04.02.

2011 Scriitorii romani si narcoticele (6)Avang…

P RI MA P A GI N A N U MA RU L C U RE N T A RHI V A I N TE RV I U D O SA R E XTE RN E D E Z B A TE RE D E SP RE NOI

C U L I TER A CI TITI P R I MA P A GI N A "22" F OR MA T P DF

MA I MU LT !
IUN 2008 Edi tia Scrisa
In cepa n d cu 15 i a n u a r i e,
r ev ist a "22" si Editura Litera
04
Scriitorii romani si narcoticele (6) Ca u t a
ofer a cit it or i l or ca r e se
a bon ea za la r eda ct i e ca t e u n
Avangardistii
A n dr ei Oist ea n u A r t a Spor t
v olu m gr a t u it .

C A TE GOR II T

zara la Zürich : “Apa Diav olului ploua pe ratiunea m ea”

Editorial

Politica
Pentru poetii si artistii av angardisti, creativ itatea, imaginatia poetica,
Actualitate libertatea spirituala, calatoriile onirice erau mecanisme mentale care se
cereau nu doar incurajate si “biciuite”, dar si ex plorate. Oniromani prin
Perspective definitie, ei nu au fost straini de metodele artificiale de prov ocare a “libertatii
totale a spiritului” (formula lui André Breton, Manifestul suprarealist, 1 924).
Economic
In episodul trecut, am scris despre relatia lui Ion V inea cu narcoticele,
Cultura inceputa probabil in 1 924 sub influenta lui Ion Barbu - concitadinul sau din
Giurgiu. In 1 91 5, el se despartise de prietenul sau Tristan Tzara, plecat la
Media
studii la Zürich. In epoca “insurectiei de la Zürich”, ex perientele anarhice
practicate de artistii radicali si atmosfera agitata a happening-urilor dadaiste
se potriv eau cum nu se poate mai bine cu excitantele si stupefiantele care se
gaseau la liber prin marile orase europene. “Noi afirmam V ITALITATEA
fiecarei clipe, antifilosofia acrobatiilor spontane”, clama Tristan Tzara intr-
un manifest (Proclamatie fara pretentii, Zürich, 1 91 9). Orasul Zürich era pe
S ON DA J atunci (si a ramas pana astazi) una dintre capitalele europene ale drogurilor.
In epoca primului razboi mondial, era “unul dintre locurile de unde radia
A lia n ta din t r e PNL si PSD v a suv eranitatea cocainei”, spunea Ernst Jünger1 . Or, in ceea ce priv este
fi fa v or a bila PDL
consumul de cocaina in acei ani, Jünger era un connaisseur, deci poate fi
DA crezut pe cuv ant.
NU
In Memoriile sale, Richard Huelsenbeck descrie Cabaret V oltaire ca pe un
V otea za Rasu' plansu'
spatiu inv aluit in “nori grosi de fum” si cu “un miros de cenusa caustica”. La
randul sau, in 1 91 6, Hugo Ball scrie in jurnalul sau despre un sentiment de Surse. De ce nu a facut Sorin Ovidiu
“ex taz indefinit” care ii lega pe participantii la seratele de la Cabaret V oltaire. Vintu RMN?
Vis a vis.ro “Se pare ca betia nu era intotdeauna datorata alcoolului”, scrie Leah Sorin Ovidiu Vintu nu s-a dus la DNA pentru
a fi audiat in dosarul Resita deoarece
de Dan Perjovs chi Dickerman, una dintre organizatoarele recentei ex pozitii Dada (Paris,
Washington, New Y ork, 2005-2006)2. Pleacă Marius Oprea din PNL?
Exercitiu de sinucidere colectiva
In 2006, Marius Oprea, lovit de un acces
Nu ne curatam niciunul trotuarul de
In 1 91 9, Breton ii scria lui Tristan Tzara, la Zürich, despre “degradarea” prin de radicalism part-time, se declara
gheata si pe urma cadem cu totii pe jos
intox icare cu narcotice a lui Alfred Jarry , pe care Tzara il considera a fi
“precursorul dadaismului”. In acelasi an, Marcel Iancu se intalnea la Paris cu
Breton si Aragon si-l descria pe Tzara ca pe “un fel de mare preot” care Kompromat
eGlob
organizeaza la Zürich “nopti de dezmat in fum de opiu”3. Iancu era atunci
de Oc tavian Manea Oana Vantu
suparat pe Tzara si poate ca v oia sa-l discrediteze in fata gruparii pariziene,
"Discutam in aceasta seara si despre o
Anger management dar informatia lui este plauzibila. Catev a aluzii la narcotice apar in tex tele lui lovitura data economiei nationale
„Istoria conflictelor internaţionale este una Tzara, cum este acest fragment de poem (Calendar, 1 91 8) despre un
a forţelor tectonice Unitate in cuget, gandire si
“medicament astral”: “flacon cu aripi de ceara rosie in floare / calendarul
nesimtire
meu salta medicament / astral de inutila ameliorare / se dizolv a la
Intalnirea dintre premierul Emil Boc si
B LOGU R I lumanarea aprinsa / a nerv ului meu capital” (Dada, nr. 3, Zürich, decembrie cancelarul Angela Merkel, urmata de
R E V I S TA 22 1 91 8). Unii dintre dadaistii de la Cabaret V oltaire isi administrau intr-adev ar

