NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

I. Definitie
Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii, timp suficient,
astfel incat sa-i permita organismului sa obtina randamentul maxim dorit.
II. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
Într-o singură zi inima unui om bate de 10000 de ori. Sângele parcurge aproape 30000 de artere,
vene si capilare. Omul respiră de aproape 20000 de ori, rosteşte circa 4000 de cuvinte şi pune la lucru aproape
14 milioane de neuroni. Toate acestea necesită perioade de odihnă şi condiţii necesare regenerării
celulare.odihna şi somnul devin astfel indispensabile vieţii.
ODIHNA este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaza resursele
energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului, fie in ficat, - acidul lactic, fie in rinichi,
organ excretor. Odihna nu înseamnă neaparat repaos, ci poate fi şi o altă activitate, de exemplu o limbare în aer
liber care menţine capacitatea intelectuala şi relaxează musculatura.
SOMNUL este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe. Somnul elibereaza individul de tensiuni
psihologice si fizice, ii permite sa gaseasca energia necesara activitatii cotidiene. In timpul somnului,
activitatile fiziologice descresc, au loc diminuarea metabolismului bazal, a tonusului muscular, a
respiratiei, a pulsului, a tensiunii arteriale. Sporeste secretia hormonilor de crestere mai ales la pubertate.
Se cunosc doua tipuri de somn: somnul lent, clasic sau ortodox, si somnul paradoxal cu activitate rapida
corticala.
Somnul lent (somn fără vise, fără mişcări oculare) prezinta o veritabila perioada de odihna pentru
organism (numai partial pentru creier), are rol reparator, restaurator, fortifiant, cu functie in cresterea si
reinnoirea tesuturilor corporale.
Somnul rapid, paradoxal, (somnul cu mişcari ocular rapide, somnul cu vise) este important pentru refacerea
creierului (creste fluxul sanguin in creier) visele se produc in somnul paradoxal. Cei treziţi din somnul
paradoxal îşi amintesc conţinutul visului.
Ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent alternate cu perioade de somn rapid. Lipsa de odihnă şi
neasigurarea unui somn corespunzător reduce performanţa şi eficienţă activităţilor determinând apariţia
surmenajului.
O odihnă cosrepunzătoare este influenţată de factori multipli, unii controlabili şi altii care nu pot fi controlaţi.
Printre aceşti factori se enumeră:
- factori de mediu: zgomote, temperatură inadecvată, lumină excesivă, lipsa confortului, lipsa de igenă;
- factori psihologici: emoţii, anxietate, stări depressive;

6
- condiţii fizice: dureri, aparate ghipsate.
Odihna eficeintă presupune o serie întreagă de comportamente care să-I asigure organismului pe de o parte
somnul corespunzător refacerii biologice şi psihice, iar pe de altă parte relaxarea.
* Factori care influenteaza satisfacerea nevoii
Factori biologici
* Varsta – nevoia de odihnă şi somn variază in funcţie de vârstă, stfel:
- nou-nascutul doarme în medie 16 ore/zi, de la 23ore în primele zile de la naştere până la 10 ore la o lună dar
cu mari variaţii individuale. Foamea, durerea, stimuli externi pot determina trezirea din somn sau scurtarea
perioadei de dormit.
- sugarul are déjà conturate proprietăţi privind perioadele de somn şi anume: somnul de noapte este de 10-12
ore, somnul diurn este de 2 ore, se trezeşte dimineaţa devreme, dar apoi adoarme iarăşi după ce mănâncă.
- copilul mic doarme pe tot timpul nopţii si are 1-2 episoade de somn diurn, iar seara se culcă foarte târziu
pentru că doreşte să fie cu părinţii
- preşcolarul este active pe timpul zilei, iar somnul nocturn este între 10-11 ore.
- şcolarul are nevoie de aproximativ 10-12 ore de somn cu mari variaţii individuale.
- adolescentul doarme în medie între 8-9 ore zilnic dar petrece o perioadă mai lungă de timp culcat în pat.
