Care sunt simptomele hipotiroidiei si cum poate fi

tratata
Tiroida este o glanda in forma de fluture situata in mijlocul gatului, mai jos de
laringe (organul raspunzator de voce) si mai sus de clavicule. Tiroida produce
doi hormoni, triiododotironina (T3) si tiroxina (T4), care reglementeaza modul
in care organismul utilizeaza si stocheaza energie (metabolismul
organismului). Functia tiroidiana este controlata de o glanda din creier,
cunoscuta sub numele de glanda pituitara.Aceasta produce hormonul stimulator
tiroidian (TSH), hormon care stimuleaza tiroida pentru a produce cei doi hormoni (T3 si
T4).hipotiroidismul se datoreaza unei probleme in sine a glandei tiroide si este numit
hipotiroidism primar.Anumite medicamente si anumite boli pot scadea si ele functia
tiroidiana. Hipotiroidia poate aparea si in cursul tratamentului pentru hipertiroidie (dupa
indepartarea chirurgicala a glandei tiroide sau dupa terapia cu iod radioactiv).In unele
cazuri, hipotiroidia este o urmare a scaderii productiei de hormon stimulator tiroidian
(TSH) de catre glanda pituitara.simptomele hipotiroidiei? Cea mai mare parte a
simptomelor de hipotiroidie reflecta incetinirea proceselor metabolice.Simptomele pot
fi:Hipertiroidism: tahicardie, aritmii, palpitaii cardiace, nervozitate, transpiraie
abundent,pierderea n greutate, unghii fragile, scderea masei musculare, exoftalmie etc.
Simptomele hipotiroidei sunt vizibile n timp i constau n oboseal, sensibilitate crescut la frig,
constipaie, voce rguit, nivel crescut de colesterol, ncetinire a ritmului cardiac, luarea foarte rapid n
greutate, dureri de muchi i rigiditate a articulaiilor, depresie.
n cazul n care tii c v confruntai cu o hiperditoidie, atunci nu amnai s v tratai deoarece
simptomele se pot agrava i chiar se poate ajunge la mixedem sau hipotiroidie avansat, care pune n
pericol viaa.
Mixedemul poate fi recunoscut dup strile de ameeal i letargie profund, convulsii, irigarea
insuficient a creierului i intoleran crescut la frig. Hipotiroidia, sau mixedemul apare in mod treptat:
ingrosarea pielii fetei si gatului, ten palid, ca de ceara, palmele uneori portocalii. Pielea este uscata si rece
(hipotermie la originea unei sensibilitati la frig), parul este uscat si casant, iar sprancenele, rare, isi pierd firele de par.
Aceste semne sunt insotite de o luare in greutate variabila, de constipatie si de ingrosarea mucoaselor ceea ce duce
la o voce aspra si la diminuarea acuitatii auditive. Hipotiroidia poate antrena formarea unei guse. Pe plan psihic apar
o incetinire intelectuala, tulburari ale memoriei si, in unele cazuri, o depresie semnificativa. Hipotiroidia se manifesta
siprintr-o incetinire a ritmului cardiac, uneori cu semne de angor (angina pectorala) si prin tulburari ale scurgerilor
menstruale
si
o
scadere
a
libidoului
la
femeie.

obosealaincetinirea gandiriicresterea in greutate

intoleranta la frig
pielea poate deveni uscata si creste grosimea ei
parul poate deveni aspru sau subtire, genele ar putea sa dispara si unghiile pot
deveni fragile
usoara umflare a pleoapelor
umflarea limbii si raguseala
incetinirea ritmului cardiac (scade numarul de batai pe minut ale inimii)
dispnee de efort (lipsa de aer / oboseala in respiratie in timpul efortului)
poate creste nivelul de colesterol din sange
incetinirea miscarilor intestinului, constipatie
femeile cu hipotiroidism pot avea ciclu mestrual neregulat
cea mai severa forma coma foarte rara, apare daca o persoana are
hipotiroidie severa si este expusa la un stres (traumatism, infectie, expunerea la frig,
precum si anumite medicamente)
Cum se pune diagnosticul?
n acelai timp, hipotiroidia avansat duce chiar i la pierderea cunotinei

Analizele de sange pot confirma diagnosticul. Cand medicul suspecteaza hipotiroidia, de

obicei verifica nivelurile sanguine de TSH (hormonul stimulator tiroidian). TSH este cel
mai sensibil test. Tiroxina (T4), principalul hormon produs de glanda tiroida, poate fi, de
asemenea, evaluat pentru a confirma si a evalua gradul de hipotiroidism.
Majoritatea cazurilor de hipotiroidie sunt cronice si necesita un tratament pe toata
durata vietii. Obiectivul este de a mentine TSH si T4 in limite normale si, implicit,
atenuarea simptomelor.
Se foloseste tratament de substitutie hormonala (medicamente care se administreaza
pe cale orala), incepind cu doze mici pentru a nu modifica rapid parametrii metabolici
cu consecinte potential grave asupra inimii.
In cele mai multe cazuri, simptomele de hipotiroidie incep sa se amelioreze in termen
de doua saptamani. Cu toate acestea, cei cu simptome mai severe pot necesita mai
multe luni de tratament pentru recuperarea integrala.disfuncii tiroidiene n majoritatea lor
intervinefenomenul autoimunitii, dat fiind c n unele cazuri apar anticorpi antitiroidieni (ntiroidita
Hashimoto).Hipotiroidism: intoleran la frig, letargie mintal, somnolen, oboseal fizic,
constipaie, cretere n greutate, piele uscat, pr friabil, edeme ale gleznelor i ale ncheieturilor de
la mini.

alimentatiaPersoanele cu hipotiroidism funcional vor consuma produse bogate n iod,

precumsarea marin, algele de tip macrobiotic, pete i gutui (cel mai bun mod de a le mnca
este la cuptor, dar fiind un fruct de sezon se va putea consuma i zaharisit, dac nu exist o alt
contraindicaie).n caz de hipertiroidism, cnd se iau medicamente antitiroidiene, problema se pune
exact invers i vor trebui evitate alimentele de mai sus. n acest caz se recomand alimente din
familia cruciferelor, cum sunt varza, conopida, varza de Bruxelles, napi precum imutar, care
are o aciune antitiroidian moderat. n toate cazurile, este important s se consume alimentele ct
mai naturale cu putin. Glanda tiroid este una dintre cele mai importante din corpul uman,
disfuncionalitile acesteia avnd consecine grave asuprasntii. Altfel spus, de funcionarea normal
a acestei glande situate la baza gtului, mai exact sub mrul lui Adam, depinde i buna funcionare
a metabolismului. Glanda tiroid secret hormonii tiroidieni, care n condiii extreme pot fi secretai n
cantiti mai mari i astfel apare hipertiroidia sau n cantiti insuficiente, ceea ce numim hipotiroidie.
Hipotiroidia, aceast stare patologic, este mai frecvent ntlnit n cazul femeilor cu vrst peste 40 de
anim dect la brbai. La persoanele tinere, afeciunea apare mai rar.
n cazul copiilor, hipotiroidia implic un retard de cretere i tulburri ale dezvoltrii psihologice. Mai
mult dect, specialitii estimeaz c pn la 5% din populaie sufer din cauza acestei secretri
insuficiente a hormonilor tiroidieni, procentul de mbolnvire crescnd odat cu vrsta.
Cauzele apariiei acestei afeciuni sunt multiple, ns cea mai ntlnit este tiroidita
Hashimoto sau tiroidita autoimun, care duce la o inflamare a glandei, fapt cauzat de sistemul
imunitar. Acesta din urm produce anticorpi care distrug efectiv tiroida.
De asemenea, hipotiroida apare i din cauza tiroiditei limfocitare declanat dupa hipertiroidism,
distrugerea tiroidei dup tratament cu iod radioactiv sau dup intervenia chirurgical, dar i din cauza
unor afeciuni ale glandei pituare sau alehipotalamusului, din cauza unor medicamente i a unei
deficiene de iod.Pe de alt parte, hipotiroidia poate aprea i pe fondul unei tiroide perfect normale,
dar din cauza unei probleme la nivelul glandei pituitare, care nu produce hormoni tiroidieni suficieni.
O atenie deosebit trebuie acordat factorilor de risc, care pot fi fie o rud apropiat ce sufer de o
afeciune autoimun, fie diabetul, tratamentul cu iod radioactiv sau medicamentele anti-tiroidiene,
iradierea n zona gtului sau n partea de sus a toracelui sau operaia de tiroid.
n funcie de cauza hipotiroidiei, tratamentul se poate administra pe o perioad scurt de timp sau toat
viaa.

surplusul de kilograme, iar afectarea acesteia este mai frecventa la femei. Exista mai
multe boli tiroidiene care tind sa afecteze functia acestei glande in doua sensuri:

Scaderea activitatii glandei tiroide hipotiroidia;

Cresterea activitatii glandei tiroide hipertiroidia.

Hipotiroidia ( gusa
endemica (mixedem) ce apare in anumite zone unde iodul este sarac in sol si ape. O alta forma
frecventa de hipotiroidie este cea autoimuna Hashimoto incidenta acestei afectiuni crescand
considerabil dupa explozia nucleara de la Cernobal.
Daca simti o crestere usoara in greutate, rezistenta la dieta si sport,
iar simptomele descrise mai jos sunt asociate, ar trebui sa te
gandesti si la afectarea tiroidei.
Hipotiroidia nu duce la cresteri importante in greutate, ci la cresteri
usoare de cel mult 10 kilograme, medicii specialisti afirmand ca
surplusul de kilograme e in medie de 5.
Cauze - Hipotiroidia are trei cauze principale. Mai intai, tesutul tiroidian poate fi
absent (ablatia tiroidei; foarte rar, absenta congenitala a acesteia) sau a
devenit improductiv dupa o iradiere a gatului; inca mai des, este vorba de o
tiroidita a lui Hashimoto. Apoi, tesutul tiroidian, in fond normal, poate sa nu fie
stimulat suficient de catre hormonul tireostimulina (sau TSH, hormon hipofizar
care stimuleaza producerea de hormoni tiroidieni) din cauza unei atingeri a
hipotalamusului sau a hipofizei. In sfarsit, tesutul tiroidian este uneori insuficient
de productiv prin deficit in alimente iodate, frecvent in lume, sau prin bloc
enzimatic tiroidian (absenta unei enzime, care fapt impiedica formarea hormonilor tiroidieni).
Tratamentul substitutiv cu L-tiroxina, administrat pe cale orala, trebuie sa fie urmat toata viata. 1. Femeile dupa 50

ani;
2. Femeile care doresc sa ramina insarcinate;
3. Indiferent de varsta sau sex
- oricine prezinta mai mult de 2-3 simptome din cele de mai sus
- oricine are antecedente familiale sau personale de afectiune tiroidiana
- oricine a urmat sau urmeaza tratament cu medicamente ce contin interferon si/sau ribavirina (hepatite virale),
amiodarona (aritmii cardiace), litiu (afectiuni psihice)
Extrem de frecvent, suspiciunea de hipotiroidie se ridica doar pe baza cresterii in greutate in contextul unui exces
caloric si sedentarism, ceea ce atrage dupa sine investigatii complet inutile si uneori costisitoare. Exista si reversul,
subestimarea, cum se intampla la femeile insarcinate (mai ales in lipsa suplimentarii de iod pe parcursul sarcinii) si la
persoane varstnice, unde multe din simptome sunt atribuite altor boli asociate sau pur si simplu inaintarii in
varsta.hormon numit TSH, cresterea acestuia reprezentand primul indiciu de hipotiroidie, chiar si atunci cand nu
exista inca simptome.
Inaintea terapiei se incearca gasirea unei cauze (deficit de iod, tiroidita cronica autoimuna Hashimoto, etc.) prin
analize de sange si ecografie, mai rar alte metode (scintigrafie, teste speciale). Exista si forme tranzitorii de
hipotiroidie, una aparand mai frecvent dupa o sarcina (tiroidita postpartum) si alta in urma unei infectii virale in urma
careia tiroida devine foarte dureroasa (tiroidita subacuta).Tratamentul consta in general in simpla substitutie a
deficitului hormonal prin administrarea de pastile care contin hormoni tiroidieni identici cu cei naturali (levotiroxina).
Tratamentul este ieftin si necesita administrarea pe stomacul gol si la distanta de alte medicamente, intr-o singura
priza pe zi. De cele mai multe ori tratamentul va trebui continuat toata viata.
Monitorizarea dozei administrate la intervale stabilite de medic se face pe baza mentinerii unor niveluri hormonale
tiroidiene sangvine in limite normale, situatie in care NU exista efecte adverse. Hipotiroidia corect tratata si
monitorizata nu modifica speranta de viata sau calitatea vietii. Bolile reumatice apar frecvent atunci cand o persoana
sufera si de tulburari endocrine (care afecteaza celulele tesutului conjunctiv), deoarece hormonii sunt implicati in
dezvoltarea si functionarea tesutului conjunctiv.
In cazul in care componentele specifice ale unui tesut conjunctiv sunt modificate de procese hormonale anormale,
vor exista modificari ale proprietatilor fizice ale tesutului conjunctiv, dar si ale capacitatii functionale a testutului. In
urma acestui fenomen, se declanseaza unele boli reumatice.

GLANDA PITUITARA
Productia excesiva de hormoni de crestere duce la o crestere exagerata a copiilor (rezultand gigantismul) sau
laacromegalie. Artrita intalnita in acromegalie este un tip distinct de boala degenerativa articulara care cauzeaza
degenerarea articulatilor mari, asociate cu proliferare osoasa si dureri frevente de spate.
Mobilitatea excesiva a articulatiilor este intalnita pana in stadiile avansate ale bolii. Cresterea articulatiilor este
provocata de colectia fluidelor dar si de proliferarea tesutului conjuctiv. Cresterea exagerata are loc mai ales la
articulatiile degetelor. Pot sa apara si deformari posturale constand in curbarea coloanei verterale, arcuirea
picioarelor si articulatii laxe. Au loc modificari si in zona craniului, coloanei vertebrale, mainilor dar si in ale altor
articulatii.
Proeminenta
excesiva
a
calcaiului
este
un
alt
semn
important.
Hormonul de crestere contribuie la producerea unui numar important de celule cartilaginoase care determina

cresterea exagerata si curbarea cartilajelor, fapt ce conduce la degenerarea acestora si la cresterea exagerata a
oaselor de langa articulatii.

