RECOLTAREA PRODUSELOR SANGUINE ȘI A ALTOR PRODUSE PATOLOGICE

Recoltarea sângelui se face printr-un sistem de vacuum, sau seringi și ace de unică folosință.

Condițiile unei bune recoltări

- Sângele pentru analize este bine să se recolteze după o perioadă de post de maxim 12 h
sau minim 4h.
- După o perioadă de 12h de repaos (efort redus)
- Orele de recoltare sunt de preferință dimineața între orele 7-9, sau la nevoie oricând.
- Se recoltează prin puncție venoasă, arterială, sau capilar

Recoltarea VSH-ului (viteză sedimentare hematii)

Se recoltează pe eprubetă cu dop negru fără stază venoasă. În eprubetă avem 0,4 ml citrat de
sodiu, care se completează cu 1,6 ml sânge.
După recoltare se agită ușor pentru a se amesteca citratul cu sângele ca să împiedice
coagularea.

Recoltarea hemoleucogramei
Hemoleucograma – se recoltează pe eprubetă (vacutainer) cu capac mov când se aspiră în
eprubetă 2-3 ml, care vine în contact cu o soluție de EDTA, sau citrat de sodiu pentru coagulant.
(se balansează puțin eprubeta, nu se agită, pentru a se putea îmbina cu anticoagulantul.

Tehnica recoltării eprubetei pentru biochimie

Este o eprubetă simplă, fără anticoagulant în care se recoltează analize ca: glicemie, uree
sanguină, creatinină sanguină, TGO-TGP (AST-ALT), electroforeza, bilirubină totală
directă/indirectă, ionogramă (ioni de sodiu, sodiu+natriu, calciu 2+, potasiu, magneziu 2+, clor-),
antigen B și C (pentru hepatită), RPR (sifilis), RBW, VDRL, sideremie, PCR (proteină reactivă),
marcări tumorali (CEA – antigen carcinoembrionar), AFP (alfa feto proteina), colesterol,
trigliceride, troponina (se pozitivează în infarct miocardic acut), CK (creatinkinaza), CK MB
(enzime cardiace, care se recoltează tot pentru infarctul miocardic acut, sau în traumatisme ale
mușchilor).
Recoltarea coagulogramei
Se recoltează pe eprubetă cu dop albastru, ce conține anticoagulant (oxalat, sau citrat 0,5 ml,
care se completează cu 4,5 ml sânge. După recoltare se balansează ușor pentru a se amesteca
cu anticoagulantul.
Se recoltează analize ca: fibrinogen, timp de protrombina QUICK, AP (activitatea protrombinică),
APTT, INR.

Recoltarea pentru grupă și RH

Se recoltează o eprubetă cu capac mov și una roșie. Recoltarea se face înainte de
administrarea altor medicamente, înlocuitor de plasmă: dextran, rheomacrodex, gelaspan.

Recoltarea sangelui capilar

Se face pe o lamă de sticlă. Prima picătură se șterge, iar sângele trebuie să iasă spontan.
Acest sânge este folosit pentru frotiuri sanguine, când trebuie să avem o picătură groasă,
consistentă de sânge pentru numărarea manuală a hematiilor, trombocitelor, a leucocitelor, dar
în mod special forma lor.
TS – TIMP DE SÂNGERARE
TC – TIMP DE COAGULARE
Tot din sângele capilar se poate determina pe lamă RH.

Recoltarea sângelui arterial

Se face pentru determinarea gazelor sanguine: oxigen, dioxid de carbon, dar și a calciului liber
(ionic), dar și determinarea PH.
Tehnica puncției venoase

▪ Recoltarea cu sistemul vacum tainer

Se pregătesc eprubetele etichetate, materialele necesare (garou, tampon cu dezinfectant, cutie
în care se pun eprubetele recoltate, holder și acul steril special pentru recoltare cu 2 capete,
mănuși de protecție.
Se leagă garoul, se alege o venă, care nu ar putea pune probleme la puncționare și se
dezinfectează. Se înșurubează capătul liber al acului la holder în dispozitivul special. Se
pregătește mâna dreaptă și se stabilizează holderul în poziția corectă. Înainte de a introduce
tubul, se apucă manșonul holderului cu degetul arătător și mijlociu, iar cu degetul mare se
împinge eprubeta de vacutainer în holder (atenție că va exista o tentativă de respingere a
eprubetei din cauza presiunii exercitate de sânge).
Se recoltează pe rând, în ordinea corectă, eprubetele pe care le avem de recoltat.

