Sunteți pe pagina 1din 58

INTRODUCERE IN NURSING

NURSINGUL este partea integrala sistemului de ingrijire a sanatatii si cuprinde


promovarea sanatatii, prevenirea bolii, ingrijirea persoanei bolnare(fizic, psihic,
vizabilitati)de toate vorbele si in toate tipurile de uniati sanitare.
NURSA este o persoana autorizata sa practice aceasta meserie si raspunde de
propria activitate.
Nursa este pregatita si autorizata:
Sa desfasoare educatie pentru sanatate;
Sa participe plinar ca membru al echipei in sistemul sanatatii;
Sa supravegheze si sa informeza asistente medicale si cadre auxiliare;
Sa participe la cercetare;
Nursa presupune o pregatire pluridisciplinara(sociala, tehnica, practica, insusirea
termenelor de baza, sa aiba cunostiinte de psihologie, sa aiba atitudine potrivita fata de
pacient si familia sa, sa aiba preocuparea de a intelege ceea ce sunt ceilalti).
Functiile asistentei sunt:
e natura interdependenta :
!ngrijiri de confort(alterarea nevoilor personale). "jutorul asistentei este in
fct de varsta, natura bolii, de dificultati fizice, pshice sau sociale);
Stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apartinatorii;
#e transmite informatii, invataminte, asculta pacientul si il sistine
e natura dependenta :a indicatia medicului aplica metode de observatie, de
tratament sau de readaptare, observa la pacient ,odificarile provocate de boala sau
tratament si le transmite medicului;
e natura interdependenta: asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din
domeniul sanitar, social educativ, administrativ si participa la activitati
inetrdisciplinare;$%& actiuni de educatie sanitara, de sensibilizare asupra
responsabilitatii si asupra drepturilor pe care le are populatia in materie de
sanatate
"sistenta mai are si alte functii:
$ducativa pe langa lalitati psihologice si aptitudini pedagogice;
$conomica&seocupa de gestionarea serviciului, precizeaza prioritatile de
aprovizonare(cearceafuri, vata, seringi);
e cercetare;
"sistenta colaboreaza cu medicul si are obligatia sa execute si sa respecte tratamentul
prescris de acesta.
'iecare afectiune presupune un diagnostic medical dar si un diagnostic nursing.
iagnostic medical:pneumonie(administrarea tratamentului)
iagnostic nursing :incapacitatea de asi desfasura activitatile zilnice datorita
fectiunilor(oxigenoterapie, pozitie confortabila pt usurarea respiratiei, prevenirea aparitiei
escarelor)
ELEMENTE DE COMPONENTA ALE ASISTENTULUI MEDICAL
Primul element de competenta este cunoasterea unui model conceptula de
ingrijire. !n definirea medlului conceptual al unei profesii trebuie precizate
urmatoarele:scopul profesiei, telul activitatii, beneficiarul, rolul sau, natura
interventiei(de inlocuirem suplinire, ajutoare, sporirea sau intarirea fortei)
(n al doilea element de competenta este cunostiinta acumulata pe parcursul
formarii si care ajuta sa inteleaga natura umana si dimensiunile sale fiziceintelectuale si
afective.
tehnica: procedeu metodic si stiintific care serveste la promovarea sanatatii si
combaterea bolilor;
relationarea: relatiile cu pacientii si familiile lor;
etic:una conduita a asistentei(valori morale);
(n al treilea element de competenta este cunoasterea domeniului stiintific
aplicat in ingrijirea individualizata a pacientului.
emersul stiintific este un instrument de investigatie de analiza de interpretare si
planificare.
ASPECTE ALE PROCESULUI DE INGRIJIRE A OLNA!ULUI
ezvoltarea rapida a stiintelor medicale a tehnicii au contribuit la trecerea
pacientului pe planul al ii lea punandu&se accent pe aspectele medicale tehnie.
"stfel ingrijirile sunt deteriorate:
evalorizate;
)recute pe un plan secundar;
#asate adesea in sarcina ajutoarelor nacalificate;
e aceea este foarte importanta revalorizarea relatiei dintre cel ingrijit si cel ce
ingrijeste. $ste important ca ingrijirile sa fie centrate pe persoana ingrijita si nu pe sarcini.
"stfel asistenta sa fie:
*onstiinta celui care este lispsit de constiinta;
+chiul celui care si&a pierdut vederea;
,ana pentru cel caruia i&a foat amputate;
ragostea de viata pt cel ce incearca sa se sinucida;
Sa posede cunostiintele necesare pt tanara mamica
CADRUL CONCEPTUAL SL INGRIJIRILOR
*onceptul despre om: omul este o fiinta unica avand nevoi biologice, psohologice
si culturale, o fiinta in continua schimbare si in interactiune cu mediul sau inconjurator, o
fiinta responsabila, libera si capabila de a se adapta.
Sanatatea este o stare de echilibru biopsihosocial, cultural si spiritual, stare de
autonomie si independenta fara a fi egala cu lipsa bolii sau a infirmitatii este o stare
dinamica ce da posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediul extern si
inern.
-oala este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal se alarma tradus prin suferinta
fizica, psihica, o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua, provizorie sau de finitura,
NE!OIA SI "OMEOSTA#IA
Ne$oia este o stare care cere o usurare sau o necesitate sau dorinta de utilizate.
"omesta%ia este starea de chilibru su autoreglare in diverse procese fiziologice si
psihologice.
Nesatisfacerea unei nevoi este subsceptibila sau a avea repercusiuni la una sau mai
multe nevoi.
*ele ./ nevoi sunt:
.. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie;
0. Nevoia de a bea si a manca;
1. Nevoia de a elimina;
/. Nevoia de a se misaca si a mentine o buna postura;
2. Nevoia de a dormi si a se odihni;
3. Nevoia de a se imbraca si de a se dezbraca;
4. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale;
5. Nevoia de a fi curat si asi proteja regumentele;
6. Nevoia de a evita p7erioadele;
.8. Nevoia de a comunica cu semenii;
... Nevoia de a practica religia, a actiona comform propriilor convingeri si valori;
.0. Nevoia de a fi preocupat in nevoia realizarii;
.1. Nevoia de a se recreea;
./. Nevoia de a invata cum sa iti pastreze sanatatea;
INDEPENDENTA SI DEPENDENTA IN SATISFACEAREA NE!OILOR
FUNDAMENTALE
!ndependenta la adult fundamentala(om sanatos):atingerea unui nivel acceptabil
ion satisfacerea nevoilor cu un echilibru bun fara ajutorul altor persoane si numai prin
actiuni cand nevoile sunt indeplinite cu ajutorul altora in fct de faza de crestere si
dezvoltare a copilului.
ependenta este incapacitatea unui om de asi indeplini singur nevoile
fundamentale fara ajutorul altcuiva.
+riginea probabila a acestei dependente este: o lipsa de forta, lipsa de vointa,
lipsa de cunoastere. "tunci cand o neoie fundamentala este nesatisfacuta din cauza unei
surse de dificultate apar una sau mai multe manifestari de dependenta.
$x:incapacitatea de a comenta poate produce manifestari de dependenta ce poate duce la
izolare sociala.
ependenta unei persoane trebuie apreciata nu numai in fct de intensitatea sa dar
si in fct de durata sa. "stfel independenta poate fi moderata sau totala temporara sau
permanenta. ependenta poate interesa aspectul biologic, psihologic, sopcial, cultural si
spiritual al fiintei umane.
A$em & ti'uri de de'endenta(
.) 9otentiala: daca problema de dependenta apar din cauza unor predispozitii
$x:la un pacient subalimentat imobilizat la pat, poate apare hiperena sau escara. +
actiune preventiva poate evita aceasta problema de dependenta
0) "ctuala: atunci cand problema este
1) escrescanda: atunci cand problema se reduce . in aceste caz rolul asistentului
medical este de a sustine aceste progres si de a ajuta pacientul sa isi regaseasca gradul
optimal de
/) 9ermanenta(cronica) atunci cand problema de dependenta nu poate fi corectata
indiferent de interventiile asistentelor.
!n acest caz rolul asistentei este de suplinire a ceea ce pacientul nu poate face
independent.
INGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE )IPS*
9rin !9S intelegem:
+ngrijiri esentiale de sanatate;
"ccesibile tuturor persoanelor si famililor din comunitate;
9rin participarea lor plenara(activa);
Si la un pret de cost accesibil comunitatii;
!9S acopera / niveluri de interventie:
.. !ngrijiri de prevenire primara prin care intelegm mentinerea si promovarea
sanatatii precum si prevenirera imbolnavirilor.!nterventia asistentului urmareste:
educatia sanitara (alimentatie, contraceptie) prevenirea specifica (vaccinari).;
0. !ngrijiri de prevenire secundara care urmareste interventii curative pentru
tratamentul bolilor si prebenirea complicatiilor;
1. !ngrijiri de prevenire tertiara care urmaresc recuperarea(sustinerea persoanei
ingrijite pt a se adapta la diferite dificultati cauzate de probleme de sanatate);
/. !ngrijiri de prevenire :uaterala:sustinerea familiei in boli terminale;.
9entru dezvoltarea !9S sunt necesare:
1. !dentificarea a ceea ce inseamna !9S, este necesare cunoasterea si studierea unui
intreg amsamblu de caracteristici:climat, resurse de apa, nivelul de educatie al
populatiei, categorii sociale, resurse economice;;
0. !nitierea personalului sanitar si a consumatorilor de !9S
a) 9regatirea lucratorilor sanitari pentru a intelege !9S indiferent ca acestia
lucreaza in mediul extra&spitalicesc, in mediu spitalicesc sau sunt persoane
de instruire. $ste iportant ca asistenta medicala sa cunoasca diferite medii
de viata(familial, de muncam solar);
b) 9opulatia trebuie pregatita sa coopereze cu lucratori sanitari;
1. <ecunoasterea valorii sociale si economice a !9S si a persoanelor care le acorda;
SURSE DE DIFICULTATE
Sursa de dificultate = orice obstacol major care impiedica satisfacerea unuia sau
mai multor nevoi fundamentale.
Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
.. 'actori de ordin fizic;
0. 'actori de ordin public;
1. 'actori de ordin social;
/. 'actori de ordin spiritual;
2. 'actori legati de insuficiente cunostiinte;

Procesul de in+ri,ire)nursin+ul)
$ste o metoda organizata si sistematica ce permite acordarea de ingrijiri
individuale. $ste un mod de a gandi logic care permite interventie constienta, planificata
a ingrijirlor in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului.
9rocesul de nursing are 2 etape:
.. *ulegerea de date(aprecierea);
0. "naliza si interpretarea, stabilirea problemelor pentru formularea diagnosticului de
nursing;
1. 9lanificarea ingrijirilor(obiective);
/. $valuarea;
2. <ealizarea interventilor(implementarea);
"precierea:metodele folosite sunt observarea si interviul. !nformatiile culese pe
parcursul acestei etape pot fi:obiective(puls, tensiune arteriala, aspect fizic), subiective
expuse de pacient(dureri, oboseala). !nterviul poate fi direct sau indirect.
!n cea de&a doua etapa se stabilesc problemle pacientului si se pune diagnosticul
nursingului. 9entru formularea diagnosticului nursing trebuie sa cuanostem:problema de
dependenta(9)>etiologie(cauza)($) > semnele prin care se manifesta?!"@N+S)!*
N(<S!N@ (S).
9 ? alterarea integritatii tegumentelor(pielii);
$ ? din cauza imobilizarii la pat;
S ? manifestata prin aparitia escarelor;
iagnosticul este baza pentru planificarea interventiilor interdependente.
upa formularea diagnosticului de nursing, aistentul medical elaboreaza un plan de
actiune care sa influenteze pozitiv starea fizica si mentala a persoanei si sa reduca
problemele de dependenta.
+biectivul principal al ingrijirilor este de a aduce persoana la un grad de
independenta in satisfacerea nevoilor proprii. Stabilirea obiectivelor deriva din
diagnosticul de nursing. !n fct de termenul de realizarea putem avea:obiective pe termen
scurt, pe termen mediu si pe termen scurt.
$x: plan nursing pe termen scurt
"precierea iagnostic nursing +biective !mplementarea $valuare
)egumente
(scate
eficit hidric *onsum lichide !ncuranjarea
pacientului sa consume
lichide
upa 0/ h aspect
tegumentar
"plicarea ingrijirilor constituie momentul realizarii constiente si voluntare a
interventiilor pentru a obtine rezultatul dorit
"vem 1 tipuri de interventii:
!ndependenta:initiata de asistenta datorita priceperii;
ependenta:desfasurata la indrumarea medicului;
!netrdependenta: desfasurata de asistenta in colaborare cu ceilalti colegi(medici si
infirmieri);
<ealizarea interventiei reiese din evaluarea starii pacientului inainte , in timpul si
dupa interventie.
$valuarea consta in a aduce o aprecierea asupra progresului in raport cu
interventiile asistentei. aca interventiile nu si&au atins scopul atunci nu vom avea
rezultatul cautat si trebuie sa stim cum sa corectam situatia. $valuarea se face privind de
la un punct de referinta care este de fapt obiectivul de ingrijire. eci procesul de ingrijire
este un proces ciclic si permanent reinnoit. (n plan de ingrijire extensiv tine cont de
prescriptiile medicale dar si de interventiile autonome ale asistentului. "stfel asistenta
trebuie sa verifice prescriptia medicului inainte de a&si planifica interventiile.
NE!OIA DE A RESPIRA SI A DE A A!EA O UNA CIRCULATIE
Res'iratia reprezinta nevoia fiintei umane de a capata oxigenul din mediul exterior
necesar proceselor oxidative din orghanism si eliminarea dioxidului de carbon rezultat
din arderile celulare. !nterdependenta in satisfacerea nevoii este determinat de integritatea
plamanului si functionarea lui eficienta.