GLANDA TIROIDA
Conditiile
reumatice
care
sunt
asociate
cu
difunctiile
glandei
tiroide
sunt:
- Artrita declansata de hipotiroidie - Este determinata de excesul de depozite al anumitor proteine din tesuturile
conjunctive. Hormonul de stimulare tiroidiana produs de glanda pituitara de la baza creierului poate provoc
colectiaexcesiva de proteine. Simptomele includ disconfort vag si dureri, dar de obicei nu exista manifestari ale unor
procese inflamatorii. Ingrosarea articulatiilor si colectiile lichidiene apar la 33% dintre bolnavi. In acest caz, sunt
implicati genunchii, gleznele, articulatiile mici ale mainilor si picioarelor care sunt neobisnuit de groase.
- Bolile musculare provocate de hipotiroidie - Sunt caracterizate prin simptome de genul miscarilor lente si
contractiilor musculare intarziate, oboseala, crampe musculare, durere si rigiditate a muschilor. Extinderea muschilor
a fost observata la 15% dintre pacienti dar contractia musculara este destul de rar intalnita. Simptomele sunt
agravate
de
frig
si
inactivitate.
- Afectarea nervilor ca urmare a hipotiroidiei - Simptomele cel mai des intalnite sunt amortelile sau
furnicaturile.Sindromul de tunel carpian apare la 5-10% dintre bolnavii de hipotiroidism. Manifestarile specifice sunt
amorteala
a
degetului
mare,
indexului
si
degetului
mijlociu.
-Hipertiroidismul - Acropatia tiroidiana este o conditie neobisnuita care este declansata in urma tratamentului
pentruboala Graves, un tip de hiperactivitate a glandei tiroide, intalnita la un procent scazut de pacienti cu tiroida
hiperactiva. Simptomele constau in rotunjirea degetelor si unghiilor de la picioare, inflamatia acestora si a
extremitatilor
distale
si
umflarea
tesuturilor
moi.
- Bursita in hipertiroidism - Bursita, in special localizata la nivelul umarului este asociata cu hiperactivitatea glandei
tiroide. Aceasta poate afecta si alte articulatii ale corpului. Articulatiile vor fi ingrosate, tesuturile moi vor fi inflamate si
miscarile articulatilor vor fi limitate. Deseori, simptomele se amelioreaza dupa tratamentul specific tiroidei hiperactive.
- Afectiuni ale muschilor in hipertiroidism - Aceste tipuri de boli au mai multe forme in hipertiroidism. Bolile
musculare difuze nu sunt foarte des asociate cu o glanda tiroida hiperactiva. Acestea cauzeaza, in mod frevent
slabiciune
musculara
la
nivelul
coapsei,
care
poate
fi
usoara
sau
severa.
Alte simptome sunt contractia muschilor si colectarea de grasime in muschi. Majoritatea substantelor chimice din
compozitia sangelui sunt normale. Poate avea loc paralizia muschilor ochilor. Alte manifestari mai putin intalnite sunt
umflarea
pleoapelor
si
ale
straturilor
ochiului,
inflamatia
ochilor
si
a
nervilor.
- Osteoporoza - Afectiunea poate sa apara la cei care sufera de tulburari ale tiroidei din cauza unei pierderi de calciu
si fosfor din organism. - Tiroidita Hashimoto - Aceasta conditie este un proces autoimun care afecteaza glanda
tiroida. Jumatate din pacientii care sufera timpuriu de hiperactivitatea tiroidei, manifesta la un moment dat o
hipoactivitate a glandei tiroide.

PANCREASUL
Conditiile
reumatice
asociate
cu
pancreasul
includ:
- HSID - O forma severa de artrita a coloanei vertebrale care determina uzura si ruperea acesteia, ce poarta
denumirea de hiperostoza scheletala idiopatica difuza, apare la aproximativ 13% dintre diabetici. Simptomele sunt,
de obicei minore, dar cele mai multe includ coloana vertebrala. In urma radiografiei se poate observa proliferarea
osoasa
exagerata.
- Artrita diabetica Charcot - Aceasta este forma distructiva de artrita care apare la bolnavii de diabet. Conditia
afecteaza picioarele, gleznele, genunchii si coloana vertebrala. Simptomele tipice sunt fracturile minore, scaderea
fluxului de sange si infectiile. Astfel, poate avea loc distrugerea structurilor piciorului, afectarea mersului si

predispozitia
la
ulcere
si
calusuri.
Sindroame rezultate in urma contracturii tesuturilor moi - Contractura Dupuytren apare la 15% dintre diabetici.
Rigiditatea incheieturilor mainii la fost descrisa la pana la 40% dintre bolnavii cu diabet juvenil. Conditia presupune
deformarea in urma contracturii degetelor si articulatiilor, in special a degetelor 4 si 5.
- Alte tipuri de artrita intalnite la bolnavii diagnosticati cu diabet zaharat - Aproximativ 15% dintre diabetici
dezvolta depozite de calciu la nivelul cartilajelor articulatiilor, care reprezinta tesut cicatricial. De asemenea, exista o
relatie discutabila intre diabet si guta. Probabil ca legatura dintre acestea sunt obezitatea si colesterolul ridicat.
Osteoartrita primara generalizata este mai frecvent intalnita la diabetici. De asemenea, bursita localizata la nivelul
umarului in mod special cu implicare bilaterala, este intalnita la bolnavii de diabet zaharat, mai ales la cei insulinodependenti si la femei.Simptomele

de hipertiroidisminclud: pierderea greutatii, nervozitate,

schimbari dese ale starii de spirit, oboseala, epuizare, accelerarea ritmului cardiac, maini
tremuratoare, rasuflare scurta, transpiratie excesiva, pierderea parului si piele rosie cu
mancarimi.Simptomele de hipotiroidism includ: cresterea in greutate sau dificultati in a
pierde greutate, oboseala, rarirea parului, rarirea sprancenelor sau pierderea marginilor
exterioare ale acestora, dificultati de concentrare, schimbari bruste ale starii de spirit,
afectarea memoriei, declansarea la adulti a ADHD-ului (sindromul deficitului de atentie
cuplat cu hiperactivitate), vindecare lenta, maini sau picioare care se racesc usor,
insomnie, proaste obiceiuri de somn, calitate scazuta a somnului, accese de somnolenta pe
timp de zi, neregularitati in menstruatie, anxietate, cosmaruri, piele uscata si ingalbenita
(datorata dificultatii de a converti betacarotenul la vitamina A) si dureri musculare si ale
articulatiilor (care pot fi severe si ar putea fi gresit diagnosticate ca fibromialgie).Alte boli
si afectiu ale tiroidei includ: tiroidita, o suprainflamare geerala si umflare a glandei tiroide,
cauzata de o infectie virala sau o boala autoimuna; gusa, o umflatura singulara,
necancerigena care poate fi asociata cu boala Hashimoto sau cu deficienta de iod; noduli
tiroidieni,o masa mica anormala, necanceroasa sau o umflatura care poate secreta exces
de hormoni, cauzand hipertiroidismul; furtuna tiroidiana, o forma rara de hipertiroidism
extrem de inalt care cauzeaza boala in mod extrem; si cancerul tiroidian.Glanda tiroida
trebuie sa aiba iod pentru a produce hormonii T3 si T4. Sursele alimentare vegetale bune
de iod includ

Algele marine

Sarea cristalina de mare/ himalaiana

Fasole alba uscata

Merisoarele
Seleniul este esential pentru procesul descompunerii hormonului T3 in T4. Surse vegane de seleniu:

Nucile de Brazilia

Ciupercile Shiitake/Champignon

Fasolea

Semintele de chia

Orez brun

Seminte (floarea-soarelui, susan si in)

Brocoli

Varza

Spanac ==Atunci cand ai hipotiroidism, medicii avertizeaza legat de consumul cruciferelor crude sau
sugereaza sa limitezi radical cantitatea consumata. Alimentele de avut in vedere in cazul hipotiroidismului
includ: brocoli, varza, varza de Bruxelles, conopida, kale, spanac, napi, soia, alune, seminte de in, seminte de
pin, mei, cassava, frunze de mustar, sparanghel si cartofi dulci(batate, igname). Ei mai recomanda ca sa
evitam alcoolul si tutunul, si desi sunt de acord cu asta, nu o fac si in cazul recomandarilor privind legumele
crucifere. O dieta variata de legume crude, proaspete poate rezolva aproape orice, inclusiv orice reactii
adverse datorate insasi alimentelor. Pentru cei cu grave tulburari tiroidiene, ocazional (in functie de
tulburarea tiroidiana si dieta persoanei), cruciferele pot avea un efect debilitant daca nu sunt mai intai
gatite. Nu este nevoie de prea multa caldura pentru a inlatura glucozinatii si prin asta amenintarea asupra
tiroidei.In ultimul timp s-a tot repetat sa se evite graul, din cauza glutenului iar in unele cazuri s-a exagerat,
dar s-a gasit ca multi oameni au fost nevoiti sa elimine glutenul inainte ca tiroida lor sa se vindece. In mod
tipic cei cu probleme datorate glutenului trebuie sa se detoxifieze si sa isi curete sistemul digestiv.

Hipotiroidia este o disfunctie a glandei

tiroide,

manifestata

prin

scaderea

concentratiei de hormoni tiroidieni secretati

(T4 sau tiroxina si T3 sau triiodotironina).
Scaderea secretiei de hormoni tiroidieni
va

determina

incetinirea

metabolice

si

organism,

intrucat

implicati

in

schimburilor

numeroase
acesti

activitatea

procese

hormoni

sistemului

din
sunt

cardio-

vascular, respirator, digestiv, nervos si in

consumul

energetic

din

organism.

Dupa

nastere si in perioada copilariei, hormonii

tiroidieni contribuie la dezvoltarea creierului
si

cresterea

corpului,

echilibru

functiilor

tiroidiene fiind imperativ pentru dezvoltarea

armonioasa a copilului.

Ca tablou clinic, aceast deficit endocrin va provoca bolnavului o sensibilitate crescuta la temperaturi
joase chiar intoleranta la frig, stare de epuizare fizica permanenta, somnolenta, diminuarea functiilor
cognitive (atentie, memorie, concentrare), cresterea in greutate, edeme. Pielea devine uscata, rece,
se descuameaza. Parul si unghiile devin fragile, se poate instala calvitia. Pofta de mancare scade, se
poate instala constipatia. La nivel cardiac exista riscul aparitiei unor tulburari de ritm cardiac.
Organismul feminin este puternic afectat, instalandu-se tulburari de menstruatie, disfunctii sexuale,
sterilitatea. Hipotiroidia creste, la femeile gravide, riscul de avort spotan. Din punct de vedere psihoafectiv, bolnavul de hipotiroidie este caracterizat de tulburari afective, absenteism, indiferenta, vorbire
lenta si in unele cazuri balbism.Una dintre principalele cauze ale hipotiroidiei a fost deficitul de iod din
alimentatie, intruca glanda tiroida are nevoie de acest oligoelement mineral pentru a sintetiza
hormonii tiroidieni. De cand a fost introdusa in alimentatie sarea iodata, in tarile industrializate
numarul bolnavilor de hipotiroidie s-a diminuat considerabil.Boala Hashimoto, sau tiroidita autoimuna,
este o alta cauza frecventa a dezechilibrarii activitatii tiroidiene. Riscul de imbolnavire creste daca
exista in istoricul medical al familiei rude apropiate bolnave de hipotiroidie sau de o afectiune
autoimuna. Diabetul zaharat creste de asemenea riscul de aparitie al hipotiroidiei, in special in timpul
sarcinii sau post-partum (hipotiroidia creste la randul ei riscul de aparitie al diabetului zaharat, prin
dereglarea activitatii pancreatice si a secretiei de insulina).
Alte cauze si factori de risc pentru hipotiroidie sunt: afectiuni hipotalamice sau pituitare, disfunctii
ale veziculei biliare, medicatia administrata pentru tratarea altor afectiuni tiroidiene, tiroidectomia sau
terapia cu iod radioactiv, radioterapia zonei cervicale, varsta si sexul (persoanele de sex feminin cu
varsta

de

peste

60

de

ani

sunt

predispuse),

anemie

pernicioasa,

hiperprolactinemie,

hipercolesterolemie, o sensibilitate crescuta a celulelor tiroidiene la iod.In cazul distrugerii tesutului

tiroidian, ca urmare a radioterapiei sau terapiei cu iod, sau ca urmare a tiroidecotomiei, bolnavul poate
supravietui multi ani. Insa cu alterarea starii generale si riscul instalarii starii comotoase, in cazul unui
deficit sever de hormoni tiroidieni.In medicina traditionala tratamentul hipotiroidiei se realizeaza prin
tehnici de acupunctura in asociere cu terapii traditionale (helatioterapie, termoterapie tibetana,
manipulare

osteo-articulara)

si

prin

administrarea

intensiva

unor

formule

din

plante

medicinal===obiective ale tratamentului hipotiroidiei sunt: cresterea secretiei de hormoni tiroidieni si

echilibrarea activitatii sistemului endocrin. In glanda tiroida sunt localizati cinci centri energetici ce
coordoneaza activitatea acesteia, cate doi centri sunt situati pe fiecare lob si unul pe istm. Acesti
centri sunt stimulati prin tehnici de acupunctura specifice si preparate din plante medicinale. Astfel
incat, tesutul tiroidian va fi tonifiat si revigorat, permitand cresterea secretiei de hormoni tiroidieni.
Intrucat hipotiroidismul determina si o diminuare a functiilor hipofizare si ovariene, tratamentul are in
vedere si revigorarea acestor organe. Acccelerarea activitatii ovariene si hipofizare va determina
indirect cresterea secretiilor tiroidiene si restabilirea echilibrului endocrin in organism.==Glanda tiroida
este situata in loja superioara, impreuna cu plamanii si cordul. Din acest motiv, hipotiroidismul
provoaca si o scadere a activitatii pulmonare si a oxigenarii organismului. Tratamentul traditional
stimuleaza functia pulmonara, astfel incat, prin accelerarea activitatii pulmonare sa se obtina o
stimulare a activitatii tiroidiene.

Cand la nivelul glandei tiroide sunt prezente celule disfunctionale, sau depozite de celule care si-au incheiat ciclul de viata, preparatel
tesutului disfunctional cu celule stem specializate pentru functi Ce este hipotiroidia

Tiroida este o glanda in forma de fluture ce se afla la baza gatului, sub marul lui Adam. Desi cantareste foarte putin glanda tiroida a
batailor inimii, la viteza de ardere a caloriilor, depind de buna functionare a acestei glande.

Hipotiroidia este o stare patologica cauzata de insuficienta secretare a hormonilor tiroidieni de catre glanda tiroida. Exista cateva cauz
Hipotiroidia iatrogena apare ca urmare a terapiei cu iod folosita pentru combaterea hipertiroidiei.

Femeile, mai ales cele peste 40 de ani se confrunta mai des cu o tiroida subactiva decat barbatii. Tratamentul cu hormoni tiroidieni sin

Desi oricine se poate confrunta cu hipotiroidia , ea apare mai ales la femeile de peste 40 de ani si riscul de aparitie a bolii creste o da
* aveti o ruda apropiata parinti sau bunici suferind de o boala autoimuna
* aveti diabet, care creste moderat riscul de hipotiroidie in timpul sarcinii sau dupa nastere
* ati facut tratament cu iod radioactiv sau ati luat medicamente anti tiroidiene
* ati fost iradiat in trecut in zona gatului sau in partea de sus a toracelui
* ati fost operat de tiroida (tiroidectomie)

Hipotiroidia este o boala care se intalneste foarte des. Se estimeaza ca 3 pana la 5 % din populatie sufera de hipotiroidie. Se intalnes
Enumeram cateva din cauzele aparitiei hipotiroidiei la adulti:

* Tiroidita Hashimoto
* Tiroidita limfocitara declansata dupa hipertiroidism
* Distrugerea tiroidei (dupa tratament cu iod radioactiv sau dupa operatie)
* Boli ale glandei pituare sau ale hipotalamusului
* Anumite medicamente
* Deficienta severa de iod

Exista doua cauze des intalnite ale hipotiroidiei. In primul caz, hipotiroidia apare dupa o inflamatie anterioara (sau prez

celulelor tiroidei si astfel nu se mai pot produce suficienti hormoni. In acest caz boala se numeste tiroidita autoimuna (
sistemului imunitar al pacientului.

In al doilea caz , hipotiroidia apare in urma tratamentului medical. Pentru tratarea corespunzatoare a tiroidei bolnave s
partiale, daca partea de glanda ramasa nu produce suficienti hormoni, in cele din urma va aparea hipotiroidia. De cele

organismului. Se intampla insa ca la unii pacienti sa devina evident chiar si dupa cativa ani faptul ca partea de tiroida r

Gusa, sau alte boli ale tiroidei pot fi tratate cu iod radioactiv. Scopul aceste terapii (in cazul afectiunilor benigne) este d
producerea hormonilor in cantitate prea mare (hipertiroidie). Cateodata rezultatul tratamentului cu iod radioactiv este
sau doi mai tarziu. Se prefera aceasta varianta in locul hipertiroidiei.

