Glande endocrine

-TIROIDA-
Geangu Costin Alexandru
 Glanda tiroidă face parte din sistemul endocrin și se află situată la baza gâtului, de-a lungul
traheei, sub cartilajul tiroid. Tiroida este alcatuită din doi lobi laterali cu forma ovală, fiecare având o
lungime de cinci centimetri. Aceștia sunt uniți de o punte numită istm, care este formată din țesut
tiroidian.
Forma glandei tiroide este asemănătoare unui fluture și are o greutate cuprinsă între 25 și 30 de
grame, la adulți, în timp ce la nou-nascuți aceasta cântărește în jur de 5-6 grame. De asemenea,
glanda tiroidă este mai mare la bărbați decat la femei. Dimensiunea sa redusă este indirect
proporțională cu importanța acestei glande pentru sănătate: tiroida influențează modul în care
funcționează fiecare celulă, țesut sau organ, de la mușchi, oase și piele la tractul digestiv, creier,
inima și multe altele.
Tiroida este înconjurată de două capsule fibroase. Capsula exterioară este conectată cu muschii
laringelui, cu nervi și vase de sânge importante. Între capsula interioară și cea exterioară se află țesut
conjunctiv, care îi permite glandei tiroide să se miște și să își schimbe poziția atunci când înghițim.
Glanda tiroidă este puternic vascularizată și are o culoare maro-roșiatică. Lobii laterali ai
glandei tiroide contin numeroși săculeți mici, numiți foliculi, care stochează hormoni, cunoscuți
drept hormoni tiroidieni. Cei mai importanți hormoni sunt tirotoxina (T4) și triiodotironina (T3),
care au un rol important în reglarea principalelor funcții ale organismului.
Hormonii tiroidieni influențează astfel metabolismul, procesele de creștere și dezvoltare, dar și
temperatura corpului. La nou-nascuți și la copii, hormonii tiroidieni susțin dezvoltarea creierului.
 Funcționalitatea glandei tiroide
Asa cum motorul unei mașini nu poate funcționa fără benzină, și tiroida are
nevoie de combustibil pentru a produce hormonii tiroidieni. Acest combustibil este
iodul, care se găsește în anumite alimente: sarea de masă iodată, fructele de mare,
pâinea, laptele. Când le consumi, iodul trece în sânge. Pe urmă, tiroida extrage din
sânge acest ingredient care îi este necesar și îl folosește pentru a produce două
tipuri de hormoni tiroidieni:
• Tiroxina (denumită T4, deoarece conține 4 atomi de iod)
• Triiodotironina (denumita T3, deoarece conține 3 atomi de iod)
Produsul glandei tiroide este, în principal, T4. Cea mai mare parte din hormonul
T3 de care organismul are nevoie este realizată în afara glandei tiroide, în organe și
țesuturi care utilizează T3, precum ficatul, rinichii și creierul. Acestea transformă T4
(format în glanda tiroidă) in T3, indepartând un atom de iod.
 Este esențial ca nivelul de tirotoxină (T4) și triiodotironină (T3) să fie
menținut la un nivel optim. Hipotalamusul și glanda pituitară sunt responsabile
pentru menținerea unui nivel corespunzător al hormonilor tiroidieni.
Hipotalamusul produce un hormon numit tirotropina (thyrotropin
releasing hormone sau TRH), care transmite un semnal către glanda pituitară.
Mai departe, această comunică și transmite un semnal către glanda tiroidă
pentru a elibera mai mulți sau mai puțini hormoni tiroidieni în fluxul sanguin.
De asemenea, o anumită cantitate de hormoni tiroidieni se regăsește în
proteinele transportate de sânge. Atunci când organismul are nevoie de mai
mulți hormoni, tirotoxina (T4) și triiodotironină (T3) pot fi eliberate de către
proteinele din sânge.
Cel de-al treilea hormon produs de către glanda tiroidă se numește
calcitonina și ajută la menținerea echilibrului calciului în organism. Celulele
parafoliculare (celulele C) de la nivelul tiroidei sunt cele care secretă
calcitonină (hormon peptidic).
 Rolul glandei pituitare în funcționarea tiroidei
Motorul mașinii arde combustibilul, dar tu ești cel care îi spune cât de mult să lucreze prin
apăsarea pedalei de accelerație. Și glanda tiroidă are nevoie de ghidaj: această primește comenzi de la
glanda pituitară (hipofiză), care este amplasată la baza creierului. Iată câteva dintre caracteristicile
acestei glande importante pentru funcțiile tiroidei:
• Glanda pituitară nu depășește dimensiunea unui bob de mazăre și este cunoscută și sub denumirea de
“glanda șefă”, deoarece controlează funcțiile tiroidei și ale altor glande din cadrul sistemului endocrin.