Recoltarea sângelui pentru hemocultură

Hemocultura – se recoltează dacă există suspiciune din primele ore de internare (de obicei
când temperatura depășește 39°C și înaintea începerii tratamentului cu antibiotice.
Materiale necesare:
- Tampoane de vată
- Soluții antiseptice
- Garou
- Seringi
- Dispozitive cu medii de cultură
- Mănuși chirurgicale
Se utilizează sisteme închise de recoltare pentru germenii anaerobi.
Înainte de înlăturarea sângelui,în dispozitivul pentru hemocultură se va fi dezinfectat dopul, la fel
și după transferarea sângelui în recipient. Se pune un tampon, sau o compresă sterilă, se
fixează cu leucoplast și se introduc 10 ml de sânge pentru adult și 12 ml de sânge pentru copil.
Întotdeauna raportul mediu de sânge trebuie să fie de la 1 la 10. Se pot recolta 2-3 hemoculturi
la jumătate de oră.
Se etichetează și se trimit la laborator, sau se țin într-un mediu cu temperatură constantă de
37°C.
Recoltarea urinei
Urina se recoltează în scop diagnostic.
Pentru determinarea bacteriilor – urocultura/sumarul de urină
Albuminurii și glicozurii – prezența albuminei și glucozei în urină
Proba Addis Hamburger – amilazuriii, corpi atomici, ionogramă urinară.

Materiale necesare:
- Dispozitive speciale pentru urină
- Mănuși sterile
De preferat se recoltează dimineața după ce bolnavul se trezește și își face toaleta genitală,
primul jet se lasă să curgă în wc și fără a opri jetul urinar se recoltează (maxim 100 gr), pentru a
nu greși tehnica de recoltare.
Se etichetează produsul și se trimite la laborator în maxim 2 ore.
Dacă pacientul nu poate urina, se recoltează cu ajutorul sondajului urinar, în condiții perfecte de
asepsie.

Valori normale:
Densitatea urinară:
- 1003-1030
- 4,6 – 4
În mod normal nu conține glucoză, hematii și are culoarea galben ca lămâia. Poate conține
săruri acide ca oxalații, acid ureic, fosfați sau săruri alcaline cum ar fi carbonații. Mai poate
conține leucocite în număr mic.

Recoltarea urinei pentru proba Addis Hamburger

- Se recoltează urina pe 24h
- Pacientul se va trezi la ora 4 dimineața și va urina în wc
- În următoarele 3h nu se vor consuma lichide și va sta în repaos. La ora 7 toată urina ce
va fi eliminată va fi colectată într-un recipient curat și se va trimite la laborator.
- La laborator pot exista valori crescute în boli ca Lupus, TBC renal, sau glumeronefrită
(pot exista hematii între 100-1000/min și leucocite până la 2000/min.
- Este o metodă de depistare a hematiilor în urină.
Recoltarea lichidului LCR (lichid cefalorahidian)
- Se face în anumite boli neurologice pentru diagnosticul meningitelor sau cauzelor
neinfecțioase, care pot declanșa un sindrom meningian, sau pentru a ajuta la punerea
unui diagnostic în cazul unor boli neurologice.
- Se poate recolta în orice moment al zilei, dar înainte de administrarea de antibiotice.

Materiale necesare:
- Ace speciale pentru puncție rahidiană
- Tampoane
- Comprese sterile
- Soluții dezinfectante
- Mănuși sterile
- Recipiente sterile pentru recoltare

Recoltarea se face prin puncție rahidiană de către medic, ajutat de 1-2 asistente.
Puncția se face în regiunea lombară, pacientul fiind așezat în decubit lateral, susținut de
infirmieră, sau asistentă.
Dacă pacientul nu cooperează se poate administra un sedativ. Pacienții comatoși vor fi așezați
în decubit lateral susținut, cu genunchii îndoiți strâns și cu bărbia la piept.
Se spală locul puncției cu apă și săpun apoi se dezinfectează cu alcool de 70°C.
După 3-5 minute va fi din nou șters cu soluție de alcool iodat, după care se va șterge iar cu un
tampon îmbibat în alcool.
Medicul își pune mănușile sterile și efectuează puncția rahidiană recoltând 10-15 ml de lichid în
caz de suspiciune de meningită purulentă și 6-8 ml în alte afecțiuni.
La copii se recoltează 2-6 ml.
În cazul în care pacientul este hipotensiv, se recoltează 3 maxim 5 ml.
Este indicat să fie transportat la laborator imediat, dar dacă transportul durează mai mult să fie
pus în gheață.