- adultul prezintă cea mai mare individualizare a necesităţilor de somn. Dacă unele personae au nevoie de 9 ore
de somn pentru a se recupera, altora le sunt suficiente numai 6 ore de somn zilnic. O Problemă serioasă a
adultului este ora de culcare pentru că aceasta poate varia de la o zi la alta în funcţie de activităţi.
- vârstnicul îşi pastrează necesarul de somn în ceea ce priveşte cantitatea, dar calitatea somnului se deteriorează.
Somnul se scurtează, se fragmentează si exista dificultăţi la adormire.
* Necesitati proprii organismului – exista persoane care dorm mai putin, pastrandu-si vioiciunea si puterea de
munca, in timp ce altele necesita un numar mare de ore de odihna si somn.
* Activitatea - o activitate fizica crescuta predispune individul la un somn regenerator. Exerciţiile şi
oboseala moderată ajută la obţinerea unui somn bun. Dacă o persoană face exerciţii fizice cu 2 ore înainte de
culcare atunci ce obţine o relaxare care-I facilitează somnul.
* Deprinderi legate de somn – somnul isi are regulile sale, ritualul sau, de care este necesar sa se tina seama;
culcarea la aceeasi ora, somnul nocturn, confortul, unele deprinderi inainte sau la culcare cum sunt: lectura
placuta, baie calda, bautura calda sau rece; la copii, povestile sau jocul cu jucaria preferata favorizeaza somnul;
*Ritmul veghe-somn – functia veghe-somn reprezinta un proces biologic a carei periodicitate este legata
de alternanata zi-noapte; schimbarea acestei alternante poate explica perturbarile functiei veghe-somn
aparute la speologi, cosmonauti, muncitori care lucreaza in ture. Aceasta perturbare veghe-somn atrage
dupa sine perturbarea numeroaselor sisteme biologice. Somnul nocturn este mult mai odihnitor decat
cel diurn. 6
* Capacitatea de a te destinde – eliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile zilnice, relaxarea fizica
si psihica favorizeaza instalarea somnului; daca nu se elibereaza de acestea, este posibil sa adoarma cu mare
greutate.
* Alimentaţia – Alimentaţia, în general regimurile hipercalorice/hipocalorice determină câştiguri/pierderi în
masa corporal ceea ce influenţează şi nevoia de somn. Se ştie că tubul digestive trebuie să se afle în stare de
repaos pe timpul nopţii, fapt care presupune ca ultima masă să fie în jurul ore 18-19. Creşterea în greutate
favorizează creşterea perioadei de somn cu întreruperi frecvente în timp ce slăbirea duce la fragmentarea
somnului.
* Substanţele psiho-active – alcoolul, drogurile, cafeaua sau unele medicamente reprezintă factori care
influenţează cantitatea şi calitatea somnului. Dacă după consumul de alcool o persoană adoarme foarte repede,
calitatea somnului este alterată. Consumul cronic de alcool conduce la insomnie. Cafeaua în excess au
consumată dupa anumite ore poate determina perturbări ale somnului. Somniferele, deşi au menirea de a
îmbunătăti somnul, mai mult strică decât ajută. Pentru obţinerea unui somn satisfăcător să se apeleze la o
protein care induce starea de somn şi care se găseşte în lapte.
Factori psihologici
* Anxietatea, teama, nelinistea – produc o puternica tensiune interioara, manifestata prin nesiguranta
si tulburari neuro-vegetative, care modifica calitatea si cantitatea somnului. Eliberarea de tensiuni nervoase, de
preocupările zilnice, relaxarea fizică şi psihică favorizează instalarea somnului.
* Stresul emotionant – reprezintă problema cea mai frecventă care duce la alterarea somnului. Persoanele
dominate de stress adorm târziu şi se trezesc devreme.
Factori sociologici
* Programul de activitate – persoanele care au un program de munca, variabil au ritmul veghe somn
modificat, ceea ce influenţează satisfacerea nevoii de a dormi şi a se odihni. Culcarea la ore fixe, somnul de
noapte asigura odihna necesara organismului.