• Glanda pituitară trimite mesaje glandei tiroide, comunicându-i câți hormoni să producă.
• Mesajele de la glanda pituitară către glanda tiroidă vin sub forma hormonului de stimulare tiroidiană
(TSH, tirotropină). Nivelurile de TSH din sânge cresc sau scad în funcție de existența unei cantități
suficiente de hormoni tiroidieni care să îndeplinească nevoile organismului. Astfel, un nivel ridicat de
TSH determină tiroida să producă mai mulți hormoni, după care cantitatea de TSH scade, ajungând la
un nivel constant. Pe de altă parte, un nivel scăzut de TSH avertizează tiroida să încetinească producția.
La adult, nivelul normal de TSH din sânge este între 0,45 și 4,12 mlU/L.
• Glanda pituitară obține informații în mai multe moduri: poate citi și răspunde direct hormonilor T4 care
circulă în sânge, dar poate răspunde și hipotalamusului, o regiune a creierului care produce propriul
hormon – TRH (Thyrotropin Releasing Hormone, hormon care eliberează tirotropina). TRH stimulează
producția de TSH în glanda pituitară. Această rețea de comunicare dintre hipotalamus, glanda pituitară
și glanda tiroidă este denumită axă hipotalamică-pituitară-tiroidiană (HPT).
 Rolurile glandei tiroide
• Reglarea pulsului și a tensiunii arteriale;
• Reglarea proceselor metabolice;
• Sinteza proteinelor;
• Reglarea nivelului de colesterol;
• Susținerea bunei funcționări a sistemului nervos central și periferic;
• Susținerea dezvoltării fătului;
• Susținerea sănătății sistemului reproductiv;
• Eliminarea reziduurilor din organism;
• Transformarea alimentelor în „materie primă“ pentru lipide, proteine și nu numai;
• Susținerea regenerării celulare;
• Menținerea bunei funcționări a sistemului cardiovascular;
• Susținerea unei greutăți optime;
• Reglarea respirației;
• Menținerea tonusului muscular.
 Patologia tiroidei
Glanda tiroidă influențează aproape toate procesele metabolice din organism prin
intermediul hormonilor pe care îi produce, tirotoxina (T4) și triiodotironina (T3). Acești
hormoni tiroidieni circulă prin fluxul sanguin și ajung în celulele din întregul organism. De
exemplu, hormonii tiroidieni reglează bătăile inimii și rapiditatea cu care sunt procesate
alimentele de către sistemul digestiv.
Astfel, atunci când nivelul de hormoni tiroidieni este redus, ritmul cardiac poate fi
încetinit, poate să apără constipația sau creșterea în greutate. În schimb, când nivelul de
hormoni tiroidieni este mare, ritmul cardiac este crescut și pot să apără pierderi în
greutate. Cu alte cuvinte, dereglările glandei tiroide pot duce la apariția unor
dezechilibre.
Apariția gusei este una dintre cele mai comune probleme de sănătate generate de
dereglările glandei tiroide. Gușa nu necesită tratament și nu duce la apariția altor
afecțiuni.
Alte manifestări asociate dereglărilor de glandă tiroidă sunt legate de producerea
anormală de hormoni tiroidieni care provoacă apariția hipertiroidismului și a deficitului
de hormoni tiroidieni, care duc la hipotiroidism.
 Hipotiroidism
Hipotiroidismul este opusul hipertiroidismului. Tiroida produce mult mai puțini
hormoni tiroidieni decât în mod normal. În stadiu timpuriu, hipotiroidismul nu
produce simptome vizibile, însă, în timp, poate duce la apariția unor probleme
de sănătate, precum obezitate, boli ale articulațiilor, infertilitate sau boli
cardiovasculare.
Printre cauzele care pot duce la apariția hipotiroidismului se numără bolile
autoimune, precum tiroidita Hashimoto, îndepărtarea chirurgicală (parțială sau
totală) a tiroidei, radioterapii, tratamentele pentru hipertiroidism, deficientă de
iod, boli congenitale, disfuncția glandei pituitare, hipotiroidism postpartum.
Tratamentul pentru hipotiroidism presupune administrarea zilnică de hormoni
tiroidieni sintetici levotiroxini. Doza recomandată este stabilită de către medic.
