Hipotiroidismul si mixedemul sunt sindroame clinice determinate de productia insuficienta sau de

absenta hormonilor tiroidieni. Cele doua entitati clinice difera ntre ele doar ca intensitate,
mixedemul reprezentnd forma cea mai severa de insuficienta tiroidiana. Mixedemul adultului
apare la indivizi de ambele sexe, ntre 40 si 60 de ani.
Etiopatogenie
Mixedemul apare cu predilectie n regiunile cu gusa endemica, carenta n iod si substantele
gusogene fiind factori favorizanti pentru aparitia sa. ndepartarea chirurgicala totala a glandei
duce la instalarea rapida a mixedemului. Insuficienta tiroidiana mai poate fi produsa de leziuni
inflamatorii ale tiroidei (tiroidite acute si cronice). In aceste cazuri se pare ca procesul
autoimun (prezenta de anticorpi antitiroidieni care distrug tesutul glandular) are o deosebita
importanta n producerea sindromului. n ultimii ani au aparut cazuri de insuficienta tiroidiana
dupa tratamente cu doze mari de iod radioactiv terapie aplicata n hipertiroidism si, mai ales,
n cancerul tiroidian. Mixedemul infantil: la copii, mixedemul mbraca forme diferite de ale
adultului, fapt pentru care merita o descriere separata.
Simptome
Simptomele se instaleaza lent, n decurs de ani, astfel nct afectiunea este sesizata trziu.
Boala debuteaza brusc numai dupa interventia chirugicala pe tiroida, cu extirparea completa a
glandei. Bolnavul cu mixedem are o nfatisare caracteristica. Datorita infiltratiei tegumentelor
cu lichid muco-proteic, fata este mpastata, cu pungi la ochi. Parul este uscat si cade.
Tegumentele sunt aspre, uscate, de culoare palida-galbuie si reci. Un semn constant ntlnit
este rarirea sprncenelor la extremitati. La femei, vocea se ngroasa. Temperatura corpului este
de obicei scazuta (hipotermie) si bolnavii sunt foarte sensibili la frig. Cordul este marit, iar
bataile inimii sunt rare (bradicardie).
O alta particularitate a hipotiroidismului o constituie lentoarea psihica, manifestata prin
somnolenta torpoare, ncetinire a proceselor mintale si greutate n vorbire (bradilalie). Tabloul
clinic este completat de dureri de cap, constipatie, dureri musculare, acestea din urma fiind n
mod gresit atribuite reumatismului. Tulburarile n sfera genitala constau n menoragii si
sterilitatea, la femei, si pierderea potentei si scaderea fertilitatii, la barbat.
Diagnostic
Pentru diagnosticul hipotiroidismului se utilizeaza testele specifice explorarii functiei
tiroidiene.
Metabolismul bazai (normal 10%) este mult scazut n mixedem, ajungnd la valori de -20%
sau chiar -45%. Valorile colesterolului sanguin sunt semnificativ crescute, mergnd pna la
300 mg si chiar la 600 mg% (normal = 180 -220 mg%). Un alt semn distinctiv l constituie
aparitia n snge de hematii contractate, cu margini dintate si ondulate. Acestea dispar sub
tratamentul tiroidian. Valorile iodemiei scad pna la 1 g/100 ml, iar cele iodocaptarii sunt cu
att mai scazute, cu ct deficitul tiroidian este mai sever.
Hipotiroidismul:
Hipotiroidismul este caracterizat prin niveluri insuficiente de hormoni tiroidieni n fluxul
sanguin. Datorit faptului c metabolismul este controlat de hormonii tiroidieni, persoanele
care sufer de hipotiroidism au un metabolism lent.
Simptome ale hipotiroidismului:
Simptomele hipotiroidismului depind n principal de severitatea deficienei hormonale i de
ct de mult timp s-a instalat. Pentru cei mai muli pacieni simptomele sunt uoare i pot fi
confundate cu alte probleme. Simptomele pot include:
Slbiciune
Cderea prului
Oboseal
Cretere n greutate
Paloare i uscciune a pielii
Pr uscat i aspru
Intoleran la frig
Depresie
Scderea puterii de concentrare
Constipaie
Iritabilitate
Crampe musculare
Durere muscular
Memorie deficitar
Ciclu menstrual dereglat
Puls lent
Cauze ale hipotiroidismului:
Una din cele mai frecvente forme de hipotiroidism este boala Hashimoto, o afeciune cauzat
de o dereglare a sistemului imunitar care produce anticorpi anti-tiroid sau limfocite "ucigae",
care pur i simplu distrug tiroida. Cum glanda tiroid produce din ce in ce mai puini hormoni
tiroidieni, glanda pituitar ncepe s secrete din ce n ce mai muli hormoni stimulatori de
tiroid (TSH) pentru a fora tiroida s secrete mai mult. Aceasta forare a tiroidei poate s duc
la o mrire n dimensiune a glandei tiroide, rezultnd ceea ce se numete popular gu.