* Locul de odihnă - lipsa confortului, temperature camerei, numarul de persoane cu care imparte
camera, intimitatea si linistea locului de odihna pot modifica odihna şi somnul unei persoane.
* Manifestari de independenta
* Somnul
a) durata - in functie de varsta
- nou-nascut: 16-20 ore;
-1 an: 14-16 ore;
- 3 ani: 10-14 ore;
- 5-10 ani: 9-13 ore;

6
- Adolescent: 10-12 ore;
- Adult: 7-9 ore;
- Persoane varstnice: 6-8 ore;
b) calitatea - regenerator, fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit; cu vise
agreabile, placute.
* Perioade de repaus
- pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice, perioadele de activitate trebuie intercalate cu perioade
de repaus;durata acestor perioade, intervalul la care succed, programarea judicioasa in raport cu
activitatea depusa si necesitatile organismului au un efect binefacator, recreativ asupra organismului; de
exemplu pauza duă ora de curs.
* Perioade de relaxare si timp liber
- este necesara activitatea bine organizata si judicios alternata cu perioade de
relaxare si timp liber, care sa permita refacerea fortei fizice si a capacitatii intelectuale; de exemplu
vacanţa elevilor.
* Modalitati folosite pentru odihna si relaxare
- din mijloacele de destindere si odihna, de mare varietate si complexitate vor fi
adesea cele mai adecvate firii si posibilitatii pacientului. Sunt evitate modalitatile care nu ofera posibilitatea
destinderii si nu contribuie la mentinerea sanatatii; cea mai eficienta odihna este cea activa; dupa activitati
fizice – activitati intelectuale; dupa activitati intelectuale, activitati fizice usoare, placute.
* Interventiile asistentei pentru mentinerea nevoii de a dormi, a se odihni
- mentine conditiile necesare somnului, respectand dorintele si deprinderile persoanei;
- observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt in raport cu necesitatile organismului si munca
depusa;
- ii explica necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu un program stabilit;
- il invata tehnici de relaxare si modalitati care sa-i favorizeze somnul prin discutii, demonstratii, material
documentar

6
III. DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
* Probleme de dependenţă:
- Insomnie
- Hipersomnie
- Incomoditate - Disconfort
- Oboseala
- Dificultate sau incapacitate de a se odihni
* Surse de dificultate:
De ordin:
- Fizic - Afectiuni organice – cerebrale, endocrine, constrangeri fizice, dezechilibre, durerea, surmenajul
- Psihic - Afectarea gandirii, anxietate, frustrare, stres, situatie de criza, pierdere, separare
- Social si lipsa cunoasterii - Esecul functiei, lipsa cunostintelor, insuficienta cunoasterii de sine,
anturajul inadecvat, temperatura, ambianta inadecvata, cresterea stimulilor senzoriali in locuinta.
* Insomnia
Insomnia: este definită ca o tulburare a echilibrului somn-veghe, care se manifestă prin lipsa de somn sau prin
reducerea duratei şi a profunzimii somnului, având drept consecinţe dereglarea proceselor metabolice de
refacere desfăşurate în timpul somnului. Fără somn organismul uman nu poate supravieţui mult timp. De aceea,
termenul de insomnia se referă la hiposomnie, ca si cantitate insufiecientă de somn sau la fragmentarea
somnului sau la alterarea paternului de somn, ca şi alterare a calităţii somnului.
Procesul natural de odihnă nocturnă este afectat ca urmare a
- imposibilităţii de a dormi, chiar dacă organismul este foarte oboist şi persoana în cauză resinte acest lucru;
- trezirilor repetate din timpul nopţii şi a dificultătii de readormire;
- trezirii după câteva ore de somn, la ore foarte matinale, fără a mai putea adormi din nou;
- incapacităţii organismului de a se reface în timpul somnului, chiar dacă doarme 7-8 ore pe noapte persoana în
cauză se trezeşte obosită, datorită faptului că rămâne în starea de somn superficial si are un somn agitat.
