DEFINITIE

Este o necesitate a fiecarei ființe umane de a dormi și a se

odihni în bune conditii, timp suficient, astfel încat să-i permită
organismului sa obtina randamentul maxim.
INDEPENDENTA îN SATISFACEREA
NEVOII
◦ ODIHNA- este perioada în
care se refac structurile
alterate ale organismului, se
completează resursele
energetice folosite, se
transporta produsii formati in
timpul efortului, fie in ficat, -
acidul lactic, fie in rinichi,
organ excretor.
 SOMNUL
Este forma particulară de odihnă prin absenta stării de veghe.
Somnul eliberează individul de tensiuni psihologice si fizice, îi permite
să gaseascî energia necesara activitatii cotidiene. In timpul
somnului, activitatile fiziologice descresc, au loc diminuarea
metabolismului bazal, a tonusului muscular, a respiratiei, a pulsului, a
tensiunii arteriale. Sporeste secretia hormonilor de creștere mai ales
la pubertate.
➢Se cunosc două tipuri de somn: somnul lent, clasic sau ortodox, si
somnul paradoxal cu activitate rapidă corticală.
SOMNUL LENT

Prezinta o veritabila perioada de odihna pentru organism (numai

partial pentru creier), are rol reparator, restaurator, fortifiant, cu functie
in cresterea si reinoirea tesuturilor corporale.

Somnul rapid

Somnul rapid, paradoxal, este important pentru refacerea creierului

(creste fluxul sanguin in creier) visele se produc in somnul
paradoxal.Cei treziți din somnul paradoxal își amintesc precis
conținutul visului cu detalii.
 Factori care influentează
satisfacerea nevoii
Factori biologici
◦ Vârsta – copilul, in timpul cresterii, are nevoie
de mai multe ore de somn, care se
diminueaza progresiv pana la varsta adulta,
cand se stabilizeaza La persoanele varstnice,
nevoia orelor de somn ramane nemodificata,
se modifica calitatea somnului; superficial,
dificultati de adormire, frecventa trezirilor
nocturne, facilitatea atipirilor diurne.
FACTORI
BIOLOGICI ❑ Vârsta – copilul, în timpul cresterii, are nevoie de mai multe ore de
somn, care se diminueaza progresiv pana la vârsta adultă, cand se
stabilizeaza La persoanele varstnice, nevoia orelor de somn ramane
nemodificata, se modifica calitatea somnului; superficial, dificultati de
adormire, frecventa trezirilor nocturne, facilitatea atipirilor diurne

❑ Necesitați proprii organismului

Există persoane care dorm mai putin, pastrandu-și vioiciunea si puterea
de muncă, în timp ce altele necesită un numar mare de ore de odihna si
somn

❑ Activitatea - o activitate fizica crescuta predispune individul la un

somn regenerator

❑ Deprinderi legate de somn

Somnul își are regulile sale, ritualul sau, de care este necesar sa se tina
seama; culcarea la aceeasi ora, somnul nocturn, confortul, unele 2
deprinderi inainte sau la culcare cum sunt: lectura placuta, baie calda,
bautura calda sau rece; la copii, povestile sau jocul cu jucaria preferata
favorizeaza somnul.
 ➢ Ritmul veghe-somn
Functia veghe-somn reprezinta un proces biologic a carei periodicitate este legata de
alternanata zi-noapte; schimbarea acestei alternante poate explica perturbarile functiei veghe-
somn aparute la speologi, cosmonauti, muncitori care lucreaza in ture.
Aceasta perturbare veghe-somn atrage dupa sine perturbarea numeroaselor sisteme
biologice. Somnul nocturn este mult mai odihnitor decat cel diurn.
➢ Capacitatea de a te destine
Eliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile zilnice, relaxarea fizica si
psihică favorizează instalarea somnului; daca nu se elibereaza de acestea,
este posibil sa adoarma cu mare greutate
Factori Anxietatea, teama, nelinistea – starea de neliniste mai mult sau
psihologici mai putin constienta, care produce o puternica tensiune
interioara, manifestata prin nesiguranta si tulburari neuro-
vegetative, modifica calitatea si cantitatea somnului.

Factori Programul de activitate – persoanele care au un program de

sociologici munca, variabil au ritmul veghe somn modificat. Culcarea la ore
fixe,somnul de noapte asigura odihna necesara organismului.
Locul de odihna - Confortul, numarul de persoane cu care
imparte camera, intimitatea si linistea locului de odihna pot
modifica repausul si somnul.
Manifestări de independență
Somnul - durata - în
funcție de vârstă Calitatea :
- regenerator,
-nou-nascut: 16-20 ore; calm fara cosmaruri,
fară întreruperi,
adoarme cu usurinta si
-1 an: 14-16 ore; se trezeste odihnit; la
copil somnul nocturn,
- 3 ani: 10-14 ore; continuu este instalat
dupa luna a 3- a, iar la
- 5-11 ani: 9-13 ore; sfarsitul lunii a 10-a,
organizarea este ca la
adult; - vise agreabile,
- Adolescent: 12-14 ore; placute.