Msurarea anticorpilor anti-tiroid de tip blocant reprezint un test folosit n diagnosticarea
hipertiroidismului.
Boli autoimune dac sunt prezente i alte boli autoimune riscul de a dezvolta tiroidit crete.
Exemple de boli autoimune: artrita reumatoid (celulele imunitare atac articulaiile), vitiligo
(poriuni ale pielii i pierd culoare i devin albe, boala Addison (o tulburare a glandelor
suprarenale) i diabetul (celulele imunitare atac pancreasul care are rolul de a produce
insulina))
Vrsta incidena hipotiroidismului crete odat cu naintarea n vrst., ndeosebi la femei.
Dac suntei mai n vrst tiroida nu poate produce suficieni hormoni tiroidieni i acest fapt
conduce la hipotiroidism.
Chirurgia ndeprtare parial sau total a glandei tiroide este o alt cauz. Dac masa total a
celulelor care produc hormoni tiroidieni rmas dup intervenia chirurgical este prea mic i
nu ntrunete necesitile organismului, pacientul va dezvolta hipotiroidism.
Iodul radioactiv dac pacientul este supus la radioterapie (cu iod radioactiv), fie pentru a
mpiedica tiroida s creasc n volum, fie pentru a diminua producerea de hormoni tiroidieni n
exces (hipertiroidism), rezultatul este distrugerea prea multor celule tiroidiene din cauza
radioterapiei i dezvoltarea n civa ani a hipotiroidismului.
Hipotiroidismul secundar exist cteva cauze foarte rare ale hipotiroidismului legat de boli
cerebrale, numit hipotiroidism secundar. Boli ale glandei pituitare sau ale hipotalamusului pot
cauza deficien de hormoni tiroidieni pe lng alte dezechilibre hormonale.
Tiroida - informatii generale
Influenta glandei tiroide este extrem de importanta in ceea ce priveste functionarea normala a
organismului uman. Tiroida afecteaza pulsul si tensiunea arteriala, nivelul de colesterol, nivelul
energetic, tonusul muscular, vazul, starea psihica, si multe altele. In ciuda influentei sale considarabile,
glanda tiroida si afectiunile sale nu sunt indeajuns de cunoscute populatiei.
Tiroida este o glanda endocrina impara, situata in regiunea cervicala anterioara, in dreptul primelor
inele traheale. Tiroida are forma literei H, fiind alcatuita din doi lobi cu inaltime medie de 3-4 cm
latime si gosime medie de 2.5 cm si uniti printr-un istm de aproximativ 2 cm inaltime si 0.5 cm latime.
Glanda tiroida secreta doi hormoni principali, Tiroxina (T4) si Triiodotironina (T3). T4 este principalul
hormon produs de glanda tiroida si se transforma in hormon T3 in unele tesuturi. Acesti hormoni
regleaza metabolismul corpului omenesc si functiunile organelor interne. Hormonii tiroidieni
influenteaza in mod esential fiecare organ intern, fiecare tesut si fiecare celula din organism.
Glanda tiroida este stimulata in a produce hormoni T3, T4 de catre un alt hormon numit TSH (Thyroid
Stimulating Hormone) care este secretat de catre glanda pituitara.
Cum stim daca suferim de o afectiune a Glandei Tiroide
Patientii care sufera de afectiuni ale glandei endocrine au variatii ale nivelului energetic, au intoleranta
la frig sau caldura, variatii ale tonusului muscular, labilitate emotionala sau probleme cu greutatea
corporala
Cea mai intalnita afectiune tiroidiana este hipotiroidismul, adica atunci cand tiroida nu produce o
cantitate de hormoni suficienta. Mai putin frecventa este si conditia de tiroida hiperactiva, sau
hipertiroidismul, care apare atunci cand glanda tiroida produce mai multi hormoni decat este necesar.
Daca sunt bine tratati, pacientii suferind de afectiuni tiroidiene pot duce o viata normala, activa. Daca
afectiunile sunt lasate netratate, atunci ele pot afecta sistemul cardiovascular, sistemul de reproductie si
alte organe interne majore.
Hipotiroidismul
Cea mai frecventa boala a tiroidei, hipotiroidismul apare atunci cand glanda tiroida nu reuseste sa
produca o cantitate suficienta de hormoni tiroidieni. Hipotiroidismul este o boala des intalnita la noi in
tara, in special la femei si la persoane in varsta.
