Sunteți pe pagina 1din 36

II

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

Tehnici de evaluare !iii ingrijiri asociate nevoii de a elimina

Determinarea cantita~ii de urina pe 24 ore

Obiective

Masurarea

diurezei

- oblinerea datelor privind starea mOrfo,ftJ.retional~-a apa~atull;l. renal $i asupra altor Imbolnaviri

- cunoa$terea volumului diurezei

- efectuarea unor determinari calitative (analize biochimice) din

cantitatea totala de urina emisa

- urmarirea bilanlului circulaliei lichidelor In organism = bilantul lichidian (intrari-ie$iri)

Colectarea urine; pe 24 ore:

- se pregatesc recipiente - vase cilindrice gradate, cu gat larg,

spalate $i clatitecu

compozilia urinei) $i acoperite; se poate utiliza orice borcan de

2-4 iitri pe care-I vom grada noi cu creion dermograf sau benzi de leucoplast

pe

apa distilata

(pentru

a nu modifica

- colectarea Incepe dimineala, la 0 anumita ora, $i se termina In ziua urmatoare, la aceea$i ora

- se informeaza pacientul asupra necesitalii colectarii corecte a urinei $i asupra procedeului ' Pentru 0 determinare corecta:

- pacientul urineaza dimineala la 0 ora fixa; aceasta cantitate de I urina, de la prima emisie, se arunca '1- se colecteaza, apoi, tbate urinele emise In decurs de 24 de

$i urina de la

ore, pana a doua zi, la aceea$i ora, pastrandu-se I ultima emisie

l_

-,

II De retinut:

- golirea vezicii trebuie sa se faca Inainte de defecare

I

; - pentrl:.Hl 'impiedictl"'Procesele de ferment-alie, se'vor' adauga,

la urina colectata, cristale de timol

- recipientulcu urina este etichetat cu numele pacientului,

numar salon, numar pat, se line la racoare $i ferit de lumina, pentru a preveni descompunerea urinei

- dupa golirea recipientului, acesta se va spala $i dezinfecta conform cerinlelor

- pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaza

urina din 24 ore

- pentru examene chimfce - se recolteaza 100 ml de urina. I!l Precizare:

Pentru determinarea toleranlei la glucide, 100 ml de urina var fi

\

Lecoltali

din cantitatea total a de pe 24 ore

160

},

I

f::,

-.I

:::l

a

~

'''<:

~

f-;.

~

~

,.:

l.U

a

!:!:!

G

lJ

f

~

~

"

C

I!!

0-

~

~

"

z- ~

m a - a m a m a m a m a m a 1t
m
a
-
a
m
a
m
a
m
a
m
a
m
a
1t
-
c
a
Z
m
a
m
a
m
a
m
C
a
~
m
'Ii
a
(I)
m
Z
a
m
a
m
a
m
a
m
a
m
(IJ
.~.
a
~
m
G
(IJ
2
,"
a
0
I1J
'"
'"
a
:2
m
a
'-'
,"
Z
a
m
~
a
m
a
-
If
a
"
a
:;'j.;
f.-:
,
~~,~;;;.
.
-,.-
a
-a
iii
"',
-,-
'Ii
C
l'
.2
.
.
6
•.
&
c-, ,;
~
t:.
I <')
<')
I.
:;
0
0
0 0
C
-
Ii)
.a:
;!
~ 0
-
D
0>
I "" '"
'"
0
'"
-
~
'"
'"
'"
0
0
0
D
0
I
I
~, ~
I
D
o ""
0
'"
D
_
0 0
'"
-
'"
'"
."
I

161

-+-+-

i -.:l

.'

t ,"

'~".'[~

~_ hi ~q~

S~ :~~I

I

'l:

NOTAREA iN FOAIA DE TEMPERATURA

Notarea

diurezei

Diureza se noteaza zilnic In foaia de temperatura a pacientu/ui:

- prin ha$urarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina $i zilei respective

-

spatiul

dintre

doua linii orizontale

al foii de temperatura

corespunde

la 100 ml de urina

Cantitatea

de urina eliminata In 24 ore, In mod normal, este de

aproximativ1500

ml.'

';,

oeterminarea

calitativa a

albuminei

(proteinurie)

MATERIAL NECESAR: doua eprubete, stativ, solutie de acid sulfosalicilic 20%. TEHNICA:

- se toarna In fiecare eprubeta cate 5 ml urina;

-Intr-una dintre ele se adauga 10-15 picaturi de acid sulfo-

salicilic.

(comparatie);

Ceafalta eprubeta

cu

urina

serve$te

de martor

- se agita $i se observa pe fond negru, comparand cu epru- beta martor.

daca urina ramane limpede, analiza =

Analiza urinei

Examenul de urina poate furniza date asupra homeostaziei organismului.

Exarnenul

INTERPRETARE:

negativa. Daca prezinta opa/escenta = urina contine albumina. In functie de aprecierea opalescentei se noteaza rezultatul pozitiv (+), una sau mai multe cruci (slab pozitiv +; intens pozitiv ++, foarte pozitiv +++).

eu

albuminometrul Esbach = tub de sticia care are la partea superioara notat semnul "R" (reaetiv), iar

Se

face

cu

reactivul

Esbach

$i

fa mijloc semnul "U" (urina). Tubul 8ste gradat la partea inferioara de lil 1/21a 12. TEHNICA:

se toarna In tubul Esbaeh urina pana la sem .

nul "U" $i se adauga reactiv pana la semnul "R".

tubul, apoi se agita bine prin

rasturnarea tubului pentru amestecarea urinei eu reactivul;

se lasa In stativ timp de 24 ore, apoi

- se cite$te rezultatul precipitat direct In g%o.

la Inaitimea

stratului

Alburnenornetru

I

Esbacil

I

Se face cu hidroxid de sodiu 20% sau potasiu 20%. TEHNICA:

se toarna urina (5 ml) lntr-o eprubeta, apoi.

. _c Se adau'ga cateva piCaturi din hidroxid de sodiu 20% sau potasiu 20%;

- se agita In forma de U.

INTERPRETARE:

daca exista puroi, bulele de aer ce se

formeaza In urina nu se ridica la suprafata decat cu Intarziere.

urinei cuprinde un exam en macroscopic

al urinei

(reactia

= pH,

(volum, transparenta,

culoare, luciu, miros, aspect, densitate}, unul microscopic (sediment = elemente

figurate, cilindri, celulele epiteliale), examen bacteriologic ~i examen

fizico-chimic

creatinina, clorurie, proteinurie etc.).

ionograma, compozitia chimica = uree,

ANALIZA SUMARA A URINEI

MATERIAL NECESAR - ""N-~ un cilindru gradat de 100 ml, ~l,.,,-Il urodensimetru, hartie de filtru
MATERIAL NECESAR
-
""N-~
un cilindru
gradat
de
100
ml,
~l,.,,-Il
urodensimetru,
hartie
de filtru
(pentru
. ~~l
-
.Indepartarea
eventualei
spume
de
la
r~~~~.
suprafata urinei).
-
se
astupa
TEHNICA:
- se toarna urina In cilindrul gradat;
se aspira spuma (daca exista)cu
ajutorul hartiei de filtru;
-
-
b
-
se introduce
urodensimetrul
(sa a
pluteasca liber In urinal;
.
Oeterminarea
-
se cite$te
valoarea densitatii
pe
puroiului

scara la cifra care corespunde pe menisc de 10,supxatataurlnoi."

-

Densitatea normala = 1015 - 1025,

de

regimul alimentar, de cantitatea de urina $i

de capacitatea de concentratie rinichilor.

$i dilutie a

Densitatea

urinei 8ste influentata

Urodensimetru

I

Reactia

urinei

Se determina cu hartie albastra $i ro$ie de turnesol. Se va determina numai din urina proaspiHa deoarece urina . veche intra In fermentatie amoniacala care 0 alcalinizeaza. Normal, urina are 0 reactie acida, dar poate sa fie $i aicalina sau neutra.

I

Aciditatea urinei !n mod normal este Intre 5,6 - 6,4 (pH).

162

Determinarea

caJitativa a

glucozei

MATERIAL NECESAR: 0 eprubeta, lampa de spirt, clema pentru eprubeta, reactiv Nylander, Fehling I sau Fehling II. TEHNICA:

- se toarna In eprubeta 5 rnl urina;

- se adauga 2 ml reactiv;

- se Incalze$te eprubela la fierbere (eprubeta se va line eu

L c1ema) = se introduce i'n flacara In pozitie lnelinata

163

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

~

I

I

I

I

I

I

I

I

I

'I

din

eprubeta - in caz contrar continutul tubului poate ta$ni afara. INTERPRETARE: daca urina contine glucoza - In timp de 10-15 minute lichidul din eprubeta se coloreaza In negru.

- incalzirea

se face la nivelul de sus al lichidului

DE RETINUT: In mod uzual determinarea glicozuriei se face prin teste rapide.

r--

Determinarea

Se face cu reactiv Legal-Imbert $i solutie de amoniac.

 

aeetonei

TEHNICA:

peste urina din eprubeta picaturi de reactiv;

-

(5-6 ml) se adauga

cateva

- se agita U$or, apoi

- se prelinge pe marginea eprubetei 1 m! amoniac.

INTERPRETARE:

daca urina

contine

acetona

formeaza

un disc violet la Iimita de separare

-

se

a celor doua

lichide.

