Sigmund Freud:

http://www.revista-tomis.ro/Gandirea-secolului-al-XX-lea/sigmund-freud-teoreticianal-culturii.html

Cuprins:

Prefa

Sigmund Freud s-a nscut la data de 6 mai 1856 la Freiberg, astzi Pribor, n Republica Ceh i a decedat pe 23 septembrie 1939 la Londra. A fost un medic neuropsihiatru evreu austriac, fondator al colii psihologice de psihanaliz. Sigmund Freud s-a nscut ntr-o familie de evrei akenazi din Freiberg, Morvia. i-a luat numele de "Sigmund" abia la vrsta de 21 de ani. Sigmund a fost primul nscut din cei nou copii ai familiei, dar mai avea i ali frai (vitregi) din cstoriile precedente ale tatlui su. Cu toate c familia sa nu era o familie nstrit i triau ntr-un apartament mic i aglomerat, prinii si au fcut totul pentru ca Sigmund s aib parte de cele mai bune condiii, uneori i cu preul defavorizrii celorlali copii ai familiei. Freud a fost un copil precoce din punct de vedere intelectual i deosebit de silitor. ase ani la rnd a fost primul din clas, iar la terminarea colii avea nu numai cunotine temeinice de greac, latin, german i ebraic, ci nvase i franceza i engleza. Viaa de familie se organiza n funcie de programul su de studiu. El i lua masa de sear separat de restul familiei, iar pianul surorii sale Anna a fost mutat din apartament pentru ca sa nu-l deranjeze. Freud a studiat medicina la Universitatea din Viena. n cursul celui de al treilea an de studii a nceput s lucreze n laboratorul de fiziologie, sub conducerea lui Ernst Wilhelm von Brcke, fiind n special preocupat de funciunea Sistemului Nervos Central. El s-a lsat att de mult absorbit de aceast activitate, nct a neglijat celelalte discipline, terminnd facultatea abia n 1881, cu o ntrziere de trei ani. Dorind s ctige experien practic, dup doi ani ncepe s lucreze ca medic n spital, n seciile de psihiatrie i dermatologie. n 1885 obine un post de docent n neuropatologie la Universitatea din Viena i - avnd o burs din partea statului austriac - petrece 19 sptmni la Paris, n clinica de maladii ale sistemului nervos de la spitalul Salptrire, condus de Jean Martin Charcot. Charcot trata anumite tulburri nervoase prin hipnoz. Sub conducerea lui, Freud ncepe s studieze isteria, fapt care i-a trezit interesul pentru psihopatologie. n 1886 Freud deschide la Viena un cabinet privat de psihiatrie, specializat pe tulburri cerebrale i nervoase. Din cauza faptului c aplica metodele i concepiile lui Charcot, socotite neortodoxe de ctre corpul medical vienez, Freud s-a lovit de dificulti din partea colegilor. Aceasta

explic i faptul c, mai trziu, teoriile lui asupra nevrozelor au fost acceptate cu mult reticen. Fugind de persecuia nazist din Viena n 1938, Freud s-a refugiat la Londra, unde a petrecut ultimul an al vieii sale. Casa situat la Maresfield Gardens nr. 20 n zona Hampstead din Londra, care a aparinut familiei pn la moartea din 1982 a fiicei cele mai mici a lui Freud, Anna Freud, a fost ulterior transformat n muzeu. n muzeu se pstreaz i mobila lui Freud, printre care se numr i celebra sa canapea.

Prima lucrare publicat de Freud, Zur Auffassung der Aphasien ("Concepii asupra afaziei") (1891), trata problema tulburrilor de vorbire aprute n urma unei leziuni organice a creierului. Dup o nou lucrare n domeniul neurologiei, Die infantile Cerebrallhmung ("Paralizia cerebral infantil") (1897), Freud s-a dedicat cu exclusivitate cercetrilor privind explicarea tulburrilor psihice pe baze psihologice, ceea ce a dus la elaborarea conceptului de "psihanaliz" (1896). Freud explic apariia manifestrilor nevrotice, n special ale isteriei, datorit refulrii unor traume emoionale, ascunse n incontient. Ca tratament recomand transpunerea pacientului n stare de hipnoz, cu ajutorul creia tririle emoionale refulate sunt din nou aduse la suprafaa contiinei i n felul acesta, conflictele, prelucrate n mod contient, nu mai provoac tulburri psihice. ntre 1895 i 1900 Freud a formulat cea mai mare parte a concepiilor sale, care formeaz nucleul psihanalizei n teorie i practic. El renun la metoda hipnozei, prefernd expunerea spontan de ctre pacient a amintirilor sale, nc din perioada copilriei, n timpul edinelor de psihanaliz, sub forma aa zisei "asociaii libere". n felul acesta psihanalistul l ajut s-i clarifice contient experienele conflictuale, care stau la baza tulburrilor nevrotice. Cu ajutorul asociaiilor libere gsete calea de ptrundere ctre procesele petrecute n incontient, ceea ce l-a condus i la explicarea semnificaiei viselor i a actelor ratate ("lapsusuri"). Prin interpretarea viselor a ajuns la formularea conceptului de sexualitate infantil i a "complexului Oedip", care ar sta la baza legturilor erotice incontiente ale copilului cu printele de sex opus. Aceste puncte de vedere din concepia freudian au fost i rmn foarte controversate. n 1902, Freud este numit profesor la Universitatea din Viena. n jurul su s-a format un cerc de discipoli, ca Alfred Adler, Eugen Bleuler, Carl Gustav Jung i Ernest Jones, care i-au preluat i i-au dezvoltat mai departe teoriile. n 1910 a fost creat Societatea Internaional de Psihanaliz, cu extindere n special n America. Pe baza reprezentrilor sale, Freud a ncercat s explice i unele fenomene sociale i culturale, ca religia, mitologia, arta i literatura. Dup ocuparea Austriei de naziti Freud se refugiaz cu ntreaga familie la Londra, unde moare n urma unui cancer al maxilarului n 1939.