 Hipertiroidism
Este de obicei determinat de o afecțiune tiroidiană existentă. Alteori, boala este provocată de anumite
medicamente sau de doze excesive de iod. “Hiper” este un prefix care se traduce prin “peste”, “deasupra” sau “în
exces”. Altfel spus, acesta este efectul pe care hipertiroidismul îl are asupra organismului: așa cum o persoana cu
tiroidă hipoactiva produce prea puțini hormoni tiroidieni și are un metabolism lent, persoana cu tiroidă hiperactivă
produce prea mulți hormoni și are un metabolism rapid. Pacientul tipic cu hipertiroidism are glanda tiroidă mărită și
suferă de insomnie, intolerantă la căldură, oboseala, schimbări de dispoziție, transpirație în exces, scădere
inexplicabilă în greutate, sete continuă, apetit alimentar crescut și scaune moi. Analizele de sânge pentru
hipertiroidism sunt aceleași că pentru verificarea hipotiroidismului, dar este nevoie și de o serie de analize
suplimentare. Primul pas este măsurarea nivelului TSH-ului. Nivelurile de T3 pot uneori să ajute medicii în
diagnosticarea hipertiroidismului sau în determinarea severității hipertiroidismului. Dacă suferi de hipertiroidism,
FT3 este probabil să fie ridicat. Dacă ești diagnosticat cu hipertiroidism, medicul va dori să verifice prezentă în
sânge a anticorpilor TRAb (anticorpii anti-receptor TSH), inclusiv a imoglobulinei stimulatoare a tiroidei (TSI), care
lactioneaza împotriva receptorilor TSH de pe glanda tiroidă. Acești anticorpi confirmă prezentă bolii Graves.
Scopul tratamentului hipertiroidismului este să împiedice tiroidă să funcționeze în exces. Există trei modalități
prin care se poate realiza acest lucru: iod radioactiv (poate fi folosit pentru a distruge o parte din tiroidă),
medicamente (pot fi folosite pentru a bloca tiroidă să producă hormoni), intervenția chirurgicală (poate îndepărtă
tiroidă parțial sau total).
 Cancerul de tiroida

Există mai multe tipuri de cancer tiroidian. Riscul crește dacă: ai între 25 și
65 de ani, ești femeie, ai în familie o ruda cu boala tiroidiană sau ai urmat
tratament cu radiații pentru cap sau gat. Mergi la medic dacă observi o
umflătură la baza gatului. Pentru a stabili diagnosticul de cancer tiroidian,
medicul va efectua examenul clinic și va recomandă analizele de sânge pentru
tiroidă și investigații imagistice, precum și o biopsie. Tratamentul cancerului
tiroidian depinde de tipul de cancer pe care îl ai și cat de mult s-a răspândit.
Tratamentul poate include intervenția chirurgicală, tratament cu iod radioactiv,
terapie de substituție hormonală, radioterapie, chimioterapie sau terapie țintită
(folosește substanțe care atacă celulele canceroase fără a le vatămă pe cele
normale).
 Predispoziția femeilor la problemele tiroidiene
Femeile sunt mai predispuse la a dezvolta boala tiroidiană. Una din opt femei dezvoltă
probleme tiroidiene de-a lungul vieții. În cazul femeilor, bolile tiroidei pot determină:
• Probleme cu perioada menstruală. Tiroidă contribuie la controlul ciclului menstrual. Prea mulți
sau prea puțini hormoni tiroidieni pot face că menstrele să fie ușoare, abundente sau
neregulate. Tiroidă poate determină oprirea menstruației pentru câteva luni sau mai mult, o
afecțiune denumită amenoree. Dacă sistemul imun al organismului determină boala tiroidiană,
alte glande, inclusiv ovarele, pot fi implicate, iar acest lucru poate favoriza instalarea
menopauzei timpurii (înainte de 40 de ani).
• Probleme în a rămâne însărcinată. Când boala tiroidiană influnteaza ciclul menstrual,
influențează, de asemenea, și ovulația, ceea ce iți poate crea probleme în a rămâne însărcinată.
• Probleme în timpul sarcinii. Problemele tiroidei apărute pe perioada sarcinii pot determină
probleme de sănătate pentru mama și pentru făt.
Uneori, simptomele problemelor tiroidiene pot să fie confundate cu cele de la menopauza.
Boala tiroidiană, în special hipotiroidismul, este mai probabil să se dezvolte după menopauza.