revista22.ro/scriitorii-romani-si-narcoti… 1/6
04.02.2011
Con t r a Ma n i pu la r e
Cu m poa t e c on tr ola V a n t u
sten og r a m ele w ik i leg a t e de
Rom a n ia
Ra zv a n Br a il ea n u
Blu e
Blog de pol it i ca ext er n a
Con tr a in su r g en ta c a pr oblem a de
g u v er n a r e
Şi t ot u şi e a dev ă r a t !
Ofer te deosebit e, pa ca leli
ex t r a or din a r e
B LOGU R I
Liv iu Ba bes
Mon ica Ma cov ei
Gen er a t ion Y
Blog de cr iza
A dev ă r şi liber ta t e
Cr ist ia n Pa tr a scon iu
Cr ist ia n Teodor esc u
Codr u t Con st a n t in esc u
Cr ist ia n Pr eda
V a sile Da n cu
V la dim ir T ism a n ea n u
In lin ie dr ea pt a
Blog de politici pu blice (SA R)
S ITE - U R I
R E COMA N DA TE
A n u n t u r i im obi l ia r e de m ica
pu blic ita t e: ga r son i er e de
v a n za r e, a pa r t a m en t e si ca se.
Ca m er e su pr a v egh er e
A n u n t u r i gr a t u i t e
Bon u s Pa r i u r i Spor t i v e - Pa r iu r i
Spor tiv e on lin e din Rom a n ia
A n u n t u r i de m ica pu blicita t e pt r .
or a su l ta u
Ofer t e Li t or a l
In ch ir i er i a u t o
Ca sa Pa r i u r i lor ofer a cele m a i
bu n e pa r i u r i spor t i v e
Oper a r ea si t r a t a r ea v a r icel or la
clin ica specia liza t a
T r a t a m en t h em or oizi la clin ica
pr octolog ica
Im pla n t den t a r , clin ic a
stom a t olog ica r om a n o-fr a n ceza
Spor t Ca r s
A gen t ie de t u r i sm - seju r u r i,
v a ca n te, cir cu ite si c a za r e
in div idu a la in t oa t a lu m ea
Im obil ia r e - a pa r t a m en te ca se si
t er en u r i
Sa h On l in e
A pa r t a m en t e de v a n za r e in
Bu cu r est i
A n v el ope - de sezon la pr et u r i
pr om ot ion a le
revista22.ro/scriitorii-romani-si-narcoti…
Scriitorii romani si narcoticele (6)Avang…
morfina, cocaina si alte droguri, ca de ex emplu Emmy Hennings (sotia lui
N U MA R U L
Hugo Ball), Walter Serner s.a.4
CU R E N T
T ristan T zara in Germ ania
In august-septembrie 1 922, plecand de la Paris, Tristan Tzara si alsacianul
Hans Arp au facut o calatorie in Germania, la Berlin, dar si la Düseldorf (unde
au participat la Congresul constructiv ist), Weimar si Jena. Tzara si A rp au
fost ex trem de placut impresionati de libertinajul practicat de tinerii nemti,
mai ales la Berlin. S-au simtit minunat, sav urand din plin “atmosfera de
libertate ce domneste la Berlin”, scrie Franµois Buot, biograful lui Tzara.
Incepand din februarie 1 91 8, epidemia dada se declansase din plin printre
poetii si artistii germani. Microbul fusese adus de la Zürich de Richard
Huelsunbeck. Dadaistii germani i-au primit cu entuziasm pe Tzara si Arp in
1 922. Hans Richter asociaza atmosfera din Clubul Dada de la Berlin cu starea
de “amok” - termen malaezian care se refera la halucinatiile prov ocate de
abuzul de opiu5.
Sper a n Ń e, n u i lu zii . V EHMED:
“Eferv escenta [artistica] era reala - comenteaza Franµois Buot. La Berlin t el ev i zi u n i şi zia r e oper a t e de
st u den Ń i pen t r u st u den Ń i