I. Manifestari de dependenta
* Somn perturbat cantitativ- ore insuficiente de somn / 24h
-insomnii initiale – pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata
-insomnii terminale – dupa o adormire normala, se trezeste si nu mai poate adormi
* Somn perturbat calitativ
-insomnii dormitionale - fragmentarea somnului nocturn cu perioade de stari de veghe indelungate
-insomnii pre-dormitionale – starea de veghe prelungita
6
-insomnii post-dormitionale - apare la batrani si mai ales la cei ce se culca devreme
* Falsa insomnie - atipiri in timpul zilei frecvente, somn nocturn de scurta durata, pacientul aţipeşte pentru
durate scurte de timp, în funcţie de care poate completa sau nu lipsa orelor de somn nocturn.
* Cosmaruri – vis neplacut, dominant, pacientul se trezeste brusc, este agitat, adoarme din noucu
greutate, eventual isi reia somnul
* Somnambulism - tulburare paroxistica de somn; pacientul se da jos din pat si incepe sa umble prin
camera, strazi, locuri periculoase, are privire ratacita, miscari dezordonate, nu vorbeste, nu raspunde la
intrebari; dupa un timp se intoace, se culca, adoarme,
* Apatia – lipsa de interes fata de propria persoana si mediul ambiant, ramane timp indelungat in pat in cautarea
somnului
* Pavorul nocturn – stare de spaima intensa aparuta in timpul somnului, mai frecvent la copii
- pacientul se trezeste brusc, are privirea ratacita, gesticuleaza, dupa cateva minute starea dispare si pacientul
adoarme din nou
* Neliniste – teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate emotionala, tulburand odihna
pacientului; tulburari de gandire manifestate prin aparitia in constiinta pacientului contrar vointei sale a
unor reprezentari negative, idei, sentimente pe care incearca sa le indeparteze
* Confuzie - pacientul prezinta perceptii false (percepe un obiect sau fenomen), fiind convins de realitatea lor;
aceste stari il impiedica sa se odihneasca.
* Iritabilitate – stare de tensiune psihica continua, manifestata prin neliniste, dificultatea de a ramane
calm; somn intrerupt, superficial
* Sentiment de depresie – tristete – pacientul este convins ca nu a dormit toata noaptea, sunt
nesatisfacuti de repausul nocturn
* Diminuarea puterii de concentrare – pacientul nu se poate concentra asupra unei activităti, are gesture
nesigure, iar atenţia este diminuată.
* Oboseala – senzatia de disconfort, de epuizare fizica si intelectuala de somn insuficient si odihna
necorespunzatoare, tradusa prin: facies trist, ochi incercanati vorbire lenta tremuraturi ale extremitatilor,
adinamie.
II. Interventiile asistentei la pacientul cu insomnie
Obiectiv 1 - Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ
- Invata pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cateva minute inainte de culcare
- Ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare, o baie calda
- Invata pacientul care se trezeste devreme, sa se ridice din pat cateva minute, sa citeasca, sa asculte muzica,
apoi sa se culce din nou

6
- Identifica nivelul si cauza anxietatii la pacientii cu insomnie
- Observa si noteaza calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi
- Intocmeste un program de odihna corespunzator organismului
- Administreaza tratamentul medicamentos
- Observa efectul acestuia asupra organismului
* Hipersomnia
Hipersomnie – Ore excesive de somn, prelungirea duratei si intensificarea profunzimii somnului. Unele
persoane dorm mai mult din cauza cerinţelor proprii organismului, dar şi a obişnuinţei si a lipsi de griji. De cele
mai multe ori, însă hipersomnia se întâlneşte în patologie, de exemplu la hipotiroidieni.
I. Manifestari de dependenţa:
* Somn modificat
- numarul de ore de somn noaptea: peste 10 ore, adult, si 12 ore, la copil, excluzându-se condiţiile particulare
de oboseala după eforturi excessive, convalescenţă sau insomnia care necesită o recuperare de somn.
