HIPOTIROIDISMUL

Hipotiroidismul este definit drept incapacitatea tiroidei de a sintetiza, secreta si elibera in

circulatie hormonii tiroidieni in cantitatile necesare organismului.

Aceasta stare de activitate redusa a tiroidei atrage dupa sine aparitia mai multor
modificari la nivelul proceselor fiziologice. Cea mai importanta este reducerea
metabolismului, dar exista si alte modificari precum cresterea in greutate, intoleranta la
frig si, in unele situatii, tulburari de fertilitate.

● CAUZELE APARIȚIEI HIPOTIROIDISMULUI

Hipotiroidismul consta intr-un sindrom clinic si paraclinic, determinat de productia,

secretia si eliberarea insuficienta (sau, in anumite cazuri, chiar absenta) a hormonilor
tiroidieni T3 si T4. Aceasta hipoactivitate (sau inactivitate) poate avea mai multe cauze,
insa cea mai des intalnita si cunoscuta dintre ele este tiroidita autoimuna, denumita si
tiroidita Hashimoto (tiroidita autoimuna hipotiroidism).

1. Tiroidita autoimuna - anumiti anticorpi secretati de organism (ATPO si ATG)

confunda structurile tiroidiene cu unele inamice (non-self) si, astfel, incep sa se
lege de ele si sa comande distructia lor. In timp, tesutul tiroidian viabil se reduce
si, astfel, secretia hormonala este diminuata.
2. Tiroidectomia (indepartarea chirurgicala a tiroidei) - cauza ce conduce la lipsa
completa de sinteza si secretie hormonala si necesita substitutie
medicamentoasa permanenta;
3. Expunere la radiatii in zona gatului - atat ca urmare a tratamentului cu iod
radioactiv, cat si in urma radioterapiei;
4. Tulburari la nivelul hipofizei si/sau tijei pituitare - in acest fel, hormonul de
stimulare a sintezei de hormoni tiroidieni este in cantitati insuficiente;
5. Hipotiroidismul congenital - lipsa completa a tiroidei din nastere;
6. Alte cauze temporare - iodul in exces sau in cantitati insuficiente, anumite
tratamente medicamentoase, tiroidite virale sau bacteriene.
● SIMPTOME HIPOTIROIDISM

Hormonii tiroidieni detin numeroase roluri la nivelul organismului si, astfel, mentin buna
functionare a acestora. Un dezechilibru la nivel fiziologic, fie si temporar, poate atrage
dupa sine mai multe tulburari, identificabile prin semne si simptome specifice.
Astfel, tabloul clinic din hipotiroidism include manifestari precum:
 Gusa (marirea in volum a tiroidei) - vizibila ecografic sau, in unele cazuri, chiar cu
ochiul liber;
 Crestere in greutate;
 Oboseala marcata;
 Intoleranta la frig;
 Bradicardie (scaderea frecventei cardiace);
 Piele uscata;
 Par si unghii friabile;
 Constipatie;
 Tulburari menstruale;
 Dislipidemie;
 Stari depresive inexplicabile.
Manifestarile variaza de la o persoana la alta, atat in functie de caracteristicile
particulare ale acesteia, cat si in functie de gradul de severitate al hipofunctiei tiroidiene.

● DIAGNOSTICUL

Pentru a putea diagnostica o patologie a tiroidei precum hipotiroidismul (si cauza de declansare
a acestuia) sau, pur si simplu, pentru a evalua periodic starea de functionare a tiroidei, se
recomanda efectuarea unor analize de sange ce includ:
 Nivelul hormonilor tiroidieni T3 si T4;
 FreeT4 - un parametru mai sensibil decat T4 si adesea preferat in setul de analize;
 TSH (hormonul de stimulare a tiroidei) - acesta creste sau scade in opozitie cu nivelul
hormonilor tiroidieni; atunci cand acest lucru nu se intampla, poate indica o patologie
hipofizara;
  Anticorpii ATPO (anticorpi antitireoperoxidaza) si ATG (anticorpi antitireoglobulina) - utili
in obtinerea sau infirmarea diagnosticului de tiroidita autoimuna.
In hipotiroidism, setul de analize va include adesea un nivel scazut de T3, T4 si freeT4, un nivel
crescut al TSH si, in cazul in care etiologia este de tip autoimun, ATPO si/sau ATG pot fi sugestiv
crescuti.
Anumite analize cheie modificate sunt un bun indicator al patologiei tiroidiene prezente, insa
pentru obtinerea unei certitudini, este necesar si un examen imagistic (in cazul tiroidei,
ecografia).
Ecografia tiroidiana este un examen imagistic simplu, nedureros, rapid, ieftin si care poate
evidentia modificari structurale de la nivelul tesutului (ex: in cazul tiroiditei autoimune, distructia
tisulara ca urmare a invaziei de autoanticorpi).

● TRATAMENTUL HIPOTIROIDISMULUI

Indiferent de cauza de instalare a hipotiroidismului (tiroidita Hashimoto, iradiere etc.),

nivelul hormonal scazut trebuie reglat. Acest lucru se realizeaza prin asigurarea
aportului de hormon tiroidian pe cale exogena (exterioara), mai precis medicamentoasa.
Medicamentul de electie ce inlocuieste hormonul tiroidian secretat de catre organism
este levotiroxina. Doza in care se administreaza aceasta si durata tratamentului trebuie
recomandate si stabilite intotdeauna de catre medicul endocrinolog.
In unele cazuri, administrarea poate fi temporara (ex: in cauzele temporare de
hipotiroidism). In alte situatii, mai frecvent, administrarea va fi necesara pe tot parcursul
vietii.
In concluzie, hipotiroidismul este o stare patologica tiroidiana ce poate aparea la un
procent destul de mare al populatiei si este capabil sa interfereze cu o multitudine de
procese fiziologice ale organismului. Fertilitatea poate fi afectata de un nivel scazut al
hormonilor tiroidieni si, astfel, o femeie care incearca sa ramana gravida si prezinta
dificultati in acest sens trebuie intotdeauna sa ia in considerare posibilitatea unui
hipotiroidism. Cu ajutorul tratamentului, acesta poate fi corectat si calitatea buna a vietii
poate fi restabilita.