Determinarea

Se face prin metoda Erlich.

urobilino-

Determinarea

se face din urina rece pentru a nu se obtine

genului

un rezultat fals. TEHNICA:

se toarna cate 5 ml urina In doua eprubete eprubete este martor);

-

(una din

-

intr-una

din ele se picura cat eva picaturi de reactiv Erlich,

- f2 compara, dupa 1-2 minute, cu eprubeta martor.

 

INTERPRETARE:

daca

apare

0

culoare

rosie,

urobilinogenul este crescut.

Gradul de pozitivitate se apreciaza dupa intensitatea culorii:

-

culoarea

roz spre ro$U = slab pozitiv (+);

 
 

I

- culoarea rosu intens = urobilinogen crescut (++);

 

.

- culoarea ro$U aprins = (+++).

Determinarea

Se face prin proba Rosin, folosindca reactiv alcool iodat 6%.

bilirubinei

TEHNICA:

 

I

- se toarna 5-6 ml urina In eprubeta;

;

- se

preling pe marginea eprubetei-1 c -'-2 m1 alcdofiodat.

 

INTERPRETARE:

daca apare un inel verde la limita de

separare a celor doualichide, bilirubina este prezenta.

I Studiul cantitativ al elementelor figurate $i al cilindrilor din urina S8 face prin testul Addis-Hamburger:

Etape

Timpi de execufie

I ATENTIE! La femei nu se fac recoltari In perioada menstruala.

de execufie

1. Pregatirea 11.1. Se anunta boln~vul cu 0 zi Inainte de efectuarea probei;se

bolnavului

I recomanda. regim fara lichide cu 24 ore Inainte.

164

1.2. Dimineata, bolnavul este rugat sa urineze, se noteaza ora

exacta; aceasta urina se arunca.

1.3. Din acest moment bolnavul este rugat sa ramElna eu/cat

[-,

timp de 100 sau 180 de minute.

1.4. Bolnavul nu bea nimic in tot acest timp (dupa unii, bolnavul

bea 200 ml apa sau ceai fara zahar, imediat dupa golirea vezicii"

I I urinare pentru asigurarea debitului urinar mInim). "

2. Pregatirea

materialului

pentru reeol-

tarea urinei

3. Reeoltarea

urinei

2.1. Se pregate$te materialul steril pentru reeoltare, acelasi ea $i I

pentru examenul bacteriologic al urinei.

2.2. Se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor

genitale.

3.1. Dupa 100 sau 180 de min. se face toaleta

urinare cu apa $; sapun.

3.2. Se recolteaza intreaga

(recoltarea

cateterism vezical).

3.3. Se trimite /a laborator, notandu-se exaet intervalul de timp

Intre cele doua mictiuni si volumul urinei de la a doua micriune.

organelor genito-

cantitate $i se masoara volumul

spontana

sau prin I

I

I

se face din jet prin emisiune

INTERPRETARE:

normal

se elimina

prin

urina

hematii/minut $i 1000 leucocite/minut.

1000 I

I

--~

Captarea dejec~iilor fiziologice ~i patologice

'."-

--"~,anll\!l"

.,.--.-co

_

~iiii4~.,

Seop:

Pregatire

- observarea caracterelor fiziologice si patologice ale dejec!ii/or

-. descoperirea modificarilor lor pa

to /ogice in ved.erea stabilirii /'

.-

_"

diagnosticului

.

:.'

-

 

• materiale

.

"_

-

,_

-

- prosoape, acoperitoare de flanela

- paravan, mU$ama $i aleza

- materiale pentru toaleta mainilor

- manus;

- plosca, bazinet, urinare pentru femei $i barba!i

- tavita renala, scuipatori, pahar conic sau cutie Petri • pacient

L

- fizic, In functie de produsul captat

165

I

Captarea

materiilor

fecale

Notarea

scaunelor

EXECUTIE

- se separa patul de restul salonului cu paravan

- se Tndeparteaza patura $i cear$aful care acopera pacientul

- se protejeaza patul cu mU$amaua $i aleza

- se dezbraca pacientul

- se ridica pacientul $i se introduce bazinetul cald sub regiunea sacrala

- se acopera cu lnvelitoarea pana termina actul defecarii

- se efectueaza toaleta regiunii perianale

- se Tndeparteaza bazinetul cu atentie

- se acopera

Tndeparteaza din salon

- se strang materialele folosite

- se imbraca pacientul, se reface patul

- se aerise$te salonul

- se spala mainile pacientului

- scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala Tn locuri special amenajate

(parte a inferioara)

cu capacul sau Tnvelitoarea special pregatita $i se

Notarea scaunelor, Tn foaia de temperatura, se face prin semne conventionale:

- normal = I (Iinie vertic:ala)

- moale ',/ (Iinie oblica)

- diaree (apos) = - (Iinie orizontala)

- mucus = X

- puroi = P

- sanguinolent = S

- melena = M

Daca numarul scaunelor evacuate Tntr-o zi este foarte mare, se noteaza numarul total urmat de semnul conventional respectiv (de exemplu, 12, adica 12 scaune diareice-apoase).

Captarea

urinei

Captarea

sputei

--.: servirea urinarelor, ca $i Tndepartarea ior S8 fac"e in mod asemanator cu a bazinetelor

- urinarele

marginea patului

- dupa utilizare, se golesc imediat, se spala la jet de apa calda $i se dezinfecteaza

pot Ii plasate

pe suportul

de sarma,

fixate

la

- se face Tn recipiehte spalate, sterilizate, uscate, cu solutie lizol 3% $i fenol 2,5%, amestecata cu soda caustica (fara solutie dezinfectanta atunci cand sputa trebuie examinata la laborator)

- se instruie$te pacientul sa nu Tnghita sputa, sa nu 0 Tmpra$tie, sa foloseasca recipientul dat

7.

166

"--

-

i se asigUra scuipatori de rulaj pentru a se putea schimba la nevoie

-

dupa golire, se spala cu apa rece, apoi cu apa calda, cu perii speciale, tinute Tn solutie dezinfectanta

-

-

- se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare

Captarea

- se a$aza pacientul,

$ezand, decubitdorsal,

Tn functie de starea generala, in pozilie cu capul intors intr-o parte

vilrsaturilor

.1'.7""

- se protejeaza

lenjeria de pat cu mU$ama $i aleza

- se protejeaza pacientul cu prosop in jurul gatului

- se Tndeparteaza proteza dentara mobila cand este cazul

- i se of era tavita renala $i/sau se

sustine

- se Tncurajeaza, i se ofera pahar cu apa sa-$i clateasea gura

I

- i se of era cuburi de gheata, lichide reei in cantitati miei

- se $terge fata, se pun comprese reci pe frunte

- se pastreaza varsatura pentru vizita medicului

- se noteaza caracterele varsiHurii, frecvenja

-

se spala $i se dezinfecteaza recipientele, se pregatesc pentru sterilizare prin fierbere sau autoclavare

~--

Aspira~ia gastrica

Aspirafia gastrica = golirea stomacului de conjinut - prin intermediul unui tub introdus Tn stomac $id18nlinerea stomacului gol, prin electuarea unor manevre de aspiratie.

Indicalii

Echipamen-

tul necesar

- sindromul de staza gastrica este 0 indieatie majora; uzual, este efectuata Tn urmatoarele cazuri:

- obstructie intestinala (ocluzie)

- ileus paralitic

- Tn intervenlii chirurgicale abdominale,

gastrice (ulcer gastric perforat, va rice esofagiene sau gastriee) - postoperator (gastrectomie, colr~cistectomi8.) I_ Precizare:

- preoperator

!

In afara de a$a-zisa aspirajie activa, continua, intubalia gastrica de evacuare a conjinutului stomacal are urmatoarele indieatii:

- obstacol digestiv la nivelul stomacului, duodenului sau pilorului

- hemoragie digestiva superioara, cu aeumularea unor cantitali mari de sange Tn stomae

- pareza gastrica Tn cadrul tubului digestiv, de stres

- carucior

- sonda - nazo-gastrica; se folosesc, de obicei, sonde eu lumen

mic, preferandu-se, Tn ultimul timp, sonde de plastic cu varf bonl $i cateva orificii latera!e = sonde Levin cu un singur lumen

167

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

II

,I'

.-.- ,,'--~

I

I

I

I

I

I

(I

~

'I

I

'I

.1

(I

in lipsa unoI' asHel de sonde, ele pot fi improvizate din truse de perfuzie.

Orice sonda de aspiratie gastrica va trebui sa aiM

Inainte de a fi introdusa, dimensiunile capatul distal.

notate,

de 50 $i 60 cm de la

- materiale pentru proteclia pacientului $i a patului ($ervelele,

$orturi.tayit.:i! renala,mu$ama,

aleza)

.'

i - recipientpentru

proteza dentara, daca este cazul

- material necesar pentru curatarea narilor - la nevole

- lubrifiant - hidrosolubil

- seringa de 20 ml

- recipient pentru lichidul de aspiralie

- hartie de turnesol pentru testarea aciditalii

- pensa hemostatica - la nevoie

- pompa de aspira!ie sau seringa de calibru mat mare

i Efectuarea

manevrei

'?~':~A

" \L;;.•, .•f

f.

!(t

;"

I

I~'~

,

:J~~'/l

,

-yo

inainte de toate, asistenta:

- explica pacientului scopul

tubajului, explica manevra,

ca$tiga

/

,

'.

Ii

$i

.

~

!)~;,.<~~,.

//

=-

/-)

ii

\

/,-.- \

i"( , !