Contribuia esenial a lui Sigmund Freud const n punerea n eviden a existenei i aciunii incontientului n viaa psihic i n explicarea pe aceast baz a personalitii umane. n plus, a dezvoltat o nou teorie (teoria psihanalitic), precum i o metodologie terapeutic aferent, care - n forma iniial sau modificat - urmrete ameliorarea funcionrii psihice, uneori cu aplicaii n patologiile mentale.

Controvers
n ultimele decenii teoriile i lucrrile lui Freud au fost analizate critic de numeroi cercettori i istorici ai tiinelor, care au relevat frecvente ndeprtri de la rigoarea i etica tiinific. Unii autori nu au ezitat s-l acuze pe Freud de fraud, demonstrnd c acesta a alterat n mod repetat i sistematic datele clinice pentru a-i justifica teoriile, a prezentat tratamente euate drept reuite sau chiar c, n anumite articole, ar fi inventat cu totul cazuri i pacieni cu scopul de a-i promova metodele. Conform acestor critici, coala psihanalitic a avut mai curnd caracteristicile unei micri politice sau religioase dect ale unui curent tiinific, Freud transformnduse n profetul su. Cele mai severe evaluri contemporane nu se feresc s califice freudismul drept pur arlatanie. Astzi, psihanaliza este o teorie i o metod practicat i n combinaie cu alte metode, cu eficacitate terapeutic recunoscut.

Studien ber Hysterie, (Studii despre isterie) (mpreun cu Josef Breuer), 1895 Die Traumdeutung (Interpretarea viselor), 1899 Zur Psychopathologie des Alltagslebens (Psihopatologia vieii cotidiene), 1904 Drei Abhandlungen zur Sexultheorie (Trei eseuri despre teoria sexualitii), 1905 Zur Einfhrung der Narzimus (Introducere despre Narcisism), 1914 Jenseits des Lustprinzips (Dincolo de principiul plcerii), 1920 Das Ich und das Es (Ego i Id), 1923 Die Zukunft einer Illusion (Viitorul unei iluzii), 1927 Das Unbehagen in der Kultur (Civilizaia i neajunsurile ei), 1929 Vorlesungen zur Einfhrung in die Psychoanalyse (Conferine despre Introducerea n psihoanaliz), 1933 Totem und Tabu (Totem i tabu) Der Mann Moses und die monotheistische Religion (Moise i monoteismul), 1939 Abri der Psychoanalyse (O privire asupra psihanalizei), 1940

La Wikicitat gsii citate legate de Sigmund Freud.

[modificare] Selecie din operele traduse in limba romana

Sigmund Freud - Introducere n psihanaliz, Prelegeri de psihanaliz, Psihopatologia vieii cotidiene, Editura Didactic i Pedagogic, (1980) Sigmund Freud - Omul cu obolanii (cu jurnalul analistului), Editura Trei, (1995) Sigmund Freud - Dou psihanalize (Omul cu lupii i Cazul pre-edintelui), Editura Trei, (1995) Sigmund Freud - Dincolo de principiul plcerii, Editura "Jurnalul Literar", (1992) Sigmund Freud - Cazul Dora, Editura "Jurnalul Literar", (1994) Sigmund Freud - Micul Hans, Editura "Jurnalul Literar", (1995) Sigmund Freud - Interpretarea viselor, Editura "Miastra", (1991) Sigmund Freud - Trei eseuri privind teoria sexualitii, Editura "Miastra", (1991) Sigmund Freud - Autobiografie, Editura tiinific, (1993) Sigmund Freud - Scrieri despre literatur i art, Editura Univers, (1980) Reeditat. Sigmund Freud - Scrisori din tineree ctre Eduard Silberstein, 1871-1881 Editura Sigmund Freud - Binghamton, New York, (1993) Sigmund Freud - Psihanaliza fenomenelor oculte, Editura AROPA, (1998) Sigmund Freud, Despre psihanaliza. Cinci prelegeri tinute la Universitatea Clark, Editura Herald, (2010)

[modificare] Opere

Opere vol.I : Totem i tabu, Moise i monoteismul, Angoas n civilizaie, Viitorul unei iluzii, Editura tiinific, traducere de dr. Leonard Gavriliu, (1991) Opere vol.II: Interpretarea viselor, traducere de dr. Leonard Gavriliu, Editura tiinific, (1993) Opere vol.III: Psihanaliz i sexualitate, traducere de dr. Leonard Gavriliu, Editura tiinific, (1994) Opere vol.IV: , traducere de dr. Leonard Gavriliu, Editura tiinific, (1994)

[modificare] Opere complete, editura Trei

Opere, vol. 1 Eseuri de psihanaliz aplicat Opere, vol. 2 Nevroza la copil: Micul Hans i Omul cu lupi Opere, vol. 3 Psihologia incontientului Opere, vol. 4 Studii despre societate i religie Opere, vol. 5 Inhibiie, simptom, angoas Opere, vol. 6 Studii despre sexualitate Opere, vol. 7 Nevroz, psihoz, perversiune Opere, vol. 8 Comicul i umorul Opere, vol. 9 Interpretarea viselor Opere, vol. 10 Introducere n psihanaliz Opere, vol. 11 Tehnica psihanalizei Opere, vol. 12 Studii despre isterie Opere, vol. 13 Compendiu de psihanaliz Opere, vol. 14 Psihopatologia vieii cotidiene Opere, vol. 15 Vis i telepatie Opere, vol. 16 Viaa mea i psihanaliza Opere, vol. 17 - Proiect de psihologie