- calitatea somnului - se diferentiaza de somnul normal prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei; durata,
modul de instalare, evolutia depind de natura si localizarea afectiunii cauzale
* Somnolenta (accese de somn diurn)
– atipiri in timpul zilei cand pacientul aude cuvinte rostite tare, poate raspunde monosilabic, fara un
stimul, adoarme din nou - poate dura zile, saptamani, poate fi urmata de inversari ale ritmului nictemeral.
* Letargia
- hipersomnie continua, mai profunda; pacientul poate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii violente,
pastrand un grad de obnubilare (dezorientare temporo-spatiala) si torpoare intelectuala.
- poate dura ore, zile, luni, ani, iar functiile vitale sunt diminuate.
* Narcolepsia - necesitatea subita de somn, precedata de pierderea tonusului muscular. Apare in perioade de
inactivitate sau postprandial, dar pacientii pot adormi si in plina activitate. Somnul este superficial,
intretaiat de treziri, vise dezagreabile, reactii vegetative, transpiratii, bufeuri.
* Comportament verbal si nonverbal - lent, greoi, pacientul raspunde cu greutate la intrebari
* Oboseala - stare de epuizare musculara si nervoasa, pe care bolnavul o acuza
* Inactivitate - starea permanenta de somn, pe care o resimte pacientul, diminueaza posibilitatea
efectuarii unor activitati fizice.
II. Interventiile asistentei la pacientul cu hipersomnie
* Obiectiv 1 - Pacientul sa beneficieze de un numar de ore de somn corespunzator varstei
- identifica, prin discutiile cu pacientul sau familia, cauza hipersomniei;
- identifica cu pacientul metodele de diminuare a factorilor cauzatori

6
- creeaza un climat de incredere, incurajeaza si linisteste pacientul pentru a-si recapata echilibrul psihic
- observa si noteaza toate schimbarile care survin in starea pacientului
- administreaza tratamentul medicamentos
* Obiectiv 2 Pacientul sa fie activ, cooperant
- identifica care sunt activitatile agreate de pacient
- elaboreaza impreuna cu pacientul un program de activitate, care sa corespunda starii pacientului si
posibilitatilor organismului
- observa somnul, calitatea acestuia, raportul intre starea de veghe si somn
* Disconfort
Disconfort: senzatie de jena, de neplacere fizica si psihica
I. Manifestari de dependenta
* Iritabilitatea - imposibilitatea pacientului de a se mentine calm si a se comporta linistit si adecvat situatiei
* Indispozitie, jena - stare de lipsa de voie buna, de mahnire
* Stare de disconfort - stare neplacuta de incomoditate
* Diaforeza - transpiratie abundenta care determina starea de disconfort
* Dureri musculare - pozitia incomoda determina contractari musculare prelungite, dureroase pentru
pacient
II. Interventiile asistentei la pacientul cu disconfort
* Obiectiv 1 - Pacientul sa beneficieze de confort fizic si psihic
- discuta cu pacientul pentru a identifica cauzele disconfortului
- favorizeaza odihna pacientului, prin suprimarea surselor care-i pot determina disconfortul si iritabilitatea
- creeaza senzatie de bine pacientului, prin discutiile purtate
- faciliteaza contactul cu alti pacienti, cu membrii familiei aplica tehnici de ingrijire curenta, necesare obtinerii
starii de satisfactie
- observa si noteaza schimbarile.