, /

.'.j

consimtamantul

cooperarea

- asigura izolarea pacientului

- asigura pacientului 0 pozilie

cat mai confortabila

$i re-

'Taxanta, " informeaza asupra duratei interventiei

- Indeparteaza proteza den-

tara - daca exista - Intr-un recipient etichetat cu nume

- roaga pacientul sa-$i sufle

~~-~~~~

r-

- securizeaza sonda la nas sau fata, cu banda adeziva

- aspira continutui gastric printr-o aspirajie continua sau inter- mitenta, In funcjie de recomandarea medicului Dupa suprimarea aspiraliei gastrice asistenta:

- se asigura ca, dupa manevra, pacientul sta conlortabil pe cat posibil

- IndFplirteaza rnaterialeie loloslte

- Inregistreaza tehnica efectuata

- monitorizeaza pacientul pentru orice efecte post-rnanevra :;;i Ie raporteaza rnedicului

••

iii DE RETINUT:

• Aspiralia continua poate fi efectuata:

unei pornpe sau prin intra-

ducerea capatului distal al sondei nazo-gastrice intr-un recipient asezat rnai jos dedit stomacul pacientului.

,. Aspiratia intermitenta: cu ajutorul ullei pompe sau cu ajutorul unei seringi. intre aspirat ii , capatul sondei se inchide. Aspiratia intermitenta este lolosita la sondele eu un singur lumen.

prin

• Daca exista suspiciunea unei astupari a sondei, ea va fi perrneabilizata

Introducerea unor rnici cantitali de aer sau ser fiziologic hlpertone ).

• Cantitatea Iichidului de staza aspirata din ~;tomac va fi masurata cuexactitate $i ealculata ca pierdere in cadrul bilanjului hidric.

• Suprimarea aspirajiei gastrice se lace dupa 0 pensare prealabila de circa 6 ore

a sondei deaspiratie, timp in care nu trebuie sa apara semne de intoleranla gas- triea.

• Comunicarea, in special cea verbala, poate fi redusa, 0 coala de hartie si un cre-

cu ajutorul

(nu se lolosesc solulii

Fig. 19 - Miisurarea

sondei Levin

nasul, p~ v

ran,?,. fiecan:;

nara

ion, puse la indemana,

pot fi de un real ajutor pentru pacient.

1. distanta

de

la ureche

la nas

sau curata

nanle daca

este

2,

distanta

de

la nas la •

necesar

r extremrtatea Inferroara a

apendicelui xifoid

_

b v

tid

"-

- Intrea a pacle~ u . aca are

defect nazal

I - masoara, cu aproxirnalie,

" stomac $i noteaza pe tubul nazo-gastric sau masoara distanja conlorm ligurii 19

I - introduce sonda In stomac (vezi tubaj gastric) -

In stomac

distanta de la narile pacientului

la

verilica

daca sonda

a ajuns

prin

una

din

urmatoarele metode:

- aspira con!inutul gastric $i testeaza aciditatea cu hartie de turnesol

- introduce 20 ml de aer in stomac cu ajutorul unei seringi, in timp ce 0 a doua asistenta asculta abdomenul cu ajutorul unui stetoscop; un vuiet va fi auzit In cazul plasarii corecte a sondei In stomac

168

Promovarea

corHortului

-

prevenirea lezarii mucoaselor

"

.

"

- securf'Latea sahder, lanas sau la faja,atunei ca:nd aceastaa

ajuns 11'1 stomac, de a$a maniera Incat aceasta sa nu preseze

mucoasa nazala; restul sondei pacientului

- lubrifierea sondei cu lubrifiant solubil In apa,

- pastrarea umeda a mucoaselor;

bomboane tari ce trebuie supte $i care stimuleaza salivajia

- ingrijirea frecventa a cavitajii bucale $i nazale pentru a preveni uscaciunea lor din cauza prezenlei sondei

- eliminarea excesului de secretii din jurul narilor $i aplicarea de lubrifiant hidrosolubil pentru a preveni consolidarea secreliilor

se fixeaza la pat sau la hainele

se pot oleri

pacientului

I

- modificarea frecventa a pozijiei pentru prevenirea presiunii exercitate de sonda asupra mucoasei faringiene

169

'""1

(,

1

Tubajul intestinal - aspira~ie intestinala continua

Tubajul intestinal = introducerea prin gun'i sau nas a unei sonde de plastic sau de cauciuc In intestin, dincolo de Iimitele duodenului. Scop: alimentarea sau hidratarea; aspiratia intestinala continua.

ASPIRATIA INTESTINALA CONTINUA

 

.j.••

•••"'7':/,

~----

Indicatii

extragerea lichiaeior $i a gazelor din intestin pentru a preveni distensia intestinaia cauzata prin acumularea de gaz $i lichide (decompresiune)

-

-

In cawl Intreruperii tranzitului intestinal; In obstructia

intestinala - cand gazele $i lichidele nu pot fi absorbite sau eliminate pe cale naturala

-

ca masura profilactica - Inaintea unei interventii chirurgicale

pe abdomen - pentru a preveni varsaturile postoperatorii $i tensiunea (presiunea) asupra suturii operatorii ce pot produce ruperea (dislocarea) acesteia sau pentru a preveni 0 obstructie intestinala postoperatorie

pentru temporizarea unei interventii chirurgicale, In caz de ileus mecanic

-

ca metoda de tratament In cazul ileusului paralitic, pentru decompresia tractului gastrointestinal

-

Echipamen-

-

sonda lunga - Miller-Abbott = 3 m Clf!umen dublu (Fig. 20)

tul necesar

0.0

O'O.Cl

/'

"'~

"~."

~

~

-./

>=

.~-

-

\\

- i- _,_~ _ ,:7 .c:r=~j/

II

V Fig. 20 - Sanda Miller Abbott

. - -i - un lumen. se

t~rminaprip,tr'un balona$ de caucil::::: eu q I

. capacitate de 50 ml-care paaie fiumflat prin lumen

Salonul umflat asigura Inainlarea

sondei In intestin,

reprezentand un excitant mecanic In declan$area mi$carilor peristaltice.

- celalalt lumen, de calibru mai mare, se termina printr-o oliva

metalica $i serve$te la aspirarealichidelor $i a gazelor. In lipsa sondei Miller-Abbott, se poate folosi $i sonda duodenala Einhorn.

- recipient de colectare - borcan de 5-10 I, In care se realizeaza o presiune negativa; mecanismele de aspiratie a aerului din recipient pentru a realiza un vid sunt diferite.

170

Recipientul de colectare poate fi racordat la urmatoarele sisteme de aspiratie:

- aspirator electric

- trompa de vid - care aspira aerul din recipient In funclie de intensitatea cUrentului de apa din relea (vezi aspiralia pleurala) In cazulln .care aparatura nu poale fi racordata la releaua de apa, vidul r'lJCesar se realli:eaza prin diferile mecanisme improvizate pe principiul vaselor comunicante.

Mecanisme

improvizate

pe principiul

vaselor

comunicante

Se vor folosi doua recipiente cu capacitate de cille 10 I. Unul va fi astupat cu dop de cauciuc, prin care lrec doua tuburi de sticla, unul lung pana la fundul vasului, celalall scurt, numai pan a sub nivelul dopului. Sorcanul astupat $i umplut

cu apa este atarnat pe un stativ - cu gura In jos. Tubul lung se racordeaza la sonda aspiratoare, iar cel scurt se racordeaza fa un tub de cauciuc sau plastic prevazul cu c1ema Hoffman. Aces! tub patrunde in al doilea borcan situat cu 1,5 m sub nivelul primului. Sistemul funclioneaza In felul urmator: se deschide clema Hoffman iar apa In cepe sa curga in borcanul de jos, realizand 0 presiune negativa

in borcanul de sus

)/~11'// i'~'"

Jh

J')

\(N./

\
I

Fig. 21 - Aparat improvizat pentru realizarea vidului necesar aspiratiei continue

Vidul creat va exercita 0 fort a de aspiralie

asupra conlinutUfui intestinal. Dezavantajul acestui aparar: ga- zele din intestin Humplu foarte repede $i borcanul aspirator trebuie mereu umplut cu apa. Din acest motiv s-au conslrui! modele de aparate dupa principiul de funclionare al apara!elor de pneumotorax, unde, dupa scurgerea apei dintr-un recipient in altul, se inverseaza pozitia celor doua aparate (Fig. 21). Daca nu dispunem de nici una din posibilitatile aminlile, atunci aspiralia se va face cu 0 seringa tip Guyon, Record sau alt lip, de calibru mare, cu care se va face aspiralia din 10 In 10 minute.

- Res!ul materialelor necesare se vor pregati ca ~i pentru aspiralia gastrica $i tubajul duodenal.

171

I

I

I

I

I

I

I

I

I,

1

I

II

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

Efectuarea

manevrei

Pregatirea pacientului:

- asistenta informeaza, explica 9i pregate9te pacientul psihic $i

fizic, ca 9i Tn cazul aspirajiei gastrice

- pregate$te patul cu lenjerie curata, cu mU$ama, traversa cu-

rata, pentru a nu deranja ulterior pacientul (intervenjia fiind de

lunga durata)

- informeaza paeie'ntul asupra duratei carep'~~le fi 1-2 zile 9i rricii nidlt

- introducerea sondei pana Tn duoden se face la fel ca $i la tubajul duodenal (vezi tehnica tubajului duodenal)

- pentru introducerea sondei Tn profunzime mai mare, asistenta

umfla balona$ul prin lumenul corespunzator;

Tnainta Tn intestin tragand dupa el sonda; viteza de Tnaintare

este de 1 em pe minut; Tnaintarea sondei poate fi facilitata prin modificarea pozijiei pacientului, astfel:

.