Eta'ele res'iratiei(
a. Aentilatia: patrunderea aerului incarcat cu oxigen in plaman si eliminarea aerului
incarcat cu dioxid de carbon. Aentilatia are timpi si anume inspiratie si expiratie
si este influentata de permeabilitatea cailor respiratorii, concentratia oxigenului
din aerul respirat, maturitatea centrului respirator bular, expansiunea cutiei
toracice si functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia;
b. ifuziunea gazelor : trecerea oxigenului din alveole in capilare din jurul
periialveolare si o dioxidului de carbon din capilare in alveole si concentratia
oxigenului in sange.
c. $tapa circulatorie: consta in conducerea oxigenului prin artere la tesuturi si a
dioxidului de carbon prin sistemul venos la plamani, este influentata de cantitatea
de hemoglobina din sange, debit cardiac, numar de hematii, permeabilitatea retelei
periferice arteriale
d. $tapa tisulara(tesut) schimbul de gaze dintre sange si tesuturi prin procesul de
difuziune a gazelor
Factorii care in-luentea%a satis-acerea ne$oiide a res'ira
Factori .iolo+ici(
Aarsta: la copii numarul de respiratii pe minut este mai mare decat la adult
Sex: frecventa respitaorie: la femei inregistreaza valori la limita maxima a
normalui, iar la barnati la limita minima a normalui;
Statura: la persoanele scunde numarul de respiratie pe minut est emai mare decat
la persoanele inalte
Somnl: frecventa respiratorie mai scazuta decat in perioada de veghe
9ostura: pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul
respirratiei. !ndividul sanatos poate respira in ortostatism(pozitia in picioare),
sazand si clinostatism(culcat). 9ozitia care favorizeaza respiratia este cea sezand
si ostatica prin contractia corespunzatoare a diafragmului
"limentatia
$xercitiul fizic: influenteaza frecventa nr respiratiei, persoanele neantrenate
obosesc mai usor
Factori 'si/olo+ice: emotiile, plansul, rasul
Factori sociolo+ici:
,iediul ambiant : de 0.B la concentratia de oxigen adecvata din aerul inspirat
favorizeaza respiratia, mediul poluat influenteaza negativ respiratia, umiditatea
aerului inspirat de 28&38B creaza un mediu confortabil;
*limatul: caldura determina cresterea frecventi respiratorii, frigul determina
scaderea frecventei respiratorii, vandtul perturba respiratia altitudinea perin
rarefiecrea aerului nefavorabil respiratiei;
Mani-estari de inde'endenta
'recventa respiratorie ? nr de respiratii pe minut si este influentata de varsta si sex:
Nou nascut ? 18&28rCmin;
#a 0 ani ? 02&12 rCmin;
#a .0 ani?.2&02rCmin;
#a adult ?.3&.5rCmin sau .3&08rCmin;
#a varstnic ?.2&02rCmin;
Am'litudinea ? volumul de aer care patrunde si se elimina din plamani la fiecare
respiratie. eci avem respiratie profunda si superficiala.
Ritm ? pauza egale intrerespiratii(respiratie ritmica)
Simetria miscarilor res'iratorii ? ambele hemitorace prezinta aceasi miscare de
ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei.
)ipul de respiratie : avem 1 tipuri de respiratie :
*ostal&superior la femei
*ostal inferior la barbate
"bdominal la copii si varstnici
)usea ? respiratie fortata prin care elimina secretiile din caile respiratorii.
ependenta in satisfacerea nevoii
9robleme: alerarea vocii, dispneea, obstructia cailor respiratorii.
SURSE DE DIFICULTATEA CARE DETERMINA DEPENDENTA IN
SATISFACEREA NE!OII DE A RESPIRA
.. De ordin -i%ic : alterarea mucoasei nazale, bronsice, trahede sau paremchimului
pulmonar
"lterarea vocii poate fi cauzata de procese inflamatorii l anivelul cailor respiratorii
superioare:nas, laringe, faringe
,anifestari de dependenta:
isfonie = tulburare a emisiunii vocale interesand inaltimea intensitatea si timbrul
vocii;
"fonie& imposibilitatea de a vorbi
Senzatie de sufocare&lipsa de aer
0. De ordin 'si/olo+ic
Dis'neea& respiratie anevoioasa
Cau%e : boli ale inimii si ale plamanului, pacientul este anxios .
Mani-estari de de'endenta(
Orto'nee = pozitie fortata care favorizeaza respiratia, pacientul sta sezand cu
mainile pe langa corp;
A'nee0 oprirea respiratiei;
radi'nee = scaderea frecventei respiratorii;
Ta/i'nee0 cresterea frecventei respiratorii;
"i'er$entilatie = patrunderea unei cantitati mari de aer in plamani;
"i'o$entilatie = patrunderea unei cantitati mici de aer in plamani ;
"emo'ti%ie = hemoragie interna exteriorizata prin cavitatea bucala provenind de
la nivelul cailor respiratorii = plamanii;
Mu%iotati)s'uta)& amestec de secretii din arborele traheobronsic format din
mucus , sange si celule descumate;
Dis'neea este de mai multe tipuri:
Dis'nee c/e1ne0sto2es& respiratie din ce in ce mai frecventa dusa pana la maxim
dupa care frecventa scade treptat si eeste urmata de apnee(ciclu se reia);
Dis'neea 2usmaul = inspiratie lunga, apnee urmata de expiratie fortata, apnee &/
timpi;
Mani-estari de de'endenta
#+omote res'iratorii(roluri):avem mai multe tipuri:
*repitante = zogomote asemanatoare zgomotului pe care il auzim atunci
cand frecam o suvita de par;
<omuflante = sunte groase ca de contrabas;
Sebilante = sunete ca si tiuitul vantului;
Ciano%a = tehumente vinete la nivelul extremitatilor(nas, buze, lobul urechii,
unghii;
9oate fi produsa de procese inflamatorii, de prezenta corpilor straini, de formari
ale nasului;
Mani-estari de de'endenta :
<espiratie dificila pe nas;
Secretii abundente nazale;
,ucoase purulente sanguinalente$pistaxis;
eformari ale nasului:traumatisme sau deviatii de sep;t
E'ista3is = sangerare nazala care poate produce atat datorita fragilitatii capilarelor de
la nivelul mucoasei nazale, dar poate proveni si dintr&o hemoragie interna exteriozata.
Stranut = expiratie fortata
)use uscata, umeda, persistenta
*arnagii = zgomot inspirator cu caracter de suieraturi auzibil de la distanta
)iraji = de presiune inspiratorie a partilor mari ale toracelui suprasternal,
epigastra, sintrostal
45 De ordin sociolo+ic
INTER!ENTIILE AISTENTEI MEDICALE PENTRU PACIENTUL CU
DEFICIENTE RESPIRATORII
Circulatia : este functia prin care se realizeaza micsorarea sangelui prin venel
sanvine si are drept scop transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organe
excretoare.
Sangele este un tesut lichid alcatuit din elemente figurante si plasma.
$lementele figurate ale sangelui sunt: globulele rosii(hematie, eritrocite), globule
albe, trombocite
Sistemul circulator este format din:sange, limfa,inima
!nterdependenta in satisfacerea nevoiei:
a. Pulsul )P* : expansiune ritmica a rterelor care se comprima pe un plan dur (oase).
Factori care in-luentea%a 'ulsul(
Factori .iolo+ici:
Aarsta(mai creste la copil si vrstnici)
!naltimea(pers scunde au frecventa pulsului mai mica decat cele inalte)
Somnul (in timpul somnului pulsul este mai mare)
"limentatia(in timpul digestiei frceventa pulsului este mai mic)
$fortul fizic(frecventa pulsului est emai mic)
Factori 'si/olo+ici(plans, emotii, manie)&produc o crestere a frecventei pulsului.
Factori sociali = mediul ambiant, prin concentratia de oxigen a aerului expirat
influenteaza pulsul.
Mani-estari de inde'endenta
Frec$enta reprezinta nr de pulsatii pe minut(pCmin)
Nou nascuti(n.n) .18>./8 9Cmin;
*opil mic = .88&.08 9Cmin;
#a .8 ani = 68&.88 9Cmin
#a adult = 38&58 9Cmin
#a varstnici = peste 58&68 9Cmin
Ritm = egalitatea pauzelor intre puls
Am'litudinea (volum) = est edetrminat de cantitatea de sange existent in vase
Celeritate = reprezinta viteza de ridicare si coborare a unui puls
b. Tensiunea arteriala ()."): presiunea exercitata de sangele circular asupra peretilor
arteriali
Factori care in-luentea%a tensiunea arteriala
Factori .iolo+ici :varsta, somnul, efortul fizic;
Factorii 'si/olo+ici : emotii, bucurii, anexietatea determina cresterea tensiunii
arteriale
Factorii sociolo+ici: frigul produce vasocostrirtie si implicit creste tensiunea
rteriala, caldura produce vasodilatia si scade tensiunea arteriala
Modi-icari de inde'endenta
Tensiunea ma3ima ? tensiunea arterial sistala ? contractia inimii
Tesiunea arteriala minima? tensiunea arteriala diastorica ? pauza
Tensiunea arteriala? tensiunea arteriala maxima C0. 9lus sau minus .&0.
Aalorile tensiunii arteriale d.p.d.v. arterial
.&1 ani ? 42&68mlCDg tensiunea arteriala maxima;
? 28&38 mlCDg tensiunea arteriala minima;
/&.. ani ? 68&..8 mlCDg tensiunea arteriala maxima;
? 38&32 mlCDg tensiunea arteriala minima;
.0&.2 ani ? .88&.08 mlCDg tensiunea arteriala maxima;
?38&42 mlCDg tensiunea arteriala minima;
"dult ? ..2&./8 mlCDg tensiunea arteriala maxima;
?38&68 mlCDg tensiunea arteriala minima;
Aarstnici ? peste .28ml CDg tensiunea arteriala maxima;
? peste 28 mlCDg 28ml tensiunea arteriala minima;
De'endenta in satis-acerea ne$oii
*irculatia inadecvata
Surse de difucultat
e ordin fizic
"lterarea muschilor cardiac a peretilor arteriali, venosi, obstructia
arteriale, suprareincarcarea inimii
e ordin psihologic :
"nsietatea, sters, situatii de criza
#ipsa cunoasterii: cunoasterea insuficienta despre alimentatie echilibrata
despre obiceiuri daunatoare;
Mani-estari de de'endenta
)egumente modificate: reci, palide datorita igienii insuficiente ale pielii si
cioanotice;
,odificari de frecventa a pulsului:E puls filiform cu volum redus abia perceptabil
si puls asimetric cu volum diferit al pulsului la artere simetrice;
,odificarui de ritm:puls aritmic cu pauze inegale intre puls si puls dicrat se
percep doua pulsati una puternica si alta slaba urmata de pauze;
,odificari ale tensiunii arteriale
D)" ? hipertensiune arteriala si reprezinta mai mina )." peste valoarea normala
hta?hipotensiua arteriala si reprezinta F )." sub valoarea normala;
Dipoxemie : scaderea contunutului de oxigen din sange;
Dipoxie : scaderea contunutului de oxigen la nivelul tesutului;
INTER!ENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA
INDEPENDENTEI IN SATISFACEREA NE!OII DE A RESPIRA

$xploreaza desprinderile de respiratie ale pacientului;
!nvata pacientul sa faca exercitii respiratorii, sa aiba postri adecvate care sa
favorizeze respiratia sa inlature obiecte saounatoare;
!mbracamintea stramta, mese copioase;
+ buna respiratie determina o circulatie corespunzatoare eliminarii adecvate pe
toate caile, satisfacerea cerintelor spirituale.
!nterventia asistentei medicale pentru mentinerea independentei circulatiei sanguine
Asistenta medicala tre.uie sa educa 'acientul:
Sa isi mentina tegumentul curat integru;
Sa aiba o alimentatie echilibrata fara exces de grasimi si sare;
Sa evite tutunul si consumul excesiv de alcool;
Sa evite sedentarismul;
Sa poarte imbracaminte lejera care sa nu stanjeneasca circulatia ;
Inter$entia asistentei medicale 'entru circulatia inadec$ata
Ne$oia de a elimina
$liminarea este necesitatea organismelor de a se debarasa de substante nefolositoare
rezultate din metabolism.
$xcretia deseurilor se face prin:
'iziologice : urina(prin aparatul renal), scaun(prin aparatul digestiv),
transpiratie(piele), menstruatie(aparatul genital femeiesc), perspiratie(aparatul
respirator);
9atologice : apar mentinerea consistenta a mediului intern si echilibru dintre
mediu intern si exterm. Schimbarile de volum extracelular antreneaza modificari
in compozitia lichidelor eculare. !n eliminarea un rol important au plamanii s !
rinichii care acestia mentin echilibrul hidric, hidroelectrolitic si acidobazic al
mediului intern si debranseaza organismul de produse toxice rezultate in
metabolism.;
!n 0/ de ore se alimina prin urina in medie de18>12 g substante organica si .3&0.
g substanta anorganica(azot, amonia, uree, clorura de sodiu, caliu)
!n afectiunile renale sau endocrine cand filtrarea sangelui se face ca dificultate se
elimina si substante folositoare organismului. 9rin rolul sau de excretie pielea
completeaza eliminarea renala.
+rganismele trebuie sa se debaraseze de deseurile rezultate in urma digestiei(fibre
celulazice, pigmenti hiliari, celule descumate de la nivelul tubului digestiv). Substante
folositoare organismului sodiu si apa sunt obsorbite prin asmoza. Si alte substante
nefolositoare trebuie sa fie eliminate, spre exemplu la pubertate pana la menopauza se
elimina o secretie sangvina menstruala ce se produce la sf fiecarui ciclu enstrual daca
ovulul nu a fost fecundat.
'actorii ce influenteaza satisfacerea nevoii de a elimina :
'actori biologici :
"limentatia reprezinta cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de
indivod di sinfluenteaza satisfacerea nevoii de a elimina. eci trebuie sa
avem o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduri deoarece
faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala, iar mesele sa fie luate la ore
fixe pentru a favoriza ritmul eliminarilo
$xercitiile
Aarsta are un rol important in satisfacerea nevoii daca tinem cont de
controlul sfinteral
9rogramul de eliminare intestinala favorizeaza regularitatea programului
de eliminare este un factor care influenteaza satisfacerea nevoii
'actori psihologici:stresul, anxietatea emotilor
'actori sociologici:educatia, cultura
URINA este o solutie apoasa prin care sunt eliminate sun;bstabte rezultate din
metabolismul intermediar practic, inutil si toxic pentru organism
Mictiunea: actiune fiziologica de eliminare a urinei.