Nevroza la copil

"...propriile mele observatii au demonstrat cum copiii au fost subestimati si ca nu se mai stie ce se poate astepta de la ei." - S.FREUD Freud prezinta doua cazuri (Micul Hans; Omul cu Lupi) de nevroza la copii, lucrari inedite pentru psihnaliza la acea vreme. Hans, un simpatic si inteligent baietel, se confrunta cu cateva probleme: iubirea pentru mama pe care o doreste doar pentru sine, gelozia fata de tata, descoperirea propriului corp si a diferentelor dintre el si fetite si, poate, cea mai tulburatoare pentru el, aparitia sorei lui cand avea 3 ani si jumatate. In spatele fobiei de cai pe care o dezvolta se ascund dorintele, temerile si preocuparile micului copil. Toate acestea dau multa bataie de cap parintilor lui, care au dovedit ca au rabdarea si intelepciunea de a-si urma baiatul in travaliul sau spre vindecare. Freud chiar atraga atentia parintilor ca: "In educatia copiilor, nu vrem altceva decat sa fim lasati in pace, sa crestem un copil cuminte, sa nu intampinam nici o greutate, neinteresandune daca acest lucru este de folos dezvoltarii copilului." De asemenea, Freud adauga: "Nu impartasesc punctul de vedere indragit actualmente ca spusele copiilor ar fi intotdeauna arbitrare si nedemne de incredere. Arbitrarul nu exista in psihic; incetitudinea spuselor copiilor provine din predominarea imaginatiei lor, asa cum incertitudinea spuselor adultilor provine din predominarea prejudecatilor lor." In plus, el le transmite un important mesaj parintilor: sa nu insulte capacitatea copiilor lor de a intelege si de a se adapta realitatii, nespunandu-le adevarul despre venirea copiilor pe lume, despre relatiile intime dintre parinti si despre diferentele dintre fete si baieti. "Omul cu lupi" este un tanar de 23 de ani, rus de origine, care suferea de nevroza si, in timpul curei lui, Freud gaseste sursa acesteia in copilarie si ii urmareste firul pana la varsta cea mai timpurie de un an. "... influenta copilariei se face simtita deja in stadiul incipient al nevrozei, prin faptul ca determina si ea, intr-un mod hotarator, daca si in ce punct individul da gres in rezolvarea problemelor reale ale vietii.", precizeaza Freud. Reconstituind din amintirile, fantasmele si povestirile tanarului copilaria acestuia reuseste, in cele din urma, sa rezolve ecuatia complicata a imbolnavirii psihice a acestuia cu care se confrunta in prezent, la 23 de ani. Materialul oferit de pacient este folosit la maxim de catre Freud care isi testeaza teoriile si isi pune la incercare abilitatea de terapeut. Insa, Freud mentioneaza faptul ca un singur caz nu ne indreptateste sa generalizam si sa formulam o teorie universal valabila, de aceea avertizeaza: "Exista tentatia de a ne multumi sa zgariem, la un numar oarecare de persoane, suprafata psihica si sa inlocuim

apoi ceea ce am scapat din vedere prin speculatii pe care sa le punem sub patronajul uui curent filosofic oarecare. In favoarea acestui procedeu se pot invoca si trebuinte de ordin practiv, dar trebuintele stiintei nu pot fi satisfacute cu surogate." Astfel, el transmite un mesaj generatiilor viitoare de psihanalisti sa abordeze cu seriozitate fiecare pacient si sa-l analizeze in cele mai adanci unghere ale psihicului pentru a dezvolta mai departe, cu succes, stiinta psihanalizei. Pentru cei pasionati de psihanaliza, cele doua cazuri sunt un izvor pretios pentru cunoasterea inceputurilor terapiei psihanalitice a copiilor.

Aceast concepie const n confirmarea unei continuiti i a uneicomuniti de natur ntre sntatea i boala psihic; ntre ele exist

doar o diferen de grad, cantitativ, i nu una calitativ . Aceast concepieeste foarte important pentru existena psihanalizei ca sistem dediscipline, n sensul c afirmarea acestei diferene doar graduale ntre boal i sntate psihic permite trecerea de la psihopatologie la psihologia strii de sntate, dup cum permite, pe de alt parte, trecereade la psihopatologie la psihanaliza aplicat.Aceast idee a fost una dintre ideile avansate de psihanaliz careau provocat rezistene considerabile, freudismul i psihanaliza fiindacuzate c extrapoleaz nepermis de la starea de boal la starea desntate psihic, de unde rezult c psihologia i psihanaliza aplicatcare fac acest lucru ar fi lipsite de valoare.Cum a ajuns Freud la aceast concepie nou cu privire lasntatea i boala psihic?Aceast concepie are la baz, n primul rnd, experiena psihoterapeutic, descoperirea faptului c simptomul nevrotic este unfenomen cu sens, precum i a faptului c acest sens este ascuns, adic unsens incontient.Freud a descoperit mai nti c simptomul nevrotic are o structur bioetajat, adic are un coninut manifest i unul latent, coninutul latent,ascuns, manifest exprimndu-se prin intermediul coninutului manifest.Din punct de vedere cronologic, aceast descoperire fusese fcut ncdin anul 1895, n lucrarea Studii asupra isteriei.A doua descoperire se produce n 1900, cnd Freud publicInterpretarea viselor, el constatnd c visul este un fenomen care ine negal msur i de starea de sntate, deoarece are o structur identic cusimptomul: orice vin are i un coninut manifest, pe care-l percepem latrezire i pe care-l comunicm prietenilor sau psihanalistului, dar are iun coninut latent, care se exprim, ca i n cazul simptomului nevrotic, prin intermediul coninutului manifest. Dup Freud, visul este n esenrealizarea halucinatorie a unei dorine incontiente.n anul 1904, Freud public Psihopatologia vieii cotidiene. Seajunge la confirmarea ideii care se conturase deja, n sensul c acteleratate fenomene disfuncionale pasagere, caracteristice strii desntate au aceeai structur ca simptomul sau visul, adic un coninutmanifest prin care se exprim un coninut latent, ascuns.Toate aceste fenomene sunt identice ca structur cu simptomulnevrotic, adic n coninutul manifest se exprim un coninut incontientcare este deformat de intervenia cenzurii culturale. Exemple: 1. Simptomul nevrotic cu structur bioetajat descris de Freud nIntroducere n psihanaliz. Coninutul manifest: pacienta, dezvoltnd 1

