Faptul ca dormim aproximativ o treime din viata poate parea o pierdere de vreme, dar somnul este o conditie a supravietuirii

totodata el este si o perioada de activitate intensa, plina de evenimente bizare si dramatice.

Definitie

Somnul este o stare fiziologica periodic i reversibil, caracterizat prin suprimarea temporar a contienei, prin abolirea parial a sensibilitii i ncetinirea funciilor vieii organice (ritm respirator, ritm cardiac, relaxare muscular, scderea temperaturii cu aproximativ 0,5 grade C, scderea funciilor secretorii). n timp ce muli dintre noi cred c somnul este o ntindere temporal n care nu se ntmpl nimic, somnul este, de fapt, cel puin din punct de vedere neurologic, o perioad de timp foarte aglomerat.

Scopul somnului

Exista mai multe teorii in aceasta privinta: Teoria adaptiv: Aceast teorie ne spune c somnul mbuntete ansele de supravieuire ale unui animal spre exemplu. Cele care obinuiesc s doarm conform modului lor de via au cele mai mari anse de supravieuire. Speciile nocturne au somnul diferit de vntorii diurni, spre exemplu. Teoria Conservrii Energiei: Animalele ce au un stil de via alert i cu metabolismul rapid dorm mai mult dect cele care ard caloriile mai ncet, astfel conservndu-i energia pentru vntoare. Teoria Restaurrii: Conform acestei teorii, corpul se restaureaz pe parcursul somnului. Cercettorii cunosc faptul c neuro-toxinele sunt neutralizate n timpul somnului i faptul c celulele se divid, esuturile se sintetizeaz i hormonii de cretere sunt eliberai n timpul etapelor de somn cu emisii de unde slabe (sau non-REM). Atleii, spre exemplu, petrec mai mult timp n etapele 3 i 4 (unde slabe) dect alii, iar copiii i tinerii de asemenea. Teoria Programrii-Reprogramrii: Aceast teorie susine c informaia inutil este "tears" i c informaia important este ntiprit ntr-o memorie mai puternic. Copii, care acumuleaz informaie la o rat mult mai mare dect n orice alt etap evolutiv a vieii, dorm cel mai mult. Cu toate acestea, somnul poate s nu fie similar ntipririi informaiilor nvate la coal, spre exemplu.

Ritmurile circadiene
"Ceasul biologic" al fiecrei persoane corespunde n mare aproximaie cu ciclul unei zile, iar de fapt, "circadian" nseamn "aproximativ o zi". Ciclul de veghe i somn este strns legat de temperatura corpului: cu ct temperatura este mai mare, cu att suntem mai activi; de partea cealalt, cu ct temperatura scade, starea de somnolen ncepe s apar. Ritmurile corpului par a se baza pe dou perioade de somn n fiecare zi: una lung pe parcursul nopii i una scurt, la amiaz, cnd muli oameni obinuiesc s doarm sau cel puin s se odihneasc, oprinduse din alerta obinuit celorlalte momente ale zilei. Cercettorii au aflat c atunci cnd oamenii sunt ndeprtai de orice surs a timpului exact (ceasuri, lumina solar etc.), "ceasul" lor intern pare s funcioneze pentru o zi de aproximativ 25 de ore. Dac "ceasul biologic" se desincronizeaz cu cel al societii, ncep s apar probleme legate de somn.

Tipuri comportamentale de somn

Se cunosc dou tipuri comportamentale de somn: somnul lent (faza clasic a somnului) somnul paradoxal

Somnul lent
Somnul lent (somnul cu unde lente sau faza NREM-non-rapid eye movement) este caracterizat electroencefalografic prin unde lente de mare voltaj i sincrone cu frecvena 12-14 cicli pe secund (c/sec). n aceast faz a somnului se produc o serie de modificri funcionale: diminuarea frecvenei micrilor respiratorii cu scderea ventilaiei pulmonare, bradicardie, scderea uoar a presiunii arteriale prin scderea volumului sanguin i vasodilataie periferic, creterea uoar a debitului sanguin cerebral, modificri minime n concentraia principalilor constituieni sanguini, creterea eozinofilelor sanguine i a STH-lui, scderea fluxului sanguin renal, uoar hipotermie, meninerea reflexelor spinale, reducerea tonusului muchilor scheletici etc. n afara modificrii contiinei, n faza de somn lent se produc i importante modificri n activitatea SNC: creterea pragului multor reflexe, posibilitatea apariiei reflexelor patologice, diminuarea uoar a reflexelor osteo-tendinoase,