functionau toate grupurile si se gaseau toate rev istele. Chiar si in materie de
Rodica Pa l a de
sex , era un oras modern. […] Toleranta era la ea acasa. Nici urma de
Ce poa t e spu n e u n ju r n a list cu
puritanismul rusinat care domnea inca la Paris. Germania parea sa fie un ex per ien Ń ă
paradis fara urma de cenzura, iar tinerii nemti intalniti de Tzara si Arp av eau
V EHMED – la î n cepu t de dr u m
un comportament extraordinar de liber. Baruri, bordeluri, localuri de
Rodica Pa l a de
noapte - Tzara v oia sa v ada tot”6.
1 7 n oiem br ie 2 01 0 : o dim in ea Ńă
bla jin ă
Intr-adev ar, “Germania parea sa fie un paradis”, inclusiv al drogurilor. In
acea toamna a anului 1 922, Tzara ar fi putut - din intamplare sau nu - sa se
intalneasca la Berlin cu Ion Barbu. In corespondenta din acea perioada
O P IN II &
COME N TA R I I
(septembrie-octombrie 1 922) dintre Tudor V ianu si Ion Barbu, acesta din
urma asociaza constant Berlinul cu cocaina, ieftina si usor de procurat. Nor m a l a boci t şi
ca t a st r ofism u l i n du s
Codr u t Con st a n t i n escu
Su n t em o n a Ńie pr ă pă stioa să .
T ristan T zara in Franta
Pr i v il egiu l pr i n cipi il or
Cosm i n A l exa n dr u
A cu m câ Ń iv a a n i, la o bu r să în
La inceputul anilor ‘20, in unele ziare franceze se scria ca Tzara & Co foloseau A m er ica , a m
halucinogene. In perioada 1 920-1 924 Tristan Tzara si Jean Cocteau erau
Oper a Ń ia a r eu şi t , pa cien t u l a
nedespartiti in boema artistica pariziana. Prietenii lor isi v or aminti mai
m urit
tarziu despre cei doi poeti ca “beau mult pe atunci si din cand in cand fumau Da n Su ci u
opiu, drogul la moda”. Si pictorita suedeza Greta Knutson isi v a aduce aminte De ce se m ir ă FMI că n u a v em
de atmosfera boema intretinuta de grupul de av angardisti in Parisul anului cr eşt er e
1 924, cand l-a cunoscut pe Tzara, v iitorul ei sot: “cafenelele afumate, cu
(Re)i n t a l n i r e cu A n dr ei Ser ba n
licorile lor v rajite si muzica lor indracita”7 .
V a len t in Du m i t r escu
Du m in ica , 3 0 ia n u a r e, or a 1 1 , Sa la
Se cunosc abuzurile de opiu ale lui Cocteau. Peste doar cativ a ani, in
A t elier a Tea tr u lu i
decembrie 1 928, Cocteau v a trav ersa o ex perienta de dezintox icare extrem
de dureroasa. Prov ocata de “un remediu [= opiul] care a dev enit un despot”,
A R TI COLE DU P A
cum scria Cocteau insusi, “suferinta au ralenti” de care a av ut parte poetul s- A U TOR :
a dov edit a fi fertila din punct de v edere artistic (v ezi Opium. Jurnalul unei
dezintox icari, 1 930). “Nu pledez. Nu judec, scria Cocteau. Depun doar dov ezi A n dr ei Cor n ea
incriminatorii si dezincriminatorii la dosarul procesului opiumului.”
A n dr ei Oistea n u
Dar opiul este un narcotic halucinogen, care indeamna la imobilism si
Rodica Pa la de
rev erie. Trupul doarme, in timp ce mintea zboara. V iv acitatea excesiv a si
insomniile tipice dadaistilor rimau mai degraba cu alte genuri de droguri,