- Adult: 7-9 ore; -

- Persoane varstnice: 6-8

ore
Perioade de repaus Pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice,
perioadele de activitate trebuie intercalate cu
perioade de repaus;durata acestor perioade,
intervalul la care se 3 succed, programarea
judicioasa in raport cu activitatea depusa si
necesitatile organismului au un efect binefacator,
recreativ asupra organismului.

Perioade de Este necesara activitatea bine organizata si judicios

relaxare si timp liber alternata cu perioade de relaxare si timp liber, care sa
permita refacerea fortei fizice si a capacitatii
intelectuale;

Modalitati folosite Din mijloacele de destindere si odihna, de mare

pentru odihna și varietate si complexitate vor fi adesea cele mai
relaxare adecvate firii si posibilitatii pacientului. Sunt evitate
modalitatile care nu ofera posibilitatea destinderii si nu
contribuie la mentinerea sanatatii;cea mai eficienta
odihna este cea activa; dupa activitati fizice -
activitati intelectuale; dupa activitati intelectuale,
activitati fizice usoare, placute.
 Interventiile asistentei pentru
mentinerea nevoii de a dormi, a se
odihni
❖menține conditiile necesare somnului, respectand dorintele si
deprinderile persoanei;
❖ observă dacă perioadele de relaxare, de odihna sunt în raport cu
necesitatile organismului si munca depusă;
❖ îi explică necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu un program
stabilit;
 DEPENDENȚA ÎN SATISFACEREA
NEVOII

Probleme de dependenta
❑ Insomnie
❑ Hipersomnie
❑Incomoditate
❑Disconfort
❑Oboseala
❑ Dificultate sau incapacitate de a se odihni

Această fotografie de Autor necunoscut este licențiată în condițiile CC BY-NC-ND

 Surse de dificultate
◦ De ordin :
◦ Fizic - Afectiuni organice – cerebrale, endocrine, constrangeri fizice,
dezechilibre, durerea, surmenajul
◦ Psihic - Afectarea gandirii, anxietate, frustrare, stres, situatie de criza,
pierdere, separare
◦ Social si lipsa cunoasterii - Esecul functiei, lipsa cunostintelor,
insuficienta cunoasterii de sine, anturajul inadecvat, temperatura,
ambianta inadecvata, cresterea stimulilor senzoriali in locuinta
 Insomnia: dificultatea de a dormi sau
de a se odihni dormind
Manifestări de dependenta

Somn perturbat cantitativ- ore insuficiente de somn / 24h

-insomnii initiale – pacientul adoarme foarte greu
dupa care doarme pana dimineata
-insomnii terminale – dupa o adormire normala,
se trezeste si nu mai poate adormi
-Somn perturbat calitativ -insomnii dormitionale -
fragmentarea somnului nocturn cu perioade de
stari de veghe indelungate
-insomnii pre-dormitionale
– starea de veghe prelungită
-insomnii post-dormitionale - apare la batrani si
mai ales la cei ce se culca devreme
-falsa insomnie

Atipiri in timpul zilei frecvente, somn nocturn de

scurta durata
cosmaruri vis neplacut, dominant, pacientul se trezeste brusc, este
agitat, adoarme din nou cu greutate, eventual isi reia
somnul

somnambulism tulburare paroxistica de somn; pacientul se da jos din pat si

incepe sa umble prin camera, strazi, locuri periculoase, are
privire ratacita, miscari dezordonate, nu vorbeste, nu
raspunde la intrebari; dupa un timp se intoace, se culca,
adoarme
apatia lipsa de interes fata de propria persoana si mediul
ambiant, ramane timp indelungat in pat in cautarea
somnului

pavorul nocturn stare de spaima intensa aparuta in timpul somnului, mai

frecvent la copii , pacientul se trezeste brusc, are privirea
ratacita, gesticuleaza, dupa cateva minute starea dispare
si pacientul adoarme din nou

neliniste – teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate

emotionala, tulburand odihna pacientului; tulburari de
gandire manifestate prin aparitia in constiinta pacientului
contrar vointei
confuzie - pacientul prezinta perceptii false (percepe un
obiect sau fenomen), fiind convins de realitatea
lor; aceste stari il impiedica sa se odihneasca.

-iritabilitate stare de tensiune psihica continua, manifestata

prin neliniste, dificultatea de a ramane calm;
somn intrerupt, superficial

sentiment de depresie tristete – pacientul este convins ca nu a dormit

toata noaptea, sunt nesatisfacuti de repausul
nocturn

diminuarea puterii de oboseala – senzatia de disconfort, de epuizare

concentrare fizica si intelectuala de somn insuficient si odihna
necorespunzatoare, tradusa prin: facies trist, ochi
incercanati vorbire lenta tremuraturi ale
extremitatilor, adinamie
 Interventiile asistentei la pacientul cu
insomnie
OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI
Pacientul sa beneficieze Invata pacientul sa practice tehnici de relaxare,
de somn corespunzator exercitii respiratorii cateva minute inainte de
cantitativ si calitativ culcare
- Ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte
de culcare, o baie calda
-Invata pacientul care se trezeste devreme, sa se
ridice din pat cateva minute, sa citeasca, sa
asculte muzica, apoi sa se culce din nou
- Identifica nivelul si cauza anxietatii la pacientii cu
insomnie
- Observa si noteaza calitatea, orarul somnului,
gradul de satisfacere a celorlalte nevoi -
Intocmeste un program de odihna corespunzator
organismului
- Administreaza tratamentul medicamentos -
Observa efectul acestuia asupra organismului
◦ Hipersomnie – Ore excesive de somn,prelungirea duratei si
intensificarea profunzimii somnului
 Manifestari de dependenta