Mai sunt si alte cauze rare, ale hipotiroidiei, una dintre ele fiind existenta unei glande tiroide complet normale dar care
Daca acesta glanda nu produce suficient TSH (Hormonul de stimulare a tiroidei) atunci tiroida nu primeste semnalul

Semnele si simptomele hipotiroidiei sunt foarte variate in functie de gravitatea deficientei de hormoni. Dar in general o
La inceput abia daca observati simptome ca oboseala, scaderea vitezei de reactie si le atribuiti inaintarii in varsta. Dar
* aveti o sensibilitate crescut la frig
* apare constipatia
* aveti piele uscata, palida
* aveti fata pufoasa
* vocea va este ragusita
* aveti un nivel crescut de colesterol

* luati in greutate in mod inexplicabil. Acest lucru este atribuit incetinirii activitatii glandei dar acest lucru este adevara
greutate, cea mai mare parte insemnand o retinere de lichid
* simtiti dureri de muschi, rigiditate si slabiciune la umeri si solduri
* dureri si rigiditate a articulatiilor, umflarea genunchilor si a incheieturilor mici de la maini si picioare
* slabirea muschilor mai ales la membrele inferioare
* menstruatie mai abundenta ca de obicei
* depresie

Atunci cand hipotiroidia nu este tratata, simptomele se pot agrava treptat. Stimularea constanta a tiroidei pentru a pro
sa uitati usor, procesul gandirii incetineste, aveti depresie.

Hipotiroidia avansata, cunoscut sunb numele de mixedem, este rareori intalnita dar cand apare poate ameninta viata b
letargii profunde si de pierdere a cunostintei. In unele cazuri mixedemul poate fi fatal.

Desi hipotiroidia afecteaza de obicei femei de varsta mijlocie sau in varsta, oricine se poate imbolnavi de acesta boala,
sau a caror glanda nu functioneaza prezinta anumite simptome. Acestea sunt:

* Ingalbenirea pielii si a ochilor (icter). De obicei aceasta se intampla cand ficatul copilului nu poate metaboliza o mole
recicleaza celulele rosii mature sau bolnave
* Respiratie zgomotoasa
* Limba mare care atarna in afara cavitatii bucale
Pe masura ce boala inainteaza copiii nu se pot hrani si deci nu cresc si nu se dezvolta normal. Mai pot avea:
* Piele uscata, aspra
* Constipatie
* Tonus muscular slab
* Somnolenta excesiva

Netratata, chiar si o hipotiroidie moderata, poate cauza retard fizic si psihic. In general, copii si adolescentii care sufera
* stagnare in crestere, deci vor fi mici in inaltime
* intarzierea aparitiei dintilor permanenti
* pubertate intarziata
* dificulati la scoala

Pentru ca organismul asteapta o anumita doza de hormoni tiroidieni, glanda pituara va produce o cantitate marita de h

produca mai multi hormoni. Bombardarea in mod constant cu un nivel crescut de TSH poate imbolnavi glanda tiroida c

simptomele hipotiroidiei de obicei vor progresa, iar complicatiile pot cauza depresii grave, stop cardiac sau chiar coma.

Hipotiroidia poate fi usor diagnosticata printr-un test de sange. La unele persoane insa este nevoie de teste suplimenta

hormonului glandei tiroide, diagnosticarea hipotiroidiei se bazeaza aproape exclusiv pe masurarea cantitatii de hormon

Hipotiroidia poate fi usor tratata folosind medicamente care contin hormoni tiroidieni. Cei mai buni inlocuitor ai hormon
merge regulat la doctor pentru a fi sigur ca luati doza optima de hormoni.

In majoritatea cazurilor simptomele se imbunatatesc in prima saptamana de tratament. Toate simptomele dispar de ob
varsta si cele cu alte afectiuni vor raspunde mai greu la tratament.

* In cazul in care hipotiroidia este cauzat de tiroidita Hashimoto, de terapia cu radiatii sau apare in urma indepartarii ti
dereglata de boala Hashimoto isi poate relua functiile.

* In cazul in care hipotiroidia apare in urma unei infectii sau a unei boli grave, glanda isi va relua functiile de indata ce

* De asemenea unele medicamente pot determina aparita hipotiroidiei. Trebuie avute in vedere dozele de medicament
prezinta riscul aparitiei durerilor in piept ( angina ) si a pulsului neregulat ( fibrilatie atriala )

* Gusa: Stimularea constanta a tiroidei pentru a produce mai multi hormoni poate duce la marirea glandei ducand astf
persoanei afectate si poate crea probleme la respiratie sau la inghitit.
* Probleme ale inimii: Hipotiroidia poate de asemenea fi asociata cu un risc crescut de boli coronariene in principal din
este ridicat.

* Probleme de sanatate mentala: Hipotiroidia poate produce depresii chiar de la debutul bolii, acestea urmand sa se ag
dorinta sexuala atat la barbati cat si la femei. De asemenea poate incetini ritmul activitatilor mentale.

* Mixedem: O hipotiroidie nediagnosticata si netratata poate ameninta viata pacientului. Acesta manifesta o intoleranta

* Defecte la nastere: Bebelusii nascuti de mame cu hipotiroidie nediagniosticata si netratata au mai des defecte la nas

predispusi la probleme de dezvoltare fizica si intelectuala iar studii recente au aratat ca exista o legatura intre hipotiroi
palatin. Hipotiroidia poate fi cauza problemelor de sanatate ale inimii, rinichilor si creierului la acesti bebelusi.

Cea mai des intalnita disfunctie care apare in timpul sarcinii, imediat inainte sau dupa sarcina este deficienta de hormo
ciclului menstrual la femei: ciclu abundent, neregulat sau amenoree.

In cazul hipotiroidiei severe, femeile nu pot ramane insarcinate. Dupa diagnosticare tiroida subactiva poate fi usor trata
tratamentul cu hormoni tiroidieni aplicat unei femei infertile nu va ajuta, ba chiar poate produce alte disfunctii.

Din cauza ca unele dintre simptomele hipotiroidiei cum ar fi oboseala, luarea in greutate, sunt obisnuite la femeile insa

de sange, in special masurarea nivelului de TSH ne pot spune daca aceste simptome sunt sau nu cauzate de hipotiroid

De vreme ce medicamentele indicate in hipotiroidie (in special Levotiroxina) sunt identice cu hormonii secretati de tiroi

tratament in timpul sarcinii. Nu exista efecte secundare nici asupra mamei nici asupra fatului atata timp cat se prescrie

se va dezvolta normal la copil. Femeile care s-au tratat anterior sarcinii de hipotiroidie trebuie sa stie ca doza de hormo

pentru a fi sigura ca doza de hormoni prescrisa este cea corecta. Testele pentru verificarea functiei tiroidei vor fi repeta
trebui redusa la cea dinaintea sarcinii si dupa doua luni ar trebui sa fie refacute testele.
PERIOADA NEONATALA

Hormonii tiroidieni sunt foarte importanti in dezvoltarea neurala in perioada neonatala. O deficienta a hormonilor tiroid

cat mai repede deficientele tiroidei. In multe tari analiza TSH-ului se face in mod obligatoriu la toti nou nascutii.
* Hipotiroidia este prezenta atunci cand secretia de hormoni tiroidieni este sub cea normala
* Unele afectiuni pot da nastere la hipotiroidie
* Functionarea tiroidei este reglata de o alta glanda, localizata in creier, glanda pituitara
* Hipotiroidia este o boala des intalnita
* Simptomele hipotiroidiei sunt adesea greu de detectat
* Hipotiroidia se confirma in urma testelor de sange
* Cu unele exceptii, hipotiroidia are nevoie de tratament pe toata durata vietii

DEFICIENTA DE VITAMINA D DUCE LA HIPOTIROIDISM. SUPLIMENTELE AR

TREBUI SA CONTINA FORMA D3, IAR ADMINISTRAREA CEA MAI EFICIENTA SI
USOR DE REALIZAT ESTE SUB FORMA DE CAPSULE GELATINOASE; DESPRE DOZA
OPTIMA CIRCULA MULTE ANECDOTE, EU UNA M-AS OPRI LA 5000 UI ZILNIC; DSI
DACA E VORBA DE O DOZA DE ATAC SE POATE CRESTE CANTITATEA. DEFICIENTA
DE HORMONI TIROIDIENI DUCE LA HIPOTIROIDISM, IAR HIPOTIROIDISMUL LA
DEFICIENTE DE ASIMILARE A CALCIULUI IN ORGANISM VITAMINA D MAI ESTE
CONSIDERATA SI UN HORMON; EXISTA STUDII SERIOASE CARE ATESTA
PROPRIETATILE SALE IN TRATAREA HIPOTIROIDISMULUI; PRODUCEREA
VITAMINEI D DE CATRE PIELE SAU DUPA INGESTIA EI, RINICHII SI FICATUL O
TRANSFORMA INTR-UN HORMON ACTIV. SUB FORMA DE HORMON, VITAMINA D
CONTROLEAZA ABSORBTIA CALCIULUI, CONTRIBUIND LA FORMAREA UNOR OASE
SI DINTI REZISTENTI SI AL UNOR MUSCHI PUTERNICI. DACA AI DEFICIENTA DE
CALCIU SI VITAMINA D, OASELE TALE SUNT FRAGILE, DEOARECE VOR ELIBERA
CALCIUL NECESAR RESTULUI ORGANISMULUI. DEFICIENTA IN VITAMINA D
AFECTEAZA MAI MULT DECAT DOAR SCHELETUL TAU. DEFICIENTA IN VITAMINA D
DETERMINA O MASA OSOASA REDUSA SI OSTEOPOROZA. NIVELELE SCAZUTE DE
VITAMINA D AU FOST DE ASEMENI ASOCIATE CU FORTA MUSCULARA REDUSA SI
ALTE BOLI CRONICE, CUM SUNT BOLILE AUTOIMMUNE SI UNELE FORME DE
CANCER. EU AM PROBLEME CU TIROIDA SI IUA ZILNIC CA SI MG CU VIT.D,
DEOARECE NU AM VOIE SA STAU LA SOARE SI NICI NU-MI FACE BINE.

TERAPIE BOWEN PENTRU HIPOTIROIDIE

AUTOIMUNA

fost diagnosticata acum mai mult de 1 an si jumatate cu hipotiroidie autoimuna. Mi s-a

prescris un tratament cu Euthyrox 25 - 2 pastile pe zi - si pentru o vreme lucrurile au fost
destul de OK: cu pastilele zilnice, incepusem sa functionez cat de cat normal. Dar la un
moment dat am inceput sa ma simt foarte rau, mi-am facut analizele si concluzia a fost ca
am facut intoxicatie cu hormon tiroidian si trecusem la hipertiroidie.
Conform cu doamna doctor endocrinolog, se pare ca procesul de distrugere al tiroidei
continua si in momentul cand s-a rupt o bucata din ea s-a varsat mult hormon in sange ceea
ce a dus la aceasta schimbare de situatie. Deja toti medicii endocrinologi pe care i-am
consultat imi spusesera ca este o boala pe care o sa o duc cu mine toata viata pentru ca nu

se mai poate vindeca, dar cu pastile pot avea cat de cat o viata normala. Trebuie sa-mi fac
analizele de sange din 6 in 6 luni si in functie de rezultate sa cresc doza de hormon. Dar
tocmai descoperisem ca nu era atat de simplu si ca urma sa trec si prin variatii intre
hipotiroidie, normalitate si hipertiroidie. In acel moment am inceput sa ma interesez mai
mult despre boala pe care o am si sa caut si alte modalitati de vindecare. Si asa am ajuns la
doamna Luiza Predescu, care dupa numai 4 sedinte mi-a redat speranta ca as putea sa ma
fac bine. In decurs de numai o luna analizele mi s-au imbunatatit vizibil, tiroida mea pare ca
reuseste sa functioneze normal chiar si fara medicamente iar numarul anticorpilor chiar a
inceput sa scada. Asa ca voi continua cu incredere terapia si sper ca organismul meu sa se
refaca complet. rezultatele analizelor:
31.05.2010 - inainte de a incepe terapia
TSH 5.62 (valori normale: 0,35 - 4.94)
FT3 2.57 (valori normale: 1.71 - 3.71)
FT4 0.89 (valori normale: 0.70 - 1.48)
Anti-tiroglobulina 83.6 (valori normale < 34.00)
07.07.2010 - dupa 4 sedinte
TSH 2.92
FT3 2.55
FT4 0.98
Anti-tiroglobulina 71.3
FT3 si FT4 ajunsesera deja in limite normale acum o luna din cauza ca intrerupsesem deja
tratamentul cu euthyrox din cauza hipertiroidiei dar tendinta era vizibila de scadere din
cauza TSHului. In martie TSHul coborase sub 0.04 iar FT4 depasise limita maxima a valorilor
normale.
Am continuat tratamentul iar organismul meu a continuat sa se echilibreze. Nu numai ca
hormonii tiroidieni s-au mentinut in limitele normale, dar si numarul anticorpilor a continuat
sa scada.
Rezultate analize 25.08.2010 - dupa 11 sedinte
TSH - 2.37 (valori normale 0.35 - 4.94)
FT3 - 2.87 (valori normale 1.71 - 3.71)
FT4 - 1.08 (valori normale 0.70 - 1.48)
Anti-tiroglobulina - 54.5 (valori normale < 34)

.....................continuare comunicata in 23.11.2010 :

Iata rezultatele annalizelor mele din data de 18.11.2010 - la o luna dupa ultima sedinta
Bowen (din protocolul care se aplica pacientilor cu afectiuni tiroidiene):

TSH- 1,788 (valori normale 0.35-4,94)

FT3- 3,22 (valori normale 1,71-3,71)
FT4- 0,99 (valori normale 0,70-1,48)
Anti-tiroglobulina- 27,1 (valori normale sub 34 )
Abia astept sa treaca cele doua luni de pauza dupa ultima sedinta , ca sa revin la
tratament ; cred ca acum, sanatoasa fiind , ma pot gandi serios sa-mi pun in aplicare o alta
dorinta : aceea de a avea un copil !!!
A.8. Definiiile folosite n document Boala Graves-Basedow: afeciune autoimun
organospecific a glandei tiroide, ce apare la persoane cu predispoziie genetic,
caracterizat att prin mrirea funciei, ct i prin mrirea difuz a glandei tiroide, cu
dezvoltarea semnelor clinice de tireotoxicoz i, ca urmare, cu afectarea strii funcionale a
diferitelor organe i sisteme, n primul rnd, a sistemului cardiovascular i a sistemului
nervos central. Coma hipotiroidian: complicaie sever, rar a hipotiroidiei, manifestat prin
agravarea tabloului clinic al insuficienei tiroidiene, al manifestrilor cardiovasculare,
inhibarea SNC i stupor cu un posibil sfrit letal [11, 24]. Cretinism: retard sever
psihointelectual i anomalii de dezvoltare cauzate de hipotiroidie congenital. Eutiroidie:
funcia normal a glandei tiroide (nivelul plasmatic al hormonilor tiroidieni i TSH n limitele
normei). Gu: mrirea glandei tiroide. Gu endemic: gu ce se nregistreaz n zonele
geografice cu un deficit de iod. Gu sporadic: gu ce se nregistreaz n zonele
geografice fr deficit de iod. Hipotiroidie: sindrom clinic i biochimic, condiionat de deficitul
hormonilor tiroidieni. Protocol clinic naional hipotiroidia, Chiinu 2008 9 Hipotiroidie
manifest: sindrom caracterizat prin prezena semnelor clinice de hipotiroidie i a TSH
majorat, nivel sczut al T4 i fT4 . Hipotiroidie subclinic (asimptomatic): cretere a
concentraiei TSH > 4 mU/l, confirmat prin dozare repetat peste 1 lun i nivel normal al
fT4, cu sau fr semne clinice de hipotiroidie [17]. Hipotiroidia primar: sindrom n care
deficitul de hormoni tiroidieni este determinat de o afeciune primar tiroidian. Hipotiroidia
secundar (central sau hipofizar): afeciunile care afecteaz hipofiza i realizeaz un
deficit primar de TSH [9]. Hipotiroidia teriar: afeciuni hipotalamice care realizeaz un
deficit primar de TRH [9]. Hipotiroidia congenital: hipotiroidia de etiologie divers, care se
manifest i este diagnosticat la natere. Hipotiroidia congenital tranzitorie: afeciune
care se datoreaz anticorpilor blocani Anti-rTSH materni transferai ftului, ingestiei
materne de compui cu proprieti antitiroidiene, prematuritii (cu imaturitate
hipotalamic) cu remisiune spontan la 1-2 sptmni dup natere [9]. Hipertiroidie,
hipertiroidism: sporire a funciei glandei tiroide. Mixedem: hipotiroidia sever n care exist o
acumulare de mucopolizaharide hidrofile n stratul bazal al dermei i n alte esuturi,
producnd induraia tegumentului [11]. Sindromul rezistenei la hormonii tiroidieni: afeciuni
rare autosomal-dominante, care decurg cu un tablou clinic heterogen (manifestri de
hipotiroidie, n forma generalizat de rezisten, sau de hipertiroidie, n rezistena hipofizar
la hormonii tiroidieni) i cu o asociere paradoxal a nivelului nalt al hormonilor tiroidieni, cu
creterea neadecvat a TSH. Sindrom Sheehan: necroz ischemic a adenohipofizei prin
colaps provocat de hemoragie n timpul sau dup travaliu i care poate fi nsoit de
insuficiena secreiei tuturor hormonilor adenohipofizari (panhipopituitarism) sau selectiv,