 Complicațiile afecțiunilor tiroidiene
În cazul hipotiroidismului, nivelurile scăzute de hormoni tiroidieni pot
încetini funcționarea inimii și chiar cauza bradicardia (ritm cardiac scăzut), cu
sub 60 de bâțâi pe minut. Iar dacă hipotiroidismul este cauzat de tiroidita
Hashimoto sau de deficientă de iod, se dezvoltă gușă. Totodată, un studiu
estimează că tiroidita autoimună este prezentă la 20% din pacienții diagnosticați
cu depresie, în comparație cu 5%-10% din populația sănătoasă. Tot în
hipotiroidism, parul poate să cada în mănunchiuri, de pe cap sau de pe restul
corpului. La femeile tinere, menstruațiile tind să devină mai consistente și mai
frecvente. În unele cazuri, apar și schimbări în ovulație ce pot face concepția
dificilă. Glanda tiroidă hipoactiva poate determină creșterea nivelului
colesterolului - aceasta se întâmplă atunci când nivelurile scăzute ale
hormonilor tiroidieni determină ficatul să producă mai puțini receptori LDL.
Acestea sunt molecule care extrag colesterolul LDL („râu”) din sânge.
 Când suferi de hipertiroidism, inima muncește mai mult, ceea ce
poate determină o serie de boli de inima - cele mai frecvente sunt tahicardia
sinusala (ritm cardiac anormal care depășește 100 de bâțâi pe minut) și
fibrilația atriala (aritmie cardiacă în camerele superioare ale inimii - atrii). Un
simptom asociat sunt palpitațiile. De asemenea, tensiunea sistolică mare (cifra
mare a valorii tensiunii arteriale) este frecventă în rândul persoanelor cu
hipertiroidism, în special în cazul vârstnicilor. Un exces de hormoni tiroidieni
determină inima să pompeze cu forță mai mult sânge, consecință fiind nevoia
crescută de oxigen a mușchiului cardiac, dar, aaca arterele coronare sunt
înfundate, nu pot face fata nevoii inimii de sânge suplimentar, ceea ce
provoacă durerea în piept numită angina. Forțând inima să muncească într-un
ritm mai alert, tiroidă hiperactivă o suprasolicită, ceea ce determină
insuficientă cardiacă (inima nu mai poate pompa suficient sânge pentru a
acoperi nevoile organismului).
 Prevenția afectiunilor tiroidiene
• Regim alimentar echilibrat - este indicat să consumăm zilnic fructe și legume, precum și
peste gras (hering, somon, anșoa, macrou), ulei de măsline extravirgin, ulei de cocos,
fructe oleaginoase și avocado, care conțin grăsimi benefice pentru organism;
• Evitarea produselor procesate - care sunt bogate în grăsimi trans, zahar și conservanți, dar
și a produselor de tip fast-food, a prăjelilor și a produselor de patiserie;
• Evitarea consumului de legume crucifere crude - în stare crudă, acestea conțin un compus
numit gointrogen, care poate duce la dereglarea glandei tiroide. Atunci când legumele
crucifere sunt gâtițe, compusul respectiv este inactivat. Printre legumele crucifere se
numără varza Kale, varza roșie sau albă, broccoli, conopida, varza de Bruxelles;
• Controale medicale regulate - prevenția ajută la depistarea din timp a unor probleme de
sănătate și a posibilelor dereglări ale glandei tiroide, precum și a unui nivel crescut sau
scăzut de hormoni tiroidieni;
• Controale ginecologice - deoarece femeile sunt mai predispuse la apariția dereglărilor
tiroidiene, sunt indicate controale ginecologice periodice pentru a depista din timp
 Concluzii
• Glanda tiroidă joacă un rol important în reglarea proceselor vitale din
organism.
• Dereglările glandei tiroide apar atunci când nivelul de hormoni tiroidieni
este mult prea scăzut sau prea ridicat, femeile având un risc crescut în
comparație cu barbații în dezvoltarea unor afecțiuni asociate glandei
tiroide.
• Totuși, menținerea unui stil de viată sănătos și controalele medicale
regulate pot fi de ajutor în prevenirea dereglărilor de la nivelul glandei
tiroide
 Bibliografie
• https://www.cdt-babes.ro/articole/hipotiroidism.php
• https://www.secom.ro/articles/glanda-tiroida-ce-este-cum-functioneaza-ca
uzele-dereglarii-acesteia-simptome-tratament
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4743370/
• https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/glanda-tiroida-ce-este-si-cu
m-functioneaza
• https://www.medlife.ro/articole-medicale/glanda-tiroida-afectiuni-simpto
me-tratament
• https://
www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hyperthyroidism/symptoms-caus
es/syc-
• https://www.thyroidaware.com/ro/latestnews/Thyrojis-do-you-recognize-t
he-many-faces-thyroid-disorders.html