Somn modificat - numarul de ore de somn noaptea: peste 10 ore,

adult, si 12 ore, la copil
Calitatea somnului
- se diferentiaza de somnul normal prin profunzime, durata,
bruschetea aparitiei.
- durata, modul de instalare, evolutia depind de natura si
localizarea afectiunii cauzale
Manifestari de dependenta
◦ Somnolenta (accese de somn diurn) – atipiri in timpul zilei cand
pacientul aude cuvinte rostite tare, poate raspunde monosilabic,
fara un stimul, adoarme din nou - poate dura zile, saptamani,
poate fi urmata de inversari ale ritmului nictemeral.
◦ Letargia - hipersomnie continua, mai profunda; poate fi trezit
pentru scurta vreme prin excitatii violente, păstrând un grad de
obnubilare (dezorientare temporo-spatiala) si torpoare
intelectuală - poate dura ore, zile, luni, ani - functiile vitale sunt
diminuate
Manifestari de dependenta
◦ Narcolepsia - necesitatea subita de somn, precedata de
pierderea tonusului muscular. Apare in perioade de inactivitate
sau postprandial, dar pacientii pot adormi si in plina activitate.
Somnul este superficial, intretaiat de treziri, vise dezagreabile,
reactii vegetative, transpiratii, bufeuri.
◦ Comportament verbal si nonverbal - lent, greoi, pacientul
raspunde cu greutate la intrebari
◦ Oboseala - stare de epuizare musculara si nervoasa, pe care
bolnavul o acuza
◦ Inactivitate - starea permanenta de somn, pe care o resimte
pacientul, diminueaza posibilitatea efectuarii unor activitati fizice
Interventiile asistentei la
pacientul cu hipersomnie
◦ Pacientul sa beneficieze de un numar de ore de somn
corespunzator varstei
◦ - identifica, prin discutiile cu pacientul sau familia, cauza
hipersomniei;
◦ - identifica cu pacientul metodele de diminuare a factorilor
cauzatori
◦ - creeaza un climat de incredere, incurajeaza si linisteste
pacientul pentru a-si recapata echilibrul psihic
◦ - observa si noteaza toate schimbarile care survin in starea
pacientului
◦ - administreaza tratamentul medicamentos
Interventiile asistentei la
pacientul cu hipersomnie
-Pacientul sa fie activ, cooperant
- identifica care sunt activitatile agreate de pacient
- elaboreaza impreuna cu pacientul un program de activitate,
care sa corespunda starii pacientului si posibilitatilor organismului
- observa somnul, calitatea acestuia, raportul intre starea de
veghe si somn
DISCONFORT
Manifestări de dependenta
◦ - Iritabilitatea - imposibilitatea pacientului de a se mentine calm si
a se comporta linistit si adecvat situatiei
◦ - Indispozitie, jena - stare de lipsa de voie buna, de mahnire
◦ - Stare de disconfort - stare neplacuta de incomoditate
◦ - Diaforeza - transpiratie abundenta care determina starea de
disconfort
◦ - Dureri musculare - pozitia incomoda determina contractari
musculare prelungite, dureroase pentru pacient
Interventiile asistentei la
pacientul cu disconfort
OBIECTIVE
Pacientul sa beneficieze de
confort fizic si psihic
INTERVENȚIILE ASISTENTEI
discută cu pacientul pentru a
identifica cauzele
disconfortului
- favorizeaza odihna
pacientului, prin suprimarea
surselor care-i pot determina
disconfortul si iritabilitatea
- creeaza senzatie de bine
pacientului, prin discutiile
purta
 Manifestări de dependență
Fata palida, exprima tristetea

Ochii incercanati, privirea incetosata

Pulsul rar, lent, slab batut

Tensiunea arteriala tendinta de scadere a valorii

normale
Somnul somnolenta diurna

Aspectul tegumentelor palide, transpiratii reci Starea

psihica - plictiseala, apatie
Greutatea corpului scaderea acesteia

Astenie scaderea fortei

 Intervențiile asistentei la pacientul cu
oboseala
OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI AUTONOME ȘI DELEGATE
Pacientul trebuie sa fie - identifică cauza oboselii
odihnit cu tonusul fizic - ajuta pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene
si psihic bun - observa daca perioadele de odihna corespund
necesitatilor organismului
- stimuleaza increderea pacientului in fortele
proprii si in cei care il ingrijesc
- învață pacientul cum să execute tehnici de
relaxare
- ajuta la aplicarea corecta a acestora
- observa si noteaza functiile vitale si vegetative,
peritada somn-odihna, comportamentul
pacientului
- administrează medicatie indicata de medic
- observă efectul acesteia