insuficiena unuia sau a mai muli hormoni. Recomandabil: nu are un caracter obligatoriu.
Decizia va fi luat de medic pentru fiecare caz individual. Tiroidita autoimun (Hashimoto):
inflamaie cronic tiroidian de genez autoimun. . Factori de risc asociai hipotiroidiei
Caseta 4. Factori de risc pentru dezvoltarea hipotiroidiei [4, 12, 13, 26] deficit iodat;
mutaii genetice congenitale; tiroidit autoimun; istoric personal i familial de boli
autoimune: diabet zaharat, anemie pernicioas, vitiligo, leucotrichia, insuficien
corticosuprarenal primar .a.; sex feminin; vrsta de peste 60 de ani; antecedente
personale de tiroidit tranzitorie; antecedente personale i familiale de afeciuni tiroidiene:
gua difuz, gua nodular, tiroidita, hipotiroidia, hipertiroidia; intervenii anterioare
tiroidiene: tiroidectomie, terapie cu iod radioactiv, radioterapia regiunii cervicale; status
post partum; medicamente: Amiodarona, sruri de Litiu, substane ce conin iod,
Aminoglutetimida, Interferon-, Talidomida, Stavudina; tratament de substituie incorect
(n doze insuficiente); tratament cu antitiroidiene de sintez; afeciuni hipotalamice/
intervenii chirurgicale/ iradiere; afeciuni hipofizare/ intervenii chirurgicale/ iradiere;
fumatul (asociat titrului mare de anticorpi, favorizeaz dezvoltarea hipotiroidiei prin prezena
tiocianidelor cu efect guogen); factori neclasificabili: hipercolesterolemia; concentraia
mare de creatininfosfokinaza, lactatdehidrogenaz; macrocitoza, anemia;
hiperprolactinemia. C.2.1.3. Screening-ul hipotiroidiei Caseta 5. Informaii (consideraii)
generale privind screening-ul hipotiroidiei [15] Incidena nalt a hipotiroidiei,
simptomatologia nespecific, dar i evoluia mono- sau asimptomatic, n special, la
persoanele vrstnice impune necesitatea de screening al disfunciilor tiroidiene nu numai la
nou-nscui, dar i la aduli. n plus, dozarea TSH-lui plasmatic este o apreciere exact,
sigur, accesibil i relativ ieftin pentru aprecierea funciei tiroidiene. Aprecierea TSH-lui
plasmatic are o sensibilitate i o specificitate nalt care identific pacienii cu disfuncie
tiroidian anterior apariiei tabloului clinic. n prezent nu exist un consensus privind
screening-ul hipotiroidiei la persoane asimptomatice. Necesitatea screening-ului
populaional (la persoanele asimptomatice i fr factori de risc) pentru depistarea
hipotiroidiei deocamdat nu este unanim acceptat. Screening-ul pentru hipotiroidie este
justificat la fiecare 5 ani, la femeile peste 35 de ani, la femeile nsrcinate la prima vizit
medical i la brbaii peste 65 de ani [7]. Vor fi supuse screening-ului persoanele cu
factori de risc pentru disfuncia tiroidian (caseta 4, tabelul 2). Protocol clinic naional
Hipotiroidia, Chiinu 2008 30 Tabelul 2. Indicaii pentru screening-ul hipotiroidiei [15, 23]
Stabilite (certe) Probabil importante Incerte hipotiroidia congenital; tratamentul
tireotoxicozei iradierea cervical; interveniile chirurgicale sau radioterapie pe hipofiz;
pacienii care administreaz Amiodaron sau sruri de Litiu. diabetul zaharat de tip 1 (ante
partum); dislipidemia; antecedentele de tiroidit post partum; infertilitatea
inexplicabil; femeile peste 40 de ani cu simptome nespecifice; depresie refractar;
boli afective bipolare; sindromul Turner; sindromul Down; boala Addison. cancer
mamar; demena; pacienii cu un istoric familial de boli autoimune tiroidiene; sarcina;
obezitatea; edemul idiopatic. C.2.1.3.1. Screening-ul hipotiroidiei la femei, n sarcin
Caseta 6. Indicaiile screening-ului pentru hipotiroidie la femei, n sarcin sau care planific
sarcina [1] femei cu un istoric de hipertiroidie sau de hipotiroidie, tiroidit post partum,
lobectomie tiroidian i femei care anterior concepiei au administrat LT4; femei cu
antecedente heredocolaterale de boli tiroidiene; femei cu gu; femei cu anticorpi
tiroidieni pozitivi (dac au fost dozai); femei cu simptome i cu semne clinice sugestive de
hiperfuncie sau de hipofuncie tiroidian, inclusiv anemia, hipercolesterolemia; femei cu
diabet zaharat de tip 1; femei cu alte boli autoimune; femei cu antecedente de iradiere a
regiunii cervicale, craniene; femei cu infertilitate; femei cu avorturi sau cu nateri

premature n antecedente. C.2.1.3.2. Screening-ul hipotiroidiei congenitale Caseta 7.

Screening-ul hipotiroidiei congenitale [3,14, 25] Scopul screening-ului hipotiroidiei
congenitale este depistarea precoce a nou-nscuilor cu TSH plasmatic majorat. Nounscuii cu TSH crescut necesit investigaii suplimentare pentru stabilirea corect a
diagnosticului i iniierea terapiei de substituie (optim fiind n primele 3 sptmni de
via). Metoda optim de screening este determinarea TSH-lui i a T4 . Screening-ul
hipotiroidiei la nou-nscui se va efectua n 2 etape: Prima etap La toi noi-nscuii n ziua
a 45-a de via (la prematuri a 7 14-a zi) se recolteaz snge (mai frecvent din zona
calcanean) i sub form de picturi (6-8 picturi) se aplic pe spoturi speciale din hrtiefiltru, care se usuc i se transport n laborator special. Protocol clinic naional
hipotiroidia, Chiinu 2008 31 Nivelul prag al valorilor TSH variaz la fiecare laborator, n
funcie de metoda folosit. Conform sistemului DELFIA (dissociation enhanced lanthanide
fluorescence immunoassay), valoarea prag a TSH este 20 mU/l. Astfel nivelul TSH < 20
mU/l este variant a normei. Toate analizele cu TSH peste 20 mU/l trebuie repetate, TSH >
50 mU/l permite suspecia hipotiroidiei, pe cnd TSH > 100 mU/l demonstreaz
probabilitatea nalt a hipotiroidiei congenitale. Dac s-a obinut TSH 2050 mU/l: Se va
doza repetat TSH-ul din acelai snge. Dac se confirm valorile nalte se va aprecia
concentraia plasmatic a TSH i T4 . Dac se va obine TSH > 20 mU/l (conform vrstei) i
T4 < 120,0 nmol/l se va indica imediat terapie de substituie. Dac TSH persist 2050
mU/l, dar nivelul T4 rmne n norm, se monitorizeaz cu dozarea repetat a TSH i T4
peste 1 saptmn, 1 lun. Dac nivelul TSH este n cretere se va iniia tratamentul. Dac
s-a obinut TSH 50100 mU/l: Concentraia TSH > 50 mU/l indic prezena hipotiroidiei
congenitale. Se va doza repetat TSH i T4 din sngele recoltat iniial, dar i ulterior, conform
schemei de mai sus. Fr a atepta rezultatele se va iniia terapia de substituie cu control
repetat peste 7-10 zile. Dac rezultatele anterioare iniierii tratamentului vor fi normale,
terapia se va suspenda, sub supravegherea medicului. Dac TSH depete 100 mU/l
probabilitatea hipotiroidiei congenitale este foarte nalt i este obligatorie iniierea imediat
a tratamentului fr a atepta rezultatele. Dac s-a obinut TSH > 100 mU/l: Se va ntiina
de urgen medicul de familie, pediatrul care supravegheaz copilul. Imediat dup
recoltare, fr a cunoate rezultatele se va administra Levotiroxina. Rezultatele necesit
confirmare ca i n cazurile precedente. Dac TSH i T4 vor fi n norm, tratamentul se va
suspenda, iar n cazul valorilor deviate se va continua terapia. Etap a doua presupune
monitorizarea n dinamic a copiilor diagnosticai cu hipotiroidie congenital n cadrul
screening-ului neonatal. Se vor doza T3 , T4 , TSH: Peste 2 sptmni i peste 1,5 luni de la
iniierea tratamentului. n primul an de via la fiecare 3 luni (n luna 3, 6, 9, 12). n
primul an de via se va ine cont n special de nivelul T4 i al fT4 , deoarece la copiii cu
hipotiroidie congenital este dereglat mecanismul feed-back de reglare a secreiei TSH.
Dozarea doar a TSH poate duce la supradozarea LT4. La vrsta de 11,5 ani se va confirma
diagnosticul de hipotiroidie congenital i se va exclude hipotiroidia tranzitorie, dac aceasta
se suspect (nivelul TSH este n limite normale pentru toat perioada monitorizrii,
necesarul de Levotiroxin este minim, USG sau scintigrafic glanda tiroid este normal sau
mrit). La vrsta de 1 an Levotiroxina este nlocuit pentru 2 sptmni cu Liotironin n
doz echivalent, innd cont c Liotironina este de 5 ori mai activ dect Levotiroxina. Dup
2 sptmni tratamentul se suspendeaz pentru 1 sptmn i se dozeaz TSH-ul i T4 .
Dac valorile obinute sunt n limite normale, tratamentul nu se va relua, iar controlul
repetat al hormonilor se va efectua peste 2 sptmni, 1 i 6 luni dup suspendare. Dac

diagnosticul se confirm, tratamentul cu Levotiroxin se va relua cu monitorizare continu.

[25,31]. Examenul clinic i dozarea TSH, T3 i T4 se vor efectua la fiecare 6 luni pn la 18
luni, la 2, 2,5 i la 3 ani. Suplimentar la 6 luni, 2 i la 3 ani se va efectua radiografia minilor
pentru aprecierea diferenierii osoase. Protocol clinic naional Hipotiroidia, Chiinu 2008
32 Tabelul 3. Scorul Apgar pentru screening-ul clinic al hipotiroidiei la nou-nscui [31]
Semne clinice Punctaj Hernie ombilical Edem facial Constipaie Feti Paloare
(piele marmorat) Macroglosie Hipotonie muscular Icter peste 3 sptmni
Tegumente uscate, descuamate Fontanela posterioar deschis Sarcina peste 40 de
sptmni Greutatea la natere peste 3500 g 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 Not: Suma de 5
puncte suspecie de hipotiroidie congenital. C.2.1.4. Conduita pacientului cu hipotiroidie
Caseta 8. Pai obligatorii n conduita pacientului cu hipotiroidie Examinarea clinic (tabelul
4), cu aprecierea gradului de manifestare a hipotiroidiei (caseta 3) i a gradului de mrire a
glandei tiroide (tabelul 1, caseta 13). Aprecierea gradului de afectare a organelor i a
sistemelor (cord, sistem nervos, sistem digestiv) (tabelul 4). Formularea diagnosticului
prezumtiv. Alctuirea schemei de investigaii paraclinice i instrumentale (tabelul 5).
Stabilirea etiologiei hipotiroidiei. Diferenierea hipotiroidiei primare de cea secundar i
teriar (tabelul 6). Excluderea altor afeciuni asociate. Formularea diagnosticului
nosologic. Tratamentul de substituie a hipotiroidiei (caseta 16, tabelele 10-13).
Monitorizarea i supravegherea pe termen lung (caseta 25). Examenul clinic Tabelul 4.
Manifestrile clinice ale hipotiroidiei Acuzele fatigabilitate progresiv la efort, astenie
muscular, oboseal; intoleran la frig; somnolen, scderea memoriei, cefalee;
artralgii, parestezii; sporirea masei corporale, edeme pe fa, membre, uneori tot corpul;
constipaie, scderea poftei de mncare; tegumente uscate, cderea prului; ngroarea
vocii, hipoacuzie; dereglri sexuale, menstruaii neregulate, infertilitate. INSPECIA
GENERAL Manifestri neuropsihice ncetinirea activitii nervoase bradipsihie;
somnolen permanent, predominant diurn; tulburri ale afectivitii cu indiferen, lipsa
de participare, dezinteres; poate aprea amnezie anterograd sau retrograd; vorbire
lent bradilalie rar, trgnat, cu vocabular redus, cu lapsusuri; vocea este
cavernoas, cu articulaie defectuoas; gesturile sunt lente bradikinezie; fenomene
motorii: ataxie cerebeloas; fenomene sensoriale: parestezii localizate, n special, la
membrele superioare, sindrom de tunel carpian, prurit, rigiditate; nevralgii ale trigemenului,
facialului, sciaticului; ROT ncetinite; surditate de percepie, manifestri vestibulare
(tinitus, vertij); deficite cognitive: de calcul, de memorie, de atenie; sleep apnea (nu
este caracteristic); manifestri psihice: depresie, psihoz, afectare bipolar afectiv,
atacuri de panic. INSPECIA GENERAL (continuare) Tulburri senzoriale Vzul: scderea
acuitii vizuale, astenia ochilor, apariia precoce a cataractei. Auzul diminuarea acuitii
auditive (hipoacuzie), acufene. Mirosul scderea sau dispariia mirosului (hipo- sau
anosmie). Sensibilitatea termic bolnavilor le este permanent frig (frilozitate), chiar
atunci cnd temperatura este crescut. Tulburri secretorii hiposudoraie bolnavii nu
transpir nici la temperaturi ridicate; hiposialie cu uscarea mucoasei cavitii bucale, cu
detritusuri bucale; hipolacrimare; hiposeboree dnd aspect mat, lipsit de luciu pielii i
prului. Manifestri cutanate i ale fanerelor Facies: inexpresiv, cu tegumente uscate,
infiltrate, palide (pergamentlike), edem palpebral, privire inexpresiv, alopecia jumtii
externe a sprncenelor (semnul Herthoge), buze groase, anuri nazolabiale terse, nas
trilobat, pavilionul urechii ngroat; uneori facies mpstat aspect n lun plin.
Tegumentele uscate, reci, pal-glbui (tent galben, de cear), reci, groase; carotenodermie
mai intens palmoplantar, tent crmizie a pomeilor i a mentonului. Descuamare
generalizat (rareori aspect de ihtioz), cu hipercheratoz n regiunea cubital, genunchi,

calcaneu. Pot fi prezente tulburri trofice, dermatite, dermatoze, micoze. Edeme pe