*Oboseală
Oboseala – senzatie penibila, insotita de inactivitate, stare de epuizare nervoasa si musculara
I. Manifestari de dependenta
* Fata - palida, exprima tristetea
* Ochii - incercanati, privirea incetosata
* Pulsul - rar, lent, slab batut
* Tensiunea arteriala - tendinta de scadere a valorii normale
* Somnul - somnolenta diurna
6
* Aspectul tegumentelor - palide, transpiratii reci
* Starea psihica - plictiseala, apatie Greutatea corpului - scaderea acesteia
* Astenie - scaderea fortei
II. Interventiile asistentei la pacientul cu oboseala
Obiectiv 1 - Pacientul trebuie sa fie odihnit cu tonusul fizic si psihic bun
- identifica cauza oboselii
- ajuta pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene
- observa daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului
- stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii si in cei care il ingrijesc
- invata pacientul cum sa execute tehnici de relaxare
- ajuta la aplicarea corecta a acestora
- observa si noteaza functiile vitale si vegetative, peritada somn-odihna, comportamentul pacientului
- administreaza medicatie indicata de medic
- observa efectul acesteia

III. Tehnici de nursing associate nevoii de a dormi si ase odihni

* PROCES DE INGRIJIRE/NURSING
a) Culegere de date
- vezi date/informaţii referitoare la pacientul îngrijit.
b) Analiza si interpretarea datelor
c) Identificarea problemelor
Probleme de dependenţă: insomnie, hipersomnie, disconfort/ incomoditate, fatigabilitate.
Manifestări de dependenţă: dificultatea de a dormi, oboseala, iritabilitate, lentoare in comportamentele verbale
si nonverbale, scăderea randamentului, diaforeza, dureri musculare, facies palid, încercănat, astenie, scăderea
T.A. si a pulsului, somnolenţă diurnă, etc.
Surse de dificultate: leziuni cerebrale, constrângeri fizice, durerea, surmenajul, tulburările de gândire, situaţiile
de criză, anxietatea, stresul, temperatura inadecvată a mediului, zgomotul, esecul profesional, conflicte sociale
lipsa de cunostinţe, etc.
Diagnostic de îngrijiri probabile = P.E.S.
d) Planificarea ingrijirilor
Obiective:
Pacientul:
- sa-si reduca disconfortul;
6
- sa-si amelioreze starea generala;
- sa-si recupereze orele de somn;
- sa efectueze exerciti de relaxare;
- sa exprime stare de confort;
- sa indeplineasca activitati zilnice dupa activitati zilnice dupa ritm, dorinta, intensitate.
Interventii:
-Aprecierea gradului de adaptare a pacientului la mediul spitalicesc:
-activitatea din mediul spitalicesc poate avea ca efect modificarea obiceiurilor de somn şi odihnă ale pacienţilor
spitalizaţi
-importanţa modificărilor depinde de starea fiziologică şi psihică a pacientului şi de locul unde este plasat.
Asistenta medicala trebuie să cunoască nevoile fiziologice de somn ale pacienţilor, să le supravegheze
somnul din punct de vedere cantitativ şi calitativ, să recunoască semnele care indică nesatisfacerea nevoii de
odihnă, să depisteze cauzele şi să le îndepărteze.
-Reducerea zgomotului în mediul spitalicesc:
- închiderea uşilor la saloane;
- reducerea volumului unor aparate din apropierea saloanelor (telefon, radio, T.V., compresoare etc.);
- purtarea pantofilor cu talpă de cauciuc, nu tocuri de metal;
- evitarea discuţiilor cu voce tare, a trântitului uşilor -manipularea cu grijă a cărucioarelor, a truselor cu
instrumente şi a materialelor de curăţenie (găleţi) .
-Asigurarea confortului:
- diminuarea surselor de iritaţie fizică;
- atenuarea durerii;
- asigurarea unei bune igiene corporale;
- asigurarea lenjeriei de pat curată şi uscată;
- asigurarea unei temperaturi adecvate în salon;
- adoptarea unei poziţii comode, pe saltele confortabile;
- diminuarea intervenţiilor de îngrijire în perioadele de somn;
- promovarea unei activităţi zilnice (ex. participarea la îngrijiri);
- crearea unui mediu de siguranţă fizică şi psihică (bare laterale la pat, lumină de veghe);
- sfătuirea pacientului să-şi golească vezica urinară înainte de culcare.
-Favorizarea ritualurilor adormirii:
- aerisirea salonului;
- exerciţii de relaxare;

6
- citit;
- privit la televizor.