Aspectul lichidului poate fi:

- clar, sau ușor opalescent în meningite virale
- clar, cu presiune crescută, dar câteva elemente diferite în meningită acută, TBC, LCR
- tulbure opalescent în meningita bacteriană
- predomină albuminorahia crescută, glucoza scăzută și culturi negative pe medii
obișnuite.
Reacția Pandy – este o reacție de determinare calitativă a proteinelor. În mod normal lichidul
este clar, în condiții patologice devine opalescent, sau chiar tulbure lăptos.
În accidentele vasculare aspectul LCR poate fi roz până la roșu strident ceea ce înseamnă că
patologia neurologică este întinsă.

Recoltarea exudatului faringian

Se face pentru diagnosticul infecțiilor respiratorii, bacteriene, sau de altă natură, sau pentru
stabilirea antibioticului.
Se recoltează dimineața pe nemâncate și fără a se spăla pe dinți, sau folosi apă de gură, fără a
fuma, înainte de punerea protezei și înainte de începerea tratamentului cu antibiotic.
Materiale necesare:
- tampoane sterile speciale
- mediu de cultură
- spatulă
- mănuși sterile
- mască

Pacientul va fi așezat pe scaun în dreptul unei surse de lumină, este rugat să deschidă gura
pentru a vizualiza locul amigdalitei. I se va cere să vocalizeze când asistenta va recolta cu
mișcări simple și rapide, atingând tamponul de zonele amigdaliene, fără a atinge baza limbii, sau
dinții. Proba se va introduce în eprubetă, se etichetează și se trimite în maxim 2h la laborator.
În situația în care transportul depășește mai mult de 2h, se va recolta pe un mediu conservat.

Recoltarea secreției nazale

Se face în cadrul serviciilor orl. Se pot recolta în orice moment al zilei, dar înainte de începerea
tratamentului cu antibiotic.
Materiale necesare:
- speculum nazal
- tampoane speciale înmuiate în ser fiziologic steril
- lamele sterile de plastic
- mănuși sterile
Cu ajutorul speculumului se introduce tamponul în fosa nazală pentru a recolta secrețiile cu
mișcări ușoare de rotație, fără a traumatiza mucoasa.
Eprubeta recoltată se etichetează și se trimite la laborator în maxim 2h. Dacă perioada de la
recoltare până la prelucrare depășește mai multe ore se poate recolta pe un mediu conservat.
După identificare tratamentul se face conform antibiogramei.

Examenul sputei
Se face pentru identificarea și diagnosticul unei infecții a tractului respirator.
Sputa este un amestec de salivă cu secreții nazofaringiene și bronhoalveolare exteriorizate în
urma efortului de tuse.
Se recoltează dimineața pe nemâncate, înainte de spălarea dinților, fără a se consuma lichide,
apă de gură, fără a fuma, sau a pune proteza și înainte de începerea tratamentului cu
antibiotice.
Materiale necesare:
- recipiente (cutie sterilă petri)
- mănuși sterile
- apă pentru clătirea gurii după ce pacientul a expectorat
Pacientul trebuie să expectoreze nu să scuipe. În cazul în care se suspectează TBC pulmonar,
recoltarea se va face în 2 recipiente sterile închise cu capac, care se vor eticheta și se vor
trimite la laborator pentru examenul microscopic, dar și pentru cultura în maxim 2h. Dacă
depășește 2h, până la 24h, se recoltează pe un mediu cu conservant.
De regulă se recoltează 5-10 ml de secreție bronhopulmonară (aprox o linguriță)

Recoltarea vărsăturilor
Se recoltează când vărsătura are loc.
Materiale necesare:
- două tăvițe renale
- mușama, aleză, prosop
- pahar cu apă, sau soluție aromată și un recipient de recoltare.
De preferat este să se îndepărteze proteza dacă există, iar în timpul vărsăturii pacientul trebuie
susținut în decubit dorsal, eventual cu mâna pe frunte. Conținutul vărsăturii trebuie arătat
medicului de gardă/curant și o parte trebuie trimisă la laborator pentru determinări în caz de
intoxicații accidentale, intoxicații alimentare, boli infecțioase, stenoze pilorice, ocluzii intestinale.
Vărsăturile pot fi:
- după conținut: alimentare, mucoase, apoase, biliare, purulente, sangvinolente
- după miros: fad, acru, fecaloid, sau unt rânced