Somnul paradoxal
Somnul cu unde rapide sau paradoxal (faza REM - rapid eye movement) alterneaz cu perioadele de somn lent. Denumirea respectiv se datoreaz faptului, c n aceast perioad subiectul este foarte agitat, cu micri oculare i cu modificri fiziologice diferite de cele din faza de somn lent i care n ansamblu sugereaz un somn superficial, dei n realitate profunzimea somnului este mai mare. Episoadele de somn rapid apar la om la fiecare 80-120 min, sunt regulate i dureaz 5-30 min, fiind ceva mai scurte n prima parte a nopii, cu tendin de mrire spre diminea. Maturizarea mai precoce a structurilor cerebrale arhaice de care depinde somnul paradoxal (trunchiul cerebral, nucleii cenuii centrali, hipotalamusul, hipocampul i sistemul limbic) explic de ce la sugar faza paradoxal a somnului este predominant, n timp ce la aduli i btrni durata ei scade.

Nevoi individuale
La varsta de trei sau patru ani, cei mai multi copii dorm neintrerupt cel putin 12 ore pe noapte si cei rnai multi dintre ei trag si un pui de somn dupa masa. Un adult norrnal doarme sapte sau opt ore pe noapte. Dar acestea sunt doar niste estimari medii. In realitate exista variatii destul de mari de la o persoana la alta. Unii copii dorm doar cateva ore pe noapte, dar acest lucru pare sa nu le afecteze sanatatea. Altii in schimb au nevoie de mult mai mult somn. Exista adulti care dorm doar doua sau trei ore pe noapte, in timp ce altii au nevoie de zece sau chiar de rnai mult. Majoritatea oamenilor in varsta atipesc in timpul zilei, iar noaptea dorm foarte putin. Cantitatea de somn de care are nevoie un om depinde de mai multi factori, cum ar fi activitatea din timpul zilei, cantitatea de munca si grijile din timpul zilei, si obiceiurile insusite de-a lungul vietii. Important este sa putem rarnane treji si activi de-a lungul zilei, sa ne putem concentra si sa nu dam semne de oboseala pana la ora culcarii. Daca o persoana doarme adanc si fara intreruperi - indiferent de durata somnului - iar dimineata se trezeste odihnita, inseamna ca doarme destul.

Undele creierului
De peste o suta de ani oamenii de stiinta au descoperit ca creierul uman si animal emite continuu semnale electrice slabe. Aceste semnale trec prin milioane de celule nervoase interconectate (neuroni), elementele principale de alcatuire a creierului. Aceste semnale sunt transmise asemeni unui ecou prin oasele craniului si prin muschii capului la epiderma. O serie de electrozi atasati de capul unei persoane preiau aceste semnale si le transmit uni instrument numit electoencefalograf, sau aparat EEG. Acest instrument amplifica semnalele si le afiseaza sub forma unor unde pe un ecran sau pe o hirtie ce inainteaza uniform. Rezultatul obtinut este o electroencefalograma. Aceasta descrie principalele tipuri unde emise de creier. Cand persoana supusa testului este trezita, electoencefalograma prezinta tipuri diferite de unde, in functie de starea in care se afla subiectul: relaxat sau agitat, concentrat sau odihnit, suparat, emotionat. Cand dormim, majoritatea functiilor corpului sunt incetinite. Dar semnalele emise de creier nu inceteaza. Ele se modifica si chiar de mai multe ori in cursul unei nopti.

