NEVOIA DE A DORMI ȘI DE A

SE ODIHNI
Definiţie
 Necesitate a fiecărei fiinţe umane de a dormi si a se odihni în
bune condiţii, timp suficient, astfel încât să-i permită
organismului să obţină randament maxim.
 Independenţa în satisfacerea nevoii

ODIHNA
 este perioada in care se refac structurile alterate ale
organismului, se completează resursele energetice folosite, se
transportă produşii formaţi în timpul efortului, fie în ficat ( acidul
lactic), fie în rinichi, organ excretor

SOMNUL
 este forma particulară de odihnă prin absenţa stării de veghe.
 eliberează individul de tensiuni psihologice şi fizice şi îi permite
să găsească energia necesară activităţii cotidiene
 în timpul somnului, activităţile fiziologice descresc
 are loc diminuarea metabolismului bazal, a tonusului muscular, a
respiraţiei, a pulsului, a tensiunii arteriale
 Sporeşte secreţia hormonilor de creştere, mai ales la pubertate.
sunt mai evidente în timpul somnului nocturn şl mai reduse în
cel diurn
Se cunosc două tipuri de somn
Somnul lent, clasic şi
Somnul paradoxal cu activitate rapidă corticală.

Somnul lent reprezintă o veritabilă perioadă de odihnă pentru organism

 parţial pentru creier
 are un rol reparator, restaurator, fortifiant,
 creşterea şi reînnoirea ţesuturilor corporale

Somnul rapid, paradoxal,

 este important pentru refacerea creierului (creşte fluxul sanguin în creier).

Visele se produc în somnul paradoxal.

 cei treziţi din somnul paradoxal îşi amintesc precis conţinutul visului cu detalii
 în alte faze, îşi amintesc greu sau deloc

Ciclul de somn
 constituit din perioade de somn lent,
 perioade de somn rapid.
 variaţiile în producerea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ.
Pentru a se menţine starea de independenţă este necesară respectarea ritmului somn-veghe.
Factorii care influenţează satisfacerea
nevoii de somn
Biologici Vârsta
 Nevoia de odihnă si somn variază în
funcţie de vârstă:
copilul, în timpul creşterii, are nevoie de
mai multe ore de somn, care se
diminuează progresiv pană la vârsta adultă,
la persoanele vârstnice, nevoia orelor de
somn rămâne nemodificată,
se modifica calitatea somnului (superficial,
dificultăţi de adormire, frecvenţa trezirilor
nocturne, facilitatea aţipirilor diurne)

Necesităţi proprii organismului

 există persoane care dorm mai puţin,
 altele necesită un număr mare de ore
de odihnă şi somn

Activitatea
 O activitatea fizică adecvată
predispune individul la un somn
regenerator
Factorii care influenţează satisfacerea
nevoii de somn
Biologici Deprinderi legate de somn
Somnul îşi are reguiile sale, ritualul său, de
care este necesar să se tină seama;
culcarea la aceeaşi oră,
somnul nocturn,
 confortul, unele deprinderi înainte sau la
culcare cum sunt:
 lectură plăcută, baie caldă, băutură caldă
sau rece; la copii, poveştile sau jocul cu
jucăria preferată favorizează somnul
Ritmul veghe-somn
 Funcţia veghe-somn reprezintă un proces
biologic a cărui periodicitate este legată
de alternanţa zi-noapte;
 schimbarea acestei alternanţe poate
explica perturbările funcţiei veghe-
somn apărute la speologl, cosmonauţi,
muncitori care lucreazăîn ture.
Perturbarea veghe-somn atrage după sine
perturbarea numeroaselor sisteme biologice.
Somnul nocturn este mult mai odihnitor decât
cel diurn.
Capacitatea de a se destinde
Psihologic Anxietatea, teama, neliniştea:
 Starea de nelinişte mai mult sau
mai puţin conştientă, modifică
calitatea şi cantitatea somnului.

Programul de activitate:
 Persoanele care au un program de
Sociologic muncă, variabil au ritmul veghe-
somn modificat;
 Aceasta influenţează satisfacerea
nevoii de a dormi, a se odihni.
 Culcarea la ore fixe, somnul de
noapte asigură odihna necesară
organismului.
Locul de odihnă:
 Confortul, numărul de persoane cu
care împarte camera, intimitatea şi
liniştea locului de odihnă pot
modifica repausul si somnul.
Manifestări de independenţă
Durata
-In funclie de vârstă:
 nou-născut: 16-20 ore
 1 an: 14-16 ora
 3 ani: 10-14 ore
 5-11 ani: 9-13 ore
 adolescent: - 12-14 ore
 adult: 7- -9 or
 persoane vârstnice: 6-8 ore
Calitatea
 regenerator, calm, fără coşmaruri, fără
întreruperi, adoarme cu uşurinţă şi se trezeşte
odihnit;
 la copil somnul nocturn, continuu este instalat
după luna a 3-a,
 la sfârşitul lunii a 10-a, organizarea este ca la
adult.
 vise agreabile, plăcute.

Pentru evitarea suprasolicitării fizice şi psihice,

perioadele de activitate trebuie intercalate cu
perioade de repaus.
Durata acestor perioade, intervalul la care se
succed, programarea riguroasa
Exemplu: pauza după ora de curs.
 Manifestări de independenţă

Perioade de relaxare şi timp activitatea bine

liber organizată
judicios alternată cu
perioade de relaxare şi
timp liber,
să permită refacerea
forţei fizice şi a capacităţii
intelectuale.
Exemplu: vacanta elevilor
concediul de odihnă
 Manifestări de independenţă

Modalităţi folosite pentru Vor fi alese cele mai adecvate

odihnă şi relaxare modalitati adaptate firii şi
posibilităţii pacientului.
Sunt evitate modalităţile care
nu oferă posibilitatea
destinderii şi nu contribuie la
menţinerea sănătăţii.
Cea mai eficientă odihnă este
cea activă:
 după activităţi
fizice - activităţi
intelectuale;
 după activităţi intelectuale,
activităţi fizice uşoare,
plăcute.
Intervenţiile asistentei pentru menţinerea
nevoii de a dormi, a se odihni
Intervenţii
menţine condiţiile necesare somnului, respectând dorinţele şi
deprinderile persoanei

observă dacă perioadele de relaxare, de odihnă sunt în raport cu

necesităţile organismului şi munca depusă

îi explică necesitatea menţinerii unei vieţi ordonate, cu un program

stabilit

îl învaţă tehnici de relaxare şi modalităţi care să-i favorizeze somnul

prin discuţii, demonstraţii, material documentar.
 Dependenţa în satisfacerea nevoii

Dacă această nevoie nu este satisfăcută, apar următoarele

probleme de dependentă:

1. Insomnie
2. Hipersomnia
3. Incomoditate - Disconfort
4. Oboseala

5. Dificultate sau incapacitate de a se odihni

 Surse de dificultate

Afecţiuni organice - cerebrale,

DE ORDIN: endocrine, constrângeri fizice,
Fizic dezechilibre, durerea, surmenajul

Afectarea gândirii, anxietate,

frustrare, stres, situaţie de criză,
Psihic pierdere, separare

Eşecul funcţiei,
Social şi lipsa lipsa cunoştinţelor,
cunoaşterii insuficienţa cunoaşterii de sine,
anturaj inadecvat,
temperatura,
ambianţa inadecvată,
creşterea stimulilor senzoriali în
locuinţă şi nu numai
 Probleme de dependenţă
Insomnie: dificultatea de a dormi sau de
a se odihni dormind
Numărul de ore de somn redus
Somn perturbat Ore Insuficiente de somn - durata totală sub 6 ore
Insomnii iniţiale –
 paclentul adoarme foarte greu după care
doarme până dimineaţa
Insomnii terminale
 după o adormire normală, se trezeşte si nu
mai poate adormi
Calitatea somnului
 Pacienţii nu sunt satisfăcuţi de somnul lor
întrerupt, agitat superficial
Insomnii dormiţionale
 apariţia multiplelor perioade de veghe. care
survin în limpul nopţii, fârâmițând somnul
nocturn;
 trezirile durează vreme îndelungată, sunt
chinuitoare;
 aceste treziri pot fi după vise cu conţinut
neplăcut sau coşmaruri
Insomnii predormiţlonale
 stare de veghe prelungită până la instalarea
somnului
Insomnii post-dormi|ionale - survin Ia vârstnici şi
mai ales la cei care se culcă la ore timpurii.
 Probleme de dependenţă
Insomnie: dificultatea de a dormi sau de
a se odihni dormind
Aţipiri In timpul zilei Pacientul aţipeşte pentru durate
scurte de timp;
în funcţie de durata şi numărul lor,
acestea pot completa sau nu lipsa
orelor de somn nocturn;
unii pacienţi dorm în timpul zilei
somnul de noapte este de scurtă
durată, dar totalizează numărul
necesar de ore de somn (falsa
insomnie).

