NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Definitie
Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii, timp suficient, astfel
incat sa-i permita organismului sa obtina randamentul maxim.

I.INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII ODIHNA

- este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaza resursele
energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului, fie in ficat, - acidul lactic, fie in
rinichi, organ excretor.

SOMNUL
este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe. Somnul elibereaza individul de tensiuni
psihologice si fizice, ii permite sa gaseasca energia necesara activitatii cotidiene. In timpul somnului,
activitatile fiziologice descresc, au loc diminuarea metabolismului bazal, a tonusului muscular, a
respiratiei, a pulsului, a tensiunii arteriale. Sporeste secretia hormonilor de crestere mai ales la
pubertate.

Se cunosc doua tipuri de somn:

- somnul lent, clasic sau ortodox,

- somnul paradoxal cu activitate rapida corticala.

Somnul lent- prezinta o veritabila perioada de odihna pentru organism (numai partial pentru creier), are
rol reparator, restaurator, fortifiant, cu functie in cresterea si reinoirea tesuturilor corporale.

Somnul rapid-paradoxal- este important pentru refacerea creierului (creste fluxul sanguin in creier)
visele se produc in somnul paradoxal.

 Factori care influenteaza satisfacerea nevoii

Factori biologici
Varsta – copilul, in timpul cresterii, are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv
pana la varsta adulta, cand se stabilizeaza La persoanele varstnice, nevoia orelor de somn ramane
nemodificata, se modifica calitatea somnului; superficial, dificultati de adormire, frecventa trezirilor
nocturne, facilitatea atipirilor diurne.

Necesitati proprii organismului – exista persoane care dorm mai putin, pastrandusi vioiciunea si
puterea de munca, in timp ce altele necesita un numar mare de ore de odihna si somn
Activitatea - o activitate fizica crescuta predispune individul la un somn regenerator
Deprinderi legate de somn – somnul isi are regulile sale, ritualul sau, de care este necesar sa se
tina seama; culcarea la aceeasi ora, somnul nocturn, confortul, unele 2 deprinderi inainte sau la culcare
cum sunt: lectura placuta, baie calda, bautura calda sau rece; la copii, povestile sau jocul cu jucaria
preferata favorizeaza somnul;

Ritmul veghe-somn – functia veghe-somn reprezinta un proces biologic a carei periodicitate este
legata de alternanata zi-noapte; schimbarea acestei alternante poate explica perturbarile functiei veghe-
somn aparute la speologi, cosmonauti, muncitori care lucreaza in ture. Aceasta perturbare veghe-somn
atrage dupa sine perturbarea numeroaselor sisteme biologice. Somnul nocturn este mult mai odihnitor
decat cel diurn

Capacitatea de a te destinde – eliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile zilnice, relaxarea

fizica si psihica favorizeaza instalarea somnului; daca nu se elibereaza de acestea, este posibil sa
adoarma cu mare greutate

Factori psihologici
Anxietatea, teama, nelinistea– starea de neliniste mai mult sau mai putin constienta, care produce o
puternica tensiune interioara, manifestata prin nesiguranta si tulburari neuro-vegetative, modifica
calitatea si cantitatea somnului;

Factori sociologici
Programul de activitate – persoanele care au un program de munca, variabil au ritmul veghe somn
modificat. Culcarea la ore fixe,somnul de noapte asigura odihna necesara organismului.

Locul de odihna - Confortul, numarul de persoane cu care imparte camera, intimitatea si linistea
locului de odihna pot modifica repausul si somnul.

 Manifestari de independenta

Somnul
- durata - in functie de varsta - nou-nascut: 16-20 ore; -1 an: 14-16 ore; - 3 ani: 10-14 ore; - 5-11 ani: 9-13
ore; - Adolescent: 12-14 ore; - Adult: 7-9 ore; - Persoane varstnice: 6-8 ore; - calitatea - regenerator,
calm fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit; la copil somnul
nocturn, continuu este instalat dupa luna a 3- a, iar la sfarsitul lunii a 10-a, organizarea este ca la adult; -
vise agreabile, placute.

Perioade de repaus
- pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice, perioadele de activitate trebuie intercalate cu perioade
de repaus;durata acestor perioade, intervalul la care se 3 succed, programarea judicioasa in raport cu
activitatea depusa si necesitatile organismului au un efect binefacator, recreativ asupra organismului;

Perioade de relaxare si timp liber

- este necesara activitatea bine organizata si judicios alternata cu perioade de relaxare si timp liber, care
sa permita refacerea fortei fizice si a capacitatii intelectuale;

Modalitati folosite pentru odihna si relaxare

- din mijloacele de destindere si odihna, de mare varietate si complexitate vor fi adesea cele mai
adecvate firii si posibilitatii pacientului. Sunt evitate modalitatile care nu ofera posibilitatea destinderii si
nu contribuie la mentinerea sanatatii;cea mai eficienta odihna este cea activa; dupa activitati fizice -
activitati intelectuale; dupa activitati intelectuale, activitati fizice usoare, placute.