;:

balona9ul va

- culcat pe partea dreapta 2 ore

-

- culcat pe partea stanga 2 ore

culcat Tn decubit dorsal 2 ore, apoi

- asistenta verifica profunzimea sondei - prin citirea cifrelor marcate pe sonda; poate fi pana la 3 m de la arcada dentara

- cand sonda a ajuns inprofunzimea dorita, asistenta dezumfla balona$ul

de

aspirat

- deschide robinetul sondei 9i Tncepe aspirajia

- pe tot timpul aspirajiei, se va pastra 0 igiena bucala riguroasa

(irepro$abila)

micotice. Sonda se va mobiliza de mai multe ori pe zi pentru a preveni escarele intranazale.

$i

- apoi, racordeaza

tubul mai gros al sondei la aparatul

pentru

a preveni

infecjiile

bucale virotice

IlIll DE RETINUT:

• deoarece prin aspirajie se pierdcantitali

lichidele administrate se vor nota pentru bilanjul Iichidian

• aspiralia intestinala trebuie sa fie insojita totdeauna de hidratarea $i

mineralizarea organismului(lichide $i electroliji administrate parenteral) .lichidele extrase vor fi masurate $i notate exact pentru calcularea bilanjului hid ric

• extragerea sondei se face cu sistemul de aspirajie in funcjiune pentru a

indeparta lichidele, gazele acumulate pe parcurs Tn intestin, duoden, stomac

• indepartarea sondei dureaza 15-20 minute; uneori este nevoie ca extragerea sa se faca mai Incet, cate 15-20 cm la fiecare 10 minute

aspirajiei, hidratarea $i mineralizarea pacientului se va face pe

• dupa terminarea

'-

mari de Iichide $i saruri"minerale,

ealea indicata de medic pana la recuperarea pierderilor.

172

Stomiile

DEFINIREA TERMENILOR

Stoma - vine de la cuvantul grecesc "stoma", care inseamna gura sau gaura stomie -
Stoma
-
vine de la cuvantul grecesc "stoma", care inseamna gura sau
gaura
stomie
-
creareaprintr-o
interwerijie chirur]kalaa
(stome) prin care se realizeaza 0 comunicare
unei deschizaturi
intre un organ
cavitar 9 i tegument sau realizarea unei noi deschideri intre doua
formajiuni
Anus
-
artificial
orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenjie chirurgicala,
in vederea eliminarii conjinutului intestinal
In funcjie
de locul stomei,
se folosesc
diferite denumiri,
astfel:
lIeostomie
-
deschiderea
$i fixarea operatorie a intestinului
subjire
la
nivelul pielii peretelui abdominal
In ileostomie, anusul artificial (stoma) este la nivelul ileonului.
Colostomie
-
deschiderea
$i fixarea colonului
la suprafala
peretelui
abdominal, printr-o intervenlie chirurgicala.
Colostomia poate fi temporara sau definitiva. Anusul artificial
creat (stoma) poate fi la nivelul colonului
ascendent, transvers sau descendent.
Urostomie
-
nefrostomie = crearea operatorie a unei
comunicari
intre
rinichi $i piele printr-o
sonda,
in vederea
derivarii
urinei
in
exterior
-
ureterostomie (directa) = aducerea ure-
terului la piele printr-o stoma (Fig. 22)
-
cistostomie = aducerea vezicii urinare
la piele
printr-o stoma (cistostomie de
derivajie temporara sau definitiva)
uretrostomie.(perin€)ala)
= aducerea
uretffiila
pielea'perineului
tot printr-o
stoma
Precizare: - urostomiile
interne
nu Ie
definim,
deoarece
nu constituie
0
problema de practica pentru asistentele
Fig. 22 - Urete~os10rnie
cutanata
I
medicale
Gastrostomie 1- crearea unei comunicari intre stomac $i peretele abdominal
printr-o stoma efectuata chirurgical. Scopul- nutrilia pacientului.
.

COL OS TOMIILE

Colostomia poate Ii la nivelul colonului ascendent, transvers, descendent. Cel

mai frecvent folosita este colostomia cancerul sigmoid ian, rectal sau anal.

la nivelul colonului descendent

173

pentru

I

Sus}inerea

psihologica

I>'

fNGRlJlREA PACIENTULUI COL OS TOMIZA T

Asistenta nu poate sa dea ingrijiri $i educatie unui pacient daca nu cunoa$te toate aspectele problemei pe care Ie prezinta un pacient cu colostomie: ce gande$te pacientul? ce simte? dorinlele, refularea, spaima etc. Ea trebuie sa stabileasca cu pacientul un climat de incredere care sa-i U$ureze adaptarea la noua situalie. , Asistenta trebuie sa-$i puna in praCiic~'cuno$tintele de psihologie $i sa execute intervenliile in funclie de personalitatea pacientului. $ocul cauzat de colostomie, diagnosticul de cancer mic$oreaza capacitatea de adaptare a pacientului $i a familiei sale la noul mod de viala. Pacientu/ poate fi anxios, mahnit pentru diagnostic $i operatie. Dore$te sa $tie: in ce consta c%stomia, ce-I va impiedica sa-$i indeplineasca activitatea? Asistenta iI va ajuta $i Incuraja In a$a fel Incat el sa poata suporta mai u$or situalia inevitabila. Este bine ca asistenta sa se gandeasca la experienta dificila prin care trece pacientul; el probabil n-a vazut niciodata 0 incizie chirurgicala, cu atat mai pulin 0 colostomie; asistenta poate sao' obi$nuiasca, Inca Inaintea operatiei, cu imaginea de sine. Ii poate face desene, sau Ii va arata fotografii In care sunt prezen- tate imagini corporale schimbate prin colostomie. Acestea, aratate Inainte de operalie, pot reduce $ocul resimlit de pacient, atunci cand i$i va vedea plaga operatorie pentru prima data. In cursul conversaliei din perioada preoperatorie, asistenta asigura pacientul ca imediat dupa operalie va fi Ingrijit $i va fi educal ca sa se poata apoi Ingriji singur, mentionand ca azi mii

,

l'

de persoane, avand 0 colostomie, duc 0 viata activa norrrdla.
f--

Asigurarea

echipamen-

tului necesar

. pentru

ingrijirea

stomei

Aparate

colectoare

- mas uta sau tava pentru materiale

- un lighean/vas cu apa calda

- fa$a sau prosoape de hartie

'-,-.ap,lrat

colector polrivit('p8nga colectoare)

-foarteci

- can a de masurat conlinutui

- manu$i (nesterile)

- crema "de bariera" pentru protejarea pielii din jutul stomei

- deodorant daca e nevoie

- recipient pentru materialtll murdar (Ie$i, comprese)

Exista 0 mare varietate de pungi colectoare $i aparate cu centura. Alegerea tipului de material colector este In functie de mai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie, personalitatea, activitalile pacientului, timpul pe care iI are pa- . I cientulla dispozilie pentru Ingrijirile sale, instalaliile sanitare etc, j

174

Conduita

asistentei in

practica de

ingrijire

@, ~~

III

\\

0)

~

:~~~g~~aparate:

-

pot sa. fie ~nc~ise (ca u~ .sa~Ule.t) A \ CJ) ~_"

sau deschlse III partea IIlfenoara pentru a permite golirea (Fig. 23)

- fixarea pungilor se face cu un _ adeziv care se afla pe suprafata

--

de fixare a pungii (Fig. 24)

Fig. 23 - A. pungii inchisii B. punga d8sch:S3

Unele pungi au protectoare cutana~ '.~ te care permit protejarea pielii In

caz de iritatii sau alergii din cauza adezivului • aparat cu centura, tara adeziv:

- este compus dintr-un inel (disc) pecare se fixeaza punga; inelul este prevazut cu doua urechiu$e In care se fixeaza centura. Dezavantajele acestui tip de aparat:

- nu sunt etan$e pentru materiile fecale $i mirosuri

- pot produce leziuni sub aparat

Fig. 24 - Aparat colector cop:i cu stomie

la

- pot favoriza aparitia sau agravarea

-

-

prolapsului $i a

eventraliei

sistemul de aparat cu doua piese (mai perteetionat) este compus dintr-o placa de proteclie a pielii pe care se fixeaza punga

In primele zile din perioada postoperatorie asistenta:

- panseaza rana abdominala folosind tehnica aseptica cu-

noscuta (vezi tehnica pansamentului)

- din prima zl dupa operalie, ajuta pacientul sa se ridice

- In a doua sau a treia zi dupa operalie, chirurgul veri/ica

permeabilitatea stome;; In acel moment, adesea se evacueaza un scaun pastos, mirositor; asistenta previne pacientul, chiar de

la prima tehnica de Ingrijire, asupra caracterului scaunului evacuat

-:-prot~jep.c~?patul cUJ1lastic acoperit c;:u.ale;;;l_

::"explica pacientului practica de Ingrijire, Ii ca$tiga Increderea $i cooperarea; II Tncurajeaza sa participe la Ingrijire .