Adormirea
In momentul in care ne intindem pe pat si intindem ochii, EEGul ar arata o serie de unde de amplitudine constanta. Sunt inregistrate aproximativ zece unde complete in decurs de o secunda ceea ce inseamna ca frecventa lor este de 10Hz (Hertz sau cicluri de secunda). Ele sunt denumite unde alfa. Pe masura ce adormim, undele alfa dispar. Sunt inlocuite de unde mult mai variabile si care coboara pina la o frecventa de 13Hz. Acest somn este caracterizat de unde bioelectrice lente. Acestea sunt ocazional intrerupte de izbucniri scurte de unde mai rapide. In acest moment suntem complet adormiti. Procesele fiziologice sunt incetinite. Respiratia este atenuata si superficiala, inima bate mai incet, iar presiunea singelui este scazuta. Rinichii produc mai putina urina, glandele salivare mai putina saliva, galndele lacrimare mai putine lacrimi, iar celulele peretilor nasului si ai gatului produc cantitati mai reduse de mucus.

Majoritatea muschilor corpului sunt in acest moment relaxati. Hrana este digerata intr-un ritm mult mai lent. Temperatura corpului scade cu aproximativ jumatate de grad celsius, atingind un punct de minimum la mijlocul perioadei de somn (pentru cei mai multi oameni acesta e situat in jur de 3-4 noaptea). O serie de procese se intensifica in tompul somnului. De exemplu: creste productia unor anumitor hormoni (mesagerii chimici ai corpului) in singe. Cicatrizarea unor rani sau taieturi se accelereaza. In ansamblu corpul este ocupat cu intretinerea functiilor vitale si vindecarea anumitor afectiuni.

 Acesta este stadiul dintre starea de trezie si cea de somn. Muschii sunt activi iar ochii se misca usor deschizandu-se si NREM1 inchizandu-se periodic. Incepand cu acest stadiu va deveni mai greu sa-l trezesti pe cel care doarme. Undele alfa din stadiul anterior sunt inlocuite NREM2 de unde theta.

NREM3

Majoritatea stimulilor din jur nu mai provoaca reactii din partea celui adormit .Se trece de la unde theta la unde delta.

REM

REM semnifica miscarea rapida a ochilor (Rapid Eye Movement). In aceasta faza a somnului ochii se misca in toate directiile, ca si cum ar inspecte rapid inprejurimile. Dar pleoapele raman inchise pe tot parcursul somnului. Respiratia si bataile inimii pot deveni mai rapide si iregulate, iar minile, picioarele si fata pot tresari. In acest interval s-ar putea sa vorbim in somn. Undele reprezentate pe electroencefalograma sunt rapide, semanind foarte mult cu cele obtinute atuncii cind incerca sa adormim, dar suntem inca treji. Fiecare faza de somn REM dureaza intre 15-20 minute. Apoi corpul si creierul se relateaza si isi incetinesc activitatea; urmeaza o noua faza de somn profund. Dupa o perioada de 60 pina la 90 de minute, se va instala din nou un somn de tip REM.

Somnul profund
In timpul somnului profund (caracerizat de unde lente), nu ramanem perfecti nemiscati. Fara sa ne dam seama, uneori miscam mina pentru a ideparta un colt de patura care ne deranjeaza sau o musca care ne enerveaza. Totodata ne schimbam si pozitia corpului din sase in sase minute in anumite perioade, iar in decursul unei nopti pina la 40 de ori. Aceste miscari se realizeaza in mod regulat. Ele au grija ca vasele de sange sa nu fie supuse unei presiuni prea mai, iar nervii sa nu fie prea tare presati, ceea ce ar putea da nastere unor probleme. Simturile noastre continuie sa lucreze, trimitand semnale creierului. Majoritatea sunt ignorate, dar in caz de pericol creierul va raspunde. Daca simtim miros de fum sau daca auzim pe cineva plingind, mai mult ca sigur ne vom trezi. Dupa o ora sau doua apar noi schimbari. Undele emise de creier devin mai rapide, semanind din ce in ce mai mult cu cele din perioada de adormire. Anumite functii ale corpului, cum ar fi respiratia sau activitatea cardiaca, se accelereaza usor. Corpul si creerul intra intr-o noua faza a somnului numita REM.