un comportament compulsiv, obinuia s treac din camera ei nsufragerie unde se aeza la mas, chema servitoarea i-i ddea onsrcinare oarecare, ori o concedia fr s-i mai dea nsrcinarearespectiv. Din asociaiile pacientei reiese c noaptea nunii, petrecut cuceva timp n urm, nu se desfurase aa cum ar fi trebuit: soul pacientei, un brbat mult mai n vrst, a trecut din camera lui ndormitorul soiei, ncercnd s realizeze actul sexual, ns fr succes.Dimineaa, pentru a evita ruinea unui aternut imaculat, a turnat pecearafuri o sticlu cu cerneal roie. Pe faa de mas din sufragerie seafla de asemenea o pat. Simptomul era de fapt de partea cenzurii: pacienta spunea de fapt c nu este adevrat c soul ei ar fi impotent,repeta scena din noaptea nunii n faa servitoarei, care trebuia sconstate potena soului. Cealalt latur a conflictului o constituieadevrul pe care concepiile despre morala familial din epoca victoriann reprimau: soul este impotent, trebuie s m despart de el, s-mi refacviaa. n realitate, pacienta se desprise de so n fapt, dar nu i juridic icontinua s triasc retras pentru a evita tentaiile. Simptomul ei esterezultatul de compromis dintre cerinele de fidelitate i nevoia de via plenar. 2. Structura i sensul visului : visul lui Freud despre injeciafcut Irmei, primul vis care figureaz n Interpretarea viselor. Visulapare dup o discuie cu un coleg medic, care apare n vis cu numeleOtto i care vizitase n timpul unei vacane la ar pe una din pacientelelui Freud. Acest prieten, ntrebat de Freud cum i merge Irmei, rspundeBine, dar nu prea bine, rspuns care se suprapune peste nelinitile luiFreud i produce n timpul nopii acel vis. n vis, vina pentru starea proast de sntate a Irmei este atribuit acestui Otto, care i fcuse pacientei o injecie cu o substan inadecvat i cu o sering nesterilizat.Sensul ascuns al visului este acela c vina pe care Freud o simea nraport cu aceast pacient i este atribuit celui care-i adusese vestea cstarea de sntate a Irmei nu este prea bun. n timpul somnului (spredeosebire de starea de veghe), Freud i putea permite s rspund cuaceeai moned pretinsului su acuzator, s-i atribuie ntreaga vin pentru semi-eecul tratamentului. 3. Actul ratat . Este vorba despre un act ratat fcut tot de Freud icare este de tipul anticiprii. El se refer la o nsemnare pe care Freud oface n septembrie, dar pe care o dateaz 20 octombrie, aceasta fiind datala care trebuia s revin

din vacan una din pacientele sale. Prin actulratat, Freud i exprim dorina, de care nu era contient, ca aceast pacient s revin mai devreme, n septembrie, atunci cnd el era foarteodihnit dup vacana de var. Reacia istoric fa de concepia freudian referitoare laraportul dintre sntatea i boala psihic 2 Dei concepia gradualist preexista n medicin cu ceva timpnainte de apariia psihanalizei, poziia lui Freud a fost ntmpinat cu orevolt i o ostilitate pe care Claude Bernard, cel care a introdus aceastconcepie n medicin, nu le-a cunoscut niciodat. Faptul c n plansomatic bolile se deosebesc de starea de sntate printr-un mai mult saumai puin nu a trezit niciodat o reacie att de vehement cum a trezitideea lui Freud c boala i sntatea psihic se deosebesc numai gradual.Reacia fa de ideea lui Freud provine dintr-o lezare narcisic pecare am putea-o formula n limbaj comun astfel: Freud ne face pe toinebuni! Dar Freud nu spunea dect c toi oamenii, nevrotici, psihoticisau sntoi au incontient i c acest incontient, la anumii oameni,n anumite condiii particulare, se manifest patogen, pe cnd la alii nu.Aceast reacie negativ fa de concepia gradualist a psihanalizei a fost att de puternic, nct nu a inut seama de faptul cFreud, n Psihopatologia vieii cotidiene, vorbete despre diferenelentre psihopatologia vieii cotidiene i patologia mai grea a psihonevrozelor. Principala deosebire const n aceea c psihonevrozeleafecteaz durabil unele funcii psihice vitale (de exemplu testarearealitii), n timp ce psihopatologia vieii cotidiene, adic actele ratate,afecteaz pasager funcii neeseniale. Concepia gradualist la continuatorii lui Freud Aceast concepie gradualist nu numai c este meninut lacontinuatorii lui Freud, dar este i documentat cu argumente noi, ndomenii noi. Freud stabilise c ntre patologia nevrotic i normalitate,deosebirea este doar de grad. Continuatorii si (C. G. Jung, MelanieKlein) extind valabilitatea acestei idei i la domeniul psihozelor. Cu toiisuntem nu doar nevrotici poteniali, ci i psihotici poteniali.Argumentele lui Jung: Psihoza este definit ca o invadare a Eului,o copleire a lui de ctre coninuturile incontientului colectiv. Dar incontient colectiv nu au doar psihoticii, pentru c n diferite produseculturale vom descoperi aceleai arhetipuri pe care le putem descoperi ndelirurile psihotice. De altfel, ntreaga teorie a lui Jung se bazeaz pe punerea n paralel a materialului furnizat de psihoze cu diferitele

produseale culturii majore (religie, filosofie, chiar tiinele biologice), ceea ce i-a permis s demonstreze c n aceste produse ale culturii regsimsimbolurile arhetipale care le nregistrase n studiul psihoticilor.Argumentele lui Melanie Klein: Pornind de la psihanalizacopilului, Melanie Klein ajunge la concluzia c fiecare individ parcurge,n preistoria sa, anumite stadii, identice ca manifestare cu simptomele psihoticilor aduli. Este vorba despre stadiul denumit poziia paranoid, prin care trecem n primele luni de via i n care regsim particulariti psihologice de tip psihotic: obiectul este parial i clivat,mprit n obiect bun i obiect ru (mama este perceput doar ca sn: sn bun i sn ru). De asemenea, predomin introiecia i proiecia i existo angoas foarte puternic de natur persecutorie. 3 n concluzie, se poate spune c sntatea i boala psihic suntdou constructe mentale care reprezint extremele unui continuum, unfel de minus infinit i plus infinit ntre care exist o multitudine de poziii care se deosebesc ntre ele doar gradual, cantitativ, printr-un maimult sau mai puin. Zoofobie i totemism Acest capitol constituie o ilustrare a modului n care Freudutilizeaz cunotinele de psihopatologie pentru a explica un fenomencultural major religia. Acest demers este posibil din punct de vedere psihanalitic tocmai datorit faptului c ntre sntate i boal psihicdeosebirea este de grad o deosebire neesenial, ceea ce permiteutilizarea cunotinelor din psihopatologie pentru a nelege, ntr-olumin nou, fenomene culturale.Aceasta este o caracteristic mai general a psihanalizei: faptul cdisfuncia psihic este utilizat ca un model simplificat pentru strilemult mai complexe care in de sntatea psihic sau de viaa cultural.Primul termen de comparaie de care se folosete Freud estezoofobia infantil. n general, este vorba despre o deplasare a conflictuluiambivalenei afective fa de tat, caracteristic perioadei oedipiene,asupra unui obiect de substituie, adic asupra unui animal. Acestfenomen este oarecum paradoxal pentru c, spre deosebire de adult,copiii sunt mult mai apropiai de animale i totui nu puini dintre eidezvolt aceast zoofobie. Exemple ilustrative: 1. Micul Hans, unul dintre cei cinci pacieni celebri ai lui Freud, adezvoltat aparent fr motiv, n jurul vrstei de trei ani, o puterniczoofobie care avea ca obiect fobogen calul. De multe ori, micul Hans nuieea nici mcar din cas, ba chiar se temea foarte tare c, chiar dac elnu iese afar,