- asigura intimitatea pacientului $i-I ajuta sa se a$eze Intr-o pozitie confortabila -Imbraca manu$i (nesterile)

- a$aza un prosop de hartie sau 0 fa$a In jurul stomei pentru a proteja zona Inconjuratoare de scurgeri sau revarsari

- observa pacientu/ Tntot timpul acestei activitali

- gole$te aparatul colector $i masoara conlinutul daca se cere

- Indeparteaza fin aparatul

- spala pielea din jurul stomei numai cu apa calda $i. sapun

neutru; sapunul obi$nuit poate cauza iritarea pielil

:::J

/'

175

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

~

I

I

I,

I

I

I

- incurajeaza pacientul

sa-$i priveasca stoma $i-i explica ce face

- obselva culoarea $i as-

pectul stomei $i a pielii dimprejur (ro$eata, iritatii)

- $terge cu meticulozitate

pielea din ju'rul stomei

- aplica 0 crema protec-

toare,

se

indeparteaza

-

~

Fig. 25 A. Ridicareamembranei

B.

protectoarein vedereafixarii pungiicolectoare

Adaptarea pungii colectoare

care

apoi

fixeaza

aparatul

I pregatit astlel incat sa nu permita nici 0 scurgere in jurul stomei

nou

(Fig. 25 A $i 8)

"''''1

I - se asigura ca pacientul se po ate simti cat mai conforlabil.

/R/GAREA COLONULU/ PR/N STOMA (CLISMA)

- eliminare regulata -

Scopul irigarii este de a goli colonul de gaze, mucus $i excremente,

pentru ca

pacientu/ sa poata sa-$i urmeze activitatile sale. 0 irigare este 0 clisma. I Irigarea este bine sa se faca la ore regulate $i se prefera dupa 0 masa, caci ingestia de hrana stimuleaza peristaltismul $i defecatia. Irigarea (clismC'!).este rezervata numai pacientilor cu colostomie stanga. Contraindicajii:

I

la persoanele In varsta cu stare generala alterata

.Ia

debi/i

e

prudenta in caz de colon irad/at sau diverticuloza de colon

e

la pacienti cu angina pectorala in antecedente.

I II Atenlie

I

I

I

II

,I

Folosirea sondelor sau cateterelor

de orice tip prezinta rise de perforare

,intestinului. SeJoiose$te doar "GOlotipul",caresuwima

acest.risc;,.

Echipament

pentru

irigaJje

In cazul

irigatie pregatim:

-

(Fig. 26)

golirii

$i spalarii intestinului

prin

irigator

pentru colostomie,

tub, adaptor

- canula c%tip (speciala pentru clisma)

- solutie (apa) calduta

- vaselina pentru lubrifierea canulei

- suport pentru irigator

- sac de drenaj cu adeziv care se fixeaza di-

sau un sac de drenaj cu un inel sacului (fig. 27 A, B)

rect pe piele - pentru fix area

(

Fig. 26 - Realizarea unei irigaliicu canula colotip

176

a

j

I

Recomandari

t':.

- punga

pentru

pansa-

mentul

$i

compresele \

folosite

.

- pansament

acoperi colostomia

- prima clisma

pentru

a

se poate

. efectua. in a opta, a zecea

zi postoperator $i numai daca exista recomandarea medicului

pri-

mei clisme se verifica sen-

- Inainte de inceperea

sui traiectului intestinal, printr-un tU$eu de intro- ducere a "colotipului"

- perioada

fa-

vorabila pentru clisma este in convalescen!a - intre 3

saptamani

inteNentia chirurgicala

- clisma se face la inteNal

de 2-3 zile -Ia ore fixe, indiferent in ce perioada a zilei

cea

mai

$i 2 luni dupa

111 (/

A B

Fig. 21 A. Rasfrangereasacuiuide drenaj $i infa$urareapesfe inel

B. Adaptareafa centura a inefului

(cu sacul de drenaj)

Efectuarea

-

recipientul umplut cu so-

irigaliei

IU!ie de irigat se fixeaza pe suport

-

pacientul se a$aza pe un

scaun sau poate sa stea in

picioare,

in fat a chiuvetei

de WC

- extremitatea inferiora a

sacului de drenaj seintro-

duce In .chiuveta WC-ului

sau intr-un recipient co- lector (Fig. 28)

- se elimina aerul din tubul irigatorului

colotipul in

stoma prin extremitatea

- se introduce

superioara

a sacului

de

drenaj

- la inceput se introduc in

jur de 500 ml so/utie, apoi treptat pana la 1000 ml

-

calduta

solutia

=

apa

curata

177

'''''1,

Fig. 28 -Introducerea saculuide drenaj

in vasul WC.ului

1 -

j

- irigatorul se ridica la nivelul capului pacientului

- In caz de colici se opre$te introducerea apei

- se a$teapta relntoarcerea lichidului de spalatura, care dureaza 15 minute; In acest timp, pacientul poate sa citeasca sau sa asculle radioul, se Indeparteaza materialele folosile

- stoma se acopera cu pansament $i comprese

II Important:

r---

Asistenta Incurajeaza pacientul sa observe bine tehnica, Ii

explica fiEici.ue etapa, astfellndit singur.

Eil sa fie capabil sa a execute

REINTEGRAREA

PSIHO-SOCIALA

Este indicat ca asistenta sa etectueze

A PACIENTULUI COLOSTOMIZAT

vizita la domiciliul pacientului pentru a

.' r-'

vedea modulln care acesta s-a adaptat In mediul de acasa.

vedea modulln care acesta s-a adaptat In mediul de acasa.

Mentinerea

unui mediu

de igiena

la standarde

ridicate

Ingrijirea

slomei ca atare nu este a practica sterila, trebuie

stornei trebuie privita ca a forma de toaleta $i se

Ins? mentinute standarde ridicate de curatenie.

Ingrijirea

efectueaza a spalare minutioasa pe mana. Pacientul trebuie Invatat sa-$i protejeze pielea impotriva iritarii $i infectiei.

Infectiile

pielii din jurul stomei pot fi bacteriene

$i fungice.

Cea mai frecventa infectie este cea cu Candida albicans. De asemenea, se va atentionaasupra faptului ca orice stoma cu drenaj ooate duce la iritarea pielei daca aceasta nu este adecval protejdS De aceea, atunci cand exista regurgitari de la punga, aceasta trebuie imediat schimbata.

Continutul pungii de la stoma trebuie golit la toaleta. Pungile murdarite trebuie tratate ca $i gunoi. Odata ajuns acasa, pacientul va fi instruit sa Inveleasca punga In hartie, in ziar sau , In alta punga de plastic, dupa ce a fast golita $i sa a arunce la cO$.ul de gunoi.

In timpul noptii, pacientul

poate sa nu foloseasca

punga

colectoare, ci numai pansament absorbant

Comunicarecf '

'0 sarcina de baZEl'a asistentei medical€ tlste sa ajulc>-pepadent sa reziste psihic, sa faca fala stresului creat de imaginea corporala modificala, sa-I ajute sa se acceple, sa se adapteze psiho-social. Capacilatea insuficienta de a face fata bolii poale producedeleriorarea cronica sau permanenta a calitalii vielii pacienlului $i a familiei sale. Dintre loti membrii echipei de ingrijire, asislenla esle cea mai In masura sa evalueze reaclia psiho-sociala a pacienlului tala de suferinla sa. Ea observa deseori la pacienti semne care 0 fac sa-$i dea seama ca ace$tia nu fac fata schimbarilor din viata lor. Astfel, 0 asislenla cu abilitate inluitiva poaleevalua slarea psihica a pacientului dupa modul in care suspina, dupa felul cum prive$le in gol pe fereaslra sau dupa felul relaliilor sale cu familia: lensionate,

Incordate elc. Acesla reprezinla un lip inluiliv de comunicare.

178

Pentru a promova adaptarea pacientului la schimbare, asislenta lrebuie sa caule modalilali de inlervenlie pentru a-i diminua tristelea $i pentru a preveni inslalarea unei depresii. Astfel, asistenla lrebuie sa Incurajeze pacientul:

- sa vorbeasca despre propria-i stoma, despre problemele sale, sa-$i elibereze lrislelea vorbind

- sa-I faca sa vada ca-linlelege, sa-I faca sa simta ca-i Inleles

- siH cree?e 0 atmosfera de: lini$te, calm, re!axanta, ca In felul. acesla sao; ofere pacientului posibililatea de a pune intrebari, mai ales ca 0 preocupare a pacientului este frica degajarii unui miros neplacul de la nivelul stomei. Simplul fapl ca poate sa discule libel' despre grijile sale, ca se simte inleles poale fi Iini$tilor $i constituie 0 u$urare deosebita pentru pacient. Asislenta trebuie sa-i explice pacientu!ui chiar din momentul primei manevre de ingrijire ca, 0 data ce se stabilizeaza funclia intestinaJa, mirosurile neplacute nu VOl'mai fi 0 problema. 0 data ce i se va permite un regim alimental' normal, el I$i va da seama care alimente VOl' produce miros mai neplacut $i pe acestea Ie poate exclude din alimentalie.

Se po ale folosi deodorant local sau aparate cu filtre care rezolva problema mirosurilor.

Pentru ca intervenliile asistentei sa aiba rezultatul doril, ea trebuie sa $lie sa ca$tige Increderea pacientului, sa $tie ce sa faca pentru a-i alunga lrislelea, sa $tie cum sa-i vorbeasca pacientului ca sa-I convinga ca 0 tristele prelungila poate deprima sistemul imunologie al orgrinismului.