Somn insuficient si problemele de sanatate

Toti avem nevoie de mai mult sau mai putin somn si stim ca lipsa lui creeaza probleme. Insuficienta somnului ii face pe oameni sa se simta obositi, dezorientati si incapabili sa se concentreze. De asemenea provoaca dureri de cap, ameteli, depresii, agresivitate si iritabilitate. In cazul in care lipsa somnului creaza probleme, vorbim despre insomnie.Daca lipsa de somn continua, persoana respectiva devine extrem de vulnerabila la infectii si la contactarea altor boli. De asemenea poate prezenta halucinatii. Cercetatori ai universitatii Warwick si College London au descoperit ca lipsa de somn poate dubla riscul de boli cardiovasculare dar si ca prea mult somn poate fi asociat cu dublarea riscului de a muri dar nu de boli cardiovasculare. Somnul insuficient s-a dovedit a fi un factor de risc pentru cresterea in greutate, hipertensiune, si diabet de tip 2Ideal ar fi sa dormim 7ore pe noapte. Tulburarile de somn sunt asociate in general cu depresia, alcoolismul si tulburarea bipolara.

Un studiu realizat de cercetatorii britanici a dovedit ca oamenii care nu respecta orele de somn isi scurteaza, de fapt, viata. Studiul, la care si-au dat concursul 6500 de oameni, a stabilit ca femeile care dorm mai putin de cinci ore pe zi sufera de doua ori mai des de tensiune, comparativ cu barbatii. Nesomnul figureaza printre cauzele majore ale afectiunilor cardiace. Ancheta a evidentiat faptul ca unul din trei persoane doarme mai putin de 5 ore din 24 si ca jumatate din populatia lumii sub 7 ore. Un studiu anterior aratase ca lipsa de somn afecteaza in mod negativ performantele sexuale ale omului. Concret, se vorbea despre o scadere a "poftei de a face dragoste cu partenerul de viata", dar si despre o diminuare considerabila a "placerii". Mai exact a intensitatii placerii resimtite in momentul culminant al actului sexual. Mai mult, absenta somnului contribuie la declansarea diabetului si conduce la obezitate.

Lipsa cronica de somn duce la aparitia maladiilor cardiace si la cresterea riscului de deces, potrivit cercetatorilor de la Universitatea de medicina din Pennsylvania, SUA. Studiul demonstreaza deficitul de somn acumulat doar pe parcursul a cinci nopti poate contribui la cresterea nivelului de stres exercitat asupra inimii. Dupa cinci nopti, pe parcursul carora subiectii au dormit doar cate patru ore, electrocardiograma a demonstrat ca toti voluntarii aveau pulsul marit si aritmii, tulburari asociate si cu hipertensiunea arteriala.

Somnul de dupa-amiaza contribuie la scaderea riscurilor de deces provocat de boli cardiace, in special in cazul barbatilor tineri care lucreaza, este concluzia unui studiu realizat de o echipa de cercetatori din Grecia. La studiu, desfasurat pe perioada a sase ani, au luat parte 23.681 de barbati si femei cu varste cuprinse intre 20 si 86 de ani, care nu sufereau de boli cardiace sau alte maladii cronice. Persoanele care trag cate un pui de somn la pranz, indiferent de frecventa sau durata, prezinta cu 34% mai putine riscuri de a deceda din cauza unei maladii cardiace fata de cei care nu fac acest lucru. Studiul a mai scos la iveala faptul ca o siesta la pranz de 30 de minute, de trei ori pe saptamana, reduce cu 37% riscurile de deces provocat de o boala cardiaca.

Privarea de somn,pericol de moarte

Bnuielile potrivit crora somnul ar fi la fel de vital ca i hrana au fost confirmate n anii 80. n urma unui experiment de laborator, s-a dovedit c oarecii mor dup 17 zile dac sunt privai de somn. Efectul s-a dovedit la fel de letal i asupra fiinelor umane, cnd sau fcut experimente pe condamnaii la moarte. Somnul nseamn mult mai mult dect absena micrii corpului i nchiderea ochilor. n timpul somnului au loc schimbri profunde n cortex, partea creierului care controleaz funciile importante ale organismului, cum ar fi intelectul, imaginaia, responsabilitatea social, dragostea. ntregul organism se relaxeaz n timpul somnului, nu ns i creierul, care rmne activ i controleaz funciile vitale ale organismului, cum ar fi respiraia. Unii specialiti au comparat acest proces cu screensaver-ul unui computer. Cnd dormim, organismul trece prin dou stadii, REM i non- REM, reluate n cicluri de 90 de minute. Chiar i atunci cnd suntem n faza de somn profund (non-REM), mintea noastr nc mai poate procesa informaii. Se pare c n aceast faz apar visele.

Dereglari ale somnului

Perturbrile somnului sunt frecvent ntlnite. O privare de somn sau o dereglare a ritmului circadian poate s duc la o deteriorare important a activitii zilnice. O serie de modificri intrinseci sau extrinseci (mediu, medicamente sau afeciuni) pot conduce la apariia unor tulburri de somn sau de ritm circadian. Efectele lipsei de somn: fizic nseamn o suprasolicitare a sistemelor de adaptare la starea de veghe, o cretere a nevoilor energetice pentru a putea susine activitatea fizic i intelectual. Cele mai implicate sunt aparatul cardio-vascular (inim i vasele de snge), aparatul digestiv i sistemul neuroendocrin. Consecinele sunt favorizarea apariiei precoce, la indivizii predispui, a hipetensiunii arteriale i a bolilor cardiace.

Insomnia

Insomnia este o tulburare a naturii i duratei somnului. Insomnia este subdivizat n dificultile de adormire (insomnie de adormire), treziri frecvente i prelungite (insomnie de meninere a somnului), sau dorina de a adormi n continuare n ciuda unui somn cu o durat adecvat (somn non reparator)

Tipurile de insomnii:
Insomnia de scurt durat apare pe parcursul a

cteva zile pn la trei sptmni. Insomnia de lung durat sau cronic dureaz luni i ani i prezint reflexul obinuit al unei situaii psihiatrice sau medicale cronice, utilizrii unor medicamente sau o tulburare de somn primar.

Insomnia psihofiziologic este o tulburare de

comportament n care subiectul e preocupat de faptul c nu poate adormi n timpul nopii. n acest caz, tulburarea de somn este declanat de un eveniment afectiv generator de stress. Aceti pacieni adorm mai uor la ore neobinuite sau atunci cnd se afl n afara locului lor obinuit

 Insomnia extrinsec (tranzitorie, situaional) poate surveni dip o schimbare de mediu

inainte sau dup un eveniment vital important, o boal, un accident profesional, un examen etc. Se manifest prin creterea perioadei de adormire, treziri repetate sau trezire matinal precoce. Insomnie de altitudine se ntlnete n condiii de hipobarie i se manifest prin treziri frecvente dup adormire, durata somnului fiind pstrat Insomniile viscerale. Dup cauzele cele mai frecvente ele pot fi digestive (n sindroame dispeptice sau dureroase - ulcer, crize gastrice, constipaii), cardiace (prin dispnee de decubit n insuficienele cardiovasculare, crize de angor sau de astm cardiac), pulmonare (astmul bronic), urinare (nefrite cronice, nicturie, adenoame de prostat cu polakiurie). Insomnii organice cerebrale din arteriopatii, tumori, debutul unor meningite, sifilisul nervos, coreea acut grav. Insomnii endocrine- boala Basedow, discrinii cu hipersimpaticotonie. Insomnii nevrotice: constituie varietatea etiologic cea mai frecvent. n acest grup se ncadreaz o mare parte a aa-ziselor insomnii eseniale. Sunt determinate ndeosebi de nevrozele obsesionale, obsesivo-fobice, anxioase i depresive. Insomnii psihotice. Se manifest n deosebi n cadrul psihozelor acute de tip maniacal, delirant sau confuzional. Electroencefalografic se remarc importante fenomene de dezorganizare a somnului. O insomnie n aceste cazuri poate preceda o apropiat reacutizare a simptomatologiei. Insomnii n cursul toxicomaniilor (prin droguri psihotrope, ncetarea administrrii de hipnotice etc). Insomnii prin intoxicaii medicamentoase cu digital, salicilai, efedrin. - Insomnii prin consum exagerat de cafea i ceai

Hipersomniile

Hipersomnia reprezint un exces de somn, care difer de cel normal prin durat, profunzimea i bruscheea apariiei. Hipersomnia trebuie difereniat de starea comatoas prin caracterul reversibil al somnului. Dualitii formelor de somn i corespunde i o dualitate a hipersomniilor, unele corespunznd fazei de somn lent, iar altele fazei de somn rapid.

Narcolepsia

Narcolepsia este definit ca un sindrom de origine necunoscut, caracterizat prin anomalii ale somnului, incluznd somnolena diurn exagerat, somn nocturn patologic i manifestri anormale ale somnului REM; ultimele apar sub forma instalrii brute a somnului REM i a corelatului proceselor inhibitorii caracteristice, cataplexia i paraliziile de somn; somnolena diurn, cataplexia i, mai rar, paraliziile de somn i halucinaiile hipnagogice sunt simptomele majore ale bolii.

Igiena somnului
Msurile privind igiena somnului sunt extrem de importante i la ndemna tuturor, pacienii trebuind s respecte anumite reguli - stabilirea unei rutine a trezirii (trezire la aceeai or), - evitarea unui somn excesiv sau a somnului n timpul zilei, - diminuarea timpului petrecut n pat fr a dormi, - expunerea la lumin stralucitoare, - respectarea unui program strict pentru mese ( evitarea meselor nainte de culcare), - ntreruperea consumului de stimulente asupra SNC (alcool, cafea, nicotin, medicamente stimulante), - ndeprtarea situaiilor stresante nainte de culcare (discuii n contradictoriu cu familia sau prietenii)

Recomandri privind obiceiuri pozitive pentru somn

Meninerea unul program regulat pentru adormire i trezire: acest lucru ajut att procesul ct i resincronizarea ritmului biologic diurn, asigurnd c timpul de cnd s-a dormit a fost suficient pentru a maximiza procesul de refacere a organismului; Efectuarea de exerciii fizice pe parcursul zilei (dar nu seara). Activitatea fizic ajut la resincronizarea ceasului biologic, iar efectuarea n lumin natural crete eficiena. Spre deosebire de aceast situaie, atunci cnd efortul fizic se efectueaz seara, are rol de a crete vigilena. Expunerea la lumina natural de diminea: lumina dimineii are rolul cel mai puternicn reglarea ritmurilor circadiene; Scderea sau eliminarea complet a somnului de dupamiaz: acesta previne apariia nevoii de somn; Evitarea stimulanilor de tip alcool, igar, cafea dupamiaza sau seara trziu: cresc vigilena i scad nevoia de somn; Stabilirea unei rutine pentru perioada de dinainte de culcare, care s minimalizeze vigilena; Evitarea privitului la ceas pe perioada nopii; Evitarea ederii n pat n afara perioadei n care se doarme

De ce cascam?

Cscm atunci cnd suntem plictisii, obosii, ne e somn, abia ne-am trezit ori suntem ntr-o ncpere neaerisit, cu puin oxigen. De ce cscm? Mult vreme s-a crezut c, n fapt, cscatul ar fi un act reflex ce ar avea scopul de a asigura mai mult oxigen organismului, dat fiind c o cantitate mai mare de oxigen mrete viteza de circulaie a sngelui, ntrete muchii i - dac suntem pe pragul s adormim la edin - ne mai ine n stare de veghe pentru o vreme. Sunt ns dovezi c nu este aa, cscatul nu asigur o cantitate mai mare de oxigen n snge ci dimpotriv .

Exist ns i alt opinii privind rolul cscatului. Una dintre ele, cu larg acceptare, este aceea c a csca este un mod de a controla temperatura creierului. Creierul arde o treime din caloriile organismului i, n consecin, produce cldur care trebuie eliminat cumva, cci, asemenea unui calculator, creierul funcioneaz mai bine la temperaturi mai mici. Cscnd, cretem fluxul de snge din creier i astfel se produce rcirea.

Exist ns i alt opinii privind rolul cscatului. Una dintre ele, cu larg acceptare, este aceea c a csca este un mod de a controla temperatura creierului. Creierul arde o treime din caloriile organismului i, n consecin, produce cldur care trebuie eliminat cumva, cci, asemenea unui calculator, creierul funcioneaz mai bine la temperaturi mai mici. Cscnd, cretem fluxul de snge din creier i astfel se produce rcirea.

Cscatul nu se ntlnete numai la oameni, ci i la animale. n schimb contagiunea cscatului este un lucru destul de rar n lumea animal, fiind cunoscut c doar omul i cimpanzeul reacioneaz prin cscat la cscatul unui semen. Sunt unii cercettori care susin c rolul contagiunii era acela de a aduce pe cei prezeni la un loc ntr-un anume moment la aceeai stare fizic i psihic, un fel de element reglator al comunitii. mpotriva opiniei comune, cscatul nu este un semn al dorinei de somn; n fapt, producndu-se rcirea creierului se asigur eficiena funcionrii acestuia, deci organismul nu se pregtete pentru odihn. Dei se cunosc foarte bine mecanismele cscatului - ce se ntmpl exact n organism atunci cnd cscm - o explicaie acceptat de majoritatea covritoare a specialitilor nu exist nc

Visele

Continutul si scopul viselor nu sunt pe deplin intelese desi au fost o tema de speculatie stiintifica, ca si un subiect de interes filosofic si religios de-a lungul istoriei.

Unde se nasc visele?

Care este rolul viselor este o ntrebare rmas nc fr rspuns. n timpurile strvechi, deciziile importante erau luate pe baza viselor n timp ce textele biblice fac referire la viziunile divine din timpul somnului. nelepii greci s-au apropiat cel mai mult de adevr i au intuit c visele sunt doar o alt funcie a organismului nostru, una extrem de important. Din punct de vedere fiziologic, visele se nasc n cortex. Cnd visele apar, respiraia devine alert, inima bate mai tare i ochii se mic sub pleoape. Dei nu a fost nc identificat rolul precis al viselor, se pare c acest proces ne afecteaz personalitatea, memoria, sentimentele, modul de a gndi i cam tot ceea ce are de a face cu natura uman

Definitie
Visele sunt o succesiune de imagini, idei, emotii si senzatii care se desfasoara involuntar in minte in timpul anumitor stadii ale somnului. Se crede ca toti oamenii viseaza in fiecare noapte, mai ales in timpul fazei de somn (REM).Daca ne amintim ce am visat depinde foartemult de momentul trezirii. Voluntarii treziti in mijlocul fazei REM isi amintesc visele foarte amanuntit si le pot descrie cu multa claritate..Daca sunt trezite dupa aproximativ cinci minute de la terminarea fazei REM, isi amintesc doar partial visele si relatarea este confuza: in cazul in care sunt treziti la zece minute dupa incetarea fazei REM, majoritatea voluntarilor nu isi mai aduc aminte visele deloc.Din aceasta cauza ne amintim cu predilectie visele avute dimineta devreme, inainte de trezire, cand creierul trece printr-o perioada prelungita de somn REM si probabilitatea sa visam este foarte mare.

Caracteristicile viselor
De cele mai multe ori visele sunt predominant vizuale, rareori implicand senzatii ca mirosul, gustul, auzul. De cele mai multe ori visele sunt alb-negru si nu colorate. Anumite teme revin mereu in visele noastre de exemplu zborul, caderea, senzatia de incoltire, intalnirea unor persoane cunoscute In locuri total straine sau intalnirea unor persoane straine In locuri farniliare. Ne putem visa Intr-o situatie fara iesire: incercam sa fugim si nic imacar nu ne urnim din loc, sau suntem in timpul unui exarnen pentru care nu am Invatat nimic. De-a lungul secolelor oamenii au incercat sa afle daca ceea ce visam are vreo sernnificatie. S-au oferit numeroase explicatii cu privire la vise. Una dintre ele a fost versiunea mistica care sustine ca in timpul somnului mintea poate calatori in alte timpuri, in alte locuri sau in "alte dimensiuni". Unii oameni au vise profetice. Cu toate progresele realizate,aceste presupuneri nu pot fi confirmate.

Interpretarea viselor
Oamenii de stiinta, in special psihologii, au emis o sefie de explicatii cu privire la motivul pentru care visam si semnificatia viselor. Una dintre explicatii sustine ca ele sunt legate de evenimente importante petrecute in ultimele doua zile. In timpul sornnului, mintea aflata instare de inconstienta revede aceste evenimente. Ea incearca sa exprime ganduri si dorinte pe care le reprimam atunci cand e treaza. Psihiatrul Sigmund Freud a fost printre primii oameni de stiinta care sau interesat in mod sefios de vise; el a abordat aceasta problema in cartea sa Interpretarea viselor (1900).El a sustinut ca visele sunt simboluri ale dorintelor si ideilor pe care le reprimam atunci cand suntem treji. Majoritatea acestor impulsuri,sustinea Freud, sunt de natura sexuala. O alta explicatie a viselor a fost indepartarea tensiunii si a dezordinii din creier, permitandu-i acestuia sa sorteze si sa stocheze informatiile importante adunate in timpul zilei. De-a lungul zilei creierul primeste atat de multe informatii, incat are nevoie de timp si liniste pentru a le sorta si a decide care dintre ele trebuie pastrate in memorie. In pofida tuturor cercetarilor si experimentelor,exista relativ putine informatii cu privire la modul in care este controlat sornnul si care este utilitatea sa.

Modul in care dorm animalele este in stransa legatura cu nevoile lor de supravjetuire. Zebra si antilopa gnu, care sunt adeseori atacate de lei, dorm foarte putin. Gorilele, la fel ca oamenjj, sunt expuse intr-o mai mica masura pericolului de a fi atacate. Ele isi gasesc in fiecare noapte un culcus ferit si confortabil,departe de activitate si de zgomote. S-ar parea ca exista doua mecanisme prin intermediul carora este controlat somnul.Mecanjsmele care declanseaza senzatia desomn au la baza anurnite substante chimice prezente in corp. Cand corpul este treaz si activ , aceste substante chimice se acumuleaza, facand persoana sa se simta djn ce in ce mai obosita. Njvelul multor hormoni prezinta variatii importante in decursul unei zile.Substantele chimice responsabjle de inducerea somnului sunt serotonina si noradrenalina. Serotonina este in principal localizata intr-un grup de celule nervoase denumite nuclei bazali, in partea inferioara a creierului, in trunchiul cerebral. Noradrenalina este concentrata tot in trunchiul cerebral, in puntea lui Varolio. Se crede ca puntea luj Varolio transmite mesaje de stimulare spre cortex, elementul "gandirii" din creier, creand activitatea mintii din timpul somnului REM. In acelasi timp trimite mesaje inhibitoare la muschi, astfel incit pesoana sa nu faca efectiv micarile visate.

Curiozitati despre somn

1. Recordul pentru cea mai lunga perioada de timp petrecuta fara somn este de 11 zile si ii apartine americanului Randy Gardner, inca din 1964. Alte surse sustin ca acest record a fost depasit in 1977 de Maureen Weston care a stat treaza 18 zile si peste 17 ore. De atunci, mass-media a mai relatat cazurile altor persoane care au sustinut ca nu au mai dormit de cel putin doua decenii.

2. Spaniolii petrec in medie dormind cu 40 de minute (pe noapte) mai putin decat europenii. Coincidenta sau nu, se pare ca Spania este tara cu cele mai multe accidente la locul de munca din Uniunea Europeana si cu un nivel al productivitatii muncii foarte scazut.

3. Parerea conform careia un somnambul nu trebuie trezit este doar un mit. Avand in vedere pericolele la care este expus suindu-se pe acoperisuri, poate fi mai periculos sa nu il trezesti decat sa il trezesti.

4. Este imposibil sa stii daca cineva este cu adevarat treaz, fara o atenta supraveghere medicala. Si asta deoarece oamenii pot trage un pui de somn chiar si cu ochii deschisi. 5. Un studiu efectuat pe o durata de 6 ani la care au participat aproximativ un milion de adulti a demonstrat ca rata decesului este mai ridicata la cei care dorm 6-7 ore comparativ cu cei care dorm 8.

6. Visele din timpul somnului REM sunt mai ciudate, iar cele petrecute in somnul non-REM sunt mai apropiate de realitate, fara prea multa imaginatie (spre exemplu visezi ca intarzii la serviciu sau ca ai uitat undeva telefonul mobil). 7. Anumite miscari ale ochilor din timpul somnului REM pot fi similare celor care apar atunci cand vizionezi un film. 8. Elefantii stau in picioare atunci cand intra in starea de somn non-REM, dar pentru somnul REM se intind.