calul va intra n cas i-i va face ru. Analiza efectuat deFreud cu ajutorul tatlui micului Hans scoate la iveal faptul c aceastfobie avea ca sens, n esen, tocmai ambivalena fa de tat: ostilitateacare intervenea pe un fond afectiv pozitiv n legtur cu conflictuloedipian. Fobia reprezenta o soluie a respectivului conflict n sensul c,deplasnd conflictul asupra calului (exterior familiei), Hans putea s evitenfruntarea cu tatl su, care i-ar fi fost defavorabil.2. Un alt caz este acela al unui biat n vrst de nou ani caresuferea de patru ani de fobia fa de cini. Cnd vedea un cine pestrad, ncepea s plng i striga: Drag cine, s nu-mi faci nimic, pentru c voi fi cuminte! A fi cuminte nsemna s nu mai cnte lavioar, ceea ce nsemna s nu se mai masturbeze. Activitateaautoerotic i fusese interzis de tatl su. Cu alte cuvinte, frica fade tat a fost deplasat asupra cinelui. 4 3. Micul Arpad (analizat de Sandor Ferenczi). Acest caz are ca particularitate faptul c acest copil se identifica cu animalul fobogen.Fobia a aprut n urma unei ntmplri petrecute la ar, cnd micul Arpadavea doi ani i jumtate. Vrnd s urineze n coteul ginilor, a fost ciupitde penis de o gin. Efectul s-a produs peste un an cnd, revenind la ar,micul Arpad a nceput s se comporte el nsui ca o gin: cria icotcodcea n loc s vorbeasc. Dup ce i-a recptat graiul, nu maivorbea dect despre gini. Pe lng interesul su deosebit fa de acesteanimale, manifesta i ostilitate fa de ele, care aprea n jocul su preferat: jocul de-a tiatul ginilor. n spatele acestei ambivalene fa degini se afla i n acest caz ambivalena fa de tatl castrator. MiculArpad declara: Tatl meu este un coco; acum sunt mic, sunt un puior.Cnd voi crete mare, o s m fac gin, iar cnd o s fiu i mai mare, os m fac coco.Totemismul sau religia totemici n cazul totemismului, Freud constat fenomenul ambivaleneiafective, de aceast dat fa de totem. Totemul, care este de multe ori unanimal, este pentru populaiile primitive tabu: nu poate fi ucis, mncatsau vndut. n acelai timp, populaiile arhaice la care s-a descoperitaceast form de religie considerau c totemul este un reprezentant alstrmoilor tribului respectiv. Exist totui la populaiile arhaice dinAustralia un obicei nregistrat de etnografi, numit prnzul totemic , i care permite n anumite condiii (srbtoare) uciderea i mncarea animaluluitotemic.Dup Freud, acest obicei (ale crui urme, consider el, pot figsite i n cretinism) ar rememora crima originar a umanitii, crimcare st la baza instituiilor fundamentale ale culturii: la baza moralei(interzicerea incestului) i la baza religiei. Aceast crim originar ar consta, dup Freud,

n urmtoarele: La nceputurile strvechi (animalice)ale umanitii, forma de organizare o reprezenta hoarda primitiv,condus de un mascul puternic i tiranic care interzicea accesul fiilor lafemeile grupului, cnd acetia se maturizau. Fiii s-au asociat pentru a-ldetrona pe tiran, ceea ce au i reuit. Dup ce l-au detronat, l-au ucis i,conform practicilor canibalice de atunci, lau mncat. Ulterior, ca urmarea acestui act de rebeliune reuit, s-a activat n sufletul lor latura pozitiva atitudinii fa de tat. n virtutea iubirii care aciona n interiorul lor, eiau decis s respecte retrospectiv comandamentele impuse de tatlhoardei primitive, respectiv i-au asumat interzicerea incestului, dar icultul acestui strmo detestat i n egal msur iubit. Astfel a rezultat prima form de religie, religia totemic.Concluzia lui Freud: Aa cum n ontogenez instanele superioareale psihicului (Supraeul) se formeaz dup declinul complexului Oedip,tot aa, n filogenez, instituiile culturale majore s-au format dupconsumarea actului criminal originar. 5