membrele superioare i inferioare ce nu las godeu; n formele grave edemele pot fi
generalizate (afectnd tegumentele, mucoasele, seroasele, interstiiile, cavitile); esutul
subcutanat pare excesiv, n special n fosele supraclaviculare, dar n formele avansate
aproape dispare caexia mixedematoas. ntrzierea cicatrizrii plgilor i a ulceraiilor.
Prul aspru, rar, uscat, lipsit de luciu, fragil, cu cretere lent, zone de alopecie, cderea
prului de pe membre, albire precoce, pilozitatea pubian i axilar este rrit. Unghii
subiri, fragile, striate, casante, cresc ncet; periunghial pot apare tulburri trofice, leziuni
micotice. MANIFESTRI ORGANICE I SISTEMICE Manifestri cardiovasculare Dispnee,
cardialgii, scderea toleranei la efort fizic. n hipotiroidia primar cordul este mrit (prin
lichid pericardic), iar n cea secundar cordul este de dimensiuni mici. MANIFESTRI DE
ORGANICE I DE SISTEMICE (continuare) Manifestri cardiovasculare (continuare)
Bradicardie, extrasistolie, uneori tahicardie. Hipertensiune arterial diastolic; tensiunea
arterial ns poate fi normal sau sczut. Zgomote cardiace asurzite. Agravarea
angorului pectoral. Hipotiroidia poate determina insuficiena cardiac. Manifestri
digestive Tulburri dispeptice cu anorexie, meteorism. Constipaie i meteorism, rareori
megacolon i ileus paralitic. Cavitatea bucal: macroglosie cu amprente dentare, gingii
palide, infiltrate, dentiia cariat, paradontoze frecvent. Deseori se constat hipertrofie
amigdalian i vegetaii adenoide. Abdomen flasc (abdomen de batracian) cu hipotonie
muscular cu apariia herniilor ombelicale, inghinale. Hipotonie a veziculei biliare cu litiaz
biliar. Aclorhidrie (asociat frecvent cu afectarea autoimun a absorbiei vitaminei B12)
cu gastrite cronice, greutate n epigastru, eructaie. Sindrom ascitic (rareori) cu
hepatomegalie. Tulburri endocrine Adenom hipofizar secundar cu apariia semnelor
clinice ale sindromului tumoral. Hiperprolactinemie rareori asociat cu galactoree,
constituind sindromul de hipogonadism hiperprolactinemic (sindromul Van-Vic-Hennes-Ross)
manifestat prin oligomenoree sau amenoree, galactoree i polichistoz ovarian secundar.
Secreia hormonului de cretere este sczut putnd determina retardare n dezvoltarea
fizic la copii. Asocierea hipotiroidiei primare determinat de tiroidit autoimun cu
insuficiena corticosuprarenal autoimun constituie sindromul Schmidt. n aceste cazuri se
asociaz astenia, adinamia, pigmentaia. Paratiroida poate fi afectat direct sau secundar
dup tiroidectomie cu manifestri de parestezii sau elemente de tip spastic. Protocol clinic
naional hipotiroidia, Chiinu 2008 35 Modificri ale sistemului reproductiv Anomalii ale
ciclului menstrual cu amenoree sau spaniomenoree, menoragii, anovulaie, sterilitate,
capacitate reproductiv sczut cu avorturi spontane, frigiditate. Uterul are contractilitate
redus. La brbai tulburri ale dinamicii sexuale pn la impoten i alterri ale
spermatogenezei. Testiculele micorate n volum, hipotrofice. MANIFESTRI DE ORGANICE
I DE SISTEME (continuare) Manifestri musculoscheletale Mialgii, slbiciune muscular
proximal, rigiditate muscular, crampe, astenie, asociate cu majorarea
creatininfosfokinazei i agravate de expunerea la rece. Pseudohipertrofia muscular
asociat asteniei musculare proximale se poate ntlni att la copiii cu hipotiroidie (cretinism)
sindrom KocherDebre-Semelaigne, ct i la aduli sindrom Hoffman. Contracia i
relaxarea muscular este ntrziat. Manifestrile articulare mimeaz afeciuni reumatice
cu artralgii, redoare articular, revrsate articulare, sindrom de tunel carpian. Manifestri
respiratorii Toracele: fosele supraclaviculare dispar i apar reliefate, reliefurile osoase
(clavicul, stern, coaste) se terg, toracele aprnd globulos. Modificarea timbrului vocii
(voce ngroat, nazonat). Respiraie nazal ngreuiat, sforit nocturn, apnee de somn.
Predispoziie la bronite, pneumonii frecvente. Manifestri renale Scderea filtraiei
glomerulare, scderea diurezei pn la oligurie. Predispoziie la infecii renourinare.

Proteinurie moderat. Manifestri hematopoietice Anemia poate fi: normocrom,

normocitar prin depresie medular i scderea sintezei eritropoietinei; macrocitar prin
deficit de B12 i Acid folic; hipocrom, microcitar n anemie feripriv. Leucopenie
moderat. VSH poate fi accelerat. Sindrom hemoragic manifestat prin: echimoze la
traumatisme minore, menoragii, sngerare prelungit dup extracii dentare. BOLI ASOCIATE
Cnd etiologia hipotiroidiei este tiroidita autoimun se pot asocia: afectarea suprarenalian
sindrom Schmidt (insuficien corticosuprarenal); ooforit cu insuficien ovarian;
orhit cu insuficien testicular; diabet zaharat de tip 1 sindrom Karpenter. Uneori se
poate asocia tetania paratiroidian postoperatorie sau ca parte component a sindromului
autoimun poliglandular. Protocol clinic naional Hipotiroidia, Chiinu 2008 36 Caseta 9.
Hipotiroidia secundar i cea teriar la adult Hipotiroidia secundar i cea teriar au
anumite particulariti clinice: Tablou clinic estompat. Infiltraia cutaneomucoas este
mai puin marcant. Tegumentele feei au grosime normal, fiind trasate de cute fine,
pleoapele edemate, fisura palpebral poate fi ngustat din cauza blefaroptozei.
Dermopatia nu este exprimat, lipsind edemaierea (prezena edemelor indic patologie
asociat). Tegumentele sunt mai palide, subiri, fine. Gu absent. Nu asociaz
insuficien cardiac, poliserozite, hepatomegalie, anemie B12-deficitar. Concomitent se
manifest semne ale deficitului altor axe: Suprarenalian, cu astenie, anorexie, scdere n
greutate, simptome gastrointestinale, melanodermie, hipotensiune arterial, deshidratare.
Gonadic, cu amenoree secundar, atrofie vulvovaginal, regresiune a volumului mamar la
femei, iar la brbai cu impoten, rarifierea brbii, reducerea volumului testicular.
Somatotrop, cu tendin la hipoglicemie. Semnelor de tip hipotiroidian li se pot aduga
manifestri centrale de tip sindrom tumoral hipofizar (dac etiologia hipotiroidiei centrale
este un adenom hipofizar) cu cefalee, modificri ale cmpului vizual. Caseta 10. Hipotiroidia
tranzitorie la adult Este hipotiroidia care apare pe parcursul evoluiei altor boli, n timpul
administrrii unelor medicamente i care are tendin de remisiune spontan dup
nlturarea factorului declanator. Etiologia (caseta 1). Manifestri clinice. n tiroidita
postpartum, asimptomatic i subacut faza iniial de tireotoxicoz este urmat de
hipotiroidie. Peste 68 luni se instaleaz eutiroidia. Pentru confirmarea diagnosticului este
necesar dozarea repetat a TSH i a T4 peste cteva luni (fr tratament sau pe fundal de
tratament). Eutiroidia spontan i scderea necesarului de hormoni tiroidieni pe parcursul
monitorizrii confirm diagnosticul. Diferenierea de hipotiroidia permanent se face prin
monitorizarea n dinamic a TSH i a T4Investigaiile paraclinice Tabelul 5. Investigaii
paraclinice Investigaiile Semnele sugestive pentru hipotiroidie Nivel de acordare a
asistenei medicale Nivel AMP Nivel consultativ Nivel de staionar I II III IV V
Hemoleucograma Anemie hipocrom, tendin spre leucopenie, limfocitoz, sporirea VSH O
O O Sumarul urinei Este posibil proteinuria, scderea diurezei O O O Analiza biochimic a
sngelui Glicemia Mai des hipoglicemie O O O Colesterolul total Trigliceridele
Lipoproteidele HDL-colesterol LDL-colesterol Proteina seric total Fraciile proteice
Enzimele hepatice Creatininfosfokinaza Lactatdehidrogenaza Bilirubina Ureea
Creatinina Ionograma (K, Na, Ca, Cl) Crete Crete Cresc Scade Crete Scade
Hipoalbuminemie Normale Poate crete Poate crete Normal Normal Normal
Hipernatriemie R R O Examenul imunologic Limfocitele-T i-B, cu subpopulaiile acestora
Imunoglobulinele IgM i IgG Complexele imune circulante Schimbri apar n special n caz
de tiroidit autoimun - R R Protocol clinic naional Hipotiroidia, Chiinu 2008 38
Examenul radioimunologic i imunoenzimatic Hormonii serici: T3 , fT3 , T4 , fT4 , TSH

Markerii proceselor autoimune tiroidiene (AntiTPO, Anti-TG) Hipotiroidia primar: TSH

majorat, T4 , T3 sczui Hipotiroidia secundar, teriar: TSH sczut, T4 , T3 sczui. TSH, T4
- R - O O O O Selectiv: cortizolul, prolactina, hormonul adrenocorticotrop, foliculostimulant,
luteinizant, estrogenul, progesteronul, testosteronul, somatotropina, testele de stimulare
Pentru excluderea altor patologii asociate - R R Ecografia glandei tiroide cu volumetrie i
dopplerografia Hipofuncia tiroidian se evideniaz prin hiperecogenitate O O O Examenul
radioizotopic Scintigrafia glandei tiroide Evideniaz gua retrosternal i localizrile
ectopice - R R ECG De regul, bradicardie, microvoltaj, segment ST mai jos de izolinie O O O
Ecocardiografia Dilatarea camerelor cordului, prelungirea indicilor de timp sistolic, alungirea
timpului de relaxare izovolumetric, prezena hidropericardului R R O Examenul radiologic:
Radiografia toracelui Radiografia craniului profil lateral cu accent pe hipofiz Tomografia
mediastinului Revrsat pleural Semne sugestive pentru adenom hipofizar R R R RMN/TC
zonei hipotalamohipofizare Semne sugestive pentru adenom hipofizar - R R Examen
histologic prin biopsie transcutan cu ac subire ghidat ecografic n prezena nodulilor
tiroidieni - R R Examen ecografic al organelor interne Excluderea altor patologii R R R
Protocol clinic naional hipotiroidia, Chiinu 2008 39 Reflexograma achilian Alungit (mai
mult de 300 ms) - R R Densitometria osoas Osteopenie, osteoporoz - R R Consultaie:
cardiolog, neurolog, neurochirurg, chirurg, nefrolog, ginecolog Pentru stabilirea tratamentului
R R R Not: O obligatoriu; R recomandabil. Dozarea hormonilor serici. Se apreciaz
nivelul hormonilor tiroidieni totali i liberi. Hormonii totali n ser nu reflect ntotdeauna
status-ul metabolic. Concentraiile proteinei de legare pot fi alterate n diverse situaii i
atunci fidele sunt fraciunile libere: free T3 i free T4 . La debutul hipotiroidiei, concentraia
seric a T3 i a fT3 sunt deseori normale, n pofida unor valori sczute ale T4 i ale fT4 . Deci
concentraia seric a T3 nu este edificatoare pentru diagnosticul hipotiroidiei. Determinarea
TSH-lui seric este cea mai bun metod de difereniere ntre hipotiroidia netratat de origine
tiroidian i hipotiroidia hipofizar sau hipotalamic. Aprecierea nivelului hormonilor serici,
pe parcursul tratamentului cu preparate tiroidiene (LT4), nu necesit ntreruperea acestora
(doar n ziua colectrii sngelui pentru aprecierea nivelului hormonilor tiroidieni liberi nu se
vor administra preparatele tiroidiene). Markerii autoimunitii tiroidiene. Antigenii specifici ai
tiroidei implicai n procesul autoimun i, de regul, utilizai n practica medical sunt: Tg,
tireoperoxidaza, care realizeaz iodarea Tg i cuplarea iodtirozinelor, receptorul TSH.
Anticorpii antitireoglobulin (Anti-TG) i antiperoxidaz (Anti-TPO) se gsesc n tiroidita
autoimun Hashimoto (n special), dar i n boala Graves-Basedow, gua simpl, gua
nodular, adenomul solitar, unele boli autoimune nontiroidiene organ-specifice sau
nonorgan-specifice. Dozarea tireoglobulinei (Tg). Se folosete, n special, ca marker n
cancerul tiroidian. Dar n cadrul diagnosticului hipotiroidiei congenitale, determinarea Tg
serice poate fi utilizat pentru stabilirea etiologiei. Tg seric poate fi sczut n aplazie
tiroidian i normal sau moderat sczut n tiroida ectopic. Ecografia glandei tiroide
permite msurarea volumului tiroidian, studiul raportului tiroidei cu structurile anatomice
cervicale, modificrile nodulare tiroidiene, modificri ale ducturilor limfatici regionali,
aprecierea strii funcionale tiroidiene etc. Volumul normal variaz n funcie de sex i de
vrst. Hipofuncia tiroidian se obiectiveaz prin hiperecogenitate. Ecografic pot fi
evideniate anomaliile anatomice. Scintigrafia tiroidian. se realizeaz fie cu izotopi ai
iodului (I131, I123), fie cu techneiu (Tc99). nregistrarea se face prin baleiaj mecanic liniar,
fie prin gamacamer. Aceast tehnic este folositoare n depistarea zonelor cu
funcionalitate crescut sau sczut de la nivelul tiroidei, n depistarea guii retrosternale i
a esutului tiroidian ectopic. n cazul n care pacientul urmeaz tratament cu preparate
tiroidiene, scintigrafia se va efectua dup cel puin 15 zile de la ntrerupere a tratamentului.

