RECOLTĂRI

Recoltarea Hemoculturii
Când?
 în primele ore de la internare,
 în plin puseu febril ( 390C),
 înaintea începerii tratamentului cu antibiotice
 septicemie
 în orice moment al zilei
Cum?
MN: sterile – seringi de capacitate mare, 4 ace, mănuşi, tampoane sau comprese,
pensă, medii de cultură (aerob şi anaerob); SAU TRUSĂ DE HEMOCULTURĂ
nesterile: muşama, aleză,garou;
substanţe antiseptice: soluţie iodată şi alcool sanitar
Recoltarea Hemoculturii
Tehnica: fără trusă
zona ce urmează a fi puncţionată va fi pregătită pe o suprafaţă de minimum 10 cm2
prin:
spălare cu apă şi săpun, ştergerea cu un tampon îmbibat în soluţie de alcool etilic
700,
după 3- 5 minute va fi din nou ştearsă cu un tampon îmbibat în soluţie alcoolică -
iodată şi
după 5- 7’ urmează ştergerea cu un alt tampon îmbibat în alcool,

Se desfac mănușile, seringa și acul,se îndepărtează capacul protector al recipientului,

aplică garoul, îmbracă mănușile, palpează, puncționează și recoltează în seringă,
urmând ca ulterior, sângele să fie transferat în recipentele speciale, cu ace sterile,
schimbandu-se la fiecare transfer
Recoltarea Hemoculturii
Cum? (fără trusă)

Tehnica: recoltează 12 ml adult şi 1-2 ml copil, desface garoul, retrage acul, comprimă
locul puncţiei

Se evacuează aerul din seringă şi se injectează conţinutul în flacoanele de

hemocultură, având grijă, să nu se introducă cantitate mai mare de 10 ml
(presiune negativă în flacon). Întâi se introduce sângele în flaconul anaerob şi
cu un ac schimbat în cel aerob. − După introducerea sângelui în flacon acesta
se agită pentru a se evita coagularea sângelui
Aruncă materialele, apoi după ce sângerarea a încetat, îndepărtează urmele de iod
cu un tampon îmbibat în alcool sanitar
Recoltarea Hemoculturii
Precizări:
Hemocultura este indicată in bacteriemii, septicemii, boli febrile trenante.
Numărul de recoltări se stabileşte în funcţie de afecţiunea bănuită, astfel:
în endocardita lentă - 3-6 , în cea subacută - 5-8 hemoculturi/ zi
în bruceloză, febra tifoidă o hemocultură pozitivă asigură diagnosticul
Recoltarea Hemoculturii
1. Se pregătesc materialele necesare
2. Se pregătește pacientul fizic și psihic
3. Se spală mâinile și se pun mănușile
4. Se desprinde capacul metalic de pe
recipiente, fără a le contamina

Atenție: Când aveți două hemoculturi de recoltat; este important să

puncționați 2 locuri diferite. Așteptați cel puțin 30 de minute între fiecare
recoltare!
 Recoltarea Hemoculturii 6. SE ATAȘEAZĂ
CATETERUL(FLUTURAȘUL),
LA RECIPIENTUL DE
5. SE DEZINFECTEAZĂ CU ALCOOL RECOLTARE
SANITAR CAPACUL DE CAUCIUC ȘI
SE LASĂ SĂ SE USUCE 30 '
Recoltarea Hemoculturii
7. Se palpează vena
8. Se pune garoul
9. Se dezinfectează cu tampon de
clorhexidină
10. Se lasă să se usuce 30’’

zona ce urmează a fi puncţionată va fi pregătită pe o suprafaţă de minimum 10 cm2 prin:

 spălare cu apă şi săpun, ştergerea cu un tampon îmbibat în soluţie de alcool etilic 70
 după 3- 5 minute va fi din nou ştearsă cu un tampon îmbibat în soluţie alcoolică - iodată
 după 5- 7’ urmează ştergerea cu un alt tampon îmbibat în alcool,
Recoltarea Hemoculturii
11. Se puncționează vena
12. Se recoltează în recipientul
Aerob și apoi în cel Aanaerob-
10 ml
13. Se scoate garoul
14. Se retrage acul
15. Se comprima locul puncției
16. Se aruncă materialele utilizate
in functie de specific
1. RECOLTAREA URINEI PENTRU
EXAMENUL SUMAR DE URINĂ

