizeaza T3, precum ficatul, rinichii si creierul.
Acestea transforma T4 (format in glanda tiroida) in T3, indepartand un atom de iod.

Pe masura ce glanda tiroida produce hormonii tiroidieni, ii depoziteaza intr-un numar mare de foliculi
microscopici, cu aspect sferic. Cand organismul are nevoie de hormoni tiroidieni, glanda tiroida ii secreta in fluxul
sanguin in cantitati adecvate indeplinirii nevoilor metabolice ale celulelor. Hormonii ajung usor in interiorul celulelor care
au nevoie si se ataseaza de receptori speciali situati in nucleul acestora.
Rolul glandei pituitare in ● Glanda pituitara nu depaseste dimensiunea
unui bob de mazare si este cunoscuta si sub
functionarea tioridei denumirea de “glanda sefa”, deoarece
controleaza functiile tiroidei si ale altor glande
din cadrul sistemului endocrin.
● Glanda pituitara trimite mesaje glandei tiroide,
comunicandu-i cati hormoni sa produca.
● Mesajele de la glanda pituitara catre glanda
tiroida vin sub forma hormonului de stimulare
tiroidiana (TSH, tirotropina). Nivelurile de TSH
din sange cresc sau scad in functie de
existenta unei cantitati suficiente de hormoni
tiroidieni care sa indeplineasca nevoile
organismului. Astfel, un nivel ridicat de TSH
determina tiroida sa produca mai multi
hormoni, dupa care cantitatea de TSH scade,
ajungand la un nivel constant. Pe de alta
parte, un nivel scazut de TSH avertizeaza
tiroida sa incetineasca productia. La adult,
nivelul normal de TSH din sange este intre
0,45 si 4,12 mlU/L.
 Cand tiroida nu functioneaza bine
Reteaua de comunicare HPT este una foarte eficienta. In mod normal, glanda tiroida elibereaza cantitatea potrivita de
hormoni tiroidieni pentru ca organismul sa functioneze optim. Nivelurile de TSH se pastreaza, in general, constante; acestea
raspund, insa, la cele mai mici schimbari ale nivelurilor de T4 si viceversa.

Reteaua HPT poate fi afectata in diverse moduri. De exemplu, factori externi precum boala sau anumite medicamente pot sa
intrerupa “comunicarea” dupa cum urmeaza:

1. Glanda tiroida nu produce suficienti hormoni, incetinind, astfel, toate functiile organismului – afectiunea este
cunoscuta ca hipotiroidism sau tiroida hipoactiva;
2. Glanda tiroida produce prea multi hormoni, suprasolicitand organele – afectiunea este cunoscuta ca hipertiroidism
sau tiroida hiperactiva.

Cand abordeaza boala tiroidiana, medicii incep prin a pune doua intrebari:

3. Glanda tiroida produce o cantitate anormala de hormoni tiroidieni?

4. Exista o modificare de structura a glandei tiroide precum un nodul sau aparitia gusei? Desi una dintre aceste
caracteristici nu o implica in mod necesar pe cealalta, majoritatea afectiunilor tiroidiene le includ pe ambele.
Afectiuni asociate glandei
tiroide
Hipotiroidismul Daca tiroida nu produce suficienti hormoni, se
instaleaza hipotiroidismul (tiroida hipoactiva) si, ca
rezultat, celulele din intreg corpul isi incetinesc
activitatea, cu manifestari precum oboseala,
depresia, luarea in greutate, constipatia sau pielea
uscata – simptome care pot fi interpretate eronat
ca apartinand altor boli. Cateva analize de
laborator pot furniza informatii cu privire la
functionarea tiroidei: Testul TSH (Hormon de
stimulare tiroidiana), Tiroxina totala (T4), Teste
pentru anticorpi tiroidieni. Daca ai fost diagnosticat
cu hipotiroidism, tratamentul se reduce de obicei
la respectarea cantitatii corecte de medicatie
pentru tiroida. Medicul iti va prescrie medicatie
care inlocuieste hormonii tiroidieni de care corpul
duce lipsa. Doza initiala este selectata cu atentie
pe baza greutatii, a varstei si a altor boli pe care le
ai.
 Este de obicei determinat de o afectiune tiroidiana
existenta. Alteori, boala este provocata de anumite
Hipertiroidismul medicamente sau de doze excesive de iod. “Hiper”
este un prefix care se traduce prin “peste”, “deasupra”
sau “in exces”. Altfel spus, acesta este efectul pe care
hipertiroidismul il are asupra organismului: asa cum o
persoana cu tiroida hipoactiva produce prea putini
hormoni tiroidieni si are un metabolism lent, persoana
cu tiroida hiperactiva produce prea multi hormoni si
are un metabolism rapid. Pacientul tipic cu
hipertiroidism are glanda tiroida marita si sufera de
insomnie, intoleranta la caldura, oboseala, schimbari
de dispozitie, transpiratie in exces, scadere
inexplicabila in greutate, sete continua, apetit
alimentar crescut si scaune moi. Analizele de sange
pentru hipertiroidism sunt aceleasi ca pentru
verificarea hipotiroidismului, dar este nevoie si de o
serie de analize suplimentare. Primul pas este
masurarea nivelului TSH-ului. Nivelurile de T3 pot
uneori sa ajute medicii in diagnosticarea
hipertiroidismului sau in determinarea severitatii
hipertiroidismului. Daca suferi de hipertiroidism, FT3
este probabil sa fie ridicat. Daca esti diagnosticat cu
hipertiroidism, medicul va dori sa verifice prezenta in
sange a anticorpilor TRAb (anticorpii anti-receptor
TSH), inclusiv a imoglobulinei stimulatoare a tiroidei
(TSI), care lactioneaza impotriva receptorilor TSH de
pe glanda tiroida. Acesti anticorpi confirma prezenta
bolii Graves.
Cancerul de tiroida
Exista mai multe tipuri de cancer tiroidian. Riscul
crested daca: ai intre 25 si 65 de ani, esti femeie,
ai in familie o ruda cu boala tiroidiana sau ai
urmat tratament cu radiatii pentru cap sau gat.
Mergi la medic daca observi o umflatura la baza
gatului. Pentru a stabili diagnosticul de cancer
tiroidian, medicul va efectua examenul clinic si va
recomanda analizele de sange pentru tiroida si
investigatii imagistice, precum si o biopsie.
Tratamentul cancerului tiroidian depinde de tipul
de cancer pe care il ai si cat de mult s-a
raspandit. Tratamentul poate include interventia
chirurgicala, tratament cu iod radioactiv, terapie
de substitutie hormonala, radioterapie,
chimioterapie sau terapie tintita (foloseste
substante care ataca celulele canceroase fara a
le vatama pe cele normale).
 Preventia actiunilor tiroidiene
Mergi regulat la control. Verificarea periodica a tiroidei determina depistarea precoce a nodulilor. Recomandarea
controalelor regulate este valabila si daca suferi de o afectiune tiroidiana usoara care nu necesita tratament, dar si daca ai
fost tratat cu succes pentru hipertiroidism si acum ai hipotiroidism. Retine ca numerosi factori pot afecta nivelul hormonilor
tiroidieni: alte boli, inaintarea in varsta, schimbarile in alimentatie, sarcina.

Alimentatie si miscare. Nu exista o dieta speciala pe care trebuie sa o urmezi, insa anumite masuri te pot ajuta in a tine
boala sub control. De exemplu, evita alimentele bogate in proteina de soia, care pot influenta absorbtia hormonilor
tiroidieni. Iar daca glanda tiroida nu a fost indepartata chirurgical complet si ti-a ramas o portiune semnificativa de glanda,
evita excesul de iod, atat in medicamente, cat si in suplimente alimentare, deoarece ar putea declansa probleme tiroidiene
suplimentare. Cere sfatul medicului privind suplimentarea cu seleniu a alimentatiei si folosirea iodurii de potasiu in scopul
prevenirii afectiunilor tiroidiene.

Inainte sa efectuezi o radiografie, in special dentara sau care implica gatul, coloana vertebrala, capul sau pieptul, cere
sa ti se puna la dispozitie un guler pentru tiroida pentru a proteja glanda de expunerea la radiatii.

Renunta la fumat. Fumul de tigara contine o serie de toxine care pot afecta tiroida. Fumatorii au risc mai crescut sa
dezvolte boala Graves, una dintre cauzele principale ale hipertiroidismului.
 Bibliografie
www.health.harvard.edu (Harvard Medical School Special Health Report, Thyroid Disease, Understanding
hypothyroidism and hyperthyroidism)

https://www.verywellhealth.com/ways-to-reduce-thyroid-disease-risk-3233225