A r m a n d G osu
stimulente si euforizante, de tip cocaina. In numarul din 25 ianuarie 1 920 al
publicatiei pariziene L’A ction Franµaise se sustinea ca dadaistii ar fi “mari A n dr eea Por a
consumatori de cocaina”. In alte rev iste nu dadaistii, ci dadaismul insusi era
asociat cu cocaina: “Dadaismul si cocaina sunt produse tox ice ale ultimului Ma g da Ca r n eci
razboi, iar primul [= dadaismul] nu este cel mai putin v atamator” (L’Ami du
A lex a n dr u La zescu
peuple, 4 iunie 1 931 ). Tex tele au aparut in publicatii foarte “de dreapta”,
care av eau toate motiv ele sa-i antipatizeze pe av angardisti, care erau foarte Dr a g os Pa u l A lig ica
“de stanga”. Dar chiar si unele ziare franceze de stanga din anii ’30, ca si
Congresul scriitorilor din URSS (1 934), catalogau arta dadaista si A n dr eea Pa u l (V a ss)
suprarealista ca fiind decadenta si pornografica8.
Codr u t Con st a n tin escu
2/6
04.02.2011
Ca dou r i
Piscin e - con str u c tii piscin e si
m a g a zin in t r etin er e piscin e
In ca r ca t or ba t er i i l a pt op -
A c cesor ii la pt op
Ca bi n et st om a t ol ogi c
T i m i soa r a - im pla n tu r i den t a r e,
en dodon t ie, estetica den ta r a
Opt i m i za r e si t e web solu tii
pr ofesion a le de opt im iza r e pen t r u
m otoa r e de ca u ta r e.
revista22.ro/scriitorii-romani-si-narcoti…
Scriitorii romani si narcoticele (6)Avang…
Flor in T u r ca n u
T ristan T zara in Rom ania Filon Mor a r
G a br iela A da m est ea n u
In 1 947 , si Petre Pandrea il asocia pe Tristan Tzara (si dadaismul) cu Lidia Moise
narcomania, dar nu atat la propriu, cat la figurat. Tzara era - prin
Ilie Ser ba n esc u
“conv ersiuni recente” la marx ism, cum se ex prima Pandrea - un fel de
traficant cu “opiul intelectualilor” (ca sa folosesc o sintagma forjata ulterior
Ioa n St a n om ir
de Ray mond Aron). Dupa ce a facut catev a calatorii in Spania (1 936-1 937 ),
pentru a se solidariza cu luptatorii anti-Franco, dupa ce a colaborat ca Ioa n a Moldov a n
maquisard cu rezistenta din sudul Frantei, dupa ce a dev enit militant
La u r en t iu Br a ta n
comunist, Tzara a v izitat Romania (Bucuresti, Cluj, Moinesti) si a tinut catev a
conferinte in noiembrie 1 946. Textul prelegerii Suprarealismul si epoca de Nicola e Filipescu
dupa razboi a fost publicat de Sasa Pana in rev ista Orizont (nr. 3, februarie
1 947 ). Ra lu ca A lex a n dr esc u
Catev a luni mai tarziu, Petre Pandrea il numea pe Tzara un “furnizor balcanic Rodica Cu lcer
pentru cadane interlope, cu narcotice si cu un soi de literatura de scandal”,
Ser en ela G h it ea n u
un “semicolonial de-al nostru, semidoct si semicomercial, branza buna, ca
inteligenta, in burduf de caine al raului caracter, care traficheaza cu cocaina Sm a r a n da V u lt u r
literara, ieri ca dadaism, azi ca «Rezistenta franceza» si sov ietism literar,
maine ca dandy sm anglo-saxon” etc.9 Paul Cernat a detectat in tex tul lui T a n ia Ra du