-Educaţia pacientului:
- stabilirea unui orar de somn şi odihnă;
- explicarea rolului somnului şi odihnei pentru refacerea organismului -necesitatea evitării factorilor care
influenţează somnul şi odihna (oboseala, stresul, cafeaua, alcoolul, mediul cu supraîncărcare de stimuli
senzoriali).
* Exerciţii de relaxare
Exerciţiile de relaxare pornesc de la un model holistic al stării de boală şi sănătate, model bazat pe
prezumţia că individul este o entitate psiho-biologică unitară.
Se pot utiliza diferite tipuri şi tehnici de relaxare. Pacientul va fi întrebat mai întâi dacă vrea să înveţe o
anumită tehnică de relaxare, pe care apoi o va putea aplica singur. Dacă pacientul îşi manifestă dorinţa de a
învăţa, asistenta îi va prezenta o vedere generală asupra a ceea ce i se va cere sa facă. I se va arăta cât de
important este ca grupele mari de muşchi şi articulaţiile să nu fie încordate şi în tensiune; în timpul aplicării
tehnicii de relaxare, asistenta va folosi o voce calmă, liniştită.
• Pacientul va fi rugat:
- să se întindă foarte liniştit, astfel încât braţele, picioarele, spatele şi gâtul să fie într-o poziţie confortabilă
- să-şi amintească un moment sau o ocazie din viaţa lui când s-a simţit foarte liniştit şi fericit
- să închidă ochii şi să-şi concentreze gândurile asupra acestei amintiri
- să inspire încet şi profund, de cinci ori, expirând lent aerul printre buzele strânse
- să-şi relaxeze pieptul şi stomacul
• în continuare, pacientului i se recomandă:
- să-şi încordeze muşchii (numărând în gând până la 8-10), apoi, să şi-i relaxeze (pe aceeaşi durată); se începe
de la labele picioarelor şi se continuă cu tot corpul până la cap, în felul următor:
- se încordează puternic degetele de la picioare, apoi, se relaxează;
- se încordează şi se relaxează gleznele;
- se continuă cu gambele-încordate-relaxate, imaginându-şi că membrele au devenit foarte grele, iar salteaua le
presează în sus;
- se încordează şi, apoi, se relaxează genunchiul.
Se continuă în acest fel, contractând fiecare muşchi şi numărând până la zece, iar apoi se relaxează.
Tehnica include şl umerii: se ridică, apoi, se relaxează. De asemenea, se efectuează mişcări de flexie şi extensie
ale degetelor de la mâini. Din când în când, i se sugerează pacientului că salteaua îi presează spatele, coatele sau
o altă parte a corpului, acest lucru dându-i o senzaţie de plutire.

6
Aplicarea tehnicii de relaxare prezentate mai sus necesită aproximativ 15 minute. Metoda este deosebit de
eficace atunci când pacientul o utilizează singur, de patru ori pe zi: dimineaţa la trezire, înainte de prânz, înainte
de cină şi înainte de a merge la culcare.
Tehnica de relaxare, folosită în mod repetat, contribuie la scăderea nivelului de tensiune a pacientului în
intervalele dintre exerciţii. Un alt exerciţiu de relaxare este meditaţia.
Evaluarea deficitului de somn (conform recomandărilor organizaţiei Alertnes Solution)
Pentru a evalua câte ore de deficit al somnului are o persoană se poate folosi următoarea metodă de calcul:
- se notează câte ore a dormit în fiecare zi a săptămânii şi apoi totalul / săptămână;
- i se cere să-şi amintească una din zilele de maximă performanţă şi atenţie şi apoi să noteze numărul de ore
dormite în noaptea de dinaintea acestei zile (aceasta fiind durata optimă a somnului de noapte = n); dacă nu îşi
aminteşte numărul de ore dormite, va trece valoarea implicită de 8 ore, care este durata medie de somn pe o
noapte;
- deficitul de somn pe săptămâna în curs = total ore dormite - 7 x n
Exemplu: luni = 6; marţi = 5; miercuri = 7; joi = 6; vineri = 5; sâmbătă = 8; duminică = 6 total ore /
săptămână = 43 ore
Deficitul de somn = 43 - (7 x 8) = -13 ore
Persoana are un deficit de somn de circa 13 ore, deci aproape 2 nopţi.