Erectia mictiunii
Nou nascut ? mictiuni frecvente;
*opil /&2 mictiuni pe zi;
"dult 2&3 mictiuni pe zi;
Aarstnic 3&5 mictiuni pe zi ;
Ritmul mictiunilor este de 1 ori mai mai mare decat noaptea
Diure%a: reprezinta procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de 0/
de ore.
Culoarea urinei: galben deschis&urina diluata si galben inchis spre brun urina
concentrata.
Mirosul urinei: amoniacul in fermentatie alcalina intravezicala, de bulion& urina
proaspata.
P"0ul urinei /.2&4.2 usor acid.
Densitatea .8.8&.802 la temp de .2 grade .
Cantitate : variaza in fct de varsta:
Nou nascut = 18&188 mlC0/h;
#a copii 288&.088mlC0/h;
"dult .088&./88 mlC0/h (.088&.588mlC0/);
As'ect : clar transparent.
Scaunul :reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie eliminate din
organism prin actul deficatie(eliminarea materialelor fecale prin anus).
Mani-estari de de'endenta
Fecundatia : .&0 scaune pe zi la nou nascut, . scaun pe zi la adulti si varstnici, .
scaun la 0 zile
Orarul: ritmic, la aceasi ora a zilei dimineata
Cantitatea( zilnic .28&088 g materii fecale
Constituenta:pastoasa amogena
Forma : cilindrica
Culoare( bruna la adulti, suc de mac la nou nascuti in primele zile are culoare verde
brun inchis
Miros: difera de la un individ la altul
Trans'iratia fenomen fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderea de
caldura si functiile de excretie prin intermediu; glandelor sudoripare.
Sudoare solutie constituita din apa 666B si .8B sodiu uscat(uree, urati,a cizi grasi,
acisi organici, sarurui ,minerale).
Stari de de'endenta
Reactia(acida, ph&ul (2,0)usor alcalin;
Cantitate minima pentru mentine umiditatea
Miros(variaza in fct de alimentatie, depinderile igienice ale individului
PERSPIRATIA: <eprezinta pierderile de apa prin evaporare la nivelul pielii si prin
expiratie.
MENSTRA:reprezinta pierderea temporara sau periodica de sange in organelle
genitale feminine.
Ritm 05&12 zile
Durata:1&2 zile
Culoare:rosu megricios la inceput apoi rosu deschis
Cantitate:28&088g
Miros :dezagreabil
E$olutie:fara dureri usoare, jena fiziologica
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Reactia : acida ,9D &2,0 alealina
Cantitate : minima pt a mentine umiditatea pliurilor
Miros( variaza in functie de alimentatie ,climat si de deprinderile igienice ale individului
Pers'iratie
9ierderi insensibile de apa prin invapolarea la nivelul pielii si prin expiratie.
*ompozitia aerului exporat ,bioxid de carbon ,azot si apa
MENSTRA
9ierderea temporara sau periodica de sange prin argonele genitale feminine.
Ritm: & 05&18 zile
Durata:1&2 zile
As'ect : mucus amestecat cu sange si cellule descuamate
Culoare: rosu negricios la inceput apoi rosu deschis
Ca'titate :28 = 088 grame
Miros : dezagreabil
E$olutia( fara dureri ,usoara jena fiziologica
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NE!OII DE A URINA
*and nevoia de eliminare nu este satisfacuta survin o serie de probleme de
dependenta:diareea, constipatia, incontinenta urinara si fecala, eliminare
inadegvata(cantitativ, calitativ), diaforeza, eliminare menstruala inadecvata, varsaturile si
sputa.
SURSE DE DIFICULTATE
65Sursa de ordin -i%ic:
"lterarea muscoasei intestinale(diaree,constipatie);
iminuarea peristalstistului intestinal;
Slabirea sau relaxarea sfinterelor(inconstienta);
#ipsa de control a sfinterelor(inconstienta);
"lterarea contrilor nervosi(inconstienta);
"ccidente cerebro&vasculare(inconstienta);
Spasme vezicale(retentia urinara);
"nomalii ale cailor urinare(retentie urinara,eliminarea urinara inadegvata);
"lterarea parenchimului renal (eliminarea inadegvata);
)umori(constipatie);
urere(eliminarea urinara inadegvata)
0.Surse de ordin 'si/olo+ic
anxietate,stress,emotii.
1.Surse de ordin sociolo+ic
9oluarea apei (diaree);
"limente alterate(diaree);
Schimbarea mediului de viata (constipatie);
!nsalubritatea mediului
/.Li'sa cunoasterii
!nsuficiente cunostinte in leg cu mediul incojurator.
". Diareea: scaune fregvente de consistenta scazuta ,pastoase,semitighide sau lichide.
Factori determinanti:
exarcebarea peristalstismului intestinal;
crestea secretiei intestinale;
greseli alimentare;
medicamente;
stress;
*and numarul scaunelor este prea mare au loc pierderi importante de apa si
electroliziceea ce determina un dezechilibru hidroelectric si starea de diaree se
prelungeste.
'actori declansatori:cauze nervoase ;cause inflamatori;continut intestinal cu effect
excitant (chimic sau macanic).
Mani-estari de inde'endenta(
a) 'recventa =numarul mare de scaune pe 0/ de ore
1&3 scaune pe zi in enterite si enterocalite
08&18 scaune pe zi in sindrom dizenteric
58&.88 scaune pe zi in holera
b)*onsistenta
scazuta ,scaune moi
lichida,apoasa ,dupa purgative saline
c)*antitate
marita in diareele gastrogene de natura aclorhidrica
scazuta ,foarte redusa in dizenterie
d)*uloare
galben =aurie(in functie de viteza tranzitului intestinal ,birilubina nu are timp sa se
reduca din cauza tranzitului accelerat);
verde ,rosu,negru:verde cand birilubina se oxideaza la nivelul intestinului gros
albicios ca argila:picter mecanic din cauza lipsei pigmentilor biliari;pancreatite
cornice din cauza unor cantitati mari de grasimi nedigerate.
negru : in hemoragie digestive superioara(D..S.)
scaun amestecat su sange proaspat:hemoragii in portiunea inferioara a tubului
digestive(D!)
e)"spect
zeama de pepene sau supa de linte in febra tifoida
zeama de orez in intoxicatii sau holera
f)*alica: durere cauzata de miscari peristaltice exaggerate
i)urere locala : durere la nivelul anusului si iritatia tegumentelor perianale.
j)Semne de deshidratare
tegumente si mucoase uscate
oboseala ,slabiciune(fatigabilitate)
greata si varsaturi
-. Consti'atia este caracterizata prin scaune rare unul la 0&/zile sau mai
rare.'ecalele sunt de consistenta obisnuita cu volum redus fara resturi alimentare
degerabile.
*onstipatia poate avea cauze functionale (accidentale sau habituale),mecanice
(stenoza intestinala,cancer al colonului),tulburari in ativitatea signoidiana sau poate fi
simtomatica (in afectiuni pelvine,gastro&intestinale).
,odul de viata ,o hidratare insuficienta,o alimentatie saraca in reziduri, unele
medicamente ,emotii puternice pot determina aparitia constipatiei.
!leusul este caracterizat prin suprimarea completa a eliminarii fecalelor si gazelor
.!leusul poate avea :cauze functionale (palalizia musculaturii peretilor intestinali).
Mani-estari de de'endenta(
-rec$enta :scaunul la 0 = / zile sau ileus ;
orarul :pierderea orarului obisnuit al evacuarii;
cantitatea:redusa;
consistenta :uscata ,crescuta;
-orma( & bile dure de marimea maslinelor in constipatia spastica;
& bine conglomerate cand materiile fecale stagneaza mult in rect.;
Cram'e : contractii dureroase ,involuntare ale musculaturii abdominale
Meteorism : acumularea de gaze in intestine
Flatulenta:senzatie dureroasa de defecare fara eliminare de materii fecale
Fecalom : acumularea de materii fecale in rect
Anore3ia
Ce-alee
Irita.ilitate
*. Inconstienta de materii -ecale si urina
!ncontinenta fecala si urinara poate rezulta in urma unor infectii,traumatisme ale
maduvei spinarii,pierderi stari de constiinta,deteriorarea act.sficterelor,cresterea presiunii
abdominale,leziuni abstreticale.
+ forma particulara de incontinenta urinara la copii este reprezentanta de enorezis
cu cauze multiple ce necesita ingrijiri complexe.
Mani-estari de de'endenta(
Incontienta urinara :emisie urinara involuntara
Incontinenta de -ecale:pierderi de materii fecale ,involuntarG si inconstient.
Enure%is:emisie urinara noaptea involuntara si inconstienta care se manifesta mai
frecvent la copii cu tulburari nevrotice dupa varsta de 1 ani.
. Retentia urinara )isc/iurie):reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a&si evacua
continutul ;ea nu trebuie confundata cu anuria care inseamna lipsa secretiei urinei de catre
rinichi.
<etentia urinara determina o distensie externa a vezicii situatie ce va fi pusa in
evidenta prin palpare deasupra sinfizei pubiene in timp ce in caz de anurie vezica ramane
goala.!n urma presiunii marite din vezica daca nu este un obstacol mechanic,sfincterul
uretral cedeaza si urina incepe sa se evacueze.picatura cu picatura."cest fenomen se
numeste ischiurie paradoxala sau inconstienta prin prea plin.
Mani-estari de de'endenta
@lob vezical:distensia vezicii urinare deasupra simfiziei pubiene cauzata de
retentia urinara.
,ictiuni :abudente
9alaHiurie :mictiuni fregvente in cantitate mici(eliminarea din prea plin)
$. Eliminarea inadec$ata cantitati$ si calitati$
,anifestari de dependenta:
anuria : absenta urinei in vezica(incap. <inichilor de a filtra urina)
aligurie: scaderea cantitatii de urina sub 588 ml pe 0/ ore
poliurie: eliminarea unei cantitati de urina ;peste 0288 ml pe ./ ore
Tul.urari de emisiune urinara:
disurie : eliminarea urinei cu dificultate si durere
nicturie :inversarea raportului dintre nr mictiunilor si cantitatea de urina emisa in
timpul zilei fata de cea emisa in timpul noptii.
Modi-icari calitati$e ale urinei:
hematurie :prezenta sangelui in urina
albunimerie : prezenta proteinelor in urina
glicozurie: prezenta glucozei in urina
hiperstenurie:urina foarte concentrata(dens crescuta)
izostenurie :urina cu densitate mica care se mentine la acelasi nivel indiferent de
regim.
hipostenurie : urina foarte diluata (dens . mica)
edeme :acumulare de lichid seros in tesuturi manifesta prin cresterea in volum a
regiunii edematiate ,stergerea cutelor naturale,pierderea elasticitatii tesutului
edematiei cu pastrarea urmelor presiunii digitale (semnul godeului),pielea este
palida ,lucioasa,stravezie.
'. Eliminarea menstruala si $a+inala inade+$ata
Menstra : pierderea de sange prin organele genitale care apare la sfarsitul fiecarui
ciclu menstrual daca ovulul nu a fost fecundat (de la pubertate la menopauza)
Menar/a:prima menstruatie apare intre ..&./ ani si este influentata de
mediu,clima.
Glandele mucoasei vaginale secreta o cantitate redusa de lichid care contribuie la
procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectie:leucoree fiziologica.
*and aceasta secretie devine abudenta se exteriorizeaza sub forma unei scurgeri
iritante in cant. variabila:leucoree patologica.
Ne$oia de a .ea si de a manca
<eprezinta necesitatea oricarui organism de a ingera si a absorbi alimente de buna
calitate si in cantitate suficienta pentru a&si asigura dezvoltarea, intretinerea si pentru a&si
mentine energia indispensabila unei bune functionarG.
Inde'endenta in satis-acerea ne$oii
+ alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si
asigurarii tuturor functilor organismului in conditii normale:glucide, proteine, lipide,
saruri minerale, vitamine, apa.
"idratii de car.on = sursa principala energetica a organismului. #a copil aportul de
glucide trebuie marit in boli febrile, caserie, de nutritie, afectiuni hepatices au renale.
Proteinele sunt metriale plasice dar constituie si o sursa importanta de nergie,
reprezentand materie prima pentru fermentii si a hormonilor. 'ermentii au rol catalizator.
Necesarul de proteine este de .&.,2 grCHg corpC0/h.
"portul insufficient pe durata lunga al substantei proteice determina distrugerea
parencimului hepatic, aparitia anemiei si prin reducerea presiuni colloid&osmotice a
sangelui, retentia apei in organism cu formae de edeme.
*resterea cantitatii de proteine este indicate in sarcina si alalptare, arsuri, anemiim
postoperator.
Scaderea cantitatii de proteine este indicate in boli renale, afectiuni febrile.
Li'idele au valoare calorica mare. 9e langa rolul energetic lipidele intra in
compozitia tesutului nervos si atede sustinere a organelor interne.
Necesarul de lipide este de .&0grCHgCcorpC0/h.
<atia de grasimi se reduce in cazul tulburarilor in metabolismul lor, in insuficienta
glandelor care intervin in digestia si metabolizarea lor(insificienta pancreatica, hepatica,
anefroza lipidica, diabet zaharat,obezitate), boli febrile. <atia de grasimi se mareste in
stari de subnutritie.
!itaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului.
Nevoia de vitamine creste in majoritatea imbolnavirilor.
Necesarul de vitamine normal este de .28miligrame vitaminac, 02 mg vit -
.
(are rol
in buna functionare a S.N.* si a S.N.9), 3 mg vitamine -
3
(participa la procese
oxidoreducatoare din cellule, intra in compozitia fermentilor),5 mg de vitamina 99(-
1
sau
nicotina mida influenteaza functia normala a SN si produce vasodilaritarea vaselor de
sange) si 08 mg de vitamina I.