Explorarea dinamic: Testul Querido (stimulare cu TSH) permite diferenierea ntre

hipotiroidiile primare i secundare. Testul TRH vizeaz stimularea TSH. Este util n
diferenierea hipotiroidiilor secundare de cele teriare i n diagnosticul hipotiroidiilor primare
(rspuns exagerat). Protocol clinic naional Hipotiroidia, Chiinu 2008 40 Teste pentru
explorarea tulburrilor de hormonogenez: n caz de afectare a captrii iodului (prima
etap a biosintezei): lipsa captrii I131. n caz de tulburare de organificare (etapa a 2-a):
testul la perclorat pozitiv (administrarea face s cad brusc curba de fixare a iodului
radioactiv). n caz de afectare a cuplrii (etapa a 3-a): n snge pe cromatografie se gsesc
DIT (diiodotirozina) i MIT (monoiodotirozina) n exces. Tulburarea proteolizei (etapa a 4-a):
apar iodoproteine anormale pe cromatografia serului. Tulburarea dehalogenrii (etapa a 5a): administrarea DIT marcat cu I131 i urmarea eliminrii sale urinare permit identificarea
lipsei deiodazei. RMN (imagine n rezonan magnetic) este util n explorarea sistemului
hipotalamo-hipofizar, fiind superioar TC i permite vizualizarea de hipofiz, tij pituitar,
chiasm optic i identific leziunile hipotalamohipofizare responsabile de hipotiroidia
secundar i cea teriar. Examenul scheletului. Informaii utile se obin n studiul scheletului
la copilul hipotiroidian, cu aprecierea maturrii i a prezenei sau a absenei nucleelor de
osificare. La adultul hipotiroidian se noteaz hiperdensificare osoas i creterea de volum al
eii turceti. Tratamentul de substituie a hipotiroidiei principii generale Tratamentul
hipotiroidiei, indiferent de forma sa clinic, este substitutiv. Hormonii disponibili pentru
tratarea hipotiroidiei includ hormonii de sintez: Levotiroxina, Liotironina sau combinaia lor.
Echivalenele medicamentoase sunt: 125 g LT4 = 50 g Liotironin. Fa de Liotironin, LT4
nu determin creteri brute ale concentraiei serice a T3 , care pot fi periculoase la pacienii
vrstnici sau la pacienii care au i afeciuni cardiace. Nu se poate vorbi de o doz standard
de hormoni tiroidieni. Fiecrui bolnav i se va adapta doza n funcie de gradul de severitate a
deficitului hormonal, de vrst, de sezon, dar i n funcie de patologia i de terapia asociat.
Statusul metabolic trebuie refcut gradat, progresiv, n special la vrstnici sau la pacienii
cu afeciuni cardiace, deoarece creterea rapid a ratei metabolismului poate afecta rezerva
cardiac sau coronarian. La aduli doza iniial zilnic de 25 g LT4 poate fi crescut cu
2550 g la interval de 714 zile, pn se atinge starea de eutiroidie. Pacienii cu boal
tiroidian autoimun necesit doze mai mici de LT4, versus pacienii care au suferit
tiroidectomie, deoarece n primul grup persist resturi de esut tiroidian funcional. Astfel,
pacienii cu patologie autoimun necesit doze de 1,7 g/kg/zi, pe cnd cei cu tiroidectomie
necesit 2,1 g/kg/zi. La pacienii cu obezitate, doza se va calcula raportat la greutatea
ideal. La bolnavii cu patologie cardiac i/sau peste 65 de ani doza iniial este de 12,5
25 g pe zi, cu majorare la fiecare 1 lun cu 12,525 g. LT4 este administrat ntr-o
singur doz pe zi, dimineaa. Dup atingerea nivelului-int al TSH, administrarea
sptmnal cu 23 zile pauz evit supradozajul. Liotironina se administreaz cnd este
necesar o aciune imediat. Poate induce fenomene de tireotoxicoz. Amestecul
Liotironin i LT4 nu prezint avantaje fa de terapia singular. Terapia de susbtituie
dureaz toat viaa, cu excepia formelor tranzitorii. De reinut! La bolnavii cu disfuncie
asociat corticosuprarenalian, tratamentul cu hormoni tiroidieni poate agrava insuficiena
suprarenalian i poate induce criza acut. Substituia tiroidian se va institui dup
echilibrarea adrenal prin terapie cortizonic. Interveniile chirurgicale la hipotiroidieni
indiferent de tip i de organ dac este posibil, se vor amna pn la asigurarea eutiroidiei.
Caseta 14. Particulariti de tratament la pacienii cu afeciuni cardiace La pacienii cu
afectare cardiac primar sau secundar, tratamentul se va realiza sub controlul ECG, FCC,
TA. Pe fundal de tratament cu LT4, se poate agrava angorul pectoral, pot aprea HTA,
tahicardia, tulburrile de ritm, infarctul miocardic. n aceste cazuri se vor administra doze

mici de beta-adrenoblocante (Metoprolol, Atenolol), blocante ale canalelor de calciu

(Verapamil, Diltiazem), nitrai (Izosorbid dinitrat, Izosorbid mononitrat). Dozele de LT4 se
vor administra n 2 prize i ultima nu mai trziu de ora 15. Dozele de iniiere sunt mici, cu
majorare lent n timp ndelungat. LT4 crete activitatea anticoagulantelor orale. n cazul
infarctului miocardic, LT4 se va anula pentru cteva zile, cu reluarea treptat n doze minime.
Protocol clinic naional Hipotiroidia, Chiinu 2008 42 Caseta 15. Recomandri clinice n
hipotiroidia tranzitorie n prezena manifestrilor clinice de hipotiroidie se iniiaz terapia
de substituie cu anularea ei peste 36 luni. n prezena hipotiroidiei tranzitorii, TSH va
rmne n limite normale. Hipotiroidia care persist pe fundal de terapie mai mult de 6 luni
este permanent. n hipotiroidia indus de Amiodaron, funcia tiroidian revine la normal
n cteva luni dup ntreruperea administrrii acesteia. Dac este necesar continuarea
tratamentului cu Amiodaron, se vor asocia doze mici de LT4 (25 g), cu majorare treptat
sub controlul TSH i a manifestrilor cardiace. Compensarea hipotiroidiei, la pacienii care
administreaz Amiodaron, necesit doze mai mari de LT4. Creterea TSH dup
ntreruperea LT4 necesit reluarea LT4. Tabelul 7. Preparate, doze echivalente i doze medii
Medicamentul Componena unui comprimat Doza medie de iniiere Doza medie de
meninere Levotiroxin T4 (25, 50, 75, 100, 150 g) 2550 g 100200 g Liotironin T3 (20,
50 g) 2050 g Nu se folosete n monoterapie Tireotom* T4 (40 g) + T3 (10 g) 1
comprimat 23 comprimate Tireocomb* T4 (70 g) + T3 (10 g) + Iodur de potasiu (150
g) din comprimat 12 comprimate Tabelul 8. Etapa iniial a terapiei de substituie
Bolnavii sub 50 de ani, fr patologie cardiac 1,61,8 g/kg Doza de iniiere 255075 g
Dozele se vor majora treptat, la fiecare 714 zile pn la eutiroidie Bolnavii cu patologie
cardiac sau peste 50 de ani 0,9 g/kg Doza iniial 12,525 g/zi Se va majora treptat cu
12,525 g la fiecare 2 luni pn la normalizarea TSH Se vor fraciona n 2 prize Tabelul 9.
Principii generale ale terapiei de substituie TSH mU/l T4 T3 Simptome Aciuni N N/ N Nu
Nu < 0,05 N/ N Nu Nu < 0,05 N/ N Semne de afectare a mineralizrii osoase i /sau
fibrilaie atrial Scderea dozei cu 2550 g pn la normalizarea TSH < 0,05 N/ Limita de
sus a N/ Prezente sau absente Scderea dozei cu 2550 g pn la normalizarea T3 Not:
*preparat compus, la moment ne nregistrat n RM. Protocol clinic naional hipotiroidia,
Chiinu 2008 43 Tabelul 10. Modificarea dozei de Levotiroxin de sodiu Necesitatea creterii
dozei Necesitatea scderii dozei Sarcin Absorbia alterat a LT4 determinat de:
Colestiramin, colestipol Sulfat de fier Sucralfat Hidroxid de aluminiu Sindrom de
intestin scurt Calciu Creterea metabolismului LT4 este determinat de: Fenitoin
Rifampicin Carbamazepin Fenobarbital Sertralin Perioadele reci ale anului
Insulina, sulfoniluree Estrogenii Malabsorbia, celiachia Remisiunea spontan a tiroiditei
autoimune Hashimoto Reactivarea bolii Graves Vrsta naintat Caseta 16. Aprecierea
eficacitii tratamentului Eficacitatea terapiei hipotiroidiei primare se apreciaz dup
starea clinic, normalizarea statusului hormonal. Parametrul de control a compensrii
hipotiroidiei primare este nivelul TSH. Nivelul optim al TSH este 0,5 1,5 mU/l. Parametrul
de compensare a hipotiroidiei secundare este nivelul de fT4 . Compensarea hipotiroidiei n
funcie de vrst: Copiii sunt compensai pn la atingerea eutiroidiei limit cu hipertirodia
moderat. Aduli fr hipertensiune arterial, ateroscleroz pn la eutiroidie. Vrstnici
sau la persoanele cu patologie cardiac asociat pn la TSH la limita de sus a valorilor
normale. C.2.1.4.6. Complicaiile hipotiroidiei Tabelul 11. Complicaiile hipotiroidiei
Complicaii cardiovasculare bradicardie bloc atrioventricular agravarea angorului
pericardit insuficien cardiac ateroscleroza Complicaii psihiatrice depresie sever
stri confuzionale, paranoide sau maniacale Complicaii neurologice cretinism, neuropatie

Complicaii hematologice anemie Protocol clinic naional Hipotiroidia, Chiinu 2008 44

Complicaii ginecologice infertilitate avorturi spontane Complicaii n sarcin
preeclampsie natere prematur hemoragii n timpul sau dup natere nou-nscut cu
greutate mic sau ft mort Coma hipotiroidian complicaia cea mai sever i de temut
(C.2.1.4.6.1) C.2.1.4.6.1. Stare de urgen coma hipotiroidian Caseta 17. Coma
hipotiroidian tablou clinic i diagnostic Coma hipotiroidian (mixedematoas,
hipotermic) reprezint o complicaie rar, dar grav a hipotiroidiei, manifestat prin
agravarea semnelor clinice ale insuficienei tiroidiene, stupor, colaps cardiovascular. Poate
apare n orice form etiologic a hipotiroidiei. Se dezvolt n cazul hipotiroidiei netratate sau
insuficient tratate. Apare mai frecvent la vrstnici (n special, la femei), n perioadele reci ale
anului. Factori declanatori: Procesele infecioase acute sau cronice (de exemplu,
pneumonia, infeciile urinare care la pacienii cu hipotiroidie decurge fr febr).
Hipotermia. Hemoragiile gastrointestinale. Hipoxia. Hipoglicemia. Interveniile
chirurgicale. Traumatismele. Accidentele cardiovasculare, cerebrovasculare.
Administrarea intempestiv de sedative, substane anestezice sau de analgezice, diuretice,
Amiodaron, sruri de Litiu, Rifampicin. Hiponatriemia. ntreruperea brusc a terapiei de
substituie, micorarea dozelor sau folosirea de produse tiroidiene depreciate. Elementecheie n diagnosticul comei hipotiroidiene Alterarea statusului mental. Pacientul poate fi
obnubilat sau poate s reacioneze la stimuli. Starea de letargie i de somnolen poate dura
cteva luni. Afectarea termoreglrii: hipotermia sau absena febrei chiar n decursul
proceselor infecioase. Temperatura corpului poate atinge 23,3C. Uneori hipotermia
lipsete. Prezena factorilor precipitani: expunerea la temperaturi joase, infecii,
medicamente (diuretice, tranchilizante, sedative, analgezice), traumatisme, accidente
vasculare cerebrale, insuficiena cardiac, hemoragii gastrointestinale. Tablou clinic
Instalare lent, progresiv (rareori debuteaz brusc cu insuficien vascular acut i cu
hipotensiune). Semne ce preced coma pot fi: accentuarea somnolenei, apatiei i a
adinamiei cu trecere treptat n cteva ore sau zile n stupor i com. Hipotermia semn
caracteristic cu temperatura sub 35C este un semn de prognostic nefavorabil.
Manifestri neurologice: ROT ncetinite, uneori convulsii epileptiforme. Respiraia este rar,
superficial. P1. Terapia de substituie cu hormoni tiroidieni. Terapia de substituie cu
hormoni tiroidieni rmne tratamentul definitiv a comei hipotiroidiene. Tratamentul trebuie
iniiat pn la confirmarea paraclinic a diagnosticului. Sngele pentru determinarea fT4 i a
TSH trebuie colectat pn la instituirea terapiei. Tratamentul standard n coma
hipotiroidian este administrarea intravenoas a T4 . Iniial se va administra Levotiroxin
sodic i.v. 100500 g, apoi 75100 g pe zi cu trecere la administrarea per os. n lipsa
preparatelor injectabile, acestea pot fi preparate de urgen la farmacia spitalului. La
administrarea dozei iniiale se va ine cont i de bolile asociate, n special cardiovasculare
(insuficiena cardiac, angor pectoral, fibrilaie atrial). Dozele mari de T4 (> 500 g)
asociaz mortalitate nalt, nefiind recomandate. Se pot administra i preparate sub form
de comprimate prin tub nazogastirc. Administrarea concomitent a T3 sau monoterapia cu
T3 rmne controversat. Poate fi combinat T4 cu T3 la pacienii tineri fr risc
cardiovascular, T3 avnd o activitate biologic mai nalt. Regimul de administrare n
monoterapie este de 1020 g i.v., urmate de 10 g la fiecare 4 ore n primele 24 de ore i
10 g la fiecare 6 ore n urmtoarele 2448 de ore, cu trecere la administrarea per os. Totui
T3 precipit tulburrile de ritm i crete mortalitatea, necesitnd supraveghere i pruden n
administrare. Terapia combinat const n: 200300 g T4 i.v. urmate de 100 g peste 24

de ore, i ulterior, 50 g pe zi. Concomitent se administreaz 10 g T3 i.v., urmate de 10 g

la fiecare 812 ore, pn cnd pacientul poate administra T4 per os. 2. Glucocorticoizi Se
vor administra concomitent cu preparatele tiroidiene pentru a preveni i/sau a trata
insuficiena corticosuprarenalian. Nivelul cortizolului seric se determin anterior
administrrii preparatelor tiroidiene sau glucocorticoizilor. Nivelul nalt indic un rspuns
adecvat. Valoarea joas necesit investigaii suplimentare ulterioare. Se administreaz
Hidrocortizon hemisuccinat 100 mg intravenos la fiecare 8 ore. Dozele vor fi diminuate cu
trecere la terapie per os n funcie de evoluie. 3. Corectarea tulburrilor respiratorii Oxigen
prin masca nazal sau ventilaie mecanic asistat. Protocol clinic naional hipotiroidia,
Chiinu 2008 47 4. Tratamentul hipotermiei Renclzire progresiv pasiv. Creterea
temperaturii cu 1C pe ora (nclzirea activ cu termofor este contraindicat, din cauza
riscului de vasodilataie periferic i colaps). La majoritatea pacienilor temperatura revine
n norm n 24 de ore. Absena creterii temperaturii n 48 de ore va impune o terapie mai
agresiv, cu administrare de Liotironin (dac nu a fost administrat). 5. Corectarea
tulburrilor hidroelectrolitice Corectarea hiponatriemiei se realizeaz prin restricie hidric
i tratament de substituie. n cazul hiponatriemiei severe (Na seric < 120 mmoll) se
administreaz cu precauie soluii saline 3%. Se va evita administrarea soluiilor hipotone.
Resuscitarea ,,fluidic, n absena hipotensiunii, nu este necesar. Exacerbarea insuficienei
cardiace congestive i hiponatriemia necesit revederea beneficiilor terapiei perfuzionale.
Volumul lichidelor administrate depinde de TA, diurez, prezena simptomelor de insuficien
cardiac, fiind de 500 1000 ml/24 de ore. 6. Corectarea hipoglicemiei (n special secundar
insuficienei hipofizare sau adrenale) Sol. Glucoz 5% intravenos. 7. Corectarea tulburrilor
cardiovasculare Se vor monitoriza ECG, TA. Identificarea cauzei hipotensiunii arteriale:
infarct miocardic; hemoragie gastrointestinal; septicemie cu vasodilataie secundar;
iatrogen (nclzire activ sau administrare de diuretice). Tratarea colapsului cardiovascular
cu soluie Glucoz 510% i cu soluie Clorur de sodiu izoton (sau hiperton, n prezena
hiponatriemiei). n general, hipotensiunea este rezistent la tratament i necesit
administrare de preparate tiroidiene i de glucocorticoizi n doze suficiente. Dac
hipotensiunea este refractar, se pot efectua transfuzii de snge i, n final, Dopamin.
Tratarea insuficienei cardiace. Preparatele inotrop pozitive (glicozidele cardiace) se vor
administra cu atenie la aceti pacieni, existnd riscul de aritmii. Dac se confirm infarctul
miocardic sau pacienii au un risc nalt de boli coronariene, terapia de substituie se va
institui n doze mici. 8. nlturarea cauzei care a stat la originea instalrii comei
hipotiroidiene n infecii antibiotice cu spectru larg de aciune (cefalosporine generaiile
II-III: Cefuroxim, Ceftriaxon, Cefotaxim etc.) administrate intravenos pn la identificarea
sursei de infecie i obinerea rezultatelor bacteriologice; n anemie sever transfuzie de
mas eritrocitar. Protocol clinic naional Hipotiroidia, Chiinu 2008 48 Caseta 21.
Complicaiile, prognosticul i monitorizarea n dinamic a pacienilor cu com hipotiroidian
Complicaii criza addisonian; infarctul miocardic. Prognostic Factori asociai cu
evoluie nefavorabil: vrsta avansat; nivelul sczut al T3 ; temperatura corpului <
34C; hipotermia refractar la tratament timp de 3 zile; bradicardia < 44/min;
septicemia; infarctul miocardic; hipotensiunea arterial; dozele mari de hormoni
tiroidieni (> 500 g). Monitorizare n dinamic n hipotiroidia primar TSH-ul se va doza la
fiecare 6 sptmni cu ajustarea dozelor. La atingerea valorii normale se va doza TSH-ul
anual. n hipotiroidia secundar se va monitoriza nivelul fT4 . Evitarea decompensrii