Cand pacientul este deprimat, asistenta poale interveni spunandu-i "Ie (va) inleleg, sunt alaturi de line(dumneavOaSlra)". Asislentele care au un comportament rece, dislant nu sunt capabile sa acorde un sprijin moral de buna calilale. Asislenta lrebuie sa $tie sa-i asigure confort pacientului, permilandu-i sa-$i descarce lensiunile $tiind ca prin aceasla lrislelea $i deprimarea pacientului se VOl'diminua. .Ascultarea este 0 componenta majora a comunic8rii. Actul ascultarii este adesea mai de ajutor decat orice sfaturi. Calea cea mai importanta de a-I ajuta pe pacient este ca prin comunicare non-v~rbala~a arale ca. ea,JW este dera(1j{3tade faptu/ ca o ftJnclie norma/a a (;(Jrpu/iJiare /ocintr-o a/ta zona a acestuia. Comunicarea non-verbal a prin geslica se refera la modul in care asislenta se comporla alunci, cand efectueaza Ingrijirea stomei:

privirea, expresia felei, modul in care se mi$ca etc. loale sunt mesaje non-verbale pe care pacienlul Ie receplioneaza cu implicalii negative sau pozitive.

o alIa problema importanta a pacientului coloslomizat este leama de reaclia membrilor familiei $i a prietenilor, teama de respingere. Pacientul i$i pune 0 serie de Inlrebari: "cum VOl' reacliona oamenii/sotul (solia) fala de coloslomia mea?" "Este cineva care ma poate ajuta?"

$i

inerederea in el insu$i, eeea ce " face sa se izoleze social. De

Cand IipSe$le lncrederea

in allii, pacientul

i$i pierde

179

I

I

,,>.1

I

I

I

I,

I

I

I

I

I

I

II

I

I

aceea, este esenji I

la domiciliu, pentr a

ce trebuie acordat pacientului, atat moral cat $i fizic.

ca asistenta sa-$i rezerve timp Tncadrul vizitei discuta cu familia despre importanta sprijinului

Increderea pa ientului ca membrii familiei $i prietenii nu-I vor

pe acesta sa nu se izoleze social de ceilalti,

abandona, II ajut

I

I

 

inclusivde membr i familieL

Pent~ a ajut . pacientul,sase adapteze .Ia ,noua situatie, . asislenta lrebuie a-I puna la dispozitie Iiteratura adecvata despre propriul tip de sto a. De asemenea, planificarea unei vizite din partea cuiva care a depa$itcu succes onfruntarea cu aceasta situatie de colostomizat,

face ca pacientul

a capete sperante.

II

Regimul

o data ce pa ientul poate beneficia de un regim alimentar

alimentar

normal, eliminare materiilor fecale se produce mal frecvent.

I

Printr-un proces d observare pacientul trebuie incurajat sa cu- noasca efectele p care Ie au diferite alimente asupra eliminarii fecalelor. Astfel, e va fi Tnstare sa-$i potriveasca regimul de a$a natura ca sa se fo meze un scaun mai solid. Acest proces poate

I

dura mai multe 5 ptamani iar asistenta vacontinua' sa acorde ajuter $i sa dea sf turi In legatura cu regimul potrivit. Regimul alime tar al purtatorului de stoma va fi bogat In proteine $i hidrati e carbon,.sarac Tngrasimi. Se vor prefera ali-

I/JI

mente cu continu redus Tn'terulaza sprea evita reziduul im- portant, fermentat a intestinala $i emisia abundenta de gaze. In prima perio da se vor reduce fructele $i salatale crude. Se recomand : carne fiarta (raso!) de vita, vitel, pasare,

pe$te slab, orez,

ranzeturi nefermentate, ceai, lapte, se evita

'II

I" ~.-;

EHminarea

, -'-.::;.~

I

I

I

I

bauturile reci. Este nevoie ca pacientul sa-$i stabileasca un orar fix pentru mese.

Prezentaunei stOnTe schimbacomplet modulrn care materiile 'recale 5 eliihmlYldin corp $i pacierifOltn'ib'uie sa 'fIB' ajutat sase adapt ze cu noul mod de viata. In perioada i ediat postoperatorie, spre deosebire de defecarea norma'", pacientul nu are nici un control asupra materiilor fecale liminate printr-o stoma. Aceasta este 0 alta problema despre care pacientul trebuie sa rnvete. Inilial, materiile fecale u 0 consistenla fluida intrucat funclia de absorblie a apei pate fi derivata. Dupa doua s u trei saptamani, cand pacientul poate eonsuma un regim normal, se poate forma un scaun semi-solid,

mai ales cand sto

descendent. In c Ie din urma, se poate ajunge la un control asupra frecvenlei functiei intestinale astfel Incat punga de stomie sa nu mai e nevoie de a fi purtata continuu.

a este 0 colostomie in colonul,transvers sau

180

In caz de ileostomie Insa, continutul evacuat este de con- sistenla lichida $i bogat Tn enzime digestive care pot cauza .excoriatia $i ereziunea pielii. Continutul curge aproape continuu, necesitand purtarea constanta a unei aparaturi. Problemele pacientului, legate de mirosul neplacut, !eama de murdarie $i complicatii ale pie Iii sunt mai accentuate. In aeeste situatiicel rnai potrivitaparat esteo punga cu capat deschis,

cawpoatefi golita regulat.

.

. Aparaturile trebuie .golite sau 'schimbate de cate ori este

Curafenia

personala ~l

Imbracarea

Activitatea

Exprimarea

,.sexualitaJil

P"';~ .

::

., necesar pentru a fmpiedica suprainearearea ~i perieolul scurgerii pe pfelea Inconjuratoare (de obicei, se schimba cand sunt la 1/3 sau 1/2 pline); allfel, devin grele $i greu de manuiL Orice inro$ire, umflare sau anormalitati ale stomei sau zonei de piele dimprejur trebuie raportata.

Ingrijirea stomer trebuie coordonata eu dU$ul ~i baia de dUe ori este posibil; aparatura poate fi golita $i fndepartata (schimbata), in zonapielii, poate fi spalata Inainte de baie sau dU$;aparatura noua se potrive$te dupa aceea. Majoritatea pungilor sunt rezistente $i permit baile $i dU$uL

o data ce pacientul s~a refaeut dupa operalie $i este In stare

sa faca,fata noului fel de viata, el se va Intoarce la munea $i stilul

normal de viata. Pana $i inotul se poate include fn aelivita!ile de recreare, folosind 0 aparatura mica, temporara. Pentru persoanele a carer eonditie 0 permite, recuperarea optima este realizata J8; trei luni dupa carei$i pot relua activitatile normale, incluzand lucruL Pentru calatorii, seturile de rezerva trebuie purtate asupra persoanei, mai degraba deeat sa fie transportate in bagaje (se pot pierde sau fntarzie sosirea). Sfaturi de ajutor se pot obtine de la asistenta ~i de la grupul de sustinere potrivit.

Schimbarea care apare In cadrul relaliei intime este foarte compJexa. Calitatea relaliei sexuale a unui euplu poate fi

afectata negativ. Rolul asistentei este sa fneurajeze paeientul printr:.Qdiscutie.J.efer~toarela revenirea luiia:.oactivitate se.~yala.

t:-;;: ••

normala. Meli ales.dad!' stoma e permanenta, alterarea imaginii corporale estemajora, pacientul se eonsidera mutiiat, poate crede ca nu este atragator din punct de vedere sexual pentru partenerul sau, simtindu-se respins, $i exista pericolul de retragere in sine $i de depresie. Daca solul/solia f$i prive$te partenerul ea pe un invalid, aceasta va afecta readaptarea lui. Primul pas in a-I reda fnere- derea fnsinetrebuie sa fie acceptarea lui de catre personalul spitalului. EI insu$i trebuie sa aleaga caruia dintre prieteni $i rude Ie va vorbi despre stoma $; acceptarea din parte a aeestora II va ajuta sa se reabiliteze. Sfaturile inainte de operalie $i suslinerea constanta din partea tuturor Ii vor ridiea moralul $; II vor ajuta sa scape de repulsia iniliala aproape inevitabila, mai ales ca unii pacienli eu stoma pot avea probleme eu funelia

181

j

sexuala prin inhibitie psihica. Barbatii pot avea probleme de imc

potenta, iar femeile pot avea dispareunie ~i, inevitabil, prezent~ unei aparaturi de stoma abdominal a necesita 0 gandire ~i ing e

B/LANT LlGH/DlAN

1 Bifantul vizeaza mentinerea unui leehilibru Intre pierderile de apa $i canlitalile care vor trebui administrate.

I
J

'1

C\J

'3

a;

{j

t-

J

oct.r::

I-~

ON

I-

.r::

lI\l

.r::

o

.r::

~

('I ,

.r::

o

o

(")

. ,-

o

o

LO

o

o

(")

o o /.!

~

,.I,:.~,

o

o

OJ

J!?

:0

'00

C

Q)

(I)

.S

Q3

"E

Q)

:J C

ltl

~

u Iii

.J! B

~Q)

~)ro

'5. E

(I) (I)

0

ltl >

o o

o o

(")

(0

E

Vl

I

:'=::L

.0o _l\l

<tl

:J

<D(jj

E u

o

~}",.I:

o

o

(")

>

'00 J!? ~

,

.'0

l\l

<tl

C

Q)

Q)

:u E

~ :a"w 2 i3 ~

cOoQ).!:w(jj

.-(I)_c.EE_

~ u.2 0 E .- '6 0

Iii

a-

o

o

C\J

C\J

Cl>

(I)

.l\l

(I)

ro

(I)

Cl>

u

Cl>

c

Cl>

iii

Cl>

.;;:

'(jj.

.9?

Iii

~

o

o

C\J

C\J

c

ltl

~

.c

u

:5

C

l\l

:.0

;:l

U

W

Iii

ro

0

.<Ji

cu'

.!:?

~

E

QJ

(I)

;:l

l\l

;:l

QJ

clii

Q)

~

u 0

.- c.

