P. 1
Nevoia de a Dormi Si a Se Odihni

Nevoia de a Dormi Si a Se Odihni

|Views: 1,900|Likes:
Published by silviu12

More info:

Published by: silviu12 on Jan 25, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/04/2013

pdf

text

original

I.

Nevoia de a dormi si a se odihni

Probleme de dependenta 1. Insomnia Vorbim de somn perturbat: - initial - insomnie terminala Tipuri de insomnie. o Insomnie dormitionala o Insomnie predormitionala o Insomnie postdormitionala Manifestari de dependenta  Atipiri in timpul zilei  Cosmaruri  Somnambulism  Apatie  Pavor nocturn  Neliniste  Confuzia  Iritabilitate  Sentiment de tristete, depresie  Concentrare scazuta, oboseala 2. Hipersomnia Manifestari de dependenta  somn modificat  somnolenta  letargie  narcolopsie  oboseala  inactivitate 3. Oboseala Manifestari la nivelul: fetei, ochilor, a tensiuni arteriale, somn, puls, tegumente, stare psihica, greutate corporala, astenie. 2. Disconfort Manifestari de dependenta  iritabilitate  indispozitie, jena  stare de disconfort  diaforeza, dureri musculare 5. Dificultate sau incapacitate de a dormi

Independenta in satisfacerea nevoii. Orice fiinta are nevoie de timp sufficient pentru odihna, pentru ca organismul sa se reface pentru a obtine randamentul maxim. In timpul odihnei : -se refac structurile alterate ale organismului -se completeaza resursele energetice ale organismului -se transporta produsii formati in timpul efortului la ficat (acid lactic) sau rinichi. Somnul este o forma particulara de odihna caracterizata prin absenta starii de veghe. Elibereaza individul de tensiuni fizice si psihice pentru a-si gasi energia necesara a doua zi. In timpul somnului scade metabolismul bazal, tonusul muscular, respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si scade secretia de hormoni. Acestea sunt mai evidente in somnul nocturn si mai reduse in cel diurn. Somnul poate fi lent in care se repara, restructureaza si fortifica organismul si paradoxal, cand fluxul sangvin de la nivelul creierului creste si are loc refacerea acestuia si se produc visele. Cei care se trezesc din somnul paradoxal isi amintesc imediat visul, in ce persoanele care se trezesc in timpul somnului lent isi amintesc greu sau chiar deloc. Un ciclu de somn este alcatuit din perioada de somn lent si somn rapid. Variatiile in producerea ciclului de somn difera de la un individ la altul. Pentru a-si mentine starea de independenta in satisfacerea nevoii de somn este necesara respectarea ritmului somn-veghe Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de somn: Factori biologici: I. Varsta: - copilul(in crestere) are nevoie de mai multe ore se somn, care scad progresiv la adulti; - la varstnici, nevoia de somn este aceeasi ca la adult, dar calitatea acestuia se modifica; II. Necesitati proprii: - unele persoane au nevoie de mai multe ore de somn pentru a fi vioi, altii de mai putine ore; III. Activitatea depusa - o activitate fizica crescuta predispune individul la un somn regenerator mai mare IV. Deprinderi legate se somn - culcarea la aceeasi ora, confortul, unele deprinderi inainte de culcare (lectura, baie calda, bautura calda sau rece, povesti) V. Ritmul somnului: VI. Capacitatea de destindere (relaxarea fizica si psihica favorizeaza instalarea somnului) Factori psihologici- anxietatea, teama, nelinistea sunt stari mai mult sau mai putin constiente ce determina tensiune interioara manifestata prin nesiguranta si tulburari neurovegetative, care modifica calitatea somnului Factori sociologici: - programul de activitate (munca in ture) - locul de odihna (confortul, numarul de persoane cu care imparte camera sau patul, linistea). Manifestari de independenta Durata: -nou-nascuti 16-20 ore/zi; -1 an 14-16 ore/zi; -3 ani 10-14 ore/zi; -5-11 ani 9-13 ore/zi; -adult 7-9 ore/zi; -varstnici 6-8 ore/zi;

Calitatea: -calm, regenerator, fara intreruperi, cosmaruri, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit, vise placute si agreabile; Perioada de repaus- vor alterna cu perioada de activitate; Perioada de relaxare si timpul liber- este necesara activitatea bine organizate (exemplu vacanta elevilor); Moduri de relaxare- odihna dupa activitate intelectuala si activitate fizica. Interventiile asistentei -mentine conditiile necesare somnului, respectand dorintele si deprinderile bolnavului -observa raportul somn-veghe si raportul activitate-repaus -explica bolnavului necesitatea mentinerii unei vieti ordonate cu programul stabilit -il invata tehnici de relaxare, modalitati care favorizeaza somnul prin discutii, demonstratii, material documentar Independenta in satisfacerea nevoii. Probleme de dependenta. 1. Insomnia 2. Hipersomnia 3. Incomoditate- disconfort 4. Oboseala 5. Dificultatea de a se odihni Surse de dificultate: -de ordin fizic: afecteaza organele cerebrale, endocrine, dezechilibru, durere, surmenaj; -de ordin psihic: afectarea gandirii, anxietate, frustrare, stres; -de ordin social: esecul, anturaj neadecvat, temperament -lipa cunoasterii: lipsa cunostintelor insuficiente cunoasterii de sine. Insomnia Manifestari de dependenta: -somn perturbat: ore insuficiente de somn, adormire greoaie= insomnie initiala, treziri in timpul noptii= insomnie terminala, somn intrerupt, agitat, superficial; -atipiri in timpul zilei; -cosmaruri: pacientul se trezeste nelinistit, agitat, adoarme greu; -somnambulismul- tulburare paroxistica de somn, in care pacientul se da jos din pat si umbla prin camera, strada, avand privirea ratacita, miscari dezordonate, nu vorbeste si nu raspunde la intrebari, dupa un timp se intoarce si adoarme. -apatia- stare de indiferenta, lipsa de interes fata de orice activitate si fata de lumea înconjuratoare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->