3.Argumentul forte: aceleai procedee pe care le ntlnim n travaliulvisului le vom regsi n travaliul cuvntului de spirit.Freud definete cuvntul de spirit drept fenomenul n care o idee precontient este livrat pentru un moment unei prelucrriincontiente, rezultatul acestei prelucrri fiind apoi imediat perceputla nivel contient.El demonstreaz definiia dat prin urmtoarele elemente: Concizia cuvntului de spirit arat c, la fel ca n cazul visului,coninutul manifest este mult mai scurt, mai concis dect coninutullatent. Concizia cuvntului de spirit, care coincide cu concizia visului,este rezultatul aciunii condensrii. Specificul aciunii condensrii ncazul cuvntului de spirit este acela c trebuie s in seama de condiia comunicabilitii . Altfel spus, gradul de ncifrare pe care l producecondensarea este mai redus n cazul cuvntului de spirit deoarececuvntul de spirit trebuie comunicat altor oameni. Condensarea se poateface cu sau fr formaiune substitutiv (formul verbal care nlocuieteo alta considerat fireasc, prin aceasta producndu-se efectul comic). Exemple: Cuvnt de spirit aparinnd lui Heine i citat de Freud, n carecondensarea se face cu formaiune substitutiv. Un personaj selaud c a

avut nesperata ans s stea alturi de marele bancher Rotschild: Am stat lng Rotschild, care m-a tratat ca pe unul dinai si, cu totul familionar. (form condensat obinut dincuvintele familiar i milionar) Unul din potentaii Europei de odinioar, Leopold, datoritrelaiei sale cu o doamn pe nume Cleo, a fost numit Cleopold. (deasemeni, condensare cu formaiune substitutiv) O doamn de origine italian reacioneaz spiritual la lipsa detact a lui Napoleon I care, la o petrecere, a ntrebat-o dac toiitalienii danseaz la fel de prost ca ea. Doamna i-a rspuns: Nontutti, ma buona parte. Cazul ideal de cuvnt de spirit obinut prin condensare estedublul sens. Secretul acestui tip de cuvnt de spirit este acela ccuvintele n cauz sunt luate i n sens propriu, i n sens figurat.Cazul glumei: Cum i merge? l-a ntrebat orbul pe paralitic.Aa cum vezi, i-a rspuns paraliticul. Deplasarea . De obicei, erorile de gndire, de logic suntvalorizate negativ fiind considerate expresii ale slbiciunii intelectuale.n cuvntul de spirit, erorile de logic pot fi sursa comicului. Ele nu sunt produse de slbiciunea intelectual, ci dimpotriv, de capacitiintelectuale bune care apeleaz la deplasare pentru a produce efectulcomic. Mijloacele folosite pentru aceasta sunt reprezentrile ndeprtatede cele crora cenzura le interzice accesul la contient, simbolurile etc. 38 i n cazul deplasrii, ncifrarea pe care o realizeaz aceasta estecontrolat de condiia comunicabilitii, rezultnd un grad de ncifraremai redus. Exemplu: Somon cu maionez Reprezentarea prin contrariu funcioneaz n mod specificcuvntului de spirit, anume sub condiia comunicabilitii. Exemple: Urenia este prezentat prin trsturi aparent coincidente cucele ale frumuseii supreme: Aceast femeie se aseamn nmulte privine cu Venus

din Millo: este extraordinar de btrn, nuare nici un dinte, iar pe suprafaa glbejit a corpului, cteva petealbe. Marele spirit: cuvnt de spirit fcut de un contemporan al luiFreud, Lichtemberg: el ntrunete calitile marilor brbai: inecorpul strmb ca Alexandru i, asemeni lui Cezar, i frmnt tottimpul prul. Tendinele cuvntului de spirit Fiind un produs al incontientului, n cuvntul de spirit semanifest tendine ascunse ale psihicului uman. Freud clasific cuvintelede spirit n dou mari categorii: cuvinte de spirit fr tendin (inofensive) i cuvinte de spirit cu tendin .Cuvintele de spirit cu tendin sunt acelea prin care se exprimtendine regulate de ordin sexual sau agresiv. La rndul lor, cuvintele despirit cu tendin se mpart n urmtoarele categorii:a) Cuvinte de spirit obscene, n care tendina exprimat este deordin sexual i prin care se satisfac anumite tendine sexuale reprimatecultural.c) Cuvinte de spirit cu tendin agresiv:- cuvntul de spirit agresiv propriu-zis;- cuvntul de spirit cinic;- cuvntul de spirit sceptic.Ca i sexualitatea, agresivitatea este un instinct supus nc dincopilrie reprimrii culturale. Cuvntul de spirit cu tendin agresiv reprezint una dintre modalitile de a exprima agresivitatea n formeacceptate social, ocolind interdiciile. Exemplu: Doi oameni de afaceri americani, folosind mijloace demulte ori ilicite, au reuit s acumuleze o avere considerabil i ncercaus ptrund n lumea bun. Cei doi s-au hotrt s se lase pictai de celmai important pictor al oraului i apoi s-i expun portretul cu ocaziaunei petreceri. La petrecere a fost invitat i un critic de vaz din regiune,care urma s-i dea verdictul cu privire la calitatea artistic a celor dou portrete. Criticul a reflectat i apoi a ntrebat: i unde este Mntuitorul? Cuvntul de spirit cinic nu vizeaz persoane (cu autoritate, bogateetc), ci vizeaz instituii, concepii de via, percepte morale sau 39 persoane care reprezint instituii. Cuvntul de spirit somon cumaionez atac o concepie de via bazat pe economie i

corectitudinei propune o concepie de via epicureic, bazat pe plcerea clipei i peo mare libertate n alegerea mijloacelor pentru aceasta.Una dintre intele predilecte ale acestui gen de cuvnt de spiriteste cstoria, care este atacat i pentru c ea reprezint o instituierepresiv. Aceste cuvinte de spirit pot viza i propria etnie. Exemplu (citat de Freud): Doi evrei se ntlnesc ntr-o gar. Undete duci? ntreab unul. La Cracovia, rspunde cellalt. Ct eti demincinos! replic primul. Spunnd c te duci la Cracovia, vrei ca eu scred c mergi la Varovia, dar eu tiu c te duci la Cracovia. De ce miniatunci? Plcerea estetic n cazul cuvntului de spirit Dup Freud, cuvntul de spirit produce dou tipuri de plcere: o plcere care rezult din tehnica cuvntului de spirit i pe care Freud onumete plcere preliminar, pentru c aceast plcere de tipul rsului areo intensitate mai mic rsul este mai curnd un simplu zmbet. Plcerea preliminar are rolul de a deschide calea spre un alt tip de plcere, carerezult din retrirea refulatului (sexual sau agresiv). Rsul asociat acestuial doilea tip de plcere este puternic, din toat inima, este rsul uneidescrcri i, este posibil, se datoreaz economisirii energiei consumate pn n acel moment de refulare. Deosebirile ntre vis i cuvntul de spirit Exist n principal dou deosebiri. Prima dintre ele const naceea c visul este un produs a-social, care nu urmrete comunicarea,reprezentnd doar un compromis al forelor care se nfrunt n psihismulvistorului. Datorit acestui caracter, visul este de cele mai multe ori deneneles pentru vistor i neinteresant pentru ceilali. Cuvntul de spiritns se caracterizeaz prin intenia comunicrii, ceea ce modificanumite caracteristici ale funcionrii proceselor incontiente. Cuvntulde spirit se adreseaz ntotdeauna unei a treia persoane prezent sau potenial i gradul su de ncifrare este, de aceea, mai redus. (A doua persoan este cea vizat de intenia sexual sau agresiv.)A doua deosebire const n aceea c visul, care exprim o dorin, pstreaz legtura cu problemele majore ale vieii, nevoile individuluifiind satisfcute pe calea regresiv i ocolit a halucinaiei. Cuvntul despirit este un joc care ncearc s obin plcerea din activitatea liber,dezinteresat a psihicului. 40