Pandrea “abia disimulate stereotipuri xenofobe, reperabile in cazul mai
V a len tin Du m itr esc u
tuturor adv ersarilor autohtoni ai lui Tzara”1 0. In octombrie 1 956, dupa
exact un deceniu, Tzara a incercat sa rev ina in Romania, cu gandul sa refaca V la dim ir T ism a n ea n u
traseul Paris-Budapesta-Belgrad-Bucuresti. Pe drum insa l-a prins rev olutia
anticomunista de la Budapesta si a rev enit la Paris, lecuit atat de Europa
rasariteana, cat si de comunism.
“Cetitor, deparaziteaza-ti creierul!”
Nu e de mirare faptul ca si in textele av angardistilor din Romania se fac
adesea referiri la agenti halucinogeni. Ciuperca psihedelica Amanita
muscaria, de pilda, este ev ocata in Manifest-ul publicat de Sasa Pana in 1 928,
in rev ista unu. Asa cum am v azut, aceasta ciuperca halucinogena (chiar daca
nu i se da numele) este personajul principal in poemul Riga Cry pto si lapona
Enigel, publicat de Ion Barbu in 1 924. Este semnificativ faptul ca Sasa Pana a
ales sa se refere anume la acest stupefiant, cu efecte psihotrope ex trem de
puternice, intr-un tex t programatic care incepea cu celebrul ordin “Cetitor,
deparaziteaza-ti creierul!” (preluat din manifestul lui Ilarie V oronca, 1 924).
Sasa Pana, medic psihiatru (militar), era - ca si suprarealistii francezi -
interesat de productiile literare ale psihopatilor. Faptul a ajuns chiar si in
rapoartele agentilor Sigurantei Statului. In 1 934, de pilda, un informator al
Sigurantei raporta constiincios ca Sasa Pana este “preocupat si obsedat de
dementa si dementi, [si] a reprodus chiar in [rev ista] unu elucubratii de ale
pensionarilor de la Spitalul Central de boli nerv oase”1 1 .
Plantele psihotrope (macul, matraguna, cactusul pey otl s.a.) joaca un rol
important si in tex tele poetice semnate in perioada sa “magica” de pictorul
suprarealist V ictor Brauner. Intr-un eseu compus in 1 941 , pictorul se descrie
intr-o “stare de exaltare”, emanand “o bucurie imensa”. Catev a plante
narcotice il ajuta sa dezlege “secretul «Noptii Chimice»“. Declansand un
“labirint al marelui joc optic”, macul este “imbucurator si plin de speranta”,
fiind si “radacina poftei erotice”. Matraguna (Atropa belladonna) poate fi
letala, dar prov oaca “cea mai placuta” dintre morti: “Belladonna, tu esti
moartea mea cea mai placuta”. Tutunul din tigara este un “stimulent al
imaginatiei”.
Intr-o Proclamatie scrisa de V ictor Brauner in 1 944, la “marile Nunti
Chimice ale stiintei si ale gandirii” sunt conv ocate “armatele v egetale ale
demonilor”: “cactusii plumburii” (pey otl, care contin mescalina) si
matraguna. A ceste plante halucinogene “au produs schimbarea
regeneratoare a spatiului psihologic de-a lungul secolelor. Legile noi,
corespondente libere si instantanee, ale hazardului si neprev azutului fac sa
freamate lumea sensibilitatii”. Proclamatia este semnata de “Noi, V ictor
Brauner, Cav aler al sarpelui care-si inghite coada, Mare militant al Magiei
3/6
04.02.2011 Scriitorii romani si narcoticele (6)Avang…
Negre”1 2.