Vise neplăcute, dominante;

Coşmaruri pacientul se trezeşte brusc din
somn. neliniştit, agitat, adoarme
din nou cu greutate.
 Probleme de dependenţă
Insomnie: dificultatea de a dormi sau de
a se odihni dormind
Somnambulism Tulburare paroxistică de somn;
 pacientul se dă jos din pat şi începe
să umble prin cameră, străzi, locuri
periculoase; are privirea rătăcită,
mişcări dezordonate, nu vorbeşte,
nu răspunde la întrebări;
 după un timp se întoarce, se culcă,
adoarme.

Lipsa de interes faţă de ambiantă şi

propria persoană.
 Rămân în pat timp îndelungat în
Apatie căutarea somnului

Stare de anxietate intensă , care apare

în timpul somnului, frecvent la copii;
 pacientul se trezeşte brusc din
somn, ţipă, gesticulează, are
Pavor nocturn privirea rătăcită, încearcă să fugă;
după câteva minute, această stare
dispare, pacientul adoarme
 Probleme de dependenţă
Insomnie: dificultatea de a dormi sau de
a se odihni dormind
Nelinişte Teama nejustificată care apare pe
fondul de instabilitate emoţională,
tulburând odihna pacientului;

Confuzie Pacientul prezintă percepţii false

(percepe un obiect sau un
fenomen), fiind convins de
realitatea lor;
aceste stări îl împiedică să se
odihnească.

Pacientul prezintă o stare de

Iritabilitate tensiune psihică continuă,
manifestată prin nelinişte,
frământare; adoarme greu, somn
întrerupt, superficial.
 Probleme de dependenţă
Insomnie: dificultatea de a dormi sau de
a se odihni dormind
Pacienţii nesatisfăcuţi uneori de
Sentiment de depresie repausul lor, sunt convinsi că nu
tristeţe au dormit toată noaptea

Diminuare a puterii de Pacientul nu se poate concentra

concentrare asupra unei activităţi, atenţia este
diminuată, are gesturi nesigure.

Oboseală Pacientul se simte obosit, mai

obosit ca la culcare, facies sumbru,
ochi încercănaţi, vorbire tremurată.
 Intervenţiile asistentei
Pacient cu insomnie
OBIECTIV
Pacientul să beneficieze de somn
corespunzător cantitativ şi calitativ
INTERVENŢIILE ASISTENTEI
AUTONOME Şl DELEGATE
învaţă pacientul să practice tehnici de
relaxare, exerciţii respiratorii câteva minute
înainte de culcare
oferă pacientului o cană cu lapte cald
înainte de culcare, o baie caldă
învaţă pacientul care se trezeşte devreme,
să se ridice din pat câteva minute, să
citească, să asculte muzică, apoi să se
culce din nou
identifică nivelul si cauza anxietăţii la
pacienţii cu insomnie
observă şi notează calitatea, orarul
somnului, gradul de satisfacere a celorlalte
nevoi
întocmeşte un program de odihnă
corespunzător organismului
administrează tratamentul medicamentos
observă efectul acestuia asupra
organismului
 Hipersomnie - ore excesive de somn,
prelungirea duratei şi intensificarea profunzimii
somnului
Manifestări de dependenţă

Somn modificat
Numărul de ore de somn
noaptea
 Peste 10 ore, la adult,

 12 ore. la copil (se exclud

condiţiile particulare de
oboseală după eforturi
excesive, convalescentă
sau insomnii, care necesită
o recuperare de somn)
Calitatea somnului
Se diferenţiază de somnul
normal prin profunzime,
durată, bruscheţea apariţiei.
Durata, modul de instalare,
evoluţia depind de natura şi
afecţiunea cauzală.
 Hipersomnie
Manifestări de dependenţa
Somnolenţa (accese de Aţipiri;
somn diurn)  pacientul aude cuvintele
rostite tare, poate răspunde cu
oarecare brutalitate, laconic.
 Fără un stimul, adoarme.
Poate dura zile, săptămâni,
poate fi urmată de inversări
ale ritmului nictemeral.

Hipersomnie continuă,
Letargia  mai profundă;
 poate fi trezit pentru scurtă
vreme prin excitaţii violente,
păstrând un grad de
obnubilare şi torpoare
intelectuală.
 Poate dura ore, zile, luni ani.
 Funcţiile vitale sunt diminuate
 Hipersomnie
Manifestări de dependenţă
Narcolepsia Necesitatea subită de somn, precedată
de pierderea tonusului muscular.
Apare în perioade de inactivitate sau
postprandial dar pacienţii pot adormi şi
în plină activitate,
Somnul este superficial, întretăiat de
treziri, vise dezagreabile, reacţii
vegetative, transpiraţii, bufeuri.

Lent, greoi, pacientul răspunde cu

greutate la întrebări.
Comportament verbal şi nonverbal

Stare de epuizare musculară şi

Oboseala nervoasă

Inactivitate Starea permanentă de somn, pe care o

resimte pacientul
 Intervenţiile asistentei
Pacient cu hipersomnie
OBIECTIV
Pacientul să beneficieze de
un număr de ore de somn
corespunzător vârstei
INTERVENŢIILE ASISTENTEI,
AUTONOME Şl DELEGATEA
Asistenta medicala: -
 identifică prin discuţiile cu
pacientul sau familia, cauza
hipersomniei;
 Identifică cu pacientul
metodele de diminuare a
factorilor cauzatori
 creează un climat de
încredere, încurajează si
linişteşte pacientul
 observă si notează toate
schimbările care survin In
starea pacientului –
 administrează tratamentul
medicamentos
 Intervenţiile asistentei
Pacient cu hipersomnie
Pacientul să fie activ, identifică care sunt activităţile
cooperant agreate de pacient
elaborează împreună cu pacientul
un program de activitate, care să
corespundă stării pacientului şi
posibilităţilor organismului
observă somnul, calitatea
acestuia, raportul între starea de
veghe şi somn
 Disconfort: senzaţie de jenă, de
neplăcere fizică şi psihică
Manifestări de dependenţă
Iritabilitatea Imposibilitatea pacientului de a se
menţjne calm si a se comporta
liniştit şi adecvat situaţiei

Stare de lipsă de voie bună, de

Indispoziţie, jenă mâhnire

Stare de discomfort Stare neplăcută de incomoditate

,

Diaforeză Transpiraţie abundentă care

determină starea de discomfort

Dureri musculare
Poziţia incomodă determină
contracturi musculare prelungite,
dureroase pentru pacient
 Intervenţiile asistentei
Pacient cu discomfort
OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI,
AUTONOME ŞI DELEGATE
Pacientul să beneficieze de confort fizic discută cu pacientul pentru a
şi psihic identifica cauzele discomfortului
(teamă etc}
favorizează odihna pacientului, prin
suprimarea surselor care-i pot
determina discomfortul şi
iritabilitatea
creează senzaţia de bine
pacientului, prin discuţiile purtate
facilitează contactul cu alţi pacienţi,
cu membrii familiei
aplică tehnici de îngrijire curentă,
necesare obţinerii stării de
satisfacţie
observă şl notează schimbările
Oboseala: stare de epuizare
nervoasă şi musculară
Manifestări de dependenţă
Palidă, exprimă tristeţea- încercănaţi,

privirea înceţoşată

Rar. lent, slab bătut

Tendinţa de scădere a valorii normale

Somnolenţă diurnă

Palide, transpiraţii reci

Plictiseală, apatie

Scăderea ponderală

Scăderea forţei
 Intervenţiile asistentei
Pacient cu oboseală
OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI,
AUTONOME Şl DELEGATE
Pacientul să
fie odihnit cu identifică cauza oboselii
tonusul fizic ajută pacientul să-şi planifice
şi psihic bun activităţile cotidiene
în decurs observă dacă perioadele de odihnă
corespund necesităţilor organismului
de zile stimulează încrederea pacientului în
forţele proprii şi în cei care îl îngrijesc
învaţă pacientul cum să execute
tehnici de relaxare
ajută la aplicarea corectă a acestora
observă si notează funcţiile vitale şl
vegetative, perioada somn-odihnă -
veghe, comportamentul pacientului
administrează medicaţia indicată de
medic
observă efectul acesteia