Recoltarea lichidului gastric

Se recoltează dimineața pe nemâncate.
Materiale necesare:
- sondă einhorn
- seringi gradate 50-60 ml
- pense
- soluție de sulfat de mg concentrație 40% (30-50 ml)
- apă distilată rece
- șorț
- tăvițe renale
- recipiente pentru colectarea produselor
- stative
- mănuși sterile
Se face toaleta gurii pacientului și se introduce sonda einhorn în stomac, se aspiră lichidul de
stază cu o seringă de 50 ml, apoi se spală stomacul cu 100-200 ml apă distilată sterilă și se
aspiră imediat, apoi se controlează PH-ul.
Lichidul recoltat se etichetează și se trimite la laborator.
La examenul microscopic al acestui lichid se observă că este un lichid clar de culoare galben
deschis.
Examenul microscopic se face pentru:
- depistarea unor eventuali paraziți
- aspectul epiteliului
- depistarea unor bacterii
Recoltarea lichidului duodenal

Lichidul duodenal este un amestec de lichid gastric cu secreție duodenală, secreție pancreatică,
bilă, care are un PH alcalin. Se face pentru depistarea infecțiilor biliare.
Tehnica este similară cu tubajul gastric cu completarea că după ce sonda a trecut în duoden
(diviziune 70-75) și se recoltează un eșantion de lichid duodenal.
În absența lichidului duodenal se face o mică spălătură cu 10 ml apă distilată sterilă, care va fi
aspirată și utilizată pentru examen de laborator.
Dacă lichidul extras este tulbure și foarte încărcat, se introduce pe sondă 30-50 ml soluție sterilă
de sulfat de magneziu 40% încălzită la 30-37°C.
Se pansează sonda și după 5-10 min se începe recoltarea lichidului într-o serie de eprubete
sterile.
Prima parte a recoltării este reprezentată de bila A coledociană care are o culoare galbenă
limpede, sau ușor opalescentă.
Partea a doua a recoltării este reprezentată de bila B veziculară, care apare după 15-20 min,
fiind un lichid mai vâscos brun.
Partea a treia a recoltării, este reprezentată de bila C hepatică, care are o culoare galben
deschis.
Pentru cele 3 recoltări sunt necesari 10 ml, iar la bila B se pot recolta până la 20 ml.
Se efectuează examenul microscopic și macroscopic (aspect celule epiteliale conținute,
leucocite, paraziți, bacterii)

Recoltarea materiilor fecale

Se face pentru: coprocultură, hemoragii acute (pierderi în cantitate mică, ascunse), examen
coproparazitologic.
Se recoltează în orice moment al zilei. Pentru coprocultură înainte de începerea unui tratament
cu antibiotic.
Materiale necesare:
- se recoltează în coprocultoare de unică folosință prevăzute cu mediu de cultură
- mânuși de unică folosință
- șervețele umede
- alte materiale folosite după toaletă/eliminarea scaunului
Recoltarea se face din scaunul emis spontan, într-un recipient coproparazitologic steril, sau cu
un tampon montat direct în rect.
La sugari se poate face direct pe scutecul sterilizat .
Tamponul se descarcă prin agitare în recipientul de recoltare cu 1-3 ml de apă distilată, după
care se pune capacul, se etichetează și se trimite la laborator..
La purtătorii de germeni implicați în afecțiunile enterale se poate administra un purgativ 3 zile
consecutive pentru a avea scaun și a se putea recolta eșantioane din materiile fecale pentru
coprocultură.

Recoltarea pentru hemoragii acute (Reacția Adler)

Înainte de recoltare pacientul trebuie să țină 3 zile un regim alb cu lapte și făinoase, fără carne,
care să conțină sânge, fără fructe, legume verzi, cacao și ciocolată.
Se verifică dacă pacientul prezintă epistaxis, gingivoragii și nu se fac extracții dentare.
Nu se administrează preparate pe baze de fier.

