ANATOMIA ŞI BIOMECANICA ARTICULAŢIEI COTULUI

ANATOMIA ARTICULAŢIEI COTULUI

Este o articulaţie complexă, fiind alcătuită de fapt din 3 articulaţii: articulaţia humero-
ulnară (între trohleea humerală şi incizura trohleară a cubitusului), articulaţia humero-radială
(între capitulum şi cupuşoara radială) şi articulaţia radio-cubitală proximală (între circumferinţa
articulară a capului radial şi incizura radială a cubitusului).
Cele trei articulaţii au o cavitate articulară şi o capsula articulară comună.
Suprafeţele articulare sunt:
- pentru humerus: capitulum (lateral) şi trohleea humerală (medial)
- pentru cubitus: incizura trohleară (superior) şi incizura radială
(lateral)
- pentru radius: cupuşoara radială (superior) şi circumferinţa articulară a capului
radial.
Mijloace de unire:
- capsula articulară. Atât capsula articulară cât şi membrana sinovială sunt comune pentru
toate cele trei articulaţii ale cotului şi de aceea denumirea corecta a acestei articulaţii este
articulaţia cotului, chiar dacă din punct de vedere anatomic ea este formată din trei articulaţii. Pe
humerus, capsula articulară mărgineşte superior fosele olecraniană, coronoidă şi radială, trecând
distal de epicondili, care rămân astfel extraarticular.
- ligamentul colateral radial (extern). Se întinde între epicondilul humeral extern (proximal)
şi faţa externă a olecranului şi zona externă a ligamentului inelar (distal).
- ligamentul colateral ulnar (intern). Se întinde între epicondilul humeral intern (proximal)
şi feţele interne ale apofizei coronoide şi olecranului (distal).
- ligamentul inelar al radiusului. Se întinde de la partea anterioară a incizurii radiale,
înconjură gâtul radiusului şi se inseră pe partea posterioară a incizurii radiale a cubitusului.
- ligamentul pătrat (Dénuce). Este situat între incizura radială a cubitusului şi marginea
internă a gâtului radiusului. Ligamentul inelar şi ligamentul pătrat sunt intraarticulare şi leagă
epifiza proximală a radiusului de epifiza proximală a cubitusului.
Sinoviala este bine reprezentată. Între sinovială şi capsula articulară există o cantitate
variabilă de ţesut adipos. Sinoviala porneşte de pe marginile trohleei şi capitulului, pătrunde în

1
cele trei fose, apoi se reflectă pe capsulă.

BIOMECANICA ARTICULAŢIEI COTULUI

La nivelul articulaţiei cotului se efectuează două tipuri de mişcări caracteristice
trohleartrozelor: flexia şi extensia.
Alături de ele se mai pot realiza înclinarea radială (laterală) şi înclinarea cubitală (medială).

Flexia
În mişcarea de flexie, faţa anterioară a antebraţului se apropie de faţa anterioară a
braţului. Amplitudinea flexiei este de 150°. Ea se realizează în jurul unui ax transversal care
trece prin trohleea humerală şi prin capitulum, fiind orientat dinăuntru în afară şi de sus în jos.
Datorită acestei orientări, în mişcarea de flexie, antebraţul nu se suprapune peste braţ, ci se
îndreaptă către torace.
Mişcarea de flexie este limitată de contactul dintre apofiza coronoidă a cubitusului şi
foseta coronoidă a paletei humerale, precum şi de contactul dintre braţ şi antebraţ.

Extensia
Este mişcarea inversă flexiei, prin care faţa anterioară a antebraţului se depărtează de
faţa anterioară a braţului, ajungând în final în continuarea acestuia. Axul de mişcare este acelaşi
cu cel al flexiei.
Mişcarea de extensie este limitată de contactul dintre olecran şi foseta olecraniană a
paletei humerale, precum şi de punerea în tensiune a ligamentului anterior al cotului, a capsulei
articulare anterioare şi a ligamentului colateral extern al cotului, mai ales a fasciculelor
anterioare ale acestuia.
Amplitudinea mişcării este de 0°-150° (active) şi 0°-160° (pasiv).

Înclinare radială - înclinare cubitală

Înclinare radială este mişcarea în care marginea radială a antebraţului se apropie de faţa
laterală a braţului.
Înclinarea cubitală este mişcarea în care marginea cubitală a antebraţului se apropie de
faţa medială a braţului.

2
 Aceste două mişcări sunt foarte limitate ca amplitudine. Ele se produc numai când cotul
se află în semiflexie sau flexie, datorită faptului că cele două ligamente colaterale ale cotului
devin laxe.
În cazul unei extensii totale a cotului acestea nu se mai pot produc. Trebuie spus că
ambele mişcări au o amplitudine mai mare atunci când mâna se află în pronaţie.

Muşchii motori ai articulaţiei cotului

Flexorii: bicepsul brachial şi brahialul sunt flexorii principali, în timp ce epitrohleenii şi
lungul supinator sunt flexori accesori.
Extensorii: tricepsul brachial este extensorul principal şi anconeul este extensor accesor.