"pa si mineralele
Necesitatile zilnice de apa ale organismului sanatos variaza intre 0288&1888ml si se
acopera prin lichidele ingerate si arderea carbonatilor si a grasimilor.
A'a si sarurile minerale au rol deosebit intr&o serie de procese fiziologice. "pa
constituie circa 48B din greutatea unui adult si circa 58B din greutatea unui copil. "pa
alcatuieste partea fundamentale a mediului intern(plansa sangvina, lichidul tisular si
plasma limfatica).
aca organismul nu este aprovizionat cu apa moare in cateva zile prin dezhidratare
pe cand fara hrana poate trai 12&28 zile.
+rganismul omului adult are nevoie de circa 0&0.2l apa pe zi.
!ntre apa ingerata si apa eliminate exista un echilibru. "cest echlibru este pastrat
prin senzatia de sete ori de cate ori eliminarea depaseste ingerarea.
+rganismul sanatos are nevoie de 0/ h de saruri minerale in cantitatile urmatoare:/
gr de sodium, 0 gr de calciu, 8..2 magneziu,.5mg foer si 3 gr clor..
Satisfacerea nevoii de apa si saruri minerale trebuie sa se faca in mod propozitional
astfel organismul ramane in dezechilibru hidromineral.
Factorii care in-luentea%a satis-acerea ne$oii:
Factori .iolo+ici:
Aarsta si dezvoltare:activitati fizice, orarul si repartizarea meselor
Factori 'si/olo+ici
emotii, anxietate
Factori sociolo+ici
climatul iarna mese calde si nutritive, vara mese usoare si cantitate crescuta de
lichide
Mani-estari de de'endenta
Ca$itatea .ucala (dentitie buna, proteza dentara adaptata si in stare buna, mucoasa
bucala, roz si umeda, limba roz, gingii roz si aderente ale dintilor.
Masticatia :usoara, eficace si gura gura inchisa
Re-le3 de de+lutitie (inghitire):present
Di+estie :lenta
De'rinderi alimentare:programul meselor(1 mese,.8ore repaus nocturn)
A'etit :pofta de mancare , senzatie agreagabila tradusa prin dorinta de hrana .
Foame : senzatie dezagreabila tradusa prin nevoia de a manca
Satietate : senzatie de plenitudine resimtita de individ atunci cand nevoia de hrana
este satisfacuta.
"idratare : consum de lichide in fct de nevoie
Gust si $aloare acordate mancarii: alegera alimentelor, servirea mesei singur sau
in grup, educatie
De'endenta in satis-acerea ne$oii
*and aceasta nevoie nu este satisfacuta apar 0 probleme de dependenta:
.. alimentatie inadecvata prin deficit
0. alimentatie inadecvata prin surplus
Surse de di-icultate
Surse de ordin -i%ic :alterarea mucoaselor, cailor digestie si a peristaltismului
intestinal, si alterarea parenchimului hepatic sau a cailor biliare, obstructii, tumori,
strangulari, supraincarcare(intoxicatii alcoolice, abuzz de medicament
Surse de ordin 'si/olo+ic (tulburari de gandire
Surse de oridin sociolo+ic :foame, malnustritie
Alimentatie si /idratare inadec$ata 7 de-icit
aport insufint de elemente nutritive
insuficienta cantitativa si calitativa
Insu-icienta a'ortului alimentar si lic/idian determina tulburari si la nivelul
functionarii tuturor aparatelor si sistemelor organismelor(de nutritie&dezhidratare).
Mani-estari de de'endenta
Anore3ie (lipsa (refuzul)poftei de mancare
Dis-a+ie :greutate la inghitire
Conditia ca$itatii .ucale : & absenta dintilor;
& carii dentare ;
& ulceratii ale buzelor, ale mucoaselor;
& limba incarcata;
& dificultate in masticatie (mestecare);
Di+estie ( 0 dificultate in digestia si absorbtia alimentelor;
& greata, varsaturi;
& regurgitate;
& pirozis = mancarime;
De'rinderi alimentare: greseli in prepararea alimentelor si greseli facute in
alegerea alimentelor.
"idratare : & consum redus de lichide si saruri minerale ;
& pierderi in greutate;
Semne de de%ec/ili.ru : slabiciune, tegumente si mucoase uscate si urini
concentrate
Gust si $aloare acordate: dezordonat, mancarea in picioare sau in pat.
Alimentatie si /idratarea inadec$ata 'rin sur'lus
Sur'lus : aport alimentar exagerat calitativ si cantitativ
O.e%itate :cresterea greutatii corporale prin acumulare de tesut adipos(grasimi)
Surplusul de greutate are repercursiuni asupra functionarii organelor si sistemelor
organismelor.
Mani-estari de de'endenta
ulimie : senzatie de exagerata de foame mancare fara control
Poli-a+ie : nevoia exagerata de manca si absenta sentimentului de satietate
Polidi'sie : nevoia exagerata de a bea
Interactiuni intre alimentatia inadec$ata)sur'lus* si nesatis-acerea altor ne$oi.
Surplusul alimentar determina aparitia unor manifestari de dependenta in satisfacerea
altor nevoi
Emaciere:scaderea ponderala care duce la o greutate mai mica decat cea ideala de
08B pana la 18B.
Case3ia = scaderea organismului intr&o perioada foarte scurta cu peste 18B din
greutatea corporala si care duce la exsitus.
$xemplu de boli:cancer pulmonarG, sida, ciroza hepatica uscata
PACIENTUL CU CONSTIPATIE SI DIAREE
OIECTI!E INTER!ENTII AUTONOME SI
DELEGATE
9acientul sa aibe transit intestinal
in limite fiziologice
!n constipatie determina pacientul sa
ingereze o cantitate suficienta de lichide
<ecomanda alimente bogate in reziduri
Stabilieste impreuna cu pacientul un orar
regulat de eliminare, in fct de activitati
etermina pacientul sa faca exercitii fizice
si regulate
(rmareste si noteaza in foaia de obs
consistenta si frecventa scaunelor
$fercteaza la nevoie clisma evacuatoare
simpla si uleioasa
"dministreaza la indicatie laxative
!n diaree pregateste bolnavul pt examinari
endoscopice
"limentatia este hidrica in primele 0/&/5
ore
"sistenta serveste pacientul cu ceai
neindulcit
)reptat iontroduce nici cantitati de carne
slaba, fiarta, branza de vaci paine alba
prajita, supe structurate din legume
upa /&2 zile trece la o alimentatie mai
complexa
"dministreaza la indicatiile medicului,
simptomatice, spasmolitice antinicrobiene,
fermenti digestive, sedative
9acientul sa aiba tegumente si
mucoase curate
*urate si usuca regiunea anala dupa fiecare
scaun
"plica crJme protectoare
'ace toaleta anusului de mai multe ori pe zi
si dezinfecteaza cu acid boric 0&1B
9acientul sa&si satisfaca celelalte
nevoi fundamentale
"sigura repaus la pat, cand starea generate
este alterata
,entine constanta temperature corporala
!ncalzeste pacientul cu termofoare paturi
perne electrice
9rotejeaza patul cu aleza si musama
Serveste pacientul cu bazinet
9acientul sa fie echilibrat hidro&
electrolitic
Didrateaza pacientul pe cale orala si prin
perfuzii, urmarind inlocuirea pierderiloe de
apa si electroliti
<ecoltareaza sange pentru hemocultura si
scaun, pt coprocultura
,onitorizeaza functiile vitale si vegetative
si le noteaza in foaia de observatie
*alculeaza cantitatea de lichide ingerate si
perfuzate si pe cea eliminata
9acientul sa fie echilibrat psihic
a dovada de intelegere si rabdare mengind
pudoarea pacientului
!l linisteste si il incurajeaza sa&si exprime
emotiile si sentimentele in legatura cu starea
sa
Pacientul cu inconstienta -ecala si urina
+biective !nterventiile asistentei autonome si delegate
9acinetul sa prezinte tegumente si
mucoase integer curate
Schimba lenjeria de pat si de corp dupa fiecare
eliminare
aca este posibil, recomandata purtarea
chilotilor cu captuseli care absorb urina sin u
produc miros urat si iritatia tegumentelor
"sigura igiena locala riguroasa, dupa fiecare
eliminare
"plica crema protectoare
!nstaleaza sonda vezicala la indicatia medicului
9acientul sa&si recapete controlul
sfincterelor
"sigura aport lichidian adecvat in fct de bilatul
hidric
Stanileste un orar al eliminarilor
'ormeaza desprinderi de eliminare la ore fiece
)rezeste pacientul din somn pt a urina
!nvata pacientul pozitia adecvata care
favorizeaza golirea completa a vezicii
!nvata pacientul exercitii de intarire a
musculaturii perineale
*ontractia muschilor posteriori ai
planseului pelvin ca si ptr a impiedica
defecarea
*ontractii ale muschilor anteriori al
planseului pelvin ca si pt a opri mictiune
*ontractia muschilor se face inainte si dupa
mictiune timp de / secinde apoi relatarea
lor se repeat de .8 ori
e / ori pe zi sau mai des daca este util
+prirea jetului urinar in timpul mictiunii si
reluarea eliminarii de mai multe ori
9acientul sa fie echilibrat psihic
"sistenta asigura o ombianta in care sa fie
respectata intimitatea pacientului
!ncurajeaza bolnavul sa&si exprime ceea ce simte
in legatura cu aceasta problema
"rata simpatico, toleranta, rabdare, raspunde
plina de solicitudine
"dministreaza medicatie simptomatica la
indicatia medicului
Pacientul cu eliminare urinara inadec$ata
+biective !nterventiile asistentei autonome si
delegate
9acientul sa fie echilibrat
hidroelectronic si acido basic
"sistenta face zilnic bilantul hidric, masurand
cu constiinciozitate ingestia si excretia
*antareste zilnic pacientul
*oreceteaza dezechilibrul hidric, prin
hidratarea sau reducerea aportului de lichide si
electroliti in fct de iongrama serica si urinara
*orecteaza dezechilibrul aicdo basic in fct de
rezerva alcalina la indicatia medicului
9acientul sa nu prezinte implicatii
autonome, respiratorii, urinare
<ecolteaza urina pt examene chimice si
bacteriologice
"dministreaza antiseptice urinare, sulfami de
entibiotice comform antibiogramei la indicatia
medicului
"sigura igiena corporala riguroasa
Serveste pacientul la pat
Schimba lenjeria de pat si de corp ori de cate
ori este nevoie
9acientul sa fie echilibrat
"sigura o atmosfera calda, raspunde prompt si
plina de solicitudine la chemare
!ncurajeaza pacientul sa&si exprime gandurile
si sentimentele in legatura cu problema de
dependenta
Pacintul cu retentie de urina
+biective !nterventiile asistentei autonome si delegate
9acientul a aiba mictiuni spontane
Aerifica prezenta globului vezical
!ntroduce bazinetul cald sub bolnav
9une comprese calde pe regiunea pubiana
#asa robinetul deschis sa curga apa(sa auda
bolnavul)
!ntroduce mainile pacientul in apa calda
$fectueaza sondaj vezical pentru eliminarea
urinii la indicatia medicului
9acientul sa aiba echilibru psihic
!nvata pacientul ca trebuie sa existe o relatie
intre nevoile de a bea , a manca, a face exercitii
fizice si a elimina, pt asi stabili propriul orar de
ingestie si eliminare
!nvata pacientul pozitia corecta pt usurarea
mictiunii si golirea cimpleta a mictiunii
#inisteste pacientul si il incurajeaza sa&si
exprime sentimentele in legatura cu problema sa
"sigura un climat cald comfortabil
Mani-estari de de'endenta
Menara+ie:hemoragie menstruala prelungita
Amenoree:absenta menstruatiei = lipsa completa a menstruatiei
Dismenoree:menstruatie dureroasa = dureri in timpul menstruatiei
Metrora+ii:fremorogii neregulate, aciclice, survenite intre doua menstre successive
Menora+ii = hemoragii menstruale prelungite
Oli+omenoree = intervale lungi intre menstre
Polimenoree :intervale scurte intre menstre
"i'omenoree&cantitate redusa
"i'ermenoree&cantitate crescuta
Leucoree 'atolo+ica& de la cativa militri care pateaza lenjeria pana la 088&/88ml
Fidroree:secretie vaginala abundenta :088&/88ml
Culoarea si as'ectul scur+erilor $a+inale:alba laptoasa, in leucoreea femeilor tinere,
galben verzuie in gonococie, rosie apoasa sau cafenie in tumori, seroasa, mucoasa, muco
purulenta.
Interactiunea intre 'ro.lema eliminarii menstruale si $a+inale
inadec$ate si nesatis-acerea celorlalte ne$oi
!ncomoda, suparatoare si neplacuta, aceasta problema duce la oboseala, astenie,
insatisfactie, iritarea regiunii genitale, lezarea integritatii fizice si psihice,
hipersensibilitate, discomfort.
PACIENTA CU ELIMINARE MENSTRUALA SI !AGINALA
INADEC!ATA
+-!$*)!A$ !N)$<A$N)!!#$ "S!S)$N)$! , "()+N+,$ S!
$#$@")$
Pacienta sa ai.a stare de
.ine8 de com-ort si
securitate
"sigura repausul la pat
$fectueaza spalaturi vaginale cu solutii antiseptice
"plica pansement absorbat si il fixeaza in K)K
Schimba pansamentul des
!nvata pacienta tehnici de relaxare
9rotejeaza patul cu musama si oleza, la nevoie
*almeaza durerea cu antiologie
Pacienta sa ai.a o stare
de .ine 'si/ic
#inisteste pacienta in legatura cu problema sa
!i explica scopul examinarii radiologice
!i administreaza medicatie sedative la indicatia medicului
Pacient cu dia-ore%a
+biective !nterventiile asistentei, autonome si delegate
9acientul sa aiba stare de
bine si de comfort osihic
"juta sau mentine tegumentele pacientului curate si
uscate
Spala tegumentele de cate ori este necesar
Schimba lenjeria de pat si de corp
!nvata pacientul sa poarte sosete de bumbac si sa le
schimbe des
,entine igiena riguroasa a plicilor si spatiilor
inetrdigitale
"sigura imbracaminte usoara si comoda
9acientul sa prezinte
echilibru psihic
*u tact si blandete va solicita pacientului sa se spele
!l incurajeaza sa&si exprime sentimentele in legatura cu
problema de dependenta
Dia-ore%a5 Trans'iratia in cantitate a.undenta
Sudoarea contribuie la eliminarea apei si a unor deseuri ca:uree, ammoniac, acid uric si
altele, completand astfel eliminarea renala. !ntr&o cantitate excesiva, are semnificatie patologica,
putand duce, uneori la deshidratare.