 Când? - în orice moment al zilei când situaţia o

impune, dar de preferinţă dimineaţa
 Cum? – într-un recipient de sticlă sau material
plastic cu o capacitate de 10-20 ml, curat, fără
urme de zahăr , dintr-o micţiune spontană
 Cât? – 10-20 ml din prima micţiune ( sau dacă
recoltarea are loc în alt moment al zilei decât
dimineaţa, 10-20 ml din urina emisă de P)
 RECOLTAREA URINEI
RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENUL SUMAR DE URINĂ

 Densitate – normal 1003 -1030

 Culoare – normal, galben ca ‘lămâia’
incoloră ( diabet insipid, scleroză renală) ;
lăptoasă ( piurie);
roşie ( hematurie, ingestie de piramidon);
galben-portocaliu ( boli febrile);
cenuşie ; brună ca berea ( icter)
 RECOLTAREA URINEI
RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENUL
SUMAR DE URINĂ
 pH – normal 4,6-8;
 poate fi modificat în
 stări fiziologice: mai acid în cazul unei
alimentaţii acidifiante, mai alcalin într-
una bogată în alimente alcalinizante;
 în stări patologice: acid ( diaree
abundentă, acidoze), alcalin ( infecţii
urinare, alcaloze)
 RECOLTAREA URINEI-Sumarul de urină
miros – fad;
miros modificat, amoniacal în insuficienţa renală
sediment urinar :
celule epiteliale - normal rare; patologic frecvente
(inflamaţii); dacă au aspect anormal = cancer;
leucocite – normal absente; patologic frecvente
(inflamaţii);
hematii – normal absente; patologic prezente
(traumatisme, infecţii sau neoplasme);
cilindrii – normal absenţi; nu apar decât în afectare
renală;
cristale acide: uraţi, oxalaţi de Ca, sulfaţi de Ca;
cristale alcaline: fosfaţi, carbonaţi de Ca
 RECOLTAREA URINEI
RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE
Cercetează albumina, glucoza, urobilinogenul, pigmenţi biliari,
amilaza, acetona ( în mod normal absente). Se colectează urina din 24
de ore, într-un borcan gradat .
Pacientul va fi educat să:
urineze în urinar sau ploscă
să utilizeze numai bazinetul/urinarul gol şi curat
să verse imediat urina în borcanul colector de urină (cel gradat)
să nu urineze în timpul toaletei efectuată pe bazinet
 RECOLTAREA URINEI
2. RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE
Cum?
urina de la micţiuni, timp de 24 de ore, este colectată tot în borcanul
gradat ce va fi păstrat la rece
a doua zi, la sfârşitul celor 24 de ore, se iau 500 ml de urină
omogenizată care vor fi trimişi la laborator cu următoarele date (pe
lângă cele uzuale): volumul de urină/24 ore, volumul de lichide
ingerate, medicamentele luate sau particularităţile de tratament,
analiza cerută.
3. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL
BACTERIOLOGIC ( UROCULTURA)
Urocultura cercetează prezenţa bacteriilor în urină, de aceea se impune
ca recoltarea să se realizeze în condiţii de perfectă asepsie.
Când?
 înaintea începerii tratamentului cu AB sau după 3-5 zile de la
întreruperea lui
 în timpul tratamentului pentru controlul eficienţei ( la 72 de ore)
 dimineaţa sau la 3-4 ore de la urina precedentă
 in orice moment al zilei în caz de urgenţă (şi chiar dacă P a început
un tratament cu AB)
3. RECOLTAREA URINEI PENTRU EX. BACTERIOLOGIC
(UROCULTURA)

