DISFUNCTII ALE HIPOFIZEI SI TIROIDEI

Ammar Mariam-Clasa a VII-a B

Glanda tiroida
Glanda tiroida are un rol important in reglarea metabolismului si functiilor vitale ale
organismului. Afectiunile de la nivelul tiroidei pot fi cauzate de diferite dereglari la nivelul
productiei de hormoni care, daca nu sunt tratate la timp, se pot agrava si cauza alte probleme de
sanatate.

Ce este glanda tiroida si care sunt principalele

sale caracteristici
Glanda tiroida sau tiroida (glandula thyroidea) este o glanda care apartine de sistemul
endocrin, fiind situata la nivelul gatului, in partea din fata, sub marul lui Adam. Glanda tiroida
secreta hormoni tiroidieni care influenteaza procesele metabolice si sinteza proteinelor.

Tiroida este o glanda sub forma unui fluture, localizata la baza gatului, de culoare roz-
galbuie. Aceasta are o lungime de aproximativ 5 cm si este compusa din doi lobi laterali cu forma
ovala, pozitionati de-o parte si de alta a traheei. Cei doi lobi sunt conectati la mijloc de o punte
formata din tesut tiroidian, numit istm.

Greutatea glandei tiroide este de 5-6 grame la nou nascuti si poate ajunge sa cantareasca in
jur de 25 si 30 de grame la adulti. De obicei, glanda tiroida este mai mare la barbati decat la femei.

Hormonii secretati de tiroida sunt tirotoxina (T4) si triiodotironina (T3), iar acestia ajuta la
reglarea functiilor vitale ale organismului.

Hipertiroidismul
Este o afectiune cauzata de secretia exagerata de hormoni tiroidieni, insa este o afectiune
mai rar intalnita spre deosebire de hipotiroidism. Simptomele pot include pierderi bruste in
greutate, tahicardie (batai rapide ale inimii), apetit crescut, stari de nervozitate si iritabilitate,
transpiratie excesiva, schimbari in fluxul menstrual, sensibilitate la caldura, subtierea firelor de par,
oboseala, dureri musculare, tremurul mainilor.

Cauzele aparitiei hipertiroidismului sunt urmatoarele:

Boala Graves - este o afectiune de natura autoimuna care afecteaza glanda tiroida, fiind una
dintre cele mai comune cauza ale hipertiroidismului. Aceasta afectiune este insotita de obicei si de
marirea tiroidei, care produce aparitia gusei tiroidiene. Simptomele includ slabirea muschilor,
tahicaride, iritabiliate crescuta si tulburarea somnului
 Boala
Plummer - cunoscuta si ca gusa toxica nodulara, este provocata de noduli autonomi care
produc hormoni tiroidieni in exces. Este cea de-a doua cauza a hipertiroidismului, dupa Boala Graves

Tiroidita - reprezinta inflamarea glandei tiroide. Desi initial aceasta este asociata cu secretia
excesiva de hormoni tiroidieni, aceasta poate progresa si poate provoca disfunctii la nivelul tiroidei,
implicit si deficienta hormonala sau hipotiroidism

Tiroidita subacuta - reprezinta o inflamatie la nivelul parenchimului, care favorizeaza

producerea excesiva de hormoni tiroidieni. Aceasta este o afectiune temporara (hipertiroidism
temporar) care poate dura cateva saptamani sau luni

Nodulul toxic tiroidian - acest nodul este o tumora benigna a tiroidei, care poate fi
nefunctionala sau poate produce hormoni tiroidieni in exces

Adenoame tiroidiene - sunt noduli care apar la nivelul parenchimului glandular tiroidian si
care pot sa produca hormoni tiroidieni. Acesti noduli produc dezechilibre hormonale in organism.
Exista unele gusi tiroidiene care pot sa contina si astfel de noduli

Adultii pot avea unul, mai multe sau niciun simptom al hipertiroidismului, mai ales daca este
vorba de un caz mai usor al bolii. Unele medicamente care sunt folosite pentru a trata
hipertensiunea, numite beta-blocante, pot ascunde unele simptome ale hipertiroidismului.

Hipotiroidism
Hipotiroidismul, spre deosebire de hipertiroidism, reprezinta incapacitatea tiroidei de a
produce hormoni tiroidieni. Simptomele asociate hipotiroidismul sunt oboseala, stari de depresie,
dureri musculare sau ale articulatiilor, par si piele uscate, cresterea in greutate, crampe musculare,
sensibilitate la frig, constipatie sau bradicardie (scaderea pulsului).
Cauzele care duc la aparitia hipotiroidismului sunt urmatoarele:

Tiroidita Hashimoto (tiroidita autoimuna) - este o afectiune autoimuna care este provocata
de celulele sistemului imunitar care ataca si distrug celulele parenchimului glandular. Din aceasta
cauza, glanda tiroida va deveni nefunctionala si incapabila sa mai produca hormoni tiroidieni.
Aceasta afectiune poate fi usor confundata cu tulburarile psihice bipolare, depresia sau sindromul
premenstrual, din cauza faptului ca tabloul clinic nu este specific

Tratamentele pentru hipertiroidism - persoanele care sufera de hipertiroidism sunt tratate

de obicei cu iod radioactiv sau medicamente anti-tiroidiene pentru a reduce si aduce la normal
productia de hormoni tiroidieni. Cu toate acestea, sunt cazuri in care aceste tratamente pot provoca
hiportiroidism