9roducerea transpiratiei are loc in functie de o serie de factori: temperature mediului
ambient, efort fizic si intelectual, ingestie de lichide, activitatea rinichilor, starea fiziologica a
organismului.
@landele sudoripare se afla sub controlul sistemului nervos vegetative simpotic. !n
sustinerea termoreglarii, intervine evaporarea llichidelor de la suprafata pielii(in transpiratie), ceea
ce ajuta la pierderea de caldura, prin evaporarea fiecarui mililitru de sudoare, se pierd 8.25calori.
,anifestari de dependenta
Orar :mai mult sau mai putin regulat
Cantitate: 388&.888mlC0/h ajungand in cazuri extreme, la .8 litriC0/ h
Locali%are: & generalizata, cand temperature mediului este crescuta = semnificatie critica
atmosferica
"i'er/idro%a = cantitate plantara crescuta, ce stagneaza inetrdigital si determina aparitia de
micoza si infectie;
Miros = puternic si variaza in fct de alimentatie, temperature ambianta, deprinderile igienice ale
bolnavului
Interactiuni intre dia-ore%a si nesatis-aceare celorlalte ne$oi
)ranspiratia abundenta duce la deshidratare, ceea ce detrmina respiratie dificila, sete intense,
dimunuarea sau cresterea temperaturii, alterarea tegumentelor, schimbarea frecventa a
hainelor,frustrare, devalorizare, igorarea masurilor preventive.

!arsaturile
9rin varsaturi intelegem evacuareaprin gura a continutului stomacului.
Aoma este un act fizic, cu centrul in bulbul rahidian reprezentand o modalitate de aparare
fatade un continut stomacal daunator organismului.
!n momentul vomei, musculature peretilor stomacali, muschii abdominali si diafragmul se
contracta simultan. !n acelasi timp pilarul se inchide, iar continutul stomacului giunge, sub
presiune, la cardia care in acest moment se deschide.
!n urma presiunii intrastomacale, continutul gastric trece in esofag,apoi in faringe, limfa
este trasa in jos nazofaringele si laringele se inchide iar continutul stomacal este evacuate pe gura.
Mani-estari de de'endenta
Frec$enta : +cazionale (intoxicatii alimentare sau boli infectioase acute)
'recvente (stenoza pilorica)
Orarul : matinale(gravide si alcoolici)
9ostprandiale procese sau tardive
Cantitatea = mare in stenoza pilorica(alimentele consummate se adauga secretia exagerata a
glandelor gastrice si resturile ramase de la alimentatiile anterioare)
Continut : mucoase apoase, fecaloide(ocluzii intestinale), biliare, purulente (gastrite
flegmentoase), sanguinolente, sange pur
Culoare :galben verzuie(varsaturi biliare),rosie(hematemeza), galben murdara(ocluzii),
bruna(aspect de zat de cafea)
Miros : fad, acru in hiperclorhidri
'ecaloid(fermentatie gastrica)
Forta de 'roiectie : brusc, in jet, fara effort, fara legatura cu alimentarea fara greata, varsatura in
hipertensiunea intracraniana
Sim'tome ce insotesc $arsaturile :dureri abdominale, deshidratare
Interactiuni intre 'ro.lema de de'endenta si nesatis-acerea celorlalte ne$oi
!n fct de frecventa, varsaturile determina o serie de tulburari la nivelul tuturor nevoilor
fundamentale.
"stfel, bolnavul respire cu dificultate, se alimenteaza inadecvat, elimina inadecvat. Se alatura
oboseala incomoditatea, semen de insatisfactie, comunicare ineficace.

O.iecti$e Inter$entiile asistentei8 autonome si dele+ate
9acientul sa fie mengat
fizic si psihic in timpul
varsaturilor
!n fct de starea pacientului asistenta il aseaza in pozitie semisezanda, sezand
sau in decubit dorsal cu capul intr&o parte aproape de marginea patului
!l linisteste d.p.d.v. psihic
!l ajuta in timpul varsaturilor si pastreaza produsul eliminate
!i ofera un pahar cu apa sa&si clateasca gura dupa varsatura
#a indicatiea medicului ii administreaza medicamentatia simptomatica
9acientul sa fie
echilibrat hidroelectric
si acido basic
*orecteaza tulburarile electrilitice si rezerva alcalina
<ehidrateaza orala va incepe incet cu cantitati mici de lichide reci date cu
lingurita
'ace bilantul lochidelor intrate si eliminate
E3'ectoratia
9rin expectoratie intelegem eliminarea sputei din caile respiratorii. Sputa reprezinta
totalitatea substantelor ce se expulseaza din caile respiratorii print use. !n conditii fiziologice,
mucoasa cailor respiratoriii secreta doar o cantitate mica de mucus, necesara pretejarii suprafetei
interioare a organelor respiratorii fata de uscaciune si e efectul nociv al aerului si prafului. "cest
mucus nu se elimina sin u declanseaza actul tusei.
!n conditii patologice se aduna in caile respiratorii, o cantitate variabila de sputa, care
actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei.
Sputa este formata din secretia, transudatia si exudatia patologica a mucoaselor bronho&
pumonare, din descumatia, epiteliilor pulmonare si a cailor aeriene, dinn produsele rezultate din
descompunere.
!n timpul evacuarii prin faringe si gura se mai adauga saliva secretie nazala si faringiana.
Mani-estari de de'endenta
Culoare( & rosie, sanguinolenta, aerate si spumoasa = hemaptoica striata cu sange
& ruginie = pneumonie
& rosie bruna cand sangele stagneaza in plamani
& rosie gelatinoasa in cancerul pulmonar
& roz in edemul pulmonar
& galben verzuie in supuratii pulmonare
& alba sau alb cenusiu in inflatia bronsica si in astmul bronsic
Miros: & fetid in dilatatia bronsica, caverne tulburoase
& fetiditate penetranta, in gangrene pulmonara
& mirosul pamantului sau al paiului umed in supuratii pulmonare
Consistenta : & spumoasa, aerate, gelatinoasa, vascoasa, lichida
Forma: perlata& in astmul bronsic, numulara in caverne pulmonare, mase grunjoase isolate in
saliva, mulaje bronsice
As'ect : & mucus in astmul bronsic, inflamatia bronhiilor
& purulent, in supuratiile pulmonare
& muco purulent
& seros in edemul pulmonar
& pseudo = membranos in difteria laringiana
& sanguinolent in edemul pulmonarG cancer pulmonarG, infarct pulmonarG
Cantitatea & 28&.88mlC0/h in bronsite, pneumonii, ).-.*
& pana la .888mlC0/h in brosiectaziim caverne )-*, pangrena pulmonara
Interactiuni intre 'ro.lema e3'ectoratiei si nesatis-acerea celorlalte ne$oi
*and sputa eliminata este in cantitate mare, bolnavul tuseste mult ceea ce determina
oboseala, respiratie anevoioasa, somn si odihna inadecvata, imobilitate, incomoditate,
vulnerabilitate in fata pericolelor, alterarea integritatii fizice si psihice, comunicare ineficace la
nivelul afectiv.
Pacientul cu alimentatie inadec$ata)de-icit*
Ne$oia de a .ea si a manca
+biective !nterventiile asistentei
9acientul sa aiba o stare de bine, fara dureri si
varsaturi
aseaza pacientul in pozitia semisezand sau in
decubit dorsal cu capul intr&o parte
protejeaza lenjeria cu musama si aleza in fct
de pozitia pacientului
ajuta paciLentul in timpul varsaturilor,
sprijinandu&l
il invata sa inspire profound
aplica tratamentul medicamentos antiemetice,
vitamine, saruri minerale
incurajeaza pacientul
reduce sau opreste aportul de lichide si
alimente
9acientul sa fi echilibrat hidroelectrolitic
alimenteaza pacientul parental instituind
prefuzii cu glucoza 2B,.8B,08B,11B,/8B,
hidrolize de proteine si amestecuri de
aminoacizi, vitamine si electrozi dupa
indicatia medicului
calculeaza nr de calorii in fct de dif stari
patologice, adauga .1 B pt fiecare apod de
temp peste 14
8
* 08&18B
9acientul sa fie echilibrat nutritional
exploteaza preferintele pacientului asupra
alimentelor premise
serveste pacientul cu alimente la o
temperature moderata, la ore regulate
invata pacientul categoriile de alimente din
ghidul alimentar, in vederea inlocuirii unui
aliment cu altul
.88g de glucide sunt cuprinse in .88 g
zahar,.08gorez,.12 taitei,088g paine,/28g
fructe uscate,088g legume uscate,288g
cartofi,328g fructe proaspete
.88g proteine sunt cuprinse in 1888 ml
lapte,/28 g carne alba, 328 g peste
.88g lipide sunt cuprinse in aceeasi cantitate
de ulei vegetal, unt,untura
#asa pacientul sa aleaga alimentele dupa
gusturile sale respectand contraindicatiile
regimului
9acientul sa fie echilibrat psihic
"sigura un climat clad, comfortabil
!ncurajeaza pacientul
!i explica scopul interventiilor
Pacientul cu alimentatie indec$ata)sur'lus*
Ne$oia de a .ea si a manca
+biective !nterventiile asistentei
9acientul sa aiba greutate corporala in in fct de
inaltime, varsta
"sistenta exploreaza gusturile bolnavului la
diferite categorii de alimente
!nvata bolnavul valoarea energetica a
alimentelor si necesarul in fct de activitatile
fizice si varsta
"lcatuieste un regim hipocaloric
(rmareste bolnavul sa consume numai
alimente cuprinse in regim
(rmareste orarul si distributia meselor
(rmareste periodic greutatea corporala
9acientul sa desfasoara activitate fizica
crescuta
*onstientizeaza bolnavul de importanta
activitatilor fizice moderate
Stabileste un program de activitati fizice in fct
de gusturi si capacitate
9acientul sa fie echilibrat psihic
"sistenta permite exprimarea emotiilor a
sentimentelor bolnavului
!l invata metode de relaxare
#a nevoie administreaza medicatie sedativa
NE!OIA DE A SE MISCA SI A!EA O UNA POSTURA
9A se misca si a a$ea o .una 'ostura9 sunt o necessitate a finite vii de a fi in miscare, de a&
si mobilize toate partile coprului prin miscari coordinate, de&a pastra diferite parti ale corpului intr&
o pozitie care sa permita eficacitatea functionarii organismului.
Mani-estari de de'endenta
,entinerea independentei acestei nevoi este determinate de integritatea aparatului
locomotor(sistemul oso si muscular)a sistemului nervos si a aparatului vestibular.
+asele actioneaza ca parghii avand rol fundamental in realizarea miscarilor. ,uschii
actioneaza prin proprietatile lor:excitabilitatea, contractibilitatea, elasticitate.
"paratul vestibular mentine Lechilibrul static si dGnamic ale coprului.
Sistemul nervos = cerebelul = alaturi de aparatul vestibular contribuie la reglarea echilibrului,
dar totodata regleaza si tonusul muscular si miscarile fine
Factorii care in-luentea%a satis-acerea ne$oii
Factori .iolo+ici:varsta si dezvoltarea, contributia si capacitatile fizice influenteaza efortul
fizic pe care il depune individual
Factori 'si/olo+ici ( emotii si temperament
Factori sociolo+ici:cultura, valori sociale
Mani-estari de de'endenta
Postura adec$ata
Ortostatism )statul in 'icioare*( & cap drept ;
& spate drept ;
& brate pe langa corp;
& solduri, gambe drepte;
Se%and : & cap drept
& spate drept
& brate sprijinite
& gambe verticale
& coapse orizontale
Clinostatism )culcat*( & decupid dorsal
& decubit lateral stang, drept
& decubit ventral
Miscari adec$ate
Ti'uri de miscari & a.ductie : miscare de indepartare fata de axul copului
0 adductie( miscare de apropiere fata de axul median al corpului
& -le3ie8e3ensie : miscari de apropiere sau indepartare a 0 segmente
apropiate(brat,antebrat, gamba, coapsa)
0 rotatie: miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul
segmentului care se deplaseaza;
& 'ronatie: pronatia este miscarea de rotatie a mainii
&su'inatie : este miscarea inverse a pronatiei
&circumductie:miscare complexa care totalieaza flexia,extensia,aductia
si le asociaza cu rotatia;
E3ercitii -i%ice : & acti$itati -i%ice: efectuate cu scopul de a umbunatatii randamentul
muscular si circulatia
0 acti$itati acti$e
0acti$itati 'assi$e(miscari ale articulatiilor de catre o alta pers
Tensiunea arteriala: se modifica in raport cu intensitatea efortului depus.
Pulsul:creste frecventa si amplitudinea lui, in functie de intensitatea efortului.
Inde'endenta de miscare si o buna postura determina o buna circulatie si respiratie,
alimentatie adecvata cantitativ si calitativ, eliminari adecvate pe toate caile, somn si odihna
corespunzatoare si satisfacerea nevoilor spirituale aleorganismului.
De'endenta in satis-acerea ne$oii
Pro.leme de de'endenta (
!mobilitate
Diperactivitate
Necoordonarea miscarilor
9ostura inadecvata
*irculatia inadecvata(vezi nevoia de a respire si avea o buna res'iratie*
65 Imo.ilitatea ( diminuarea sau restrictie a miscarii fiind recomandata adesea ca
metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale.