Dacă diferenţa este pozitivă însemnă că persoana se odihneşte suficient şi trebuie să continue acest stil de viaţă.
Dacă diferenţa este negativă înseamnă că are un deficit de somn şi va trebui să se culce cu 1 sau 2 ore mai
devreme sau să adauge câte 1 oră de somn după prânz până când diferenţa va deveni pozitivă.
e)Evaluarea ingrijirilor:
Se va referi la :
- numarul de ore de somn noaptea si respectiv ziua;
- caracteristicile somnului:intrerupt sau nu, somn agitat, cosmaruri, vise;
- nivelul de odihna;
- durere si alte semne asociate;
- conditii de mediu ambiant;
- gradul de oboseala de peste zi;
- respectarea orelor de odihna;
- nivelul de cunostinte;
- alte semne variate.

6
* Reguli pentru păstrarea capacităţii de odihnă şi somn
Asistentul medical trebuie să cunoasca regulile pentru obţinerea unui somn odihnitor şi să
informeze pacienţii despre rolul comportamentelor în păstrarea ritmului veghe-somn. Problemele de somn sunt
adesea rezultatul unor proaste deprinderi de somn, care cu timpul devin o parte important a vieţii cotidiene.
Reguli pentru obţinerea unei somn de calitate:
- activitatea moderată: exerciţiul fizic în cursul zilei, atleţii benediciind de mai mult somn decât ceilalţi oameni;
- respectarea cu stricteţe a orelor de culcare şi de trezire, chiar în wek-end sau în vacanţă, oamenii fiind
programaţi să funcţioneze după principiul obişnuinţei;
- respectarea pe cât posibil, a principiului regularităţii în toate activităţile desfăşurate, inclusive în domeniul
alimentaţiei;
- evitarea meselor tâtzii, o masă de seară uşoară cu 3-4 ore înainte de a merge la culcare ar fi ideal;
- evitarea alcoolului, cafelei, ceaiului chinezesc şi oricarui alt drog;
- evitarea programelor TV cu tentă emoţională puternică, a lecturilor tensionate şi a discuţiilor în contradictoriu;
- plimbări liniştite în aer curat însoţite de exerciţii de respiraţie;
- băi calde, nu fierbinţi;
- dormitor aerisit, cât mai liniştit şi mai puţin luminos cu putinţă, temperature din cameră trebuind să fie plăcută;
- practicarea unor exerciţii de relaxare, pentru a înlatura gândurile şi grijile accumulate pe parcursul zilei;
- nu este bines ă luptăm cu oboseala, persoana obosită trebuie să meargă imediat la culcare;
- nu este bines ă ne culcăm dacă nu suntem obosiţi, acest lucru nu va face decât să ducă la deprinderi proaste, ca
de exemplu statul întins în pat şi privitul tavanului în gol;
- unele persoane consider ca ţigările îi ajută să se relaxeze, dar de fapt nicotina este un stimulent care va
accentua starea de veghe;
- alcoolul încetineşte funcţionarea sistemului nervos, el poate ajuta la adormire, dar mai târziu somnul va fi
interupt, iar dimineaţa următoare va determina stare de oboseală şi dureri de cap.
Somnul este, fără îndoială, marele restaurator. În timpul somnului, celulele se divid şi dau naştere
altor cellule, cu o viteză dublă faţa de cea din timpul perioadei de veghe. De aceea, cei care îşi pastrează
capacitatea de a performa un somn de calitate se meţin tineri mai mult timp. Se spun că dacă dormi mai mult
trăieşti mai mult, dacă dormi puţin trăieşti puţin. Adevărul este că fiecare individ are necesarul lui de somn pe
care trebuie sa-l obţină, dar important este mai ales calitatea somnului.

6
6