hipotiroidiei. Persoanele cu tiroidit autoimun, cu antecedente de rezecie tiroidian i risc

de dezvoltare a hipotiroidiei trebuie prevenite i, obligatoriu, se va monitoriza anual TSH-ul.
Este posibil decompensarea hipotiroidiei, n special la persoanele netratate sau incorect
tratate n perioadele reci ale anului. Dac s-a diagnosticat i insuficiena
corticosuprarenalian, este necesar terapia de substituie. C.2.1.4.7. Supravegherea
pacienilor cu hipotiroidie Caseta 22. Supravegherea pacienilor cu hipotiroidie
Supravegherea i dispensarizarea pacienilor cu hipotiroidie este realizat de endocrinolog
pn la obinerea eutiroidiei, ulterior de ctre medicul de familie. n hipotiroidia primar:
Dup iniierea tratamentului de substituie, dozarea TSH se va efectua la 68 sptmni.
Dup ajustarea dozelor terapeutice de LT4 un control repetat a TSH se va efectua la minim
812 sptmni. La pacienii cu hipotiroidie cu terapie de substituie corect echilibrai,
controlul biologic prin determinarea TSH este justificat la fiecare 612 luni. n unele cazuri
(tratament cu Amiodaron, instabilitatea inexplicabil a hipotiroidiei, suspecie de
necomplian la tratament) se va doza i fT4 . n hipotiroidia secundar i n cea teriar:
Dozarea TSH este inutil. Supravegherea biologic presupune dozarea fT4 i a fT3 .
Protocol clinic naional hipotiroidia, Chiinu 2008 49 C.2.2. Particularitile formelor
speciale de hipotiroidie C.2.2.1. Hipotiroidia i sarcina Caseta 23. Principii generale de
diagnostic a patologiei tiroidiene n sarcin Pe parcursul sarcinii este inutil dozarea
hormonilor tiroidieni totali, acetia fiind majorai de 1-1,5 ori. Se vor aprecia doar fraciile
libere ale hormonilor tiroidieni. n ultimul trimestru, nivelul fT4 scade treptat i, spre finalul
sarcinii, este sub valoarea normal. Chiar dac acest fenomen (TSH n norm i fT4 la limita
inferioar normal) este frecvent ntlnit n zonele cu deficit iodat, nu trebuie interpretat ca
patologie i nu necesit terapie de substituie. La determinarea fT4, la pacientele care
administreaz LT4, n ziua colectrii sngelui nu se va administra medicamentul. Pentru
determinarea doar a TSH-lui nu este necesar ntreruperea tratamentului. Nivelul TSH n
primul trimestru de sarcin este sczut. Caseta 24. Etiologia i manifestrile clinice ale
hipotiroidiei n sarcin Etiologia hipotiroidiei n sarcin Cauzele hipotiroidiei la gravide sunt
aceleai ca i n alte grupe. Cea mai frecvent cauz rmne afectarea autoimun tiroidian.
Manifestri clinice i paraclinice Gradul de severitate a simptomelor clinice depinde de
gradul i de durata insuficienei tirodiene. Deoarece majoritatea femeilor sunt
asimptomatice, este obligatorie evaluarea sistematic a funciei tiroidiene deja n perioada
prenatal. Doar dozarea hormonilor va stabili diagnosticul. Hipotiroidia, chiar i n forma
subclinic, poate fi cauz de infertilitate, avort spontan, natere prematur. Afectarea
funciei de reproducere este determinat i de hiperprolactinemia secundar cu anovulaie.
Hipotiroidia n sarcin afecteaz dezvoltarea ftului i, n special, dezvoltarea sistemului
nervos central. Hipotiroidia la gravide (inclusiv hipotiroidia prin deficit iodat) influeneaz
negativ dezvoltarea sistemului nervos mult mai grav dect hipotiroidia congenital (aplazia,
distopia glandei tiroide) cnd terapia de substituie a fost iniiat imediat dup natere.
Caracteristic pentru gravidele cu hipotiroidie este tergerea simptomelor pe parcursul
sarcinii. La pacientele care administreaz preparate tiroidiene, n trimestrul doi de sarcin
pot apare simptome de hipertirodie manifestate, n primul rnd, prin tahicardie. Nivelul TSH
n hipotiroidia primar este crescut, iar n cea secundar i n cea teriar sczut sau n
norm. Este necesar dozarea fT4, care va demonstra prezena hipotiroidiei manifeste sau
subclinice. Determinarea de3. Manifestri clinice ale hipotiroidiei la copil n funcie de
vrst Simptome Nou-nscui Sugari i copii in primii ani de via (hipotiroidia congenital)
Copii i adolesceni (hipotiroidie dobndit) Talie Medie ntrzierea creterii, nanism dismorfic
cu extremiti scurte, craniu i cu trunchi mari ntrzierea creterii Greutate Medie Adaos

dificil n greutate Crescut (variabil) Apetit Sczut Comportament Somnolen, plnge rar,
dificulti de alptare Lentoare, somnolen, afectarea dezvoltrii psihice Fatigabilitate,
somnolen. Diminuarea reuitei colare. Diminuarea memoriei. Sistem nervos Sindrom de
inhibare a SNC Ataxie, afectarea coordonrii micrilor, simptome piramidale (diplegie
spastic), strabism i surditate neurosensitiv Vorbire lent, micri stngace Sistem
gastrointestinal Eliminarea tardiv a meconiului, meteorism abdominal Meteorism,
constipaie Constipaie Tegumente Palide, uscate, marmorate, acrocianotice, frecvent
icterice Palide, uscate, reci, cu descuamare Palide, uscate, reci Termoreglare hipotermie
Hipotermie (extremiti reci) Intoleran la temperaturi joase esut adipos subcutanat Edem
facial, al buzelor, periorbitar, al foselor supraclaviculare, al suprafeei dorsale a minilor i a
picioarelor Anexe ale pielii Fr modificri Apariia tardiv a dentiiei; pr rar, aspru Dentiia
permanent ntrziat, pr uscat, alopecie Facies Alungit, cavitate bucal ntredeschis cu
macroglosie Alungit, hipertelorism, cavitate bucal ntredeschis cu macroglosie, privire
inexpresiv Alungit, limb edemaiat cu amprente dentare, privire inexpresiv Sistem osos,
cartilaginos Circumferina cranian mrit, fontanela mic, deschis Craniu cu aspect de
hidrocefalie, fontanela mare deschis. Osteocondropatia capului femural Artralgii,
revrsate articulare Cord Modificri necaracteristice, dar frecvent este tendin spre
bradicardie Limitele matitii relative cardiace mrite, zgomote cardiace atenuate,
bradicardie, hipotensiune arterial. Poate fi prezent revrsat pericardic Protocol clinic
naional hipotiroidia, Chiinu 2008 53 Muchi Hipotonie, hernia muchilor drepi
abdominali, hernie ombilical Hipotonie Voce Tonalitate joas, voce ,,rguit Gu Absent
(n agenezie, ectopie), poate fi prezent n dereglri de hormonogenez Rar prezent
Frecvent (n caz de caren iodat, administrare de guogene) Date de laborator ECG
Frecvent fr modificri Microvoltaj, bradicardie Analiz general de snge Anemie
normocrom normocitar Analiz biochimic Frecvent fr modificri Hipercolesterolemie
Radiografie articulaiilor radiocarpiene Nu se va efectua ntrzierea apariiei nucleelor de
osificare (dup vrsta de 3 luni). Disgenezia epifizelor. Caseta 28. Cretinismul endemic n
zonele cu deficit iodat sever, hipotiroidia congenital poate duce la cretinism endemic.
Simptomele clasice ale acestuia sunt: talie redus; trsturi grosolane cu protruzia limbii,
nas ngroat, lat, ochii larg deschii, pr rar; abdomen protuberant cu hernie ombilical;
retard mental; hipoacuzie pn la surditate; afectare neuromuscular de tip spastic sau
cu rigiditate; afectarea mersului i a coordonrii micrilor; dizartrie; strabism, mioz,
afectarea reflexului pupilar la lumin; gu. Cretinismul endemic are 2 forme de
manifestare: 1. Cretinismul endemic neurologic evolueaz cu manifestri neurologice
(piramidale i extrapiramidale) i tulburri intelectuale. Manifestrile tipice de hipotiroidie
apar rar, deseori fiind prezente doar modificrile paraclinice (majorarea TSH). Aceast
form de hipotiroidie poate fi prevenit prin administrarea preparatelor de iod pn la
sarcin. Profilaxia va fi fr efect n trimestrul nti de sarcin. Tratamentul cu preparate
tiroidiene a nou-nscutului nu va trata afeciunea. 2. Cretinismul endemic mixedematos are
un tablou clinic clasic de hipotiroidie. Este caracteristic zonelor endemice. Manifestrile
clinice sunt de: hipotiroidie congenital cu mixedem, retard n dezvoltarea scheletului i n
dezvoltarea psihic. Este specific atrofia glandei tiroide. Not: Simptomele acestor dou
forme pot fi prezente la acelai copil. Dozarea fT4 i TSH. Dozarea T3 nu este informativ.
Dozarea T4 , fT4 i TSH permite diferenierea formelor de hipotiroidie: De reinut!
Fiziologic, concentraia TSH-lui i a hormonilor tiroidieni este crescut la nounscui i la
sugari; rezultatele obinute se vor compara cu valorile caracteristice vrstei (anexa 3). TSHul < 20 mU/l este considerat o variant a normalului. Obinerea TSH-lui peste 20 mU/l

necesit confirmare prin dozare repetat. TSH-ul peste 50 mU/l presupune prezena
hipotiroidiei. TSH-ul peste 100 mU/l pune diagnosticul de hipotiroidie. Dac la dozarea
repetat a TSH-lui, la copiii la care iniial TSH-ul a fost 20 50 mU/l, acesta este peste 20, iar
nivelul T4 este sub 120 nmol/l, se indic Levotiroxina. La copiii cu TSH > 50 mU/l se iniiaz
tratamentul cu LT4, fr a atepta rezultatele la dozarea repetat, i se va nceta
administrarea, dac valoarea TSH va fi n norm. n condiii de policlinic este obligatorie
determinarea TSH-lui la 2 sptmni i la 11,5 luni de la iniierea terapiei n scop de
diagnostic diferenial ntre hipotiroidia permanent i cea tranzitorie. La copiii, cu un
diagnostic stabilit de hipotiroidie congenital, la vrsta de 1 an se va confirma diagnosticul
prin ntreruperea LT4 timp de 2 sptmni i prin dozarea TSH i a T4 . Dac valorile obinute
sunt n limitele normei, terapia nu se va relua. Hipotiroidie primar. fT4 sczut, TSH
majorat. Hipotiroidiile secundar, teriar. T4 i fT4 sczui, TSH n norm sau sczut.
Deficit al globulinei de transport a tiroxinei. fT4 i TSH n norm, T4 sczut. La prematuri,
nou-nscui cu o greutate mic i n caz de hipotiroxinemie, dozarea TSH i a T4 se va repeta
pentru a exclude hipotiroidia cu manifestri tardive. 2. Explorri suplimentare: Scintigrafia
glandei tiroide cu I123 sau Th99m. Se va efectua pn la iniierea tratamentului (Levotiroxina
inhib captarea izotopului). La copii nu se va utiliza I131 (poate afecta glanda tiroid sau
alte organe). Modificri depistate: a. Absena captrii izotopului n aplazia tiroidian. Se
confirm prin examenul USG. b. Absena captrii izotopului, dar la ecografie se vizualizeaz
glanda tiroid normal. Se suspect n aceste cazuri: defect al receptorilor TSH, defect al
transportului iodului sau transfer transplacentar de anticorpi blocani materni. Ultima poate
fi diagnosticat prin dozarea anticorpilor la mam i la nou-nscut. c. Absena captrii
izotopului poate fi prezent i n exces iodat. Diagnosticul corect se va stabili prin dozarea
iodului urinar. d. Scintigrafia normal sau care evideniaz tiroida mrit n volum semnific
un deficit de sintez a T4 i a T3, n stadiile de dup captare a iodului. Prin determinarea Tg
se va exclude un deficit al acesteia i diferenierea versus deficitul de peroxidaz i cu
afectarea sintezei hormonilor tiroidieni determinat de antitiroidiene. e. Scintigrafie normal,
la nou-nscui cu hipotiroidie compensat, determinat de anticorpi tireoblocani. USG
glandei tiroide pentru confirmarea aplaziei sau dac la scintigrafia tiroidian nu a fost captat
izotopul. Pentru vizualizarea tiroidei ectopice, datele ecografice nu sunt informative.
Imaginea ecografic normal, dar fr captare la scintigrafie i prezena anticorpilor la
mam i copil permite diferenierea hipotiroidiei tranzitorii (determinat de anticorpi) de alt
cauz de hipotiroidie. Protocol clinic naional hipotiroidia, Chiinu 2008 55 Anti-rTSH
(anticorpi tireoblocani) se vor aprecia la nou-nscuii cu hipotiroidie i la mamele cu tiroidit
autoimun, dar i n cazurile cu anamnez familial pozitiv de hipotiroidie tranzitorie (la
fraii nou-nscutului). Dozarea Tg serice. a. Este sczut n aplazie tiroidian. b. Moderat
sczut sau normal n glanda tiroid ectopic. c. Crescut n defecte de sintez a T4 i a T3
(cu excepia defectelor de sintez a Tg). d. Deoarece nivelul Tg nu corespunde esutului
tiroidian funcional, aprecierea ei nu ntotdeauna permite stabilirea etiologiei hipotiroidiei.
Dac tiroida capteaz izotopul, anticorpii sunt negativi, iar nivelul Tg este sczut etiologia
hipotiroidiei este defectul de sintez a Tg. Iodul urinar se va determina pentru confirmarea
hipotiroidiei tranzitorii determinat de excesul de iod i n timpul examinrii nou-nascuilor i
a sugarilor din zonele endemice. Examenul scheletului cu evaluarea vrstei osoase. Studiul
hrii de osificare tarsocarpoepifizare confirm ntrzierea maturrii scheletului. Se efectuiaz
radiografii i se compar cu atlase ale maturrii osoase normale, cu aprecierea duratei
hipotiroidiei intrauterine. n hipotiroidia infantil se noteaz: a. ntrzierea erupiei i
calcifierii dentare. b. ntrzierea maturrii osoase. c. ntrzierea tarsocarpoepifizar. n

hipotiroidia intrauterin se noteaz de la natere: a. Absena nucleelor de osificare: femural