Un scriitor av angardist foarte putin cunoscut, G. Manciulescu, semneaza in

rev ista Contimporanul (nr. 7 7 -7 8, 1 927 , pp. 5-1 0) o “proza experimentala
erotizanta si «tox icomana»“, cum o defineste Paul Cernat. Intitulat Absint
anonim si subintitulat Mit, textul lui Manciulescu este plin de trimiteri la
experimente narcotice: “ceru o max ima doza de opiu”, “ar fi putut s-o umple
[pipa] cu dinamita”, “ca sa gonesc cat mai mult amintirea v ietii v -am chemat,
prafuri amare, care subtiati nerv ii”, “sangele distila otrav urile v isului”,
“v eronal” (substanta narcotica sintetizata in 1 902), “elix irul magic”,
“alcoolul mantuirii” etc.1 3

Tot din grupul din jurul rev istei Contimporanul (si al rev istei Integral) facea
parte si pictorul av angardist (si prozatorul) Corneliu Michailescu (1 887 -
1 965). In 1 932 el a participat la experimente cu intox icare v oluntara cu
mescalina organizate in scopuri stiintifice de neurologul Gheorghe
Marinescu. Unii istorici de arta cred ca aceste ex periente cu halucinogene si-
au pus amprenta asupra creatiei ulterioare a pictorului. V oi rev eni mai pe
larg la acest caz in numarul urmator al rev istei.

“T rupul ciu ruit de injectii”

Un caz special este cel al scriitorului Max Blecher (Botosani, 1 909 - Roman,
1 938). Din scurta sa v iata de 29 de ani, ultimul deceniu l-a petrecut culcat pe
spate, fiind bolnav de tuberculoza osoasa la coloana v ertebrala. A fost
pacient in div erse sanatorii, stand lungit ani de zile pe o targa pe roti - “un
sicriu ambulant”, cum noteaza Blecher. Printre altele, el a scris un “jurnal de
sanatoriu” (V izuina luminata, publicat postum de Sasa Pana in 1 947 ) si un
roman autobiografic (Inimi cicatrizate, 1 937 ), in care isi descrie suferintele
fizice si umilintele psihice indurate intr-un sanatoriu din Franta (Berck-sur-
Mer). Bolnav ilor li se administrau adesea analgezice, anestezice si narcotice
(cloroform, eter, morfina s.a.). Dupa operatii, pacientii isi pov esteau unul
altuia senzatiile traite si v iziunile av ute in timpul anesteziei. Cum isi noteaza
in jurnal, Blecher a incercat sa se sinucida cu anestezic: “Cand mi se v a da
cloroformul, v oi inghiti [aspira] puternic pana la doza care ucide”. A lti
bolnav i, precum argentinianul Tonio, ca sa suprav ietuiasca mizeriilor
indurate, trec de la betia alcoolica la morfinomanie1 4.

Pentru Geo Bogza inspiratia poetica este sinonima cu halucinatia: “Sunt

foarte lucid si lipsit de orice inspiratie poetica / Departe de orice urma de
halucinatie”. Tot pentru Bogza, poemul (in speta, Poemul inv ectiv a, 1 933)
este “un v itriol menit sa arda”, un drog menit “sa stupefieze”1 5. In Jurnal de
sex (1 929), “farmaciile sunt sparte”, “fura cu totii otrav urile” si “lumea
umbla nebuna” prin oras. Intr-un alt poem (Zizi, 1 928) Bogza proslav este
corpul “ciuruit de injectii” al prostituatei morfinomane, “spre disperarea
fetelor burgheze”: “Si trupului tau ciuruit de injectii un imn inchin / il fixez
inalt la raspantia v eacului”1 6.