Recoltarea pentru examen coproparazitologic

Se recoltează în orice moment al zilei. Pacientul poate avea scaun la plosca curată și
dezinfectată din care se va recolta într-un recipient cu spatulă 10-15 părți din locuri diferite din
scaun pentru a putea depista eventualii paraziți.
Dacă se recoltează la copii pentru oxiuri, trebuie să se recolteze și de sub unghii, în principal
dimineața înainte de a merge la toaletă și mâinile de fiecare dată.
Recoltarea exudatelor, transudatelor și a colecțiilor inchise
Se efectuează pentru studiul microscopic, macroscopic, biochimic, bacteriologic al bacteriilor din
colecții.
Materiale necesare:
- ace pentru puncție
- seringi
- tampoane sterile
- eprubete sterile
- comprese
- soluții antiseptice
- pense
- mănuși
- medii de cultură
Unele lichide recoltate pot fi:
- scrofibroase: se pot coagula. Se va recolta în eprubete cu anticoagulant, citrat de sodiu,
soluție 3,8%
Se dezinfectează zona unde urmează puncția, apoi se recoltează.
Se recoltează 10-20 ml lichid pleural și peritoneal și 10 ml colecție purulentă pentru a fi studiat.

Reacția Rivalta
Este un test de diferențiere a exudatelor.
Într-un pahar conic cu 100 ml apă distilată și 2 picături de acid acetic se picură lichidul de
cercetat cât mai aproape de suprafața apei.
Dacă reacția este pozitivă avem un exudat când se formează o serie de nori albi albăstrui
asemănători fumului de țigară.

Transudatele
Sunt clare, incolore, cu densitate de 1010-1018, presiune totală între 0,5-3 coagularea este
absentă și atunci reacția este negativă.

Exudatele
Sunt opalescente, uneori fatide, cu densitate între 1018-1025, presiune cu valori de la 3 la 8,
coagularea prezentă, celule între 500-40.000mm. Hematii în număr variabil, leucocite în număr
mare, glucoză de la 50 la 100 și celule endoteliale relativ prezente, alte tipuri de pleurezii și chiar
diferite afecțiuni reumatice, sau ciroză hepatică și sindrom de hipertensiune.
Recoltarea puroiului
Este un amestec de germeni, leucocite, elemente celulare ale țesutului de unde provine abcesul,
restul de hematii și serozități provenind din elementele lezate (distruse).
Abcesele situate la nivelul tegumentelor pot conține mucus, chiar și după o intervenție
chirurgicală.

Materiale necesare:
- pipete
- tampoane sterile
- lame de sticlă
- ser fiziologic
- substanțe dezinfectante
- mănuși sterile
Dacă colecția este închisă se poate recolta cu o seringă cu ac, iar dacă este deschisă, se poate
recolta cu o pipetă.
Când colecția este închisă, trebuie dezinfectată suprafața unde se puncționează cu seringă cu
ac. Se pune într-o eprubetă sterilă, se etichetează și se trimite la laborator pentru examen
microscopic, citologic și bacteriologic.
În cazul bacilului piocianic tenta culorii este spre albastru.
În cazul stafilococului puroiul este clar, seros, fibros și nelegat.
În cazul bacilului coc, puroiul este nelegat, dar este fibros.

Recoltarea secrețiilor vaginale și uretrale

La bărbat – se recoltează dimineața înainte de micțiune
La femei – se recoltează în primele 10 zile după menstruație

Materiale necesare:
- tampon tip exudat faringian
- specul vaginal

La bărbat în serviciile de urologie, chirurgie, sau dermatovenerice, se recoltează cu ajutorul unei

anse de platină sterilizată cu care se prelevează secreția. Picătura de secreție care apare în
meatul uretral se prelevează cu o ansă flambată și răcită, sau cu un tampon subțire.
La femei în serviciul de obstetrică ginecologie, chirurgie, sau dermatovenerice, femeia fiind
așezată în poziție ginecologică, iar după introducerea valvelor și vizualizarea vaginului, se
recoltează 3 tampoane cu secreție din orificiul glandelor Bartholin, din colul uterin și meatul
urinar.
De pe vulva posterioară, secreția va fi pusă direct pe lamele microscopice sterile în vederea
examenului citobacteriologic.
Se recoltează de obicei 1-2 ml secreție.
Germenii frecvent întâlniți sunt: chlamydia, trichomonas, candida albicans, herpex simplex,
germeni gram negativi, fiind depistați de mai multe ori.

Secreția oculară
Se recoltează din umoarea apoasă, dar și din secrețiile conjunctivale (conjunctivită) cu un
tampon steril, fie direct din colecția purulentă, fie printr-o spălătură când recoltăm direct lichidul
folosit.
În cazul de exudate bogate este indicată o spălare anterioară cu un ser fiziologic steril.
Se anesteziază locul prin instilație locală sterilă cu soluție 4% cocaină, sau xilină(lidocaină),
după care se șterge conjunctiva, sau corneea cu o spatulă de platină sterilizată cu un tampon
steril.