Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pe tot parcursul vieţii sale, Himmler a fost mai temut decât Hitler în rândul tuturor
germanilor. Organizator foarte abil, administrator meticulos, eminenţa neagră a nazismului avea
o capacitate mare de muncă precum şi o mare sete de putere. Extrem de crud, rece şi calculat,
Himmler înspăimânta pe oricine cu vocea sa joasă şi liniştită, iar fizionomia sa bonomă aducea
de fapt un plus de groază în cadrul personalităţii sale. Cât timp a fost în viaţă, nimeni nu l-a văzut
speriat, furios sau măcar să ridice tonul. Singurele sale pasiuni erau puterea şi ocultismul.
Expresia sa favorită era „Gnadelos” – Fără Milă! Nebunia crudă a lui Himmler urma să atingă
proporţii apocaliptice. Antisemitismul şi teoriile sale cu privire la soarta „raselor inferioare”
urma să se materializeze în principale sub forma a şase milioane de evrei ucişi doar pentru că s-
au născut evrei….
Dacă facem o scurtă paralelă între regimul nazist şi perioada medievală, Himmler a fost
pentru Hitler, exact ce a fost vrăjitorul Merlin pentru Regele Arthur. Adică un fel de maestru
iniţiatic, ideolog şi sfetnic de nădejde.
Ieşind dintr-un Mercedes negru, bărbații în haine din piele și cu pălării se năpustesc
asupra unor bieţi suspecţi pe stradă. Alţii, în uniforme negre, bat o victimă fără apărare, cu
bastoane și bice, până la un pas de a-şi pierde viaţa. Aceasta este imaginea clasică a Gestapo-
ului, poliţia secretă a lui Hitler. Deşi pare greu de crezut, oamenii care făceau parte din poliţia lui
Hitler aveau studii superioare. Majoritatea erau absolvenţi de Drept, iar alţii aveau chiar
doctorate. În mod paradoxal, educaţia a fost ceea ce i-a condus să comită astfel de fapte. Se pare
că ei ar fi comis atrocităţi, nu pentru că nu erau inteligenţi, ci din contră, creiele lor bine atrenate
le transmiteau că aceastea sunt necesare.
Adolf Eichmann este, probabil, cel mai cunoscut ofiter al Gestapo. Apreciat pentru
implicarea şi munca depusă de fiecare dată, el a fost şeful executiv al Holocaustului. A plătit
pentru crimele lui, a fost arestat şi executat.
Gestapo a avut şi câteva eşecuri. A ratat bomba armată ce avea ca scop uciderea lui Hitler
în 1944. În plus, nu au putut să împiedice femeile din Germania să aibă relaţii cu străinii, situaţie
considerată atunci o crimă de către societate.