3.PSIHANALIZA1.Sigmund Freud (1856 1939) Promotorul psihanalizei a fost Sigumnd Freud; el si-a facut ucenicia pe langa mareleneurolog francez J.M. Charcot la Salpetiere. S-a ocupat in delimitarea isteriei de epilepsie sia reusit sa provoace simptome isterice prin pinosa; ceea ce l-a dus cu gandul la cauzelepsihologice si nu fiziologice (asa cum se credea la vremea respectiva) ale acestei afectiuni.In Traumdeutung (Interpretarea viselor) din 1900, Freud considera ca: conceptiastiintifica despre vise a progresat putin (S. Freud , Interpretarea viselor 1993, p. 17) dareste convins ca exista o tehnica psihologica( ibidem, p.17)Primal congres de psihanaliza a avut loc la Salzburg (1908), iar in 1909 apare primalperiodic psihanalitic (momente ce consagra nasterea Scolii psihanalitice).Freud considera ca termenul de psihanaliza are trei acceptiuni: 1. procedeu de cercetare a proceselor psihice 2. metoda de tratament a tulburarilor nevrotice 3. cale de fundamentare a institutiilor psihologilor, modalitate favorabila pentrudezvoltarea unei discipline stiintifice ( apud I. Manzat, Historia universala a psihologiei, 1994, p.61) Psihanaliza este deci atat o teorie cat si o tehnica terapeutica cu urmatoarele zone deaplicabilitate:-isteria (spasmofilie),-nevroze anxioasefobii-obsesii-perversiuni sexualeCeea ce se urmareste in tratamentul sau cura psihanalitica este constientizareacontinuturilor inconsciente patogenice.Doua principii guverneaza si dau tensiune vietii noastre psihice:principiul placerii (cu determinante biologice, instinctuale, de satisfacere imperioasa)principiul realitatii (constrangerile mediului natural, social si moral evaluate deconstiinta)

Structura aparatului psihic intr-o prima faza Freud distinge doua mari diviziuni ale psihismului: inconstientul siconstientul, intre cele doua aflandu-se o treapta intermediara: preconstientul(subconstientul); in legatura cu acesta Freud precizeaza: divizarea psihicului in constient siinconstient constituie pentru psihanaliza o premisa fundamentala ( Dincolo de principiul placerii 1992, p.96) Intre cele doua diviziuni are loc o miscare descendenta reprimari sau refulari si una ascendenta deplasari si sublimari -. Dar cum pot deveni continuturi in constiente, constiente? Freud sugereaza doua cai:-visele (si mai ales amintirea lor) ca via regia spre inconstient-trecerea prin instantele preconstientului unde capata continut lingvistic si semantic;astfel pot fi integrate in structurile constientului.Din 1920 Freud propune o alta topica a aparatului psihic ce cuprinde: Sinele (das Es), Eul (das Ich) si Supraeul (das Uberich). Sinele ne este dat din nastere (ereditar) si cuprindeinstinctele cu tentatia de a fi satisfacute imediat. Eu ratiune si intelepciune (reprezinta corpul), partea care s-a diferentiatSinele pasiuni/pulsiuni, rezervor al libido -uluiEul calaretul ce struneste calul SineleEul traduce de obicei in actiune vointa Sinelui, ca si cum ar fi vorba de propria sa intentie(op. Cit., 1992, p. 113).Constituirea Eului apare datorita corpului, el se constituie ca

organ de percepere a lumiiexterioare, dar si a celei interioare.Prin asimilarea modelelor parentale (introiectia lor) se realizeaza Eul ideal sau Supraeul. Copilul se afla intr-o pozitie inferioara fata de parinti si in fata dificultatilor de identificaresexuala asimileaza parintele ca pe un model de constiinta morala.Diferentierile dintre cele trei entitati psihice trebuie luata cum grano salis , sa un uitamca Eul este doar o parte a Sinelui!Mai tarziu, Freud a considerat doua instincte de baza:instinctele sexuale (Eros) instinctul mortii (Thanatos) Primele producand viata, dinamismul ei, transformarea si desprinderea din anorganic sirudimentar, pe cand instinctul mortii reduce totul la punctul de pornire, la anorganic. Celordoua instincte le sunt subordonate procese fiziologice (constructive si respectiv distructive),iar in plan psihologic polaritatea iubire-ura.Freud a realizat si o etapizare stadii psihosexuale a dezvoltarii copilului pe care aimpartit-o iin cinci faze: 1. orala , in timpul alaptarii toata placerea copilului se condenseaza bucal 2. anala, placerea din timpul defecatiei sau prin amanarea ei, de aici conflictul cu parintiisi afirmarea propriei vointe. 3. falica, (oedipiana), intre 3 6 ani, copiii descopera organele genitale, diferenteledintre baieti si fete; impulsurile sexuale sunt directionate spre parintele de sex opus(baiatul vrea sa se casatoreasca cu mama, iar fata cu tata) 4. latenta