inferior (apare la 36 de sptmni); tibial superior (38 de sptmni); cuboidal (40 de
sptmni). b. Disgenezia epifizar, carpiana i tarsian: nucleele de osificare apar trziu i
sub forma mai multor puncte de osificare. c. Afectarea oldului: coxa-plana, coxa-vara,
luxaie de old. d. Disgenezie metafizar: corticala oaselor lungi este ngroat, apar linii de
osificare neregulate. e. Dismorfii osoase: vertebrale, baza craniului, ntrzierea pneumatizrii
sinusurilor. f. Densificri osoase. g. Creterea volumului selar. n cazul hipotiroidiei
dobndite a copilului, indiferent de vrsta acestuia, strategia de diagnosticare este cea
aplicat adultului. Sunt totui cteva examene particulare: a. Morfograma (indic aspectul
dizarmonic al copilului). b. Urmrirea curbei de cretere (se ndeprteaz de curba
standard). c. Determinri ale IQ. Testele psihomotorii vor servi i ca punct de reper pentru
supravegherea dezvoltrii acestor copii. Hipotiroidia tranzitorie la copil Hipotiroidia
tranzitorie la nou-nscui este hipotiroxinemia tranzitorie, asociat creterii nivelului TSH-lui
seric. Aceti copii necesit o monitorizare ndelungat pentru confirmarea sau pentru
excluderea diagnosticului. Etiologia. n majoritatea cazurilor, creterea tranzitorie a TSH
este determinat de imaturitatea funcional a sistemului hipotalamohipofizar. Copiii cu risc
de dezvoltare a acestei stri sunt: prematurii (vrsta de gestaie sub 36 de sptmni);
nou-nscui cu greutate mic la natere, hipotrofie intrauterin; nou-nscui cu infecii
virale, bacteriene intrauterine; nou-nscui, ale cror mame n timpul sarcinii, au
administrat antitiroidiene; nou-nscui din mame cu gu endemic, care nu au
administrat preparate de iod n timpul sarcinii; nou-nscui din mame cu afeciuni
tiroidiene (tiroidit autoimun, hipotiroidie). Diagnostic. La etapa de screening este dificil
diferenierea hipotiroidiei congenitale de cea tranzitorie. Dar hipotiroidia tranzitorie, de
obicei, decurge cu o cretere moderat a TSH-lui plasmatic (20 50 mU/l) fa de
hipotiroidia congenital, n care TSH-ul depete 50 mU/l. diferenierea acestor dou stri
este obligatorie n a 2-a etap de screening (la nivel de policlinic), cu determinarea
repetat a nivelului TSH i a T4 la copii. Tratament. Hipotiroxinemia tranzitorie n
majoritatea cazurilor nu necesit tratament. nlturarea cauzei va determina normalizarea
TSH-lui. n cazuri particulare se vor indica preparate tiroidiene pentru o durat scurt de
timp (34 sptmni) n doze corespunztoare vrstei. Caseta 31. Tratamentul hipotiroidiei
congenitale n hipotiroidia neonatal, tratamentul substitutiv trebuie s fie promt i n doz
adecvat. n hipotiroidia neonatal, infantil i n cea juvenil, terapia de substituie trebuie
nceput ct mai curnd posibil, altfel ansele unei dezvoltri intelectuale i somatice normale
sunt mici. Tratamentul de substituie dureaz toat viaa. Regula general este de a
administra doze care s menin T4 seric la jumtatea superioar a limitelor normale. Se
ncepe cu LT4 n doze de 1015 g/kg/zi n primele 6 luni, apoi se ajusteaz doza la intervale
de 46 sptmni n urmtoarele 6 luni i la 23 luni, ulterior. n formele severe tratamentul
se va ncepe cu doze mici, nu mai mult de 25 g/zi, cu cretere la fiecare 710 zile, pn la
atingerea dozei optime. Un tratament corect asigur o dezvoltare intelectual normal.
Suprevegherea tratamentului se face prin dozri periodice ale TSH, T4 , prin urmrirea
maturrii osoase, a curbei de cretere i, mai ales, a parametrilor dezvoltrii intelectuale.
Astfel: Dozarea T4 i a TSH la 2 luni; dup obinerea eutiroidiei la fiecare 612 luni.
Aprecierea curbei de cretere la fiecare 612 luni. Determinarea vrstei osoase anual.
n hipotiroidia dobndit n copilrie, principiile i mijloacele de tratament sunt identice cu
cele ale hipotiroidiei la adult. Criteriul de apreciere a eficacitii tratamentului este nivelul
normal al TSH seric. Protocol clinic naional hipotiroidia, Chiinu 2008 57 n hipotiroidia
hipofizar sau hipotalamic cunoscut sau suspectat, substituia tiroidian nu trebuie

instituit pn n momentul n care nu a fost apreciat funcia corticosuprarenalelor i iniiat

tratamentul cu Hidrocortizon. Insuficiena corticosuprarenalian acut poate fi precipitat de
o cretere a ratei metabolice i de un clearance crescut al glucocorticoizilor. Doza de
substituie este de 22,5 g/kg/zi. Criteriul de apreciere a tratamentului adecvat este nivelul
normal de T4 . Se va ine cont de faptul c nivelul T4 revine la norm peste 12 sptmni,
iar TSH-ul peste 34 de sptmni de la iniierea terapiei de substituie. La necesitate, se
vor asocia la tratament preparatele antianemice, antirahitice, vitamine. Prognosticul
depinde de: vrsta, nceputul tratamentului i de doza adecvat de LT4. Terapia iniiat la
timp permite dezvoltarea normal a copilului. Ineficiena tratamentului poate fi
determinat de: necompliana prinilor la tratament; calitatea joas a medicamentului;
doza insuficient; amestecurile pentru copii care conin soia sau fibre; medicamente (fier,
calciu); malabsorbie; degradare intens a tiroxinei (anticonvulsivante). Tabelul 14. Dozarea
Levotiroxinei n tratamentul hipotiroidiei congenitale Vrsta g/zi g/kg/zi 0-3 luni 15-50 10
15 prematuri 8-10 3-6 luni 2550 810 6-12 luni 5075 68 1-3 ani 75100 46 3-10 ani 100
150 34 10-15 ani 100150 24 peste 15 ani 100200 23 Tabelul 15. Supravegherea copiilor
cu hipotiroidie Investigaie Parametru Termen (timp) Examen clinic Talie, apreciere a
creterii, dezvoltarea psihomotorie La fiecare 13 luni n timpul primului an de via, ulterior,
la fiecare 612 luni Examinri paraclinice TSH, T4 sau fT4 la 2 i la 4 sptmni de la iniierea
tratamentului la fiecare 12 luni, n primele 6 luni de via la fiecare 34 luni, ntre 6 luni i 3
ani de via la fiecare 612 luni pn la finalizarea creterii Protocol clinic naional
Hipotiroidia, Chiinu 2008 58 Aceste intervale se pot modifica n cazul de complian
sczut, valori anormale obinute sau la modificarea dozelor. T4 i TSH se vor doza la 4
sptmni dup fiecare modificare a dozelor Radiografie a scheletului Vrsta osoas Anual
Teste de evaluare a gradului de dezvoltarea psihointelectual Aprecierea dezvoltrii
psihointelectuale Primul la 11,5 ani, apoi la 5 ani, la necesitate, mai devreme Tratament de
substituie Doze in
iduale Permanent Scopul terapiei: meninerea T4 seric la 130150 nmol/l, fr a trece n
hipertiroidie i nivelul TSH sub 10 mU/l. C 2.2.3. Hipotiroidia la vrstnic Caseta 32.
Hipotiroidia la vrstnic Vrstnicii cu hipotiroidie reprezint o categorie dificil att din punct de
vedere al stabilirii diagnosticului, ct i terapeutic. Manifestrile de hipotiroidie sunt atribuite,
de obicei, unor boli cronice, depresiilor, folosirii medicamentelor sau a altor factori. Un alt
impediment n managementul acestor bolnavi sunt afeciunile asociate i necesitatea tratrii
acestora. De cele mai multe ori diagnosticul de hipotiroidie la btrni este ntrziat. Cauzele
hipotiroidiei primare la btrni sunt mai frecvent: tiroidectomia total sau subtotal;
antitiroidienele de sintez; radioterapia n regiunea cervical; medicamentele
(Amiodarona, preparatele de iod, utilizarea n exces a antisepticelor cu iod); forma atrofic
a tiroiditei autoimune; fumatul (n special, n prezena bolilor autoimune tiroidiene);
factori greu clasificabili (hiponatriemia de origine necunoscut, creatininfosfokinaza
majorat, majorarea lactatdehidrogenazei, macrocitoza sau anemia). Tabloul clinic are
urmtoarele particulariti: debut lent, progresiv. manifestri multiple i nespecifice, care
ntrzie stabilirea diagnosticului i, respectiv, nceputul tratamentului, care la rndul lor
comport un risc nalt de complicaii. manifestrile clasice de hipotiroidie pot fi absente, iar

unele dintre ele (oboseala, intolerana temperaturilor joase, tegumente uscate, inapeten,
tulburri de auz i intelectuale, manifestrile cardiace) sunt puse n seama procesului de
mbtrnire. frecvente la btrni sunt manifestrile neurologice, ca afectarea funciei
cerebelului, neuropatia, tulburri psihice (ca depresia), tulburri de comportament i
cognitive. deseori la vrstnici este prezent hipotiroidia subclinic, cu risc de progresie spre
hipotiroidie manifest i de agravare a patologiei cardiovasculare, frecvent la aceast
vrst. Protocol clinic naional hipotiroidia, Chiinu 2008 59 Examenul de laborator i cel
imagistic la vrstnici este foarte important n stabilirea diagnosticului, modificrile fiind
aceleai ca i n alte categorii de vrst. Scderea concentraiei hormonilor tiroidieni, n
prezena unui TSH n norm, necesit excluderea afeciunilor ,,netiroidiene ca: bolile
hepatice, cardiace, cerebrovasculare, tumorile maligne care decurg cu scderea nivelului
seric al T3 i, mai rar, al T4 . De asemenea, Fenitoin, Carbamazepin, Fenobarbitalul pot
determina scderea fT4 i/sau a T3 , neinfluennd TSH-ul. Tratamentul presupune unele
precizri: Sensibilitate crescut la aciunea hormonilor tiroidieni. Supradozarea
preparatelor tiroidiene apare mai frecvent la vrstnici, determinnd i modificri
cardiovasculare. Prezena altor boli care trebuie tratate permanent sau periodic. Doza de
LT4 la vrstnici este mult mai mic (cu 2040%), 0,9 g/kg. Doza iniial nu trebuie s
depeasc 25 g pe zi, timp de 46 sptmni, apoi dup controlul TSH se va majora doza
(la necesitate). TSH-ul se va doza la fiecare 3 lun, dup iniierea terapiei, i la fiecare 6
luni, dup atingerea eutiroidiei. Tratamentul hipotiroidiei asociat cu cardiopatia ischemic:
Terapia se va ncepe cu doze minime, iar titrarea dozelor lent, progresiv, innd cont
att de statusul hormonal, ct i de indicii cardiovasculari (TA, FCC, ECG). Se va ine cont de
asocierea altor preparate. n cazul infarctului miocardic, preparatul se va anula pentru
cteva zile, cu reluarea administrrii n doze mai mici i cu o monitorizare mai strict.
Optim n tratamentul hipotiroidiei la btrni rmne a fi Levotiroxina. Unul dintre parametri
de monitorizare a tratamentului de substituie, la pacienii vrstnici i la cei cu afeciuni
cardiace coexistente, sunt indicii de timp sistolic (perioada de preejecie i timpul de
propagare a undei pulsului). C.2.2.4. Hipotiroidia subclinic Caseta 33. Semnificaia clinic i
diagnosticul hipotiroidiei subclinice Diagnosticul Hipotiroidia subclinic, numit i
asimptomatic sau infraclinic, este definit prin majorarea TSH peste 4 mU/l confirmat
prin dozare repetat peste 1 lun i printr-un nivel normal al fT4 n prezena sau n absena
manifestrilor clinice. Se exclud cazurile de majorare a TSH-lui determinate de boli
extratiroidiene (boli renale) sau de factori care interfereaz cu dozarea TSH-lui (la
persoanele care beneficiaz de tratament sau de investigaii cu anticorpi monoclonali sau cu
patologii asociate, cu prezena factorului reumatoid). Se va ine cont i de posibilitatea
majorrii TSH-lui n insuficiena corticosuprarenalian netratat, adenoame hipofizare

secretante de TSH (n ultimul caz T4 va fi crescut). Dozarea Anti-TPO poate fi inclus n

diagnosticare, valoarea lor pozitiv fiind un factor de prognostic n dezvoltarea hipotiroidiei
manifeste. Alte examinri nu sunt necesare pentru confirmarea diagnosticului.
Manifestrile clinice Repercusiunile clinice ale hipotiroidiei subclinice sunt: Efectele
asupra cordului sunt infraclinice i constau n alterarea funciei diastolice i a contractilitii
la efort, reversibile la tratament. Hipotiroidia subclinic poate fi considerat un factor de risc
cardiovascular, dac TSH-ul depete 10 mU/l. Repercusiunile neuropsihice nu sunt
constante. Pot aprea disfunciile cognitive, depresia. Manifestrile caracteristice apar la
TSH peste 10 mU/l. Manifestrile neuromusculare sunt infraclinice. Efecte asupra
sistemului osos nu au fost evideniate. Repercusiunile biologice constau n modificri ale
profilului lipidic, cu creterea colesterolului total i a LDL-colesterolului, parial reversibile n
decursul tratamentului. n sarcin, depistarea TSH-lui peste 3 mU/l oblig monitorizarea
mai strict a funciei tiroidiene cu repetarea TSH-lui la 1 lun i cu dozarea Anti-TPO.
Hipotiroidia subclinic se asociaz cu un risc crescut de hematom retroplacentar,
prematuritate i cu detres respiratorie neonatal. Caseta 34. Depistarea hipotiroidiei
subclinice Depistarea activ sistematizat nu este necesar. Este recomandat la
persoanele din grupul de risc: femeile peste 60 de ani, cu antecedente tiroidiene;
prezena anticorpilor antitiroidieni; antecedentele de intervenie chirurgical, radioterapia
regiunii cervicale; tratamentele cu medicamente, care comport risc de afectare a tiroidei:
Amiodaron, sruri de Litiu, Interferon-. Tabelul. 16 Cauzele hipotiroidiei subclinice [18]
Endogene Exogene Tiroidita cronic autoimun (factori de risc: istoricul familial i personal
de boli autoimune, sindromul Down, sindromul Turner) Tiroidita subacut, tiroidita post
partum Boli infiltrative: amiloidoz, sarcoidoz, hemocromatoz, tiroidita Riedel, SIDA,
limfom primar tiroidian Tiroidectomia, radioiodterapia Medicamente: iodul i preparatele
ce conin iod, Amiodaron, substanele de contrast, sruri de Litiu, Interferonul-,
Etionamida, sulfonilamidele, sulfoniluree Terapia inadecvat a hipotiroidiei manifeste (doza
mic, necompliana), interaciuni medicamentoase (preparate de fier, de calciu carbonat,
dieta cu soia i fibre), malabsorbia Protocol clinic naional hipotiroidia, Chiinu 2008 61
Caseta 35. Tratamentul hipotiroidiei subclinice [18] Beneficiul tratamentului hipotiroidiei
subclinice depinde de valoarea iniial a TSH, de contextul clinic, biologic i de cel
terapeutic, i de riscul de trecere n hipotiroidia manifest. Se disting 3 situaii: Risc nalt
de evoluie n hipotiroidie manifest (TSH > 10 mU/l i/sau prezena Anti-TPO). Tratamentul
este recomandat. Risc sczut de evoluie n hipotiroidie manifest (TSH < 10 mU/l i
absena Anti-TPO). Se recomand monitorizarea TSH-lui la 6 luni, apoi anual. Situaia
intermediar (TSH ntre 4 i 10 mU/l): iniierea tratamentului este discutabil n funcie de:
prezena Anti-TPO sau a semnelor clinice evocatoare de hipotiroidie (risc intermediar de

evoluie la hipotiroidia subclinic); prezena hipercolesterolemiei. De elecie este

Levotiroxina n doze mici, cu cretere progresiv, i vizeaz normalizarea TSH-lui.
Tratamentul n sarcin este justificat, dac TSH-ul depete 4 mU/l. Obiectivul este
meninerea TSH < 2,5 mU/l.