Ol~

o 0

o u

:8 ~

'l\l

_

.;;:

.~

m-

.,

•.E

:::J

~l,'

c := Ol

C

'w

'-

Iii (-

Cl>::l

~ 'Co

'l\l U

>

Cl>

~"S

'0

o .-

~l?

()

'co Ol

c"w.

Z

)('0

.M

niozitate

In plus In timpul

actului sexual. Sfaturile din parte~

asistentei,

a medicului,

a grupului potrivit de sustinere vor fi d$

ajutor In aceasta situatie, care poate fi doar temporara.

Und,

este posibil, partenerii sexuali trebuie inclu~i In sfaturile dinainte ~i de dupa

Ingrijirea stomel llebuie sa aiba loc Inainte ca pacientul sa SEI culce. Se spera ca aceasta va Impiedica necesitatea golirii sa4

somnul. q

data ce pacientul mananca un regim normal ~i s-a acol1)odat c~

propriile-i

ea stoma sa nu mai necesitEj

vreo atentie peste noapte. Se poate folosi 0 punga mai mare In

timpul

pacientilor eu ileostomie.

va fi de ajutorl

i

-t-

•••••.

•.

;

'j}

••.;'Q

.":

:'

~

"

,.

schimbarii unei

cerinte,

noptii,

aparaturi

~i astfel nu va Impiedica

este probabil

daea este eazul, -aeeasta

j

Urmarirea

bilan~ului lichidian

Dormitul

I (0

,

.r::

I

I

I (0

Pentru a urmari bilantullichidian In organism, este necesar sa se noteze atat intraril~ cat ~i ie$irile (diureza masurata eu exactitate ~i alte pierderi). Intrari.'~ sunt constituit~ prin apa din alimente $i bauturi (apa, supe, ceai etc.), pe de 0 parte, $i prin apa provenit~ din metabolismul celular, pe de alta parte (vezi tabelele 1 ~i 2), in unele eazuri sunt ~i alte intrari: perfuzie, transfuzie etc. le$irile sunt eonstituite pr.in urina, ~eaun ~i pierde i insensibile (eale pulmonara $i cutanata) sau pot fi pierderi anr.J:[TIale,patologice: pierde i In eaz de febra, varsaturi, diaree, aspiratii, fistule, drenaje etc'- care vor fi, de asemene , masurate, evaluate cat mai exact $i notate pentru bilantullichidian. I

II

DE RETINUT:

--

suplimentara de 500 ml apa.

- Se va nota, de asemenea, de Imbibare. Se eslimeaza pierde circa 500-700 ml apa.

fieeare

Pentru

grad peste

37 grade

Celsius,

se va caleula

0 pierder

de cate ori a fost schimbat ca, printr-un pansament

un pansament ~i gradul abundent 1mbibal, se poj

--'In.bilantechi)i,bral

Intre inlran $,i ie.$iri mentinen hidratare constanta.

.

_

B/LANT /NTRARI-/E$/RI

Tabelul1
Tabelul1

Tabelul1

Tabelul1

Intrari bauturi =: 1000 ali mente =: 1000 metabolism =: 300

------------.---.---------

leslrl urina =: 1000-1500 scaun =: 100 pierderi insensibile =: 800

----------------------.----

Pierderi anormale

-

-vorna

- diaree

febra

Perfuzii (vezi calculul ritmului de administrare a solutiilor perfuzabile)

- fistule

, o

, o

.r::

to

.;:

'in:

.!!!

J

oct.r::

I-~.

LO

.ltl

C

, "C

:J

I'

1.,

0

0

(")

,-

o

o

,-

g

(0

l 0('1.

I-

!

J

.

I

.r::

to

.

.r::

o

.r::

~

1;,

(0

! .•

.r::

(0

.•

.r::

to

i

,

.

I

';:

>\11

o

, (0

o

> "L;" 2' ~:JC

(I)-Cl>

- ~.~.s

-=

'-.0 'O

,ltl -

182

83

I

I

I

I

I

I

I

11,1

I

I .

.

I

I

I

:3

co-

=r'

0'

Jll'

:3

(")

o

:J

Q.

~;

(")

OJ,

:J

-~

OJ, OJ c (f) (") , OJ, co co :J OJ Q. ~. ~ ::~--~
OJ,
OJ
c
(f)
(")
,
OJ,
co co
:J
OJ
Q.
~.
~
::~--~
r-
B
~&1iJj
E
.9,ccr"S
'.;::-eenE
-e(j)E'-
(~$:°w
cE E
~c:(/).=
c2(j)(j)
Q,)
lLJ
u
::len -
u.-
ccr Q)
ni
:::!
en
'-
r
en
'w. ccr;(ii
~
'S
0
u
RN
~
'S
- c,ccr u_
c
r
if
"E
;:j~ ~"S::~
~
-
N
0
,~
>Cti
itct
EC~
::l
'C
N
"'"
U
,
Q).!:!1 en'Vi
::l
ccr
R
>
.bgccro
,ccr
(j)
:e
'C
~
U
E
~~
::l
'~
e.'afE
;(0
'5.
:5
E
~.
~()
Q) >ca :;:: '-
'x
U
II
-eitt~o (j)NO>
+=- ::l en- (j).
'a.
0
lea
'S'C:::!
C.
c:
~~
II
'-
0
ccr
(-
s:3
::l
't: '_ C/)
;(0
0
,ccr
0 Q)"c;
.
,ccr
'iii,
en
e.,ccr,ccr
'-
U
::l
::;@
0
~
'6
.-
(j)
'- -
(j)
(j)ii)
ccr
-
-
U
.-
::l
ccr
c.-
::l
~~
.'::?
'-'::l Q) .c'-
-e
c
lea
e.
0
--lLJ
cc Q) E.!:
'E
(J:) "-
ctct
'E
'- 0
t5
.•
•b"'O
ctS
,.-
~ ::J
::;~ +=njctS .•
t5
J:!:!
a
r II)
~
_
ccr
II
"'"
(J:)
J:!:!
x
II
u
en ::l:5
::;1'
x
en
(j)
x
,ccr ~.5-e
(j)
.!:!1
,ccr
S
ea
(.)~
:=: O"C:>("(j
'S" ~
0 '-
L{)
0 '-
,.- 0
II) r
-J~
Eccrccritt
0
0
0
::l (j)-
0
:-::: '-
'-
0~
en ,ccr
(j) co
x
(J:)
c:to-:J
.•
ea
ccr ccr.S:'! (j)
co E
co
0 x
~
ouccre.
::l
B c
r ::J
c
u
B
0 (J:)
• •
B 'E
0
lLJ
:~::)~~
,-
III
t:::J
lea
"-Q.)co- u'-oen
II :E
'S
gsoe.i5
,
c
CO)
c.~'m
U
N
(j)
'E
-e
C1l
C1l
C1l
-
.~ >eu.~
N
'3
'3
:i
(j)
'C
e.
::l
i.LEE.b
E
E
E
,cc
o
u
::l (j),KJ
0
0
0
U
E.~Q.
en
Ll.
Ll.
Ll.
'0.
- - - -
- -
-
-
I
~

,

c:

.~.-

-,;:

C:C1l

o.~

U-c

(f)

co

Ql

+=- ::l

U

Ql

><

W

- - -

~

I

I

I

I

I ~I.carl

adecvate

- in picioare (ortostatism) - c~pul drept inainte

- spatele drept

-

-

- piciorulln unghi de 90 d~ grade cu gamba

bratele pe langa corp $oldurile, gambele drept

- ~ezand - capul drept

- spatele drept, rezemat

- bratele sprijinite

- coapsele orizontale

- gambele verticale.

- piciorul In unghi de 90 Ide grade cu gamba, sprijinit pe podea

- cu/cat (c1inostatism)

_ -

de,cubit dorsal (pe spate)

•.

. -

declJbit lateral,

stang sa drept (lntr-o parte)

-

decubit ventral (pe abdo en)

- Tipuri de mi~cari:

'- abduc/ie - mi$cari de ind~partarefata de axul median al corpului

I segmente apropiate (brat, ant brat, gamba-coapsa)

-

-

adduc/ie- mi$cari de apropi re fata de axul median al corpului

f/exie/extensie- mi$cari de propiere sau indepartare a doua

,

-

rota/ie - mi$care realizata In urul axului care trece pririlungul

I pronalie/supina/ie - pronatia ste mi$carea de rotatie amainii, prin care palma prive$te in j s, iar supinatia este nli$carya
I inversa; la picior, palma prive te lateral, cu margineaexterna ridicata - pronatie, invers fiind upinatia

segmentului care se deplase a'

-

.

- circumduc/ie - mi$care co plexa, care totalizeaza flexia, extensia, abductia $i Ie asociaz cu rotatia

I Exercijii fizice: - sunt activita i fizice efectuate cu scopul de a imbunatati randamentul mU$chi tar $i circulatia

-

- active - executate de catre in ivid

- pasive - mi~cari ale articula iilor, executate de catre 0 alta persoana

- izomerice - contractii muscul re in care lungimea mU$chiului ramane neschimbata, crescand numai tensiunea sa (exemplu:

contractia l'f;J$chilor pentru me tinerea

- de rezistenja: exercitii fizice I

pozitiei corpuJui)

care cre$te tonusul muscular

~ A. caracteristici/e exerci/ii/or: co rdonate, armonioase, complete

B. execulie: - a se scula, a me e, a alerga, a se apleca, a se a$eza pe vine, a ingenunchea, ridica greutati, a apuca obiecte

I

187

I

I

I

realizarea mi$carilor. MU$chii actioneaza prin proprietatilor lor: excitabilitate, contrac-

I tibilitate, elasticitate. Aparatul vestibular mentine echilibrul static $i dinamic al corpului.

