Sunteți pe pagina 1din 35

NEVOIA DE A BEA Şl A

MÂNCA
Definiţie
= Nevoia oricărui organism:
– de a ingera și asimila alimente
de bună calitate
în cantitate suficientă
– pentru a-si asigura dezvoltarea, întreţinerea ţesuturilor
– pentru a-şi menţine energia indispensabilă unei bune funcţionări
Independenţa în satisfacerea nevoii

O alimentaţie adecvată:
– trebuie să conţină toţi factorii necesari menţinerii vieţii
– să asigure menţinerea tuturor funcţiilor organismului în condiţii
normale:
glucide
proteine
lipide
vitamine
apă
săruri minerale
Hidraţii de carbon (glucide)
– reprezintă sursa principală energetică a organismului.
– digerarea şi asimilarea lor solicită un efort metabolic scăzut
– HC = reprezintă 50% din necesităţile calorice
dacă nu există o contraindicaţie:
– diabet zaharat
– colită de fermentaţie
– obezitate

La copil:
– aportul de glucide trebuie mărit:
în boli febrile
caşexie
malnutritje
afecţiuni hepatice
afecțiuni renale

Necesarul = 4-6 g/kg corp/24h


Proteinele
– reprezintă materialele plastice ale organismului
– reprezintă, în acelaşi timp o sursă importantă de energie
– constituie materia primă a fermenţilor şi a hormonilor

– Necesarul = 2-3 g/kg corp/24h


Aportul insuficient de lungă durată al substanţelor proteice determină:
– scăderea proteinelor plasmatice
– cașexie
– distrugerea parenchimului hepatic
– apariţia anemiei
– prin reducerea presiunii coloid-osmotice a sângelui
retenţia apei în organism
apariția de edeme

Creşterea aportului de proteine este necesară în :


– sarcină, alăptare
– cașexie
– arsuri
– anemii
– evacuarea colecției pleurale sau abdominale
– postoperator

Scăderea cantităţii de proteine se impune în :


– boli renale
– afecţiuni febrile
Lipidele
 Au valoare calorică mare
– cantităţi energetice mari într-un volum mic

Pe lângă rolul energetic,


– intră în compoziţia ţesutului nervos
– a membranelor celulare
– a stromei eritrocitare

Sub formă depozitară


– reprezintă rezervele de energie ale organismului
– ţesut de susţinere pentru organele interne
Raţia de grăsimi se va reduce:
– în cazul tulburărilor în metabolismul lipidelor
– insuficientă pancreatică
– insuficiență hepatică
– nefroză lipoidică
– diabet zaharat
– obezitate
– boli febrile

Raţia de grăsimi se măreşte:


– în stări de subnutriţie
– hipertiroidism (datorită arderilor exagerate)

Necesarul = 1-2 g/kg corp/24 h


Vitaminele
– necesare menţinerii metabolismului normal al organismului
– necesarul creşte în timpul activităţii celulare exagerate
(majoritatea îmbolnăvirilor)

Necesităţile normale de vitamine


– până la 150 mg - vitamina C
– 25 mg - vitamina B 1
– 6 mg - vitamina B 12
– 8 mg - vitamina PP
– 20 mg - vitamina K

Se asigură prin consumarea fructelor, legumelor, salatelor, sucurilor


de fructe
Apa şi sărurile minerale
– în apă, se petrec toate reacţiile biochimice din organism,
– sărurile minerale necesare ca substanţe structurale şi
catalizatoare

Necesităţile zilnice de apă


– variază între 2500-3000 ml/24 ore

Se acoperă prin:
– preponderent prin lichidele ingerate
– arderea hidraţilor de carbon şi a grăsimilor
– cu nevoile de apă, se satisfac si nevoile de săruri minerale
Organismul sănătos necesită în 24 ore:
– 4 g Na
– 3-4gK
– 2 g Ca
– 0,15 g Mg
– 6 g CI
– 18 mg Fe
Factorii care influenţează satisfacerea
nevoii
Factori biologici vârsta şi dezvoltarea
– nevoile alimentare
variabile: copil, adolescent,
adult, vârstnic
activitatea fizică
– activitatea musculară
intensă
→ creşte metabolismul
→ necesită aport alimentar
mai crescut
orarul şi repartizarea meselor
– program regulat al meselor
– intervalul dintre mese este
în funcţie de vârstă
Factori psihologici Emoţiile (griji sau bucurie)
– unii indivizi îşi pierd apetitul
– alţii reacţionează
consumând mai multe
alimente

Anxietatea
– hrănirea este strâns legată
de satisfacerea unei nevoi
de securitate, de dragoste
şl de bunăstare
Factori sociologici Climatul
– iarna, mai multe calorii
– vara, sunt preferabile mesele
uşoare,
cantitate crescută de lichide
Statutul socio-economic
– deprinderile alimentare bune
-importante din copilărie
– uneori pot fi influenţate de
apartenenţa la un grup social
– sărăcia Influenţează negativ
satisfacerea nevoii
Religia
– În funcţie de apartenenţa
religioasă, există:
– anumite ritualuri alimentare
Cultura
– alimentaţia este strâns legată de
tradiţiile fiecărei culturi
Manifestări de independență
Cavitatea bucală dentiţie bună, proteză dentară
adaptată
mucoasa bucală integră şi umedă
limba roz
gingii roz şi aderente dinţilor

uşoară, eficace
Masticaţia gura închisă

Prezent
Reflex de deglutiţie
Normală
Digestie

programul meselor (3 mese şi 2


Deprinderi alimentare gustări) - 10 ore repaus nocturn
Manifestări de independență

Apetit poftă de mâncare - senzaţie


agreabilă, tradusă prin dorinţa
de a mânca

Foame senzaţie dezagreabilă, tradusă


prin nevoia de a mânca

senzaţie de plenitudine, când


Saţietate nevoia de hrană este satisfăcută

consum de lichide în funcţie de


Hidratare nevoie

alegerea alimentelor - servirea


Gust şl valoare acordate mesei singur sau în grup - tradiţii
mâncării - obiceiuri alimentare - educaţie
Dependenţa în satisfacerea nevoii

Probleme de dependenţă:
Alimentaţia si hidratarea inadecvată
– prin deficit
– prin surplus

Dificultate de a se alimenta şi hidrata

Dificultate de a urma dieta

Greţuri sau vărsături

Refuz de a se alimenta şi hidrata


Surse de dificultate

Surse de ordin fizic -- alterarea mucoaselor


căilor digestive,
a peristaltismului intestinal
a parenchimului hepatic
a căilor biliare
-- obstrucţii, tumori,
– tubaj nazo-gastric
– supraîncărcare
– intoxicaţii alcoolice
– abuz de medicamente
dezechilibre:
– durere
– dezechilibre metabolice
– electrolitice
– endocrine
– neurologice
Surse de dificultate

Surse de ordin psihologic tulburări de gândire


anxietate
stres
situaţii de criză

Surse de ordin sociologic foame - insalubritate


malnutriţie

Lipsa cunoaşterii lipsa de cunoştinţe


insuficienta cunoaştere
– de sine
– a celorlalţi
– a mediului
înconjurător
Intervenţiile asistentei pentru menţinerea
independenţei în satisfacerea nevoii
Asistenta calculează:
Necesarul de calorii pe 24 ore - în funcție de activitate :
- activitate uşoară = 35-40 cal./kg corp/24h
- activitate medie = 40-45 cal/kg corp/24 h
- activitate intensă = 45-60 cal./kg corp/24 h
- în repaus = 25 cal./kg corp/ 24 h

Necesarul de calorii pe 24 h, în funcţie de vârstă:


- plus 20-30% pentru copii (nevoie de creştere)
- minus 10-15% pentru vârstnici

Raţia alimentară echilibrată:


- număr de calorii în funcţie de vârstă şi activitate
- asigură echilibrul între elementele energetice şi cele neenergetice
(apă, vitamine, săruri minerale)
asigură echilibrul intre principiile nutritive fundamentale:
– 50-55% hidrati de carbon
– 10-15% proteine
– 30-40% lipide

asigură echilibrul între produsele de origine animală şl vegetală:


– 40% proteine de origine animală
– 60% proteine de origine vegetală
– 35% lipide de origine animală
– 65% lipide de origine vegetală

asigură echilibrul între aciditate şi alcalinitate


calculează numărul de calorii/kg corp/24h în stări fiziologice:
- sportivi: + 30%
- sarcină si alăptare: + 30%

rația alimentară să cuprindă alimente din toate grupele,


cunoscând valoarea energetică a principiilor alimentare:
- Glucide = 4,1 cal – prin metabolizarea unui gram
- Lipide = 9,3 cal
- Proteine = 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram

alege alimentele ţinând seama de gusturile, preferinţele,


deprinderile si nevoile pacientului

înlocuieşte, la nevoie, un aliment cu altul, conform echivalenţelor


cantitative si calitative ale diferitelor principii alimentare
Alimentaţia şi hidratarea inadecvată prin deficit
Manifestări de dependenţă
Anorexie lipsa poftei de mâncare
Disfagia greutate la înghiţire

Condiţia cavitatii bucale absenta dinţilor


carii dentare
gingivite
stomatite
limbă încărcată
glosite
dificultate în masticaţie

tegumente uscate,
acnee, dermatite
Starea tegumentelor
dificultate in digestia şi absorbţia
alimentelor
greată, vărsături - regurgitaţii
Digestie aerofagie, pirozis
Intervenţiile asistentei - Pacientul cu
alimentaţie inadecvată (deficit)

Pacientul cu vărsături:
– aşază pacientul în poziţia semişezând, şezând sau în decubit
dorsal, cu capul într-o parte
– protejează lenjeria cu muşama şi aleză, în funcţie de poziţia
pacientului
– ajută pacientul în timpul vărsăturilor, sprijinindu-l
– îl învață să inspire profund
– aplică tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine,
săruri minerale
– încurajează pacientul
– reduce sau oprește aportul de lichide și alimente pe cale
enterală, instituie perfuzie de hidratare și alimentație
parenterală, la indicația medicului
alimentează pacientul parenteral,
– perfuzii cu glucoza 5%, 10%, 20%. 33%, 40%
– hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi, vitamine și electroliţi, după
indicaţia medicului

calculează necesarul de calorii în funcţie de diferite stări


patologice
– adaugă 13% pentru fiecare grad de temperatură
peste 37°C
– 20-30% pentru agitaţie, convulsii, distrucţii celulare

după încetarea vărsăturilor, rehidratează pacientul treptat, cu


cantităţi mici de lichide reci, oferite cu linguriţa

explorează gusturile și obiceiurile alimentare ale pacientului

conştientizează pacientul asupra importanței regimului


alimentar în menţinerea sănătăţii

face bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate


100 g de glucide sunt cuprinse în:
– 100 g zahăr
– 120 g orez
– 135 g tăiţei
– 200 g pâine
– 450 g fructe uscate
– 200 g legume uscate
– 500 g cartofi
– 650 g fructe proaspete
100 g proteine sunt cuprinse în:
– 3000 ml lapte
– 450 g carne albă (pasăre, vițel)
– 650 g peşte
– 400 g brânză
100 g lipide sunt cuprinse în aceeaşi cantitate de ulei vegetal. unt, untură de porc

Lasă pacientul să aleagă alimentele după gusturile sale, respectând contraindicațiile


regimului
Alimentaţia şi hidratarea inadecvată prin
surplus

Surplusul este un aport alimentar exagerat cantitativ si calitativ

Indivizii care consumă alimente în exces, peste necesităţile


energetice ale organismului, se îngraşă și devin obezi

Surplusul de greutate are repercursiuni asupra organelor si


sistemelor organismului

Un individ poate ingera o cantitate mare de alimente din mai multe


motive: stres, anxietate, singurătate, tulburări psihice, dezechilibru
endocrin sau alte dezordini organice
Manifestări de dependenţă

Indice ponderal: +15-20% greutate corporală cu 15-20%


mai mare decât greutatea
ideală

Bulimie senzaţie exagerată de foame:


mănâncă fără control

nevoie exagerată de a mânca


Polifagie şi absenţa senzației de
saţietate

Greţuri şi vărsături eliminare pe gură, parţial sau


în totalitate, a conţinutului
gastric
Intervenţiile asistentei
Pacientul cu alimentaţie inadecvată
(surplus)

Pacientul să albă greutate asistenta explorează gusturile


corporală in funcţie de bolnavului la diferite categorii
înălţime, vârstă, sex de alimente

învaţă bolnavul valoarea


energetică a alimentelor si
necesarul în funcţie de
activităţile fizice si vârstă

alcătuieşte un regim alimentar


hipocaloric

S-ar putea să vă placă și