Una din cele mai frecvente forme de hipotiroidism este boala Hashimoto, o afectiune cauzata de o
dereglare a sistemului imunitar care produce anticorpi anti-tiroida sau limfocite "ucigase", care pur si
simplu distrug tiroida. Cum glanda tiroida produce din ce in ce mai putini hormoni tiroidieni, glanda
pituitara incepe sa secrete din ce in ce mai multi hormoni stimulatori de tiroida (TSH) pentru a forta
tiroida sa secrete mai mult. Aceasta fortare a tiroidei poate sa duca la o marire in dimensiune a glandei
tiroide, rezultand in ceea ce se numeste popular gusa. Masurarea anticorpilor anti-tiroida de tip blocant
reprezinta un test folosit in diagnosticarea hipertiroidismului.
Semne si Simptome
In cazul unui hipotiroidism usor, pacientii nu au simptome evidente si astfel pot sa nu-si dea seama de
afectiunea de care sufera. Totusi, lasat netratat hipotiroidismul usor poate evolua in forme mai grave
unde semnele devin clare.
Simptomele Hipotiroidismului:
Oboseala
Voce ingrosata, ragusita
Depresie
Dificultate la inghitit
Tulburari de atentie, de memorie, de concentrare
Vorbire mai lenta (bradilalie)
Gandire greoaie (bradipsihie)
Intoleranta la frig (frilozitate)
Tulburari de apetit (apetit scazut)
Crestere in greutate
 Tulburari de tranzit de tip constipatie
Piele uscata, mai rugoasa in special la nivelul coatelor si genunchilor
Scaderea ritmului cardiac (bradicardie)
Diagnostic
Adesea este dificil de detectat hipotiroidismul deoarece simptomele sale pot fi aceleasi cu cele ale
imbatranirii, menopauzei sau stress-ului.
Din fericire, chiar formele usoare de hipotiroidism pot fi detectate prin testul TSH. Prin detectarea
hipotiroidismului in faze incipiente, medicul endocrinolog poate sa trateze pacientul astfel incat sa nu
ajunga la aparitia simptomelor caracteristice.
Tratament
Telul tratamentului hipotiroidismului este sa restabileasca nivelul normal de hormoni tiroidieni prin
substitutia hormonilor lipsa. Tratamentul cel mai folosit este substitutia cu tablete de hormoni sintetici,
cum ar fi levotiroxina, care se iau de regula toata viata.
Dupa ce terapia cu substitutie a fost inceputa, este necesar sa se faca teste periodice de TSH pentru
masurarea nivelului de hormoni tiroidieni. Necesarul de hormoni substitutivi poate sa varieze cu varsta,
greutatea, starea aparatului cardiovascular sau din cauza altor boli sau tratamente medicamentoase.
-Hipertiroidismul
Glanda tiroida secreta hormoni in exces.
Simptome
Sint multe simptome asociate cu hipertiroidismul. Citeva din cele mai uzulale sint listate mai jos. La
fiecare pacient in parte unele simptome sint mai accentuate decit altele:
Lipsa de energie, pacientii se simt extenuati
Nervozitate, anxietate, iritabilitate
Intoleranta la caldura. Transpiratie
Tremur fin al extremitatilor
Pofta de mincare foarte buna.
Pierdere in greutate; Citeodata insa se poate obtine o marire a masei corporale din cauza poftei
de mincare foarte buna
Palpitatii
Diaree
Stare de slabiciune generala
Modificari ale pielii, mai calda, transpirata, foarte fina
Dificultati la inghitire
Cauze
Clasic se disting doua categorii de forme de hipertiroidism: hipertiroidism simplu si autoimun
Hipertiroidismul autoimun sau Basedow-Graves este cauzat de o conditie de autoimunitate. Corpul
considera glanda tiroida ca pe ceva strain si incepe sa o atace. Motivul nu este cunoscut. Oricum, acest
atac nu distruge glanda tiroida ci din contra o stimuleaza. Glanda tiroida incepe sa produca si mai multi
hormoni ca inainte de atac.
Citeodata se dezvolta in glanda un nodul si incepe sa functioneze in mod independent de restul glandei.
Daca acest nodul secreta mai multi hormoni tiroidieni, evident apare hipertiroidismul.
Exista si alte cauze, mult mai rare pe care nu le vom expune aici.
Diagnostic
Diagnosticul este relativ usor, prin proba sanguina. Nivelul de hormoni tiroidieni este ridicat.
Glanda tiroida este controlata de catre glanda pituitara (sau hipofiza) prin hormonul TSH. Din
cauza ca glanda tiroida nu mai raspunde controlului glandei hipofize, hormonul TSH este
redus pina la nivele nedetectabile.