intre 7 12 ani, interesul copiilor pentru corpul lor se reduce, sunt orientatispre relatiile interumane, eforturile scolare, etc. 5. genitala , in pubertatesi adolescenta se trece de la deplina maturitate sexuala aadultului. Mostenirea culturala si impactul pe care l-a avut teoria freudiana este incomesurabil.Psihanaliza s-a impus, primar ca psihoterapie, cu un succes deosebit in SUA si Franta, dar maiputin in spatiul germanic. Ideile freudiene au revolutionat un numai psihologia, dar au patrunssi in arta miscarea suprarealista, prin promotorul sau Andre Breton, a explodat teoriainconstientului la modul cel mai direct si literatura (un Thomas Mann de exemplu).Faptul ca a suscitat multe controverse, miscarea psihanalitica initiala a fost imbogatitasi aprofundata de cercetari ulterioare si redadusa in actualitate de un Jaques Lacan,Francoise Dolto, Erich Fromm si altii. Parerile asupra pertinentei viziunii produse de Freud sediscuta, de multe ori in contradictoriu, si in ziua de azi. Psihanaliza a devenit baza ideologicaa miscarii de eliberare/emancipare sexuala si culturala ce s-a manifestat cu o deosebitapregnanta in Europa si America anilor 60. 2. Alfred Adler (1870-1937) A fost unul dintre discipolii lui Freud, dar datorita unor diferente ideologice se separade aceasta in 1911; respinge cu hotarare viziunea ortodoxa asupra sexualitatii.Creeaza in 1912 Societatea de psihologie individuala si in 1914 apare Internationale Zeitschrift fur Individual psychologie. In 1935 fondeaza Journal of Individual Psychology Pentru Adler psihologia individuala trebuie sa considere persoana in totalitatea siinegritatea ei, caci la inceput este totalitatea, ea e primara. Dar psihologia individuala vrea sainteleaga si unicitatea sau particularitatea fiecarei persoane in parte.Adler a ramas toata viata un darwinist convins, considerand ca psihologia individualapoate realiza ceva hotarator pentru dezvoltarea societatii umane (Wilhem Bitter,herasugeb., Geist und Psyche, Freud, Adler, Jung, 1951, p. 52). Psihologul german era convinsca debarasarea de vointa de putere poate duce la intelegere, pace si armonie.Principiile psihologiei adleriene se afla in antropologia sa viziunea asupra omului existentialista: punerea in valoare a personalitatii omului ca centru al preocuparilor sale,

deunde rezulta: necesitatea si obligatia de a dobandi si de a aprofunda cunoasterea omului (A.Adler, Cunoasterea omului, 1991, p. 35)Adler e de acord cu Freud, ca stimulentii cei mai puternici pentru edificarea vietii psihicea omului provin din cea mai frageda copilarie ( ibidem, p. 36). Dar, spre deosebire de viziuneapsihanalitica ortodoxa, la baza edificiului psihic se afla sentimentul de inferioritate Minderwertigkeitsgefuhl a copilului fata adultilor. Aceasta inferioritate (constructiva in Psihologia Inconstientului --Freud English

Despre Sigmund Freud si psihanaliza

S-a nascut in 1856 la Freidburg (Freiberg) in Moravia si a murit la Londra in 1939. Si-a inceput studiile medicale la Viena, lucrand, in acelasi timp la Institutul de Anatomie Cerebrala. Circumstantele financiare l-au obligat sa paraseasca acest domeniu de cercetare si sa devina neurolog clinician. In 1884, el inceput colaborarea cu dr. Joseph Breuer, renumit medic vienez, care deja practica metoda cathartica in tratamentul isteriei si alaturi de care a pus bazele inceputului psihanalizei. "Studii asupra isteriei' (publicat in 1895) a fost rezultatul colaborarii lui Freud cu Breuer in acest domeniu. Freud si-a continuat munca de cercetare singur, in domeniul psihanalizei, examinand structura, natura si tulburarile psihice. Rezultatele studiilor sale in literatura, mitologie si religie si-au gasit ulterior utilitatea evidenta in teoriile revolutionare pe care le-a descoperit in practica terapeutica. Lucrarea Interpretarea viselor (Traumdeutung), publicata in 1900, marcheaza o etapa esentiala in analiza vietii inconstiente si de interpretare psihanalitica a visului. Lucrarea pune in lumina particularitatii psihologice ale viselor, mecanismele transfigurarii onirice, modalitatile de elaborare a viselor dar si la limitele "interpretabilitatii' viselor. In conceptia lui Freud, visul deschide calea cunoasterii inconstientului, desi nu-l identifica, nu-l evalueaza; este implinirea deghizata a unei dorinte, iar aceasta dorinta este refulata. In 1931, Freud scria despre lucrarea sa: " Ea contine acordul intre judecata mea zilnica, a celor mai valoroase descoperiri pe care destinul mi le-a daruit. Insight-ul care mi-a fost dat o singura data in viata'. In 1901, publica Visul si interpretarea sa, un rezumat al lucrarii Interpretarea viselor, apoi, in 1905, descrie cazul Dorei in lucrarea Vis si isterie, iar in 1907, publica Vise si iluzii in Gradina de Jensen. In paginile lucrarii sale "Noi conferinte de introducere in psihanaliza' 6 decembrie 1932 - Sigmund Freud afirma cu tarie ca "teoria visului "ocupa un loc special in istoria psihanalizei si marcheaza o turnanta. Incepand cu ea, psihanaliza a facut pasul de la procedeul psihoterapeutic la psihologia profunzimilor.' Psihanaliza reprezinta in primul rand o metoda de investigare a psihismului. Pornind de la constatarile rezultate in urma aplicarii acestei metode, Freud a construit o serie de teorii asupra modului de structurare si asupra principiilor de functionare a aparatului psihic, precum si o metoda psihoterapeutica.

Scopul psihanalizei a fost initial descoperirea semnificatiei inconstiente a cuvintelor, actiunilor, fantasmelor unui subiect, folosind asociatiile libere ale acestuia. Subiectului i se cerea sa relateze tot ce-i venea in minte in legatura cu un element dat (cuvant, imagini, o reprezentare anume etc.) sau in mod spontan. Pe baza asocierilor libere ale pacientului, precum si a comportamentului sau manifest, