NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI

Definiţie
Este o necesitate a fiecărei fiinţe umane de a dormi şi a se odihni în bune
condiţii, timp suficient, astfel încât să-i permită organismului să obţină
randamentul maxim.
Independenţa în satisfacerea nevoii
Fiinţa umană consacră o parte importantă a vieţii somnului şi odihnei.
ODIHNA este perioada în care se refac structurile alterate ale organismului, se
completează resursele energetice folosite, se transportă produşii formaţi în timpul
efortului, fie în ficat, - acidul lactic, fie în rinichi, organ excretor.
SOMNUL este forma particulară de odihnă prin absenţa stării de veghe.
Somnul eliberează individul de tensiuni psihologice şi fizice şi îi permite să
găsească energia necesară activităţii cotidiene.în timpul somnului, activităţile
fiziologice descresc, are loc diminuarea metabolismului bazal, tonusului
muscular, a respiraţiei, pulsului, tensiunii arteriale. Sporeşte secreţia hormonilor de
creştere, mai ales la pubertate. Acestea sunt mai evidente în timpul somnului
nocturn şi mai reduse, în cel diurn.
Se cunosc două tipuri de somn: somnul lent, clasic sau ortodox, şi somnul
paradoxal cu activitate rapidă corticală.
Somnul lent reprezintă o veritabilă perioadă de odihnă pentru organism (numai
parţial pentru creier), are un rol reparator, restaurator, fortifiant, cu funcţie în
creşterea şi reînnoirea ţesuturilor corporale.
Somnul rapid, paradoxal, este important pentru refacerea creierului (creşte
fluxul sanguin în creier).
Visele se produc în somnul paradoxal. Cei treziţi din somnul paradoxal îşi
amintec precis conţinutul visului cu detalii. În alte faze, îşi amintesc greu sau
deloc.
Ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent, care, pe măsura
inaintării în noapte, îşi pierde din calitatea de somn profund, şi din perioada de somn
rapid.
Variaţiile în producerea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ.
Pentru a se menţine starea de independenţă este necesară respectarea ritmului somn
–veghe.

Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de somn

Biologici
- Vârsta
Nevoia de odihnă şi somn variază în funcţie de vârstă:
- copilul, în timpul creşterii, are nevoie de mai multe ore de somn, care se
diminuează progresiv până la vârsta adultă, când se stabilizează
- la persoanele vârstnice, nevoia orelor de somn rămâne nemodificată, se
modifică calitatea somnului (superficial, dificultăţi de a dormire, frecvenţa
trezirilor nocturne, facilitatea aţipirilor diurne)

- Necesităţi proprii organismului

Există persoane care dorm mai puţin, păstrându-şi vioiciunea şi puterea de
muncă, în timp ce altele necesită un număr mare de ore de odihnă şi somn.
- Activitatea
O activitatea fizică adecvată predispune individul la un somn regenerator.
- Deprinderi legate de somn
Somnul îşi are regulile sale, ritualul său, de care este necesar să se ţină
seama; culcarea la aceeaşi oră, somnul nocturn, confortul, unele deprinderi înainte
sau la culcare cum sunt: lectură plăcută, baie caldă, băutură caldă sau rece; la
copii, poveştile sau jocul cu jucăria preferată favorizează somnul.
- Ritmul veghe-somn
Funcţia veghe-somn reprezintă un proces biologic a cărei periodicitate este
legată de alternanţa zi-noapte; schimbarea acestei alternanţe poate explica
perturbările funcţiei veghe-somn apărute la speologi, cosmonauţi, muncitori
care lucrează în ture. Această perturbare veghe-somn atrage după sine
perturbarea numeroaselor sisteme biologice. Somnul nocturn este mult mai
odihnitor decât cel diurn.
- Capacitatea de a te destinde
Eliberarea de tensiunile nervoase, preocupările zilnice, relaxarea fizică şi
psihică favorizează instalarea somnului; dacă nu se eliberează de acestea, este
posibil să adoarmă cu mare greutate.
Psihologic
Anxietatea, teama, neliniştea: Starea de nelinişte mai mult sau mai puţin
conştientă, care produce o puternică tensiune interioară, manifestată prin
nesiguranţă şi tulburări neuro-vegetative, modifică calitatea şi cantitatea somnului.
Sociologic
Programul de activitate: Persoanele care au un program de muncă, variabil au
ritmul veghe-somn modificat; aceasta influenţează satisfacerea nevoii de a dormi,
a te odhni. Culcarea la ore fixe, somnul de noapte asigură odihna necesară
organismului.
Locul de odihnă: Confortul, numărul de persoane cu care împarte camera,
intimitatea şi liniştea locului de odihnă pot modifica repausul şi somnul

Manifestări de independenţă
Somnul
Durata
- În funcţie de vârstă:
 nou-născut: 16-20 ore
 1 an: 14-16 ore
 3 ani: 10-14 ore
 5-11 ani: 9-13 ore
  adolescent: 12-14 ore
 adult: 7-9 ore
 persoane vârstnice: 6-8 ore

Calitatea
Regenerator, calm, fără coşmaruri, fără întreruperi, adoarme cu uşurinţă şi
se trezeşte odihnit; la copil somnul nocturn, continuu este instalat după luna a 3-a,
iar la sfârşitul lunii a 10-a, organizarea este ca la adult.
Vise agreabile, plăcute

Perioade de repaus
- Pentru evitarea suprasolicitării fizice şi psihice, perioadele de activitate
trebuie intercalate cu perioade de repaus.
- Durata acestor perioade, intervalul la care se succed, programarea
judicioasă în raport cu activitatea depusă şi necesităţile organismului au un
efect binefăcător, recreativ asupra organismului.
Exemplu: pauza după ora de curs

Perioade de relaxare şi timp liber

- Este necesară activitatea bine organizată şi judicios alternată cu perioade
de relaxare şi timp liber, care să permită refacerea forţei fizice şi a capacităţii
intelectuale.
Exemplu: vacanţa elevilor.

Modalităţi folosite pentru odihnă şi relaxare

Din mijloacele de destindere şi odihnă, de mare varietate şi complexitate
vor fi adesea cele mai adecvate firii şi posibilităţii pacientului. Sunt evitate
modalităţile care nu oferă posibilitatea destinderii şi nu contribuie la
menţinerea sănătăţii.
Cea mai eficientă odihnă este cea activă: după activităţi fizice - activităţi
intelectuale; după activităţi intelectuale, activităţi fizice uşoare, plăcute.

Intervenţiile asistentei pentru menţinerea nevoii de a dormi, a se

odihni
Intervenţii
 menţine condiţiile necesare somnului, respectând dorinţele şi deprinderile
persoanei.
 observă dacă perioadele de relaxare, de odihnă sunt în raport cu necesităţile
organismului şi munca depusă
 îi explică necesitatea menţinerii unei vieţi ordonate, cu un program stabilit
 îl învaţă tehnici de relaxare şi modalităţi care să-i favorizeze somnul prin
discuţii, demonstraţii, material documentar.

Dependenţa în satisfacerea nevoii

 Dacă această nevoie nu este satisfăcută, apar următoarele probleme de
dependenţă:
1. Insomnie.
2. Hipersomnie.
3. Incomoditate – Disconfort.
4. Oboseală
5. dificultatea sau incapacitatea de a se odihni
Surse de dificultate
DE ORDIN
Fizic - Afecţiuni organice - cerebrale, endocrine, constrângeri
fizice, dezechilibre, durerea, surmenajul.
Psihic - Afectarea gândirii, anxietate, frustrare, stres, situaţie de
criză, pierdere, separare.
Social şi - Eşecul funcţiei, lipsa cunoştinţelor, insuficienţa cunoaşterii
lipsa de sine, anturaj inadecvat, temperatura, ambianţa inadecvată,
cunoaşterii creşterea stimulilor senzoriali în locuinţă şi nu numai.