Intr-un tex t programatic, Cubomanii si obiecte, Gherasim Luca - unul dintre

fondatorii grupului suprarealist roman - scria in 1 945: “Prezenta lor [a
obiectelor suprarealiste] in camera mea este echiv alentul v erificat al unui
afrodisiac chimic caruia i s-ar adauga proprietatile delirante ale unui
stupefiant”1 7 .

“Im i cresc singur niv elul adrenalinei”

In fine, in legatura cu ultimul reprezentant al av angardei istorice romanesti,

poetul Gellu Naum, iata o amintire personala. Pe la sfarsitul anilor ’7 0,
aflandu-ma in casa lui de v ara de la Comana, intr-o discutie despre marijuana
poetul a spus, zambind superior: “Eu n-am nev oie de stimulente. Eu imi cresc
singur niv elul adrenalinei”.

Putem recunoaste aici si un fel de brav ada tipica scriitorilor si artistilor.

Banuit ca isi creeaza tablourile sub influenta substantelor halucinogene,
Salv ador Dali a declarat: “Nu iau droguri. Eu insumi sunt drogul”. Ex presia in
engleza pentru aceasta stare este to be natural high, adica a av ea

revista22.ro/scriitorii-romani-si-narcoti… 4/6
04.02.2011 Scriitorii romani si narcoticele (6)Avang…
posibilitatea sa-ti prov oci in mod natural stari de euforie si ex taz.

O replica similara cu cea a lui Gellu Naum a dat Mircea Eliade, la Cordoba, in
1 944, unor congresisti spanioli care il imbiau sa bea v in ca sa intre din nou
“in v erv a nebuna”. “Adev arul e - isi nota Eliade in jurnal - ca eu ma pot
«griza» si cu un pahar de sifon. V erv a si chiar betia mea - n-au nimic a face cu
alcoolul. Mi-e suficienta noaptea, luna, campul, femeia - sau orice altcev a
v iu”1 8.

Recunoastem aici si un motiv literar. Protagonistul romanului semnat de

Huy smans (À rebours, 1 884) renunta “sa-si [mai] procure v iziuni cu ajutorul
opiumului si al hasisului”. Aristocratul decadent Des Esseintes e nev oit, “in
lipsa acestor ex citante brutale, sa recurga doar la propriul sau creier, sa-l
duca departe de v iata reala, pe taramul v isurilor”1 9.

(Continuare in numarul urmator)

1 ) Ernst Jünger, Approches, drogues et iv resse, Gallimard, 1 97 3, p. 266.

2) Catalogue publié sous la direction de Laurent Le Bon à l’occasion de

l’exposition Dada, Centre Pompidou, Paris, 2005, p. 994.

3) Franµois Buot, Tristan Tzara. Omul care a pus la cale rev olutia Dada,
Compania, 2003, p. 65.

4) Tom Sandqv ist, Dada East: The Romanians of Cabaret V oltaire, The MIT
Press, Cambridge & London, 2006, p. 43.

5) Hans Richter, Dada. Documents of the International Dada Mov ement,

Goethe-Institut, München, 1 97 8, p. 1 0.

6) Franµois Buot, Tristan Tzara, ed. cit., pp. 1 1 2-1 1 3.

7 ) Idem, pp.1 39 si 206.

8) Idem, pp. 90, 1 95, 240-243.

9) Petre Pandrea, Helv etizarea Romaniei. Jurnal intim 1 947 , V remea,

Bucuresti, 2001 , pp. 1 20-1 22.

1 0) Paul Cernat, Av angarda romaneasca si complex ul periferiei. Primul v al,

Cartea Romaneasca, 2007 , p. 1 1 3.

1 1 ) Av angarda romaneasca in arhiv ele Sigurantei, Editie de Stelian Tanase,

Polirom, 2008, p. 238.

1 2) Emil Nicolae, V ictor Brauner. La izv oarele operei, Hasefer, 2004, pp.
1 83-1 87 , 1 90.

1 3) Idem, pp. 1 94-1 96. Ii multumesc lui Paul Cernat pentru discutiile purtate
pe acest subiect.