Mani-estari de de'endenta
Di-icultate de de'lasare
Diminuarea sau a.senta miscarii('re%enta 'are%elor8 'arali%iilor
Atonie musculara:scaderea fortei musculare
Atro-ie musculara:scaderea muschiului, a contractibilitatii sale
"i'ertro-ie musculara: marirea volumului unui muschi
Contractura musculara:contractie involntara si permanenta a unuia sau mai multor muschi
care determina o pozitie inadecvata
Ras sardonic(tetanos):contractia muschiilor masticatori determinand traismul si sardonic
Anc/ilo%a: diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii
Cram'a: contractie spamodica involuntara si dureroasa a unuia sau mai multor muschi cauzata
de o pozitie incomoda de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu
Escara de decu'id
Surse de di-icultate ce determina imo.ili%area
Surse de ordin -i%ic ( "A*(accident vascular cerebral), fracture, entorse, luxatii
Surse de ordin 'si/ic: tulburari de gandire, anxietate, stress
Surse de ordin 'si/olo+ic:esec, izolare
9acient cu imobilitate
O.iecti$e Inter$entiile asistentei8 autonome si dele+ate
9acientul sa aiba tonusul muscular si forta
musculara pastrata
9lanifica un program de exercitii in functie
de cauza imobilizarii si de capacitatea
pacientului.
9acientul sa&si mentina integritatea
tegumentelor si a activitatii articulare
Schimba pozitia bolnavului la fiecare 0 ore
,aseaza regiunile predispose la escare,
pudreaza cu talc
$fectueaza exercitii passive, la fiecare 0 ore
!nvata pacientul care este postura adecvata si
cum sa efectueze exercitii active
9acientul sa&si mentina functia respiratorie
!nvata pacientul sa faca exercitii de
respiratieprofunde
!nvata pacientul se tuseasca sis a indeparteze
secretiile
"dministreaza medicatia prescrisa de medic
9acientul sa fie echilibrat
9regatieste psihic pacientul in vederea
oricarei tehnici de ingrijire
<eda incredereapacientului ca imobilitatea
sa este o stare trecatoare si ca merge
9acientul sa&si mentina satisfacute celelalte
nevoi fundamentale
Suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor
sale, il serveste la pat cu cele necesare
:5 "i'eracti$itatea ( consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatiilor individului
determinate de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor5
Surse de di-icultatea
Surse de ordin -i%ic ( dezechilibre endocrine, reactii medicamentoase, alcolism
Surse de ordin 'si/olo+ic :sensibilitate, tulburari de gandire, separatie, criza, pierderi
Li'sa cunoasterii (
Mani-estari de de'endenta
!or.ire caracteristica (vorbeste mult, precipitat.
Pacientul reactionea%a la toti stimuli:stimuli luminosi, auditive, din mediul exterior, cat
si stimuli interni, ei determina reactii din partea bolnavului.
Miscari caracteristice :miscari rapide, frecvente
S'asme ( contractii involuntare a unuia sau mai multor muschii.
Ticuri ( miscari convulsie, involuntara, ale ochilor, gurii, ale unui brat sau unui picior.
Manie: bolnavul est elinistit, tulburent, nu duce nimic la indeplinire din ceea ce
planuieste.
Eu-orie:buna dispozitie de obicei nemotivata
9acientul cu hiperactivitate este dispneeic, oboist prezinta alimentatie deficitara, este
dezinterezat fata de igiena sa corporala, fata de imbracaminte si este vulnerabil la pericolele din
mediul inconjurator.
*omunicarea este ineficienta el putand fi agresiv si instabil.
Pacient cu /i'eracti$itate
O.iecti$e Inter$entiile asistentei autonome si dele+ate
9acientul sa prezinte mobilitate normala
!nlatura stimuli din mediul inconjurator
"sigura conditii ca bolnavul sa faca bai
caldute, sa consume lichide la temperature
moderata
9acientul sa&si mentina integritatea fizica
Supravegheaza permanent pacientul pt a nu
se rani
!nlatura obiectele contondente
"plica constrangeri fizice daca este cazul
"dministreaza tratamentul transchilizant
prescris de medic
1. Necoordonarea miscarii:reprezentarea deficultatea sau capacitatea individului de a&si
coordona miscarile diferitelor grupe musculare.
Surse de di-icultate
Surse de ordin -i%ic ( 0 deficit sensorial, leziuni ale SN*:boala 9arHinson
& dezechilibru hidroelectrolitic
&efect secundar al unor medicamente
Surse de ordin 'so/olo+ic: tulburari de gandire, anxietate, stress
Surse de ordin sociologic:mediul necunoascut
Li'sa cunoasterii
Mani-estari de de'endenta
A2ine%ie: lipsa sau diminuarea miscarilor normale
Atacsie: tulburari de coordonare a miscarilor active, voluntare
Con$ulsii:contractii repetate, involuntare ale unui muschii sau gr de muschii urmate de
relaxare
Tremuraturi
Tul.urari ale mersului
Di-icultate de a trece din ortostatism in pozitie sezand
E3'resie -aciala caracteristica:fata rigida
Necoordonarea miscarilor duce la o respiratie modificata ca amplitudine Si ritm, deficit
limentar, prin incapacitatea bolnavului de a se alimenta.
-olnavul este incapabil sa se feasca de pericole, sa&si acorde ingrijiri igienice, comunica cu
dificultate la toate nivelurile.
Pacient cu necoordonarea miscarilor
O.iecti$e Inter$entiile asistentei autonome
9acienttul da fie echilibrat psihic
9regateste psihic pacientul in vederea
oricarei tehnici de ingrijire
9acientul sa aiba tonusul muscular adecvat
activitatii depuse
9lanifica un program de exercitii si de mers
in fct de capacitatea pacientului
!nvata pacientul sa utilizeze diferite aparate
de sustinere pentru activitati cotidiene
"juta pacientul sa faca bai calde, exercitii
fizice, ii face masajul la extremitati
9acientul sa&si satisfaca toate nevoile
organismului
9acientul va fi ajutat sa&si satisfaca nevoile
organismului
3. Postura inadec$ata:reprezentata de orice pozitie care nu respecta principiile pozitiei
anatomice a corpului si care predispune individual la diferite deformari
Surse de di-icultate
Surse de ordin -i%ic( lezari ale oaselor si muschiilor, defecte de structura osoasa, durere,
dispnee
Surse de ordin 'si/olo+ic(anxietate, stress
Surse de ordin sociolo+ic(conditii de munca inadecvate
Mani-estari de de'endenta :
+boseala musculara
De-ormari ale coloanei $erte.rale:& ci-o%a(deviatia coloanei cu o cantitate posterioara,
cocosata);
& lordo%a: accentuarea curburii lombare
0 scolio%a(deviatie laterala a coloanei& forma de S
De-ormari ale soldurilor:luxatie (iesirea capului formural din articulatia coxofemurala)
Po%itii inadec$ate:pentru examinare = ginecologica(pacienta sta pe spate cu genunchii
flectaxi despartiti, iar coapsele fe?lactate pe abdomen), genul&pectorala(pieptul pe plan orizontal,
pacientul sprijinandu&se pe genunchi, pozitie utilizata pentru examenul rectoscopic),pozitie
trendelenburg(trunchiul si membrele inferioare mai sus decat capul) pentru asigurarea oxigenarii
organelor vitale.
Po%itii 'ata+nomonice(0 cocos de 'usca in iritatii menin+iene& bolnavul se afla in decupid
lateral cu flexia membrelor inferioare pe abdomen si membrele superioare pe piept.
& O'istotemus )in tetanus*0coloana este in hiperextensie maxima,
bolnavul se sprijina pe ceafa si calcaie
Postura inadec$ata determina tulburari circulatorii si respiratorii, eliminarii inadecvate,
oboseala, insomnie, vulnerabilitate fata de pericole, lezarea integritatii fizice si psihice a
individului.
Pacient cu 'ostura inadec$ata
+biective !nterventiile asistentei autonome si delegate
9acientul sa aiba postura adecvata
!nstaleaza pacientul in pat, respecta pozitiile
anatomice ale dif segmente ale corpului
'oloseste utilaje asxiliare si de comfort, pt
mentinerea pozitiei anatomice
9acientul sa aiba o pozitie care sa favorizeze
respiratia, circulatia sangelui, drenajul
secretiilor brinsice
!nstaleaza de urgenta pacientul cu tulburari
respiratorii in semisezand
!nstaleaza de urgenta pacientul cu anemie
acuta posthemoralgica in pozitie
trendelenburg
NE!OIA DE A DORMI SI A SE ODI"NI
$ste o necessitate a finite umane de a dormi si a se odihni in bune conditii, timp sufficient
astefl incat sa&! permita organismului sa obtina randamentul maxim.
Inde'endenta in satis-acerea ne$oii
Odi/na ;perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaza
resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului fizic in ficat& acidul
lactic, fie in rinichi organ excretor.
Somnul ? forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe, in timpul somnului
apare diminuarea metabolismului bazal, a tonusului bazal, a tonusului muscular, a respiratiei, a
pulsului si a tensiunii arteriale.
Sunt 0 tipuri de somn :
somnolent classic sau ortodo3 (veritabila perioada de odihna pentru organism are rol
reparator fortifiant);
somn 'arado3al, rapid este important pentru refacerea creierului(creste fluxul sangvin in
creier). Aisele se produc in somnul paradoxal
*iclul de somn este constituit din perioade de somn lent si din perioade de somn rapid.
Factorii care in-luentea%a satis-acerea ne$oii de somn
iolo+ici ( $arsta = la varstnici se modifica calitatea somnului
Acti$itatea :nevoie de somn regenerator dupa activitate fizica adecvata.
De'rinderi de somn: culcarea la aceeasi ora unele deprinderi, activitati inainte de
culcare(lectura placuta, baie calda, povesti sau jocul cu jucaria& la copil).
Ritm8 somn8 $e+/e:somnul noecturn este mai odihnitor.
Ca'acitatea de destindere:relaxarea fizica si psihica favorizeaza instalarea somnului
Psi/olo+ici :anxietatea, teama, nelinistea .
Mani-estari de de'endenta
Somnul
durata( la nou nascut intre .3&08h, la . an intre ./&.3 ore, la 1 ani intre 6&.1 ani, 2&.. ani
intre 6&.1 ore, adolescent .0&./ ore, la adult 4&6 ore, varstnic 3&5 ore.
Calitatea(regenerator, fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinta, se trezeste
odihnit, vise placute.
Perioada de re'aus(pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice perioadele de somn
trebuiesc alternate cu peioade de activitate. urata acestor perioade, intervalul la care se
succed au un effect bine factor, recreativ, asupra organismului.
Perioada de rela3are sit im' li.er permit refacerea fortei fizice si a capacitatii intelectuale
De'endenta in satis-acerea ne$oii
Nesatisfacerea acestei nevoi duce la aparitia urmatoarelor probleme de
dependenta:insomnie, hipersomnie, incomoditatea, oboseala
Surse de di-icultate
De ordin -i%ic(efectiuni organice:cerebrale, endocrine,constrangeri fizice, dezechilibre,
durerea, surmenajul
De ordin 'si/ic(afectarea gandirii, anxietatea, stress si frustare
De ordin sociolo+ic( lipsa cunoasterii:anturaj inadecvat, ambianta indecvata
Insomnia
Insomnia ( reprezinta dificultatea de a dormi sau de a te odihni dormind.
Mani-estari de de'endenta
Somn 'ertur.at
Nr de ore de somn: ore insuficiente de somn
Insomnii( paxientul doarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata
Insomnii terminale: dupa o adormire normala se trezeste sin u mai poate adormi
Calitatea somnului : pacientul cu somn interrupt, agitate superficial
Insomnii dormistionale: multiple perioade de veghe ce survin in timpul noptii.
"ceste treziri pot fi dupa vise neplacute;
Insomnii 'redormitionale:stare de veghe prelungita pana la instaurarea somnului;
Insomnii 'ostdormitionale:survin la varstnici mai alea la cei la care se culca la ore
timpurii;
Ati'iri in tim'ul %ilei: pacientul atipeste pentru durate scurte de timp, in functie durata si nr
lor, ele pot completa sau nu lipsa orelor de somn nocturn(falsa insomnie).
Cosmaruri :visul urat, pacientul se trezeste brusc din somn, agitate, adoarme din nou cu
greutate.
Somnam.ulism: tulburare paroxistica de somn, pacientul se da jos din pat si umbla prin
camera, strazi are privirea pierduta, miscari dezordonate, nu vorbeste dupa un timp se intoarce in
pat si adoarme.
A'atie( lipsa de interes fata de ambianta, va ramane timp indelungat in cautarea somnului.
Pa$or nocturn stare de spaima intense care apare in timpul somnului, mai frecvent la copii,
pacientl se trezeste brusc din somn, se ridica in sezut, tipa, gesticuleaza are privirea ratacita, dupa
cateva minute aceasta stare dispare, pacientul adoarme.
Neliniste :teama nejustificata care apare pe fond de instabilitate emotionala tulburand somnul
pacientului.
O.oseala :pacientul se simte mai oboist ca la culcare
Pacientul cu insomnie
O.iecti$ Inter$entiile asistentei8 autonome si dele+ate
9acientul sa beneficieze de somn corespunzator
cantitativ si calitativ
!nvata pacientul sa practice tehnici de
relaxare, exercitii respiratorii .8 minute
inainte de culcare
+fera pacoentului o cana cu lapte inainte de
culcare, o baie calda
!nvata pacientul care se trezeste devrem,e, sa
se ridice din pat cateva minute, sa citeasca,
sa asculte muzica apoi sa se culce din nou
"i'ersomnia
<eprezinta orele excesine de somn . prelungirea duratei si intensificarea prinfunzimii somnului.
Mani-estari de de'endenta
Somn modi-icat: nr de ore de somn noaptea, peste .8 ore la adult si .0 ore la copil
*alitatea somnului se diferentiaza de somnul normal prin profunzimea si durata
Letar+ia : hipersomnie contiua, poate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii violente
pastrand un grad de obnubilare si torpoare intelectuala.
O.nu.ilare : pacientul este somnolent cu atentia diminuata, miscarile spontane sunt limitate,
raspunde la stimul verbal, dar raspunsul este lent si neclar.
Tor'oare)stu'oare* : caracterizat prin scaderea marcanta a activitatii mentale, absenta
activitatilor fizice spontane, persoana nu raspunde lastimulii verbali, dar raspunde la stimuli durerosi
prin gamete si miscari.