Insomnie: dificultatea de a dormi sau de a te odihni dormind

Manifestări
Somn perturbat
- Numărul de ore de somn Ore insuficiente de somn - durata totală de 6 ore
- Insomnii iniţiale -pacientul adoarme foarte greu după care doarme până
dimineaţa
- Insomnii terminale -după o adormire normală, se trezeşte şi nu mai poate
adormi
- Calitatea somnului Pacienţii nu sunt satisfăcuţi de somnul lor întrerupt,
agitat, superficial
- Insomnii dormiţionale - apariţia multiplelor perioade de veghe, care
survin în timpul nopţii, fărâmiţând somnul nocturn; trezirile durează
vreme îndelungată, sunt chinuitoare; aceste treziri pot fi după vise cu
conţinut neplăcut sau coşmaruri
- Insomnii predormiţionale - stare de veghe prelungită până la instaurarea
somnului
- Insomnii post-dormiţionale - survin la vârstnici şi mai ales la cei care se
culcă la ore timpurii.
Aţipiri în timpul zilei
Pacientul aţipeşte pentru durate scurte de timp; în funcţie de durata şi numărul lor,
ele pot completa sau nu lipsa orelor de somn nocturn; unii pacienţi dorm în timpul
zilei şi somnul denoapte este de scurtă durată, dar totalizează numărul necesar
de ore de somn (falsa insomnie).
Coşmaruri
Vis penibil, dominant; pacientul se trezeşte brusc din somn, neliniştit, agitat,
adoarme din nou cu greutate.
Somnambulism
Tulburare paroxistică de somn; pacientul se dă jos din pat şi începe să umble prin
cameră, străzi, locuri periculoase; are privirea rătăcită, mişcări dezordonate, nu
vorbeşte, nu răspunde la întrebări; după un timp se întoarce, se culcă, adoarme.
Apatia
Lipsa de interes faţă de ambianţă şi propria persoană. Rămâne în pat timp
îndelungat în căutarea somnului.
 Pavorul nocturn
Stare de spaimă intensă, care apare în timpul somnului, mai frecvent la copii;
pacientul se trezeşte brusc din somn, se ridică în şezut, ţipă, gesticulează, are
privirea rătăcită, încearcă să fugă; după câteva minute, această stare dispare,
pacientul adoarme.
Nelinişte
Teama nejustificată care apare pe fondul de instabilitate emoţională, tulburând
odihna pacientului; tulburări de gândire, manifestate prin apariţia în conştiinţa
pacientului contrar voinţei, unor reprezentări, idei, sentimente pe care se străduieşte
să le îndepărteze.
Confuzie
Pacientul prezintă percepţii false (percepe un obiect sau un fenomen), fiind
convins de realitatea lor; aceste stări îl împiedică să se odihnească.
Iritabilitate
Pacientul prezintă o stare de tensiune psihică continuă, manifestată prin
nelinişte, frământare; adoarme greu, somn întrerupt, superficial.
Sentiment de depresie -tristeţe
Pacienţii nesatisfăcuţi uneori de repausul lor, sunt convinşi că nu au dormit toată
noaptea.
Diminuarea puterii de concentrare
Pacientul nu se poate concentra asupra unei activităţi, atenţia este diminuată,
are gesturi nesigure.
Oboseala
Pacientul se simte obosit, mai obosit ca la culcare, facies sumbru, ochi
încercănaţi, vorbire tremurată, tremurătura extremităţilor.

Intervenţiile asistente
- Pacient cu insomnie
OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI, AUTONOME Şl DELEGATE
- învaţă pacientul să practice tehnici de relaxare, exerciţii
corespunzător cantitativ şi calitativ
Pacientul să beneficieze de somn

respiratorii... minute înainte de culcare

- oferă pacientului o cană cu lapte cald înainte de culcare, o baie
caldă
- învaţă pacientul care se trezeşte devreme, să se ridice din pat
câteva minute, să citească, să asculte muzică, apoi să se culce din
nou
- identifică nivelul şi cauza anxietăţii la pacienţii cu insomnie
- observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi
- întocmeşte un program de odihnă corespunzător organismului
- administrează tratamentul medicamentos
- observă efectul acestuia asupra organismului
 Hipersomnie - Ore excesive de somn. Prelungirea duratei şi
intensificarea profunzimii somnului

Manifestări de dependenţă
Somn modificat
Numărul de ore de somn noaptea
Peste 10 ore, la adult, şi 12 ore, la copil (se exclud condiţiile particulare
de oboseală după eforturi excesive, convalescenţă sau insomnii, care necesită o
recuperare de somn)
Calitatea somnului
Se diferenţiază de somnul normal prin profunzime, durată, bruscheţea
apariţiei. Durata, modul de instalare, evoluţia depind de natura şi localizarea
afecţiunii cauzale.
Somnolenţa (accese de somn diurn)
Aţipiri; pacientul aude cuvintele rostite tare, poate răspunde cu
oarecare brutalitate, laconic. Fără un stimul, adoarme. Poate dura zile,
săptămâni, poate fi urmată de inversări ale ritmului nictemeral.
Letargia
Hipersomnie continuă, mai profundă; poate fi trezit pentru scurtă vreme
prin excitaţii violente, păstrând un grad de obnubilare şi torpoare
intelectuală. Poate dura ore, zile, luni ani. Funcţiile vitale sunt diminuate
Narcolepsia
- Necesitatea subită de somn, precedată de pierderea tonusului muscular.
Apare în perioade de inactivitate sau postprandiai, dar pacienţii pot adormi şi
în plină activitate. Somnul este superficial, întretăiat de treziri, vise
dezagreabile, reacţii vegetative, transpiraţii, bufeuri.
Comportament verbal şi nonverbal
Lent, greoi, pacientul răspunde cu greutate la întrebări.
Oboseala
Stare de epuizare musculară şi nervoasă, pe care bolnavul o acuză.
Inactivitate
Starea permanentă de somn, pe care o resimte pacientul, diminuează
posibilitatea efectuării unor activităţi fizice.
Intervenţiile asistentei-Pacient cu hipersomnie

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI, AUTONOME Şl DELEGATE

Pacientul să Asistenta medicală:
beneficieze - identifică, prin discuţiile cu pacientul sau familia, cauza
de un număr hipersomniei;
de ore de - identifică cu pacientul metodele de diminuare a factorilor
somn cauzatori
corespunzăto - creează un climat de încredere, încurajează şi linişteşte
r vârstei pacientul pentru a-şi recăpăta echilibrul psihic
- observă şi notează toate schimbările care survin în starea
pacientului
- administrează tratamentul medicamentos
Pacientul să - identifică care sunt activităţile agreate de pacient
fie activ, - elaborează împreună cu pacientul un program de activitate,
cooperant care să corespundă stării pacientului şi posibilităţilor
organismului
- observă somnul, calitatea acestuia, raportul între starea de veghe şi
somn

Disconfort : senzaţie de jenă, de neplăcere fizică şi psihică

Manifestări de dependenţă
- Imposibilitatea pacientului de a se menţine calm şi a se
Iritabilitatea
comporta liniştit şi adecvat situaţiei
Indispoziţie, jenă - Stare de lipsă de voie bună, de mâhnire
Stare de disconfort - Stare neplăcută de incomoditate
Diaforeză Transpiraţie abundentă care determină starea de disconfort
Poziţia incomodă determină contractări musculare
Dureri musculare
prelungite, dureroase pentru pacient

- Intervenţiile asistentei -Pacient cu disconfort

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI, AUTONOME Şl DELEGATE
Pacientul să - discută cu pacientul pentru a identifica cauzele disconfortului
beneficieze - favorizează odihna pacientului, prin suprimarea surselor care-i
de confort pot determina disconfortul şi iritabilitatea
fizic şi psihic - creează senzaţie de bine pacientului, prin discuţiile purtate
- facilitează contactul cu alţi pacienţi, cu membrii familiei
- aplică tehnici de îngrijire curentă, necesare obţinerii stării de
satisfacţie, observă şi notează schimbările

Oboseala: senzaţie penibilă, însoţită de inactivitate, stare de epuizare

nervoasă şi musculară
Manifestări de dependenţă
Faţa - Palidă, exprimă tristeţea
Ochii - încercănaţi, privirea înceţoşată
Pulsul - Rar, lent, slab bătut
Tensiunea rterială - Tendinţa de scădere a valorii normale
Somnul - Somnolenţă diurnă
Aspectul - Palide, transpiraţii reci
tegumentelor
Starea psihică - Plictiseală, apatie
Greutatea corpului - Scăderea acesteia
Astenie - Scăderea forţei
- Intervenţiile asistentei -Pacient cu oboseală
OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI, AUTONOME Şl DELEGATE
Pacientul să - identifică cauza oboselei
fie odihnit cu - ajută pacientul să-şi planifice activităţile cotidiene
tonusul fizic şi - observă dacă perioadele de odihnă corespund
psihic bun în necesităţilor organismului
decurs - stimulează încrederea pacientului în forţele proprii şi
de .......zile cei care-l îngrijesc
- învaţă pacientul cum să execute tehnici de relaxare
- ajută la aplicarea corectă a acestora
- observă şi notează funcţiile vitale şi vegetative,
perioada somn-odihnă, comportamentul pacientului
- administrează medicaţia indicată de medic
- observă efectul acesteia