Indepartarea chirurgicala a tiroidei - extirparea totala sau partiala a glandei tiroide poate
diminua sau stopa producere de hormoni. In acest caz, este necesar tratamentul cu hormoni
tiroidieni pe toata durata vietii

Radioterapiile - radiatiile folosite pentru tratarea cancerului de la nivelul capului sau gatului
pot afecta functiile glandei tiroide si pot provoca aparitia hipotiroidismului

Unele medicamente cu litiu - medicamentele cu litiu care sunt folosite pentru a trata unele
tulburari psihiatrice pot reduce nivelul de hormoni produsi de glanda tiroida
 Boli congenitale - desi nu este o cauza des intalnita, unii bebelusi se pot naste cu o deficienta
a glandei tiroide. Aceasta nu se va dezvolta normal si, în consecinta, nu va putea produce suficienti
hormoni tiroidieni

Disfunctia glandei pituitare - daca aceasta nu functioneaza in mod eficient, nu va putea

produce suficienti hormoni TSH, necesari pentru producerea de hormoni tiroidieni. Aceasta cauza
este, totusi, intalnita destul de rar

Hipotiroidism postpartum - unele femei pot dezvolta aceasta boala in timpul sau dupa
nastere, deoarece organismul produce anticorpi care afecteaza glanda tiroida. Daca nu este tratat
la timp, hipotiroidismul postpartum creste riscul de nastere prematura, avort sau preeclampsie si
cresterea tensiunii arteriale. De asemenea, poate afecta dezvoltarea fatului

Deficienta de iod - iodul este esential pentru producere de hormoni tiroidieni. Alimentele
bogate in iod sunt fructele de mare, pestele, strugurii, spanacul, nucile, rosiile sau morcovii

Daca hipotiroidismul nu este tratat la timp, simptomele pot deveni mai severe. Pot aparea
mai multe pierderi de memorie, incetinirea proceselor de gandire sau stari depresive dese.
Stimularea constanta a glandei tiroide cu tratamente care sa produca mai multi hormoni pot sa duca
la marirea tiroidei (gusa tiroida).

Hipotiroidismul avansat, cunoscut si ca mixedem, apare destul de rar, dar atunci cand apare,
poate fi destul de periculos si pune viata in pericol. Simptomele pot sa includ hipotensiune arteriala,
scaderea temperaturii corporale, respiratie greoaie sau chiar coma. In cazuri extreme, mixedemul
poate fi fatal.

Glanda Hipofiza
Hipofiza este o glanda endocrina care conduce activitatea intregului sistem hormonal.

De dimensiunea unui bob de mazare, hipofiza se formeaza in primele saptamani de viata si

devine activa in primele luni. Se dezvolta din planseul cavitatii bucale si este asezata la baza
creierului intr-o casuta osoasa numita saua turceasca, in contact cu vase de sange importante si
nervi care deservesc muschii oculari si muschii fetei.
Hipofiza este denumita glanda „coordonatoare” pentru ca produce hormoni tropi care regleaza
functia altor glande din corp - tiroida, suprarenale, ovare, testiculi, etc. Reactionand la modul in
care functioneaza aceste glande printr-un mecansim de feedback sau de reglaj fin, hipofiza isi
ajusteaza activitatea crescand sau scazand concentratiile hormonilor tropi.

In plus, hipofiza produce doi hormoni: hormonul de crestere GH care intervine in cresterea
si dezvoltarea globala a organelor si per ansamblu al intregului organism si prolactina, cunoscuta
mai ales in declansarea secretiei lactate la mame, dupa ce nasc.

Afectiuni glanda hipofiza

Exista o varietate de afectiuni care pot aparea la nivelul glandei hipofize: tumori,
inflamatii, infectii, traumatisme. Exemple de boli hipofizare sunt: boala Cushing,
acromegalia, prolactinom, insuficienta hipofizara post-partum Sheehan.

Insuficienta hipofizara post-partum Sheehan

Dintre afectiunile hipofizare, cea mai dramatica este insuficienta hipofizara post-
partum. Apare dupa nastere din cauza unei sangerari masive, cand hipofiza sufera un infarct
si iese din circulatie, reducand la zero toti hormonii tropi, prabusindu-se astfel tot edificiul
hormonal.

Adenom hipofizar
Cele mai frecvente afectiuni ale hipofizei sunt adenoamele hipofizare. Acestea sunt
formatiuni benigne (nu cancer) produse prin inmultirea necontrolata a unor celule din
hipofiza.
Adenoamele hipofizare pot da semne de compresie pe structurile din jurul casutei hipofizei,
cum ar fi dureri de cap, vedere dubla, greata, alte modificari oculare sau neurologice.

In functie de compozitia celulara a acestor adenoamelor hipofizare si de hormonii

secretati, apar diverse manifestari hormonale:
Adenom hipofizar care secreta in exces prolactina - prolactinom. Se manifesta prin
secretie lactata in afara unei sarcini sau impotenta si marirea sanilor la barbati

Adenom hipofizar care secreta in exces hormon de crestere GH. Apare gigantismul
cu cresterea excesiva in inaltime la copii sau a extremitatilor, urechilor si a aspectului global
la adulti
Incidentaloame - de multe ori adenoamele hipofizare nu secreta nici un hormon si se
descopera incidental (intamplator) cu ocazia efectuarii un examen CT sau RMN de cap
pentru o alta indicatie medicala.