 Interventiile asistentei pentru mentinerea nevoii de a dormi, a se

odihni
- mentine conditiile necesare somnului, respectand dorintele si deprinderile persoanei; - observa daca
perioadele de relaxare, de odihna sunt in raport cu necesitatile organismului si munca depusa; - ii
explica necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu un program stabilit; - il invata tehnici de relaxare si
modalitati care sa-i favorizeze somnul prin discutii, demonstratii, material documentar

II. DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

 Probleme de dependenta :

Insomnie

Hipersomnie

Incomoditate – Disconfort

Oboseala

Dificultate sau incapacitate de a se odihni

 Surse de dificultate
De ordin :
Fizic

- Afectiuni organice – cerebrale, endocrine, constrangeri fizice, dezechilibre, durerea, surmenajul

Psihic

- Afectarea gandirii, anxietate, frustrare, stres, situatie de criza, pierdere, separare

Social si lipsa cunoasterii

- Esecul functiei, lipsa cunostintelor, insuficienta cunoasterii de sine, anturajul inadecvat, temperatura,
ambianta inadecvata, cresterea stimulilor senzoriali in locuinta 1.Insomnia: dificultatea de a dormi sau
de a se odihni dormind

 Manifestari de dependenta
Somn perturbat cantitativ

- ore insuficiente de somn / 24h

-insomnii initiale – pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata

-insomnii terminale – dupa o adormire normala, se trezeste si nu mai poate adormi

-Somn perturbat calitativ

-insomnii dormitionale

- fragmentarea somnului nocturn cu perioade de stari de veghe indelungate

-insomnii pre-dormitionale

– starea de veghe prelungita

-insomnii post-dormitionale - apare la batrani si mai ales la cei ce se culca devreme

-falsa insomnie

Atipiri in timpul zilei- frecvente, somn nocturn de scurta durata

Cosmaruri

– vis neplacut, dominant, pacientul se trezeste brusc, este agitat, adoarme din noucu greutate, eventual
isi reia somnul

Somnambulism

- tulburare paroxistica de somn;

pacientul se da jos din pat si incepe sa umble prin camera, strazi, locuri periculoase, are privire ratacita,
miscari dezordonate, nu vorbeste, nu raspunde la intrebari; dupa un timp se intoace, se culca, adoarme

Apatia

– lipsa de interes fata de propria persoana si mediul ambiant, ramane timp indelungat in pat in cautarea
somnului

Pavorul nocturn

– stare de spaima intensa aparuta in timpul somnului, mai frecvent la copii - pacientul se trezeste brusc,
are privirea ratacita, gesticuleaza, dupa cateva minute starea dispare si pacientul adoarme din nou

Neliniste
– teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate emotionala, tulburand odihna pacientului;
tulburari de gandire manifestate prin aparitia in constiinta pacientului contrar vointei sale a unor
reprezentari negative, idei, sentimente pe care incearca sa le indeparteze

Confuzie

- pacientul prezinta perceptii false (percepe un obiect sau fenomen), fiind convins de realitatea lor;
aceste stari il impiedica sa se odihneasca.

Iritabilitate

– stare de tensiune psihica continua, manifestata prin neliniste, dificultatea de a ramane calm; somn
intrerupt, superficial

Sentiment de depresie – tristete

– pacientul este convins ca nu a dormit toata noaptea, sunt nesatisfacuti de repausul nocturn

Diminuarea puterii de concentrare

Oboseala

– senzatia de disconfort, de epuizare fizica si intelectuala de somn insuficient si odihna

necorespunzatoare, tradusa prin: facies trist, ochi incercanati vorbire lenta tremuraturi ale
extremitatilor, adinamie.

 Interventiile asistentei
La pacientul cu insomnie

Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ

- Invata pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cateva minute inainte de culcare - -
-Ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare, o baie calda

- Invata pacientul care se trezeste devreme, sa se ridice din pat cateva minute, sa citeasca, sa asculte
muzica, apoi sa se culce din nou

- Identifica nivelul si cauza anxietatii la pacientii cu insomnie

- Observa si noteaza calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi

- Intocmeste un program de odihna corespunzator organismulu

i - Administreaza tratamentul medicamentos

- Observa efectul acestuia asupra organismului