Com'ortamentul $er.al si non $er.al:lent, greor, raspunde cu dificultate la intrebari
O.oseala:stare de epuizare musculara si nervoasa.
Pacient cu /i'ersomnie
+biective !nterventiile asistentei, autonome si delegate
9acientul sa beneficieze la un anumit nr de ore
de somn corespunzator
!dentifica prin discutiile cu pacientul sau
familia, cauza hipersomniei
!dentifica cu pacientul metodele de
diminuare a factorilor cauzatori
*reaza un climat de incredere, incurajeaza si
linisteste pacientul pentru a&si recapata
echilibrul psihic
+bserva si noteaza toate schimbarile care
survin in starea pacientului
"dministreaza tratamentul medicamentos
9acientul sa fie active, cooperant
!dentifica care sunt activitatile agreate de
pacient
$laboreaza impreuna cu capcientul un
program de activitate care sa corespunda
starii pacientului si posibilitatilor
organismului
+bserva somnul, calitatea acestuia, raportul
intre starea de veghe si somn
Discon-ort
<eprezinta senzatia de jena de neplacere fizica si psihica.
,anifestari de dependenta
!ritabilitate : imposibilitatea pacientului de a se mentine calm si a se comporta linistit si adecvat
situatiei.
!ndispozitie, jena:stare de mahnire
Stare de discom-ort diaforeza : ce prezinta discomfort
Dureri musculare:pozitie incomoda determina contractri musculare, prelungit, dureroase.
Pacient cu discom-ort
+biective !ntervemntiile asistentei, autonome si delegate
9acientul sa beneficieze de comfort fizic si
psihic
iscuta cu pacientul pentru a identifica
cauzele discomfortului
'avorizeaza odihna pacientului, prin
suprimarea surselor care&! pot determina
discomfortul si iritabilitatea
*reeaza contactul cu alti pacienti cu
membrii familiei
"plica tehnici de ingrijire curenta, necesare
obtinerii starii de satisfactie
+bserva si noteaza schimbarile
O.oseala
<eprezinta senzatia penibila insotita de inactivitate, stare de epuizare nervoasa si musculara.
Mani-estari de de'endenta
Fata : palida
Oc/ii:incercanati
Puls:rar, slab batut
Tensiunea arteriala: scade
Somn: somnolenta diurnal
As'ectul te+umentelor:palide, transpiratii reci
Stare 'si/ica :plictiseala, apatie
Greutatea cor'ului:scade
Pacientul cu o.oseala
+biective !nterventiile asistentei, autonome si delegate
9acientul sa fie odihnit cu tonusul fizic si psihic
bun in decurs de 1 zile
!dentifica cauza oboselii
"juta pacientul sa&si planifice activitatile
cotidiene
+bserva daca perioadele de odihna
corespund necesitatilor organismului
Stimuleaza increderea pacientului in fortele
proprii si in cei care il ingrijesc
!nvata pacientul cum sa execute tehnicin de
relaxare
"juta la aplicarea corecta a acestora
+bserva si noteaza functiile vitale si
vegetative, perioada somn&odihna,
comportamentul pacientului
"dministreaza medicatia indicate de medic
+bserva efectul acesteia
Ne$oia de a se recreea
Recreerea este o necessitate a finite umane de a se destined, de a se distra, recurgand pentru
aceasta la activitati agreabile in scopul obtinerii unei relaxari fizice si psihice.
Mani-estari de inde'endenta
Destinderea :stare de relaxare, de incetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stari de
incordare.
Satis-acerea :sentiment de multumire
Placere :senzatie agreabila
Amu%ament:distractie
Interactiuni intre ne$oia de a se recreea si celelalte ne$oi
Satisfacerea nevoii de recreere conduce la activarea respiratiei si circulatiei, la o alimentatie
echilibrata si eliminari adecvate.
Inter$entiile asistentei medicale'entru mentinerae inde'endentei in ne$oia de a se recreea
$xploreaza gusturile si interesul pacientului pentru activitati recreative pentru trecerea timpului
liber.
+rganizeaza activitati recreative individuale sau un grup in functie de varsta, posbilitati si locul
de desfasurarea al acestora.
De'endenta in satis-acearea ne$oii
Nesatisfacerea nevoii de a se recreea se manifesta printr&o problema de dependenta:neplacerea
de a efectua activitatea recreative.
Surse de di-icultate
De ordin -i%ic: lezarea integritatii fizice, handicapul, diminuarea capacitatii functionale a
organelor de simt
De ordin 'si/olo+ic: tulburari de gandire de memorie, anxietate, stress
De ordin sociolo+ic : singuratatea, conflicte, esecuri.
Mani-estari de de'endenta
Inacti$itatea: lipsa de interes fata de activcitatile curente ale vietii
Plictiseala: impresia de vid, de tristete
Tristete:stare afectiva manifestata prin indispozitie si insatisfactie care impidica individual sa se
inveseleasca.
Pacientul cu ne'lacerea de e-ectua acti$itati recreati$e
O.iecti$e Inter$entiile asistentei
9acinetul sa prezinte stare de buna dispozitie
"sistenta exploreaza ce activitati recreative
ii produc placere
"nalizeaza si stabileste daca acestea sunt in
coordonanta cu starea sa psihica
9lanifica activitati recreative impreuna cu
pacientul
+rganizeaza activitati recreative specifice
pentru copii, adulti, varstnici
"ntreneaza bolnavul in activitati si&l ajuta
"sigura medical corespunzator
"menajeaza camere de recreere
Noteaza reactiile si manifestarile pacientului
c reflexive directa la starea de plictiseala si
tristete
9acientul sa&si recapete increderea in fortele
proprii
etermina pacientul sa&si exprime emotiile
si sentimentele
*astiga increderea bolnavului si&l ajuta sa se
depaseasca momentele dificile
"dministreaza si supravegheaza efectele
tratamentului indicat de medic
9acientul sa beneficieze de somn odihnitor
!nvata pacientul tehnici de relaxare
!l ajuta sa le execute si observa modul cum
le realizeaza
9acientul sa&si amelioreze conditiile fizice
Aa fi consecventa in planificarea si
organizarea activitatilor recreative
9ersevereaza in acele activitati recreative,
care corespund constitutiei psihosomatice a
bolnavului
"sigura o crestere apaduala a dificultatii
acestor activitati
Ne$oia de a se im.raca si a se de%.raca
$ste o necesitatea proprie individului de a purta imbracaminte adecvata dupa
circumstante, temperature zilei, activitate pentru a&si proteja corpul de rigoriile climei, permitandu&! o
libertate a miscarilor.
Aesminetele pot deveni element de prelungire a personalitatii, alegerea unui ornament
exprimand individualitatea, sentimental de demnitate si autorespect.
Inde'endenta in satis-acerea ne$oii
+mul, contrar animalelor are nevoie dehaine cu care sa se imbrace pentru a se proteja de
rogoriile. Aesmintele atesta integritatea individului si protejeaza intimitatea sa sexuala.
Factorii care in-luentea%a satis-acerea ne$oii
Factori .iolo+ici: varsta& temperature corpului variaza in fct de varsta, copii mici si
persoanele varstinice au temperature corporala mai coborata decat persoanele adulte, deci trebuie sa
utilizeze vesminte mai calduroase.
Factori 'si/olo+ici: credinta0 indivizii care adera la o religie sau la o ideologie poarta
vesminte sau obiecte care sunt semnificative pentru acestia sau pentru comuniunea careia le
apartin;
$motiile&influenteaza alegerea si purtarea vesmintelor care permit
exprimarea unor sentimente si a unor stari de comfort psihic
Factori sociolo+ici si culturali: clima, statutul social, munca, cultura;
Mani-estari de inde'endenta
Semni-icatia $esmintelor:vesmintele sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un
grup social, professional, cultural, religios.
Ale+erea 'ersonala& vesminte alese dupa gust si circumstante
Sortarea $esmintelor:in concordanta cu importanta acordata imbracamintei si tinutei
personale.
Calitatea $esmintelor:adecvate climatului, statutului socio cultural.
Pro'rietatea $esmintelor&reliefeaza nivelul social economic.
Purtarea de o.iecte semni-icati$e&punde in evidenta rangul social, functie religioasa,
ritualuri.
E3i+ente in intimidate&moda, norme sociale, curat tot timpul
Ca'acitatea -i%ica de im.racare si de%.racare& mibilitatea articulara, tonus muscular,
maturitate psiho&motorie
Satisfacerea acestei nevoi influenteaza si celelalte novoi fundamentale:respiratia,
circulatia, temeperatura, miscarea membrelor pentrua se imbraca si ase dezbraca, somn bun,
relaxant, mijloace adecvate de igiena.
De'endenta in satis-acerea ne$oii de a se im.raca si a se de%.raca
Im'osi.ilitatea de a se im.raca si a se de%.raca 5
$a se utilizeaza la 0 niveluri :
9rimul nivel se raporteaza la luarea deciziei in alegerea vestimentatia adecvate, dezinteres
pentru tinuta vestimentara
"l 0 lea nivel se raporteaza la capacitatea de a se imbraca reliefand starea de sanatate a
pacientului
Surse de di-icultate
Surse de ordin -i%ic (
incapacitatea intriseca: lezarea fizica(fracture, arsuri, placi);
diminuarea membrelor superioare(slabiciune, paralizie, hipotonie, pareza);
absenta unui membtru superior sau a unei portiuni din membru;
obstacole ce impiedica mobilizarea membrelor superioare
durere;
Surse de ordin 'si/olo+ic
tulburari de gandire;
anxietate;
stress;
pierderea imaginii de sine;
situati de criza;
Surse de ordin socio0economic:esecuri, conflicte , saracie
Li'sa de cunoastere:insuficienta, cunoastere de sine a mediului inconjurator.
Mani-estari de de'endenta
ificultateCincapacitate
dificultatea de a&si incheia si descheia nasturii
dificultatea sau incapacitatea de a&si misca membrele superioare.
ificultatea de a se incalta si descalta;
ezinteres fata de tinuta sa: aspatie, acces de melancolie
<efuzul de a se imbraca si dezbraca
"legere inadecvata de vesminte:imbracaminte exagerata, caraghioasa
*and aceasta nevoie nu este satisfacuta si celelalte nvoi fundamentale sunt afectate,
respiratia, circulatia devin deficitare, apar tulburari de ritm si amplitudine respiratorie,
alimentarea esre neadcvata cu eliminari neadecvate, postura inadecvata, alterarea tegumentelor.
Pacient cu di-icultate de a se im.raca si de%.raca
O.iecti$e Inter$entiile asistentei
9acientul sa cunoasca importanta de a imbraca
si dezbraca termen de .8 zile
$duca pacientul privind importanta
vestiomentatiei in identificarea
personalitatii
Noteaza zilnic interesul persoanei pt a se
imbraca si dezbraca
Supravegheaza cu ce se imbraca
$xplica legaturile dintre tinuta
vestimentara, imagine si stima de sine
!ncurajeaza pacientul
9acientul cu tulburari psihice recastiga
dependenta de a se imbraca si dezbraca in
termen de .8 zile
$valueaza aparatul de confuzie si observa
schimbarile de comportament orientandu&l
regulat in timp si spatiu
Solicita persoanei sa se imbrace, vorbindu&
! clar, distinct, cu respect si rabdare,
respectand rotmul acesteia
$xplica gesturile pe care trebuie sa le faca
p7entru a se imbraca in limbaj intelligent
"seaza obiecte in camera in aceeasi ordine
tot timpul, iar hainele in ordinea folosirii
lor si solicita pacientului la dezbracare sa
le puna in ordine inversa
9acientul sa se poata imbraca si dezbraca
!dentifica capacitatea si limitele fizice ale
singur termen de .8zile persoanei ingrijite
!i acorda timp sufficient pt a se imbraca si
dezbraca:recomanda daca ameteste, sa se
imbrace in fotoliu sezand
Sugereaza apartinatorilor sa&! procure
haine largi, usor de imbracat, cu mod de
incheiere simplu, incaltaminte fara siret
'ace zilnic exercitii de motricitate fina cu
pacientul descriindu&! gestica necesara
imbracarii
"sistenta imbraca si dezbraca pacientul in
caz de paralizi ale membrelor sustinand
membrul paralizat in timpul imbracarii,
incepe imbracarea cu membrul paralizat si
apoi cu cel sanatos si dezbracarea in mod
invers.
Ne$oia de a mentine tem'eratura cor'ului in limite normale
,entinerea temperaturii corpului in limite normale este o necessitate a organismului de a
conserva o temperature la un grad aproximativ constant pentru a&si mentine o stare de bine.
Insu-icienta in satis-acerea ne$oii
)emperature corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre termogeneza si
termoliza.
,entinerea echilibrului este asigurata de functionarea centrilor termoreglatori situati in
hipotalamus.
)ermogeneza reprezinta producerea de caldura, intervin procesele biochimice, caldura fiind
rezultatul proceselor oxidative din organism prin degradarea substantelor nutritive energetice.
)ermoliza reprezinta pierderea de caldura, intervin mecanisme fizice, caldura pierzandu&se
prin piele, plamani, rinichi
Pierderile se realizeaza prin:
$vaporare: reprezinta pierderea caldurii datorita eliminarii transpiratiei si evaporarii ei prin
piele
<espiratia antreneaza o pierdere de caldura si astfel racirea corpului
<adiatioe:reprezinta pierderea caldurii sub forma de unde electromegnetice atunci cand
temperature madiului inconjurator este mai mica decat temperature corpului
*onductie:reprezinta pierderea caldurii printr&un contact direct al corpului cu obiecte reci
*onvectie:reprezinta pierderea caldurii printr>&o circulatie de aer in jurul corpului
)emperatura mediului inconjurator influenteaza termogeneza astfel:
)emperature mediului inconjurator creste , se opreste pe cale reflexa o diminuare a
proceselor oxidative
)emperature mediului inconjurator scade, pe cale reflexa se produce o crestere a activitatii
musculare, deci se intensifica procesele oxidative
!n pierderea de caldura intervin mecanisme fizice
Aasoconstrictie:in caz de frig deci pierderi reduse de caldura
Aasodilatatie in caz de temperature crescuta a mediului deci pierderi mai mari de caldura.
$chilibrul dintre temnogeneza si termoliza se numeste homeotermie si ce realizeaza prin
termoreglare
Factori care in-luentea%a satis-acerea ne$oii
Factori .iolo+ici :
Aarsta : la copilul mic au o termoreglare fragile datorita imaturitatii centrului regulator, de
aceea temperature lor corporala este usor influentata de cea a mediului ambiant
"dult: 13&14*
Aarstnic 12&13*
$xercitiul:in timpul activitatii musculare foarte intense temperaturii corpului poate creste cu
0.0* pana la 0.4* peste valorile normale, dar revine la normal cand activitatea inceteaza.
)emperature corpului scade in timpul inactivitatii
"limentatia:ingestia de alimente ridica temperature corpului
Aariatia:diurnal: temperature corpului variaza in fct de ora zilei:este minima intre orele 1&2
dimineata, datorita diminuarii proceselor metabolice in timpul noptii, este maxima seara
intre orele .5&01, valorile matinale sunt cu 8.2* mai mici decat cele vesperale
Sexul:la femei temperature corporala inregistreaza valori peste 14* in a 0 jumatate a
ciclului menstrual, in timpul ovulatiei
Factori 'si/olo+ici: anxietate, emotii
Factori sociolo+ici:locul de munca cu conditii de crestere sau scadere a temeperaturii mediului
ambiant pot determina dereglari ale temperaturii corpului, si climatul umed si cald determina
cresterea temperaturii corporale, climatul rece si umed determina scaderea temperaturii corporale
De'endenta in satis-acerea ne$oii de a mentine constanta teme'eratura cor'ului
"vem 0 probleme de dependenta: hipertermia si hiportermia.
Surse de di-icultate ale acestor 'ro.leme de de'endenta
Surse de ordin -i%ic(
ereglari functionale ale hipotalamusului provocate de anomalii cerebrale de substante
toxice
!maturitatea sistemului de termoreglare
Supraincarcarea:caldura sau frigul excesiv la care este supus organismul
ereglari hormonale:hipo sau hiperfunctie tiroidiana
Surse de ordin psihic:anxietate si manie
Surse de ordin sociologic:
(miditatea si temperature ridicata din mediu
(miditatea si temperature scazuta din mediu
*alitatea necorespunzatoare a vesmintelor
#ipsa cunostiintelor: cunostiinta insuficiente despre mediul inconjurator si sine.
"i'ertermia
Pro.leme de de'endenta consta in ridicaea corpului deasupra limitei normale 14
8
*.
"i'ertermia poate constitui un mechanism de aparare al organismului pentru ca in
momentul invaziei microbiene determina productia de anticorpi, printr&o crestere a metabolismului.
,anifestari de dependenta
'ebra moderata 15&16
8
*
'ebra ridicata 16&/8
8
*
Diperpirezie :mentinerea temeperaturii peste /8
8
*
'risoane :contractii musculare, puternice , ca urmare a cresterii temperaturii. Simpla
senzatie de frig nu este frisonul.
9iele rosie, calda, umeda:pielea este palida, apoi rosie, calda si transpirata.
9ilorectia : piele de gaina, senzatie de frig
Sindrom febril : grup de semen(cefalee, curbatura, tahipnee, inapetenta)
'ebra continua : avem temperature de 16&/8
8
* in pneumonii severe sau febra tifoida. 9rin
febra continua se intelege mentinerea temeperaturii corporale in perioada de stare a bolii, peste
14
8
* cu diferente sub un grad intre valori inregistrate dimineata si seara.
'ebra intermitenta :diferenta de cateva grade, intre valorile intregi dimineata si seara, in
perioada de stare a bolii, cele mai mici valori scazand sub 14
8
*.
'ebra remitenta :diferenta de cateva grade intre valoarile inregistrate dimineata si seara in
perioada de stare a bolii, dar cele mai mici valori, nu scad sub 14
8
*.
'ebra recurenta :perioade febrile, prelungite, ce alterneaza cu perioadele de afebrilitate,
trecerea facandu&se lent
!n evolutia oricarei febre se disting trei perioade: perioade de debut, perioade de decline,
perioade de stare
9erioade de debut:poate fi de cateva ore sau de cateva zile, debut lent.
9erioada de stare: poate dureze catevazile sau saptamani. "spectul curbei febrile, fiind
diferit in functie de boala.
9erioada de decline:poate fi scurta sau de cateva zile
Interactiuni intre 'ro.lema /i'ertermiei si nesatis-acerea celorlalte ne$oi -undamentale
Dipertermia determina tulburari respiratorii si circulatorii, deficit alimentelor, eliminari
inadecvate renale, transpiratii abundente, alterarea integritatii tegumentelor, comunicare ineficianta
la nivel motor afectiv si intellectual, devalorizare.
Pacient cu /i'ertermie
+biective !nterventiile asistentei, autonome si delegate
9acientul sa&si mentina temperature corpului in
limitele fiziologice
"eriseste incaperea
"sigura imbracaminte lejera
"plica comprese reci, impachetari reci,
punga cu gheata
!ncalzeste pacientul in caz de frisoane
"dministreaza medicatia recomandata de
medie:antitermica, antifonice
9acientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic
*alculeaza bilantul ingesto&excreta pe 0/h
Serveste pacientul cu cantitati mari de
lichide
9acientul sa aiba stare de bine fizic si psihic
Schimba des lenjeria de pat si de corp
,entine igiena tegumetelor
+regateste psihic pacientului inaintea
tehnicilor de recoltare si examinare
"i'otermia
<eprezinta scaderea temepraturii corpului, sub limite normale, cauzatade un dezechilibru
intre termogeneza si termoliza. $ste mai putin nociva decat hipertermia.
!n copilarie hipotermia este cauzata de lipsa de maturitate a mecanismelor de
termoregleare, la adult este cauzata de expunerea prelungita la frig, de dereglari endocrine de
abuzul de sedative si alcool la persoana varstnica, cauza este incetinirea activitatii sistemului
nervos.
,anifestari de dependenta
Dipotermie :valori ale temperaturii corpului sub limita normala 13
8
*.
Dipotensiune arteriala:scaderea tensiunii arteriale sub valoari normale minime
*ianoza:coloratie violacee a buzelor, unghiilor
$ritem: roseate fetei, urechilor, mainilor
$dem generalizat :tumefierea intregului corp
urere:la nivelul regiunii expuse la frig
+boseala:stare de epuizare musculara
)ulburari de vorbire:vorbire lenta
Somnolenta :nevoie crescuta de somn
egeraturi :leziuna de necroza la nivelul pielii, determinarea de temeparura.scazuta.
9arestezia:senzatia de amorteli si furnicaturi in regiunea expusa
!nteractiui intre hipotermie si nesatisfacerea celorlalte nevoi fundamentale
9acient cu hipotermie prezinta tulburari respiratorii, alterarea integritatii tegumentelor,
comunicarea ineficientei la toate nivelurile.
Pacient cu /i'otermie
O.iecti$e Inter$entiile asistentei autonome si dele+ate
9acientul sa aiba temp coprului in limite
fiziologice
!ncalzeste lent, pacientul cu paturi,
termofoare
*resc treptat temperature mediului ambient
<ecolteaza sange pentru cercetarea
glicemiei, hemogramei
9regateste pacientul pentru $I@
9acientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic
"dministreaza lichide usor caldute, in
cantitati mici, la intervale regulate
*alculeaza raportul ingesto excreto pe 0/h
9acientul sa&si pastreze integritatea
tegumentelor
9une extremitatile pacientului in apa calduta
de 14
8
*
,aseaza extremitatile
"dministreaza tratamentul prescris
:antibiotice, corticoizi, analgezice
Ne$oia de a -i curat8 in+ri,it de a 'rote,a te+umentele si mucoasele

$ste o necessitate pentru asi mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa asa incat aceasta
sa&si poarta indeplinii functiile
Inde'endenta in satis-acerea ne$oii
9ielea indeplineste o serie de functii:
"para organismul impotriva agentilor patogeni, impiedicand patrunderea acestora
"para organismul impotriva unor radiatii prin pigmentii pe care !i contine
<eceptioneaza excitatiile termice, tactile si dureroase
9articipa la excretia substantelor rezultate din metabolism prin glandele sudoripare elimina
apa clorura de sodium, uree, glucoza, corpi cetoni
9articipa la termoreglare prin termoliza cat si prin mentinerea temeperaturii prin intermediul
stratului adipos ce are rol de isolator termic
9articipa la absorbtie
9entru a indeplini aceste functii, pielea trebuie sa fie curate, sanatoasa si integra. 9ielea se
prelungeste prin mucoase care acopera orificiile care la randul lor trebuie sa fie curate si ingrijite
pentru a asigura binele individului si buna functionare a organelor respective.
Factorii care in-luentea%a satis-acerea ne$oii
Factorii .iolo+ici (
!arsta
#a copil si batran pielea este mai sensibila mai putin rezistenta la variatii de
temperature, la mocrobi si la infectii. !n urma imbatranirii dintii pot slabi in
rezistenta si cad, parul devine mai putin rezistent.
Tem'eratura: cand temperature este prea ridicata, pielea participa la termoreglare prin
glandele sudoripare eliminand sudoare, variatiile de temperature duc la deshidratare si uscare pielii.
"limentatia:absorbtia unei cantitati suficiente de lichide da elasticitate pielii
Factorii 'si/olo+ici: emotii
Mani-estari de inde'endenta
Par: lungime, suplete, stralucire;
Urec/e:configuratie normala, curatenie;
Nas: mucoasa nazala umeda, fose nazale libere;
Ca$itate .ucala:dentitie alba, completa fara carii;
Un+/ii:curate, taiate scurt, culoare roz;
Piele(curata, neteda, catifelata,elastica, pigmentata normal;
De'rinderi i+ienice:baie, dus, spalarea dintilor si parului;
De'endenta in satis-acerea ne$oii
a. carente de igiena
b. alterarea tegumentelor si unghiilor
Surse de di-icultate (
De ordin -i%ic(
insuficienta iretoinseca;
insuficienta extrinseca;
dezechilibru;
De ordin 'si/ic:
tulburari de gandire
anxietate
pierderea imaginii corporale
Carenta de i+iena
Neglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat fie din cauza bolii
fie prin refuzul de a se spala are drept consecinta aparenta de neingrijit. )egumentele sunt murdare
si lasa poarta deschisa infectiilor.
Mani-estari de de'endenta (
Par: murder, gras, indezordine
Urec/e:murdarie acumulata in conductul auditiv extern, pavilioane murdare, murdarie
retroauriculara
Nas:rinoree si cruste
Ca$itatea .ucala :absenta dintilor. *arii dentare, culoare galbena a dintilor, proteze
dentare neingrijite, prezenta tartrului pe dinti, halena fetida, limba incarcata, fisuri ale buzelor
Un+/ii:netaiate, murdarie acumulata la capatul unghiilor
Pielea:gri sau negra in anumite zone, barba murdara, aspra;
De'rinderi i+ienice:nu se spala, nus e piaptana, dezinteres fata de masurile de igiena,
dagaja miros neplacut .
Pacient cu carente i+ienice : %erox
Alterarea te+umentelor si -anerelor
#eziunile la nivelul tegumentelor pot fi cauzate de diminuarea circulatiei sangvine in
punctele de presiune prin iritatia produsa de vesminte.
+ presiune exercitata un anumit timp asupra unei regiuni prin tulburari trofice pe care He
determna produce aparitia escarelor sau chiar necroza tesutului
,urdaria acumulata la nivelul pielii produce cruste ce pot deriva in ulceratii. +rice leziune
a pielii este o poarta de intrare a germenilor patogeni de unde rezulta importanta mentinerii
inegratatii ei.
Mani-estari de de'endenta
$ritem ? pata congestive datorata vasodilatatiei
E3coriatii:pierdere de substanta superficiala aparuta in urma unui traumatism, frecvent
dupa prurit?leziuni de grataj
Crusta leziune elementara secundara datorita uscarii unei serozitati provenite dintr&o
ulceratie, se prezinta ca mici depozite de fibrina provenita din plasma sangvina
!e%icule:ridicaturi ale epidermului, rotunde de dimensiuni mici, pline cu lichid clar si de
cele mai multe ori insotite de prurit si durere
Pustule:abces la suprafata tegumentului, localizat la radacina firului de par si constituind
asa numitele leziuni de foliculina, pot fi primitive sau secundare prin infectarea veziculelor care se
pulstulizeaza
Pa'ula:leziuni caracterizate printr&o ridicatura circumscrisa si solida la suprafata pielii, ea
se datoreaza unei ingrosari a pielii fie unei infiltratii apose
Fisuri : intreruperi liniare ale continuitatii tegumentului
Descuamari:desprinderea celulelor cornoase superficiale din piele
Acne:pustule determinate de un aglut pathogen specific
Furuncule : infectie specifica folicului pilosebaceu produsa de stafilococul auriu
Intertri+o:micoza cutanata situate la nivelul plicilor si interdigital caracterizata prin eriterm
pruriginos, apoi decolare epidermica secretie si deposit albicios prin macerarea epidermei cornoase
!itilo+o(leuco&melano&dermie de natura probabil neurohidrocrina caracterizata prin pete
acromice marginita de o zona hiperpigmentata
Ulceratii(pierdere de substanta rezultand dintr&un process patologic ce actioneaza asupra
pielii, poate fi superficiala sau profunda
Escare:distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala de obicei, prin leziuni
vasculare sau prin compresiune continua se pot produce si prin actiunea directa a unor factori
infectiosi sau prin toxinele lor, sau sub actiunea unor substante chimice caustice.
!arice( dilatari permanente ale vaselor superficiale insotite de insuficienta valvulelor
peretelui venos sensul circulatiei venoase este inversat in ortostatism
"emoroi%ii: afectiuni ale plexurilor venoase anale si din partea terminala a rectului,
constatand in dilatarea acestor vene cu aparitia de procese inflamatorii si trombocite.
9acient cu alterarea tegumentelor xero