Sistemul nervos - cerebelul -, alaturi de aparatul vestibular, contribuie la regla-

I

i

I

rea echilibrului, dar regleaza totodata $i tonusul muscular $i mi$carile fine.

I

I

I

I

I

!'

I

I

I

I

I

I

I

I

I

Factorii care influen~eaza satisfacerea nevoii

I Factori

biologici

- Varsta $i dezvoltarea: • copilul mic are mi$carile mai putin coordonate, dobandindu-$i controlul pe masura ce inainteaza in

varsta; copilul este foarte activ, se mobilizeaza $i ia tol felul de

pozitii;

- adultul este activ, In deplinatatea puterii, da supleje mi$-

carilor, Ie coordoneaza;

~ varstnicul are forta fizica redusa, la fel agilitatea, ramane

'.-.' totu$i activ in exeff'Jtii moderate,

- Constitujia $; capacitaji/e

fizice: influenteaza intensitatea

efortului fizic pe care II depune individul

Factori psihologici - Factori - sociologici - - - I ::r:::.~rt".i;-- -------------
Factori
psihologici
-
Factori
-
sociologici
-
-
-
I ::r:::.~rt".i;--
-------------

:- Emolii/e: pot fi exprimate prin mi~cari ale corpului; pulsul $i tensiunea arterialA se modifica in raport cu emotiile, stresul, teama

Persona/itatea: temperamentul determina ca individul sa fie mai activ, inflacarat, sau calm, gray

Cu/tura: individul practica activitali fizice, adopta diferil'7 posturi in viata cotidiana, in functie de socielatea in care traie$te

Ro/uri/e socia/e: In societate, individul poate indeplini activitati ce impun un efort fizic mai mare sau mai mic, pe care sa-I compenseze prin rezistenta fizica $i ore suficiente de repaus.

Organizarea socia/a: fiecare societate are legi $i regulamente pentru ca individul sa-$i mentina sanatatea, chiar daca depune un efort deosebit. Societatea organizeaza activitati pentru petrecerea timpului liber, In mi$care $i agrement.

Tradijii/e, re/igia: individul poate lua posturi acceptate, legate de obiceiuri, traditii sau obiceiuri religioase.

Manifestari de independen~a

,~

.•

---.

-

•.

Postura - functia corpului omenesc, bazata pe actiunea sinergica $i adecvata coordonata a elementelor aparatului locomotor $i a sistemului (sau atitu- nervos, cu ajutorul carora se mentine stabilitatea, echilibrul $; dinea) raporturi constante Intre corp $i mediu $i intre diferite segmente ale corpului

186

r

 

ordin

sociologic

I

Lipsa

cunoa~terii

Oificultate de

deplasare

Oiminuarea

sauabsenfa

rnl~ril

.,

Atonie

musculara

Atrofie

musculara

Hipertrofie

musculara

Contractura

musculara

Rassardonic

(tetanos)

Anchiloza

Crampa

Escara de

,de~~l_,.

Diminuarea

interesului

-y

••.••.•.~.

- izolarea

- cunoa$terea de sine, despre al!ii $i despre mediullnconjurator

Manifestari

- a se ridica

- a se a$eza

- a merge

de dependen1=a

- prezenla parezelor; (mono, para,. tetra pareze sau paralizii)

- prez~~parC3Jiziil\?.1.".,., '," "',"

.,~'.' ~.'

r~~

- scaderea tonusului muscular

- diminuarea volumului mU$chiului, a contractibilitatii sale

- marireavolumului

unui mU$chi

~------

,,,",,, •••

'A.~

- contractie involuntara $i perinanenta a unuia sau mai multor mU$chi care determina 0 pozitie inadecvata

contractia mU$chilor mas- ticatori determina trismus $i "rasul sardonic"

- dirninuarea sau imposibiHtatea mi$carii unei artkulalii

- contraclie spasmodica involuntar.3. $i dureroasa a unuia sau a

mai multor mU$chi (molet, picior) cauzata de 0 polilie incomoda, de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu

ulceralii ale pielii (vezi nevoia de a pastra tegumentele curate '

-

$i integra) ,

""

.'

'.

- tulburarile

psihice pot determina

!ipsa interesului

pentru '

mi$care,

mentinerea

timp Indelungat

a

unei

stari

de

imobilitate

189

.[.'\

~'

1 ,!t;;,;~

'.~_J!

Tensiune

-

se modifica In raportl cu intensitatea efortului depus

arteriala

Puis "

- cre$te frecventa $i ~mplitudinea lui, In lunclie de intensitatea efortului

Interven~iile asistentei pe~~r~ ~en1=inerea independen1=ei

mlScarll

- stabile$te Impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu lizie

- planifica

pacientului

- invata pacientul sa loloseasca tehnici ~e destindere $i relaxare

- educa paci.~~lsa.evit~a~~~is~~I, .1esele copioase, surplusul de greutate

un program

de exercitii

tnoderate,

adaptat capacitatii

fizice ale

II. Dependenta in Isatisfacerea nella;;

Probleme de dependenta:

1.

2. Hiperactivitate

3. Necoordonarea mi~carilor

4. Postura inadecvata

,S;Circu,lafie inadecvata

6. Refuzul de a face activitali }

7. Edeme ale membrelor

Imobilitate

,I anexele 2 ~i 3

1. Imobilitatea

Aceasta reprezinta 0 diminuare sau 10 restrictie a mi$carii, liind recomandata, adesea, ca metoda terapeutica sau poat~ ti cauzata de traumatisme $i boli organ ice sau tunctionale.

Surse de dificultate carie determina imobilizarea

Surse de

ordin fizic

Surse de

ordin psiho-

logic

- alterarea centrilor n~rvo$i (accident vascular cerebral)

- alterarea integritatiil aparatului locomotor (tracturi, entorse, iuxapi)

- piedici ale mi$cari~ (pansarnente, aparat gipsat, extensie continua)

. -dezec~iIibre

- durerlj!,a

~"'fl

- tulburarile de gandirej anxietate, stres, pierderea, separarea

188

'I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

2. Hiperact Ivitatea

Aceasta problema de dependenta consta n cre$terea ritmului mi$carilor $i a ac- tivitatilor individului, determinata de instabilita ea emotionala $i depierderea ideilor.

Sursele de dif cultate

Surse de

ordin fizic

Surse de

ordin

I

.1, ,~

~~

psihologic

lipsa

cunoa$terii

-

dezechilibre endocrine

-

reactii medicamentoase, c Icoolism

-

seniiitate, tulburari de gan~ire

-

separatie, criza, pierdere

~"""'--

- lipsa c~noa$terii de sine

------=.,

,.' =--

'

,--":'~!,

I

I

I

I

I

I

I

I

,I

Manifestari de d. penden~a

Vorbire

caracteristica

- vorbe$te mull, precipital

::.:;'.-

Pacientul - stimuli lumino$i, auditivi, din mediul extern, cat ~.i stimuli reactioneaza interni; ei determina reactii d n partea bolnavului la toti stimulii

Mi$cari

caracteristice

Spasme

Ticuri

- mi$cari rapide, frecvente

,

!

,

\'-'

- contractie involuntara a un ia sau mai multor mU$chi

- mi$cari convulsive, involun are ale ochilor, ale gurii, ale unui brat sau ale unui picior

Manie - psihoza caracterizata printr 0 stare de excitatie, in special, In

_ -'~r

sfera afectivitatii cunoa$terii $ activitatii; bolnavul este n.elini$tit,

.

"

-

,.

',.

_,

".

_

.".

.

tulburent; datorita ritmului rapl~ de desfa$urare a activitatii sale,

nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuie$te

Euforie

- buna dispozitie, de obicei, nemotivata

191

I

- Interven~mE! asistentei -

Pacient cu imobilitate

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME ~I DELEGATE

Pacientul sa

aiba tonusul

muscular $i

fol1a mus-

culara

pastrata

Pacientul sa-$i menlina integritatea tegumentelor $i a activitalii articulare

- planifica un program de exercitii, in functie de cauza imobilizarii $i de capacitatea pacientului

-' ------~.--,

,,--~

~-.-.

.~ ;~~.-f"'"---'-:~-

- schimba pozitia pacientului la fiecare 2 ore*

- maseaza regiunile predispuse la escare, pudreaza cu talc

- efectueaza exercitii pasive, la fiecare 2 ore

- invata pacientul care esle postura adecvata $i cum sa efeetueze exerertii musculare active

Pacientul

sa-$i mentina

funclia

respiralorie

Pacientulsa

fie echllibrat

psihic

Pacientul

sa-$i menlina

satisfacute

.1 celelalte

nevoi funda-

mentale

- invata pacientul:'

- sa faea exercitii de respiratie profunde

- sa tU$easea $i sa in<ileparteze secretiile

- adminislreaza medicatia prescrisa de medic

- pregate$te psi hie pacientul, in vederea oricarei tehnici de Ingrijire

- reda Inerederea pacientului ca imobilitatea sa este 0 stare trecatoars $i ea i$i va putea relua mersul

- suplins$te pacienlul in satisfacerea nevoHor sale, II serve$te la pat eu cele neeesare

".<.:£':/":

• Nota: Se va demonstra lehnica schimbarii poziliei in pat

190

Q)

"0

Q)

0.

2