1 4) Max Blecher, Inimi cicatrizate. V izuina luminata, Editura Aius si Editura

V inea, 1 999, pp. 224, 303-304.

1 5) Geo Bogza, Insemnari pentru un fals tratat de pornografie, in Azi, 29,

iunie-august 1 937 , p. 2635.

1 6) Ion Pop, Av angarda in literatura romana, Minerv a, 1 990, p. 27 4.

1 7 ) Av angarda literara romaneasca, Antologie de Marin Mincu, Minerv a,

1 983, p. 658.

1 8) Mircea Eliade, Jurnalul portughez, v ol. 1 , editie Sorin Alex andrescu,

Humanitas, 2006, p. 260. Intamplator, in acea perioada Mircea Eliade
trav ersa o sev era psihonev roza, fiind obligat sa ia amfetamine puternice
(Perv itin, considerat atunci un “drog minune”) pentru a putea face fata
div erselor situatii: “De catev a zile, nu ma pot mentine intr-o stare
acceptabila oamenilor din jurul meu decat luand doua-trei pastile de
Perv itin” sau “Nu v oiam sa stric petrecerea prin melancolia mea. A m luat
Perv itin, am baut sampanie si am redev enit cel din zilele bune, v esel si
«inteligent»“ (Lisabona, 5-6 mai 1 945; cf. Jurnalul portughez, ed. cit., p.
361 ). V ezi capitolul Eliade, de la opium si cannabis la amfetamine, in v ol. A.

revista22.ro/scriitorii-romani-si-narcoti… 5/6
04.02.2011 Scriitorii romani si narcoticele (6)Avang…
Oisteanu, Religie, politica si mit. Tex te despre Mircea Eliade si I. P. Culianu,
Polirom, 2007 , pp. 62-7 4.

1 9) J.-K. Huy smans, In raspar, Minerv a, 1 97 4, p. 1 96.

Adauga com entariu

RES U RS E O NL INE T A G UR I D ES ENA N D ( CA ) L UMEA C O NT A CT

G r u pu l pen t r u Dia log Socia l
Ca za r e pen siu n i si h otelu r i
ePit esti
Resta u r a n t e n u n t i
Sa r c in a pe sa pa t a m a n i
Ret et e cu lin a r e
Ca r t i on lin e
pen siile m ilit a r ilor r ec a lc u la r e Ca lea V ic tor iei 1 2 0,
Cr in A n ton escu Fon du l Sec tor 1 , Bu cu r esti
Pr opr ieta t ea V ictor Pon t a Ov idiu Rom a n ia
V a n tu a c or d Em il Boc A CD Elen a
T el: +4 0 2 1
Udr ea Ba r a ck Oba m a sin dica t e
3 1 1 2 2 08;
sa la r ii bu g et a r i a lia n ta sa n a ta t e
Fa x: +4 02 1 3 1 4 1 7 7 6
ju stit ie CSM liber a li r ea lita t ea
Em a i l: r eda ct ia @r ev ist a 2 2 .r o
V oic u lescu T r a ia n Ba sesc u locu r i
de m u n ca BNR m ilit a r i in r ezer v a Pen t r u w eb "2 2 " sa u pen t r u
jobu r i pr esedin tie g u v er n pu blicita t e on lin e:
Bu c u r esti u n iv er sit a r a r h it ect u r a T el.: +4 07 3 3 07 2 6 2 0
fotba l in v a ta m a n t c om u n ism Em a il:
r efor m a ju stit ie Cu r tea ber n a r dn og h iu @r ev ista 2 2 .r o
Con st it u tion a la in fla tie im obilia r e
pog r om Repu blica Moldov a Ba n c a
Cen t r a la c lien t i bu r sa in v estit or i
a fa cer i

Despr e n oi
Copy r ig h t © 2 0 0 8 -2 0 1 0 Rev ista 2 2 - Edita t de Gr u pu l pen tr u Dia log Socia l

revista22.ro/scriitorii-romani-si-narcoti… 6/6