Cum?
materiale necesare: apă fiartă şi răcită, săpun, comprese sterile, eprubeta sterilă
cu dop de vată sau sisteme de unică folosinţă, mănuşi chirurgicale, bazinet
se face toaleta riguroasă a organelor genitale externe, după care P va urina
astfel: primul jet în WC/bazinet, din următorul jet ( cel mijlociu) în eprubetă,
restul la WC/ bazinet
!!! în acest timp dopul va fi ţinut în podul palmei libere, fără a se atinge partea
ce urmează a fi introdusă în gura eprubetei, urmând ca la sfârşit să fie aplicat cu
grijă, fără a-l îmbiba cu urină – eprubete sticlă, produsul recoltat se trimite
imediat la laborator
3. RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC (
UROCULTURA)
Cat? – 10ml de urină
Interpretare:
 între 0 – 10.000 germeni/ml urină: urocultura negativă ( probabil o
contaminare de pe căile urinare inferioare, de pe mucoasa genitală
sau din mediul exterior)
 între 10.000 – 100.000 germeni/ml urină: infecţie urinară probabilă;
necesită corelarea cu VSH, examen de urină
 între 100.000 – 1.000.000 germeni/ml urină: urocultură pozitivă,
infecţie urinară sigură; necesită antibiograma
 în caz de leucociturie persistentă cu uroculturi negative = TBC
4.RECOLTAREA URINEI PENTRU
PROBA ADDIS –HAMBURGER

Cercetează prezenţa hematiilor şi

leucocitelor / minut
Se colectează urina din 3 ore
(180minute).
4.RECOLTAREA URINEI PENTRU PROBA ADDIS –HAMBURGER
Cum?

 se trezeşte P la ora 4; va urina toată cantitatea de urină în

WC/bazinet
 în următoarele 3 ore, va sta în repaus, nu va ingera lichide deloc, nu
va fuma, nu va urina
 la ora 7 ( după cele 3 ore), toată urina pe care o va emite va fi
colectată într-un recipient curat
Valori normale
 hematii: 100 – 1000/min
 leucocite: 2000/min
 RECOLTAREA SCAUNULUI

Se face pentru:
hemoragii oculte ( microscopice )
probe de digestie ( se va studia la
îngrijirea P cu afecţiuni digestive )
coprocultura
ex. coproparazitologic
RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU
COPROCULTURĂ (examen bateriologic)
Când?
în orice moment al zilei
înaintea începerii tratamentului cu AB

Cum?
materiale necesare: pentru toaleta perineală, muşama ,aleză,
coprorecoltoare de unică folosinţă, sterile şi prevăzute cu mediul
Cary-Blair, tăviţa renală, ploscă sterilă/ sonda Nelaton sterilă/
tampoane tip exudat faringian, purgativ salin
P este pregătit psihic şi fizic ( toaleta regiunii perineale)
1. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU COPROCULTURĂ
(examen bateriologic)
Recoltarea se face:
“ din scaunul emis spontan “
într-un recipient steril
cu ajutorul spatulei coprorecoltorului vor fi prelevate zonele cele mai
reprezentative ale bolului fecal ( muco-purulente, sanghinolente, lichide)

SAU cu un tampon ca pentru exudat faringian; P va fi aşezat în DLS cu

membrul inferior stâng întins şi cel drept în flexie; tamponul se introduce
prin mişcări rotatorii în rect; după îndepărtare se introduce în eprubeta
sterilă
2. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU EXAMEN
COPROPARAZITOLOGIC
Când?
în orice moment al zilei
înaintea începerii tratamentului cu antiparazitare
Cum?
materiale necesare: bazinet sau alt recipient(din porţelan, metal), curate şi
opărite
P va depune bolul fecal emis spontan
cu ajutorul unei spatule de lemn(la nevoie băţ de chibrit/ altă ustensilă) va
colecta de pe suprafaţa bolului fecal din 3 locuri, din zonele cu modificări şi le va
depune într-un flacon de plastic prevăzut cu capac (tip vitamina C)
 RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN

Se face pentru diagnosticul infecţiilor căilor respiratorii superioare,

pentru diferenţierea între infecţiile virale, bacteriene sau de altă natură
şi pentru depistarea purtătorilor sănătoşi de germeni .
Când?
dimineaţa pe nemâncate, fără a se spăla pe dinţi, fără a folosi apă de
gură, fără a fuma, înainte de a-şi pune proteza (! gumă de mestecat,
bomboane mentolate)
înainte de începerea tratamentului cu AB
 RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN

Cum?
materiale necesare: tampoane
(montate pe tijă și introduse în
eprubetă – sterilizate la autoclav
sau dispozitive de unică folosinţă),
mănuşi chirurgicale, spatula
linguală, mască
 RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN

P va fi pregătit psihic, apoi va fi aşezat pe un scaun în dreptul unei

surse de lumină naturală, va fi rugat să deschidă larg gura pentru a
se vizualiza lojele amigdaliene ( la copii se va utiliza spatula linguală;
dacă refuză să deschidă gura, poate fi prins de nas)
va fi invitat să facă “vocalize”, timp în care persoana care recoltează,
cu mişcări sigure, rapide, va roti tamponul în zona faringo -
amigdaliană, fără a atinge limba, dinţii, palatul, evitând îmbibarea
tamponului cu salivă
 RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN

în leziunile circumscrise cu depozite sau false membrane ,

precum şi în leziunile ulcerative, recoltarea se va face ţintit
cu tamponul/o ansă rigidă de platină

în situaţii epidemiologice speciale, tampoanele cu exudate

vor fi introduse în mediu de transport ( bulion Picke)
 RECOLTAREA SPUTEI

Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din

CRI prin tuse.
Recoltarea se face în scop explorator, pentru examinări macroscopice,
citologice, bacteriologice, parazitologice, în vederea stabilirii
diagnosticului.

Când?
dimineaţa pe nemâncate, fără a consuma lichide, fără a se spăla pe dinţi,
fără a utiliza ape de gură, fără a fuma, înainte de a-şi pune proteza
înaintea începerii tratamentului cu AB
 RECOLTAREA SPUTEI

Cum?
P va fi instruit
1. să-şi sufle nasul,
cutie Petri sterilă, de unică 2. să-şi debaraseze secreţiile din cavum
folosinţă, 3. să scuipe secreţia bucală,
pahar conic, 4. după care îşi va clăti gura şi va face
scuipătoare specială gargară repetată cu apă fiartă şi răcită
sterilizată( fără substanţă sau ser fiziologic steril,
dezinfectantă), 5. după care, în urma unui efort de tuse,
şerveţele sau batiste de unică secreţia “ ruptă din piept” va fi
întrebuinţare eliminată în cutia Petri sau pahar
 RECOLTAREA SPUTEI

Cum?

sputa poate fi recoltată şi prin spălătură gastrică (la P care înghit sputa):

se introduc prin sonda 200 ml apă distilată, bicarbonatată, calduţă, care este evacuată
imediat sau extrasă cu seringa;

lichidul recoltat se trimite urgent la laborator deoarece germenii căutaţi pot fi distruşi dacă
stau mai mult timp în contact cu mediul acid al sucului gastric
 RECOLTAREA SECREŢIEI NAZALE

Se face în serviciile de ORL sau în alte unităţi medicale o dată cu exudatul faringian.
Când?
în orice moment al zilei, înainte de începerea tratamentului cu AB.
în cazul în care se face o dată cu exudatul faringian, se respectă aceleaşi reguli
Cum?
materiale necesare: tampoane speciale, lamele de plastic sterile ( pentru
rinocitodiagnostic), mănuşi chirurgicale, mască, tăviţă renală
fosa nazală va fi exprimată, după care tamponul va fi introdus în fosă şi cu mișcări de
rotaţie se va recolta produsul biologic
pentru rinocitodiagnostic, lamela va fi introdusă lateral în fosa nazală şi prin apăsare se
face amprenta (nu se foloseşte specul)
! la apariţia epistaxisului
 RECOLTAREA SECREŢIEI OCULARE

Necesitatea unui examen bacteriologic se impune în:

 blefarite ( infecţii ale pleoapelor) - recoltarea colecţiilor purulente se
face cu seringa şi ace sterile/ tampoane sterile tip exudat
 conjunctivite şi dacriocistite ( infecţii ale canalelor lacrimale) – în acest
caz se recoltează cu tampoane sterile tip exudat
 din umoarea apoasă a camerei anterioare – cu seringă şi ace sterile
 porţiuni de iris îndepărtate prin iridectomie sunt puse direct pe medii de
îmbogăţire pentru pneumococişi streptococi
 RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE DE PE PIELE ŞI
MUCOASE

Scop
explorator – pentru depistarea florei microbiene şi
efectuarea antibiogramei ( abg)
terapeutic – evacuarea şi tratarea colecţiilor purulente
Materiale necesare:
sterile: eprubete, ansă de platină, 2-3 lame de sticlă bine
degresate, seringi şi ace, ser fiziologic, alcool iodat/
tinctura de iod, pipete
nesterile: creion dermatograf, lampă de spirt şi chibrituri
 RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN (LCR)

LCR = soluţie apoasă, bogat salină, limpede ca apa de stâncă, care circulă în spaţiul
subarahnoidian, cu rol de protecţie a SNC, cu rol nutritiv şi excretor.
Recoltarea se face pentru diagnosticul meningitelor, al etiologiei lor şi uneori a
cauzelor neinfecţioase care pot determina un sindrom meningeal.

Când?
în orice moment al zilei, fiind o urgenţă medicală
înaintea începerii tratamentului cu AB
 RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN (LCR)

Cum?
prin puncţie rahidiană, efectuată de medic, ajutat de către AM - conform
tehnicii descrise la puncţia rahidiană
de preferat prin punctie lombară L4 –L5, P fiind aşezat pe un scaun cu spătar
la P cu stare generală alterată se execută în DL pentru a evita lipotimia
se mai poate face şi prin puncţie suboccipitală
la P agitaţi se va administra în prealabil un sedativ, la indicaţia M
 RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN (LCR)

Cât?
 10 –15 ml adult
 2-6 ml la copii, în funcţie de vârstă
 3 –5ml când lichidul este hipotensiv
Se fac examinări:
 citologice – măsurarea elementelor celulare/ mm³: limfocite, polinucleare, eozinofile, celule
atipice
 bacteriologice: BK şi alţi germeni
 serologice – sifilisul sistemului nervos central
 biochimice: albuminorahie ( crescută în meningite), glicorahia ,cloruri (normale sau scăzute
în meningite)
 RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN (LCR)

Aspectul LCR în meningite:

meningita acută virală: clar sau uşor opalescent, presiune uşor
crescută
meningita acută bacteriană: tulbure, opalescent, hipertensiv
meningita acută TBC: clar, presiune crescută
 RECOLTAREA VĂRSĂTURILOR

Scop –explorator; se fac examinări macroscopice, bacteriologice,

chimice, pentru stabilirea diagnosticului
Materiale necesare: 2 tăviţe renale curate, spălate fără substanţe
chimice, muşama, aleză, prosop, pahar cu soluţie aromată
Se pregăteşte psihic şi fizic P; acesta va sta în poziţie şezândă sau de DD
cu capul întors lateral; se protejează lenjeria; se îndepărtează proteza
mobilă; I se oferă tăviţa renală pentru a şi-o susţine, dacă nu poate,
aceasta va fi susţinută de către AM
 RECOLTAREA LICHIDULUI GASTRIC

Lichidul gastric normal, recoltat, este puternic acid, pH = 0,9 – 1 şi fără germeni viabili.

Cand? – dimineaţa pe nemâncate

Cum?
P îşi face toaleta gurii apoi I se introduce sonda până în stomac
se aspiră lichidul ,se controlează pH-ul
pentru determinarea acidităţii provocate se poate face stimularea secreţiei cu cofeină,
histamină, insulină; după evacuarea lichidului de stază se injectează 0,5 –1 mg histamină
subcutanat; se prelevă suc la 1, 30, 45, 60, 90, 120 minute după injecţie;
! tubajul este contraindicat în : boli caşectizante, boli pulmonare grave, insuficienţă
cardiacă, s.a
 RECOLTAREA BILEI

Se face pentru decelarea infecţiilor biliare; lichidul duodenal este un

amestec de lichid gastric, secreţii duodenale, secreţii pancreatice,
bila; are pH alcalin
Când? – dimineaţa pe nemâncate
Cum?
se mai pregăteşte în plus faţă de tubajul gastric, soluţie de sulfat de
Mg 40% 30 –50 ml, sterilă, încălzită la temperatura corpului
similar cu tehnica pentru tubajul gastric, dar după ce sonda a trecut
în duoden ( 70-75 cm), se recoltează un eşantion de lichid duodenal
 RECOLTAREA SECREŢIEI VAGINALE ŞI URETRALE

Când?
 la barbat – dimineaţa înainte de micţiune
 la femeie – în primele 10 zile după menstră
Cum?
 materiale necesare: tampoane tip exudat faringian, ansă bacteriologică de
platină, lame microscopice, mănuşi sterile , valve ginecologice, specul vaginal
Citodiagnosticul Papanicolau
pentru suspiciune de cancer genital feminin, din fundul
de sac posterior, din regiunea periorificială, din zona
lezională a exocolului, din endocol, din cavitatea
uterină;
se recomandă periodic, la femeile care si-au inceput viata
sexuala sau au împlinit 21 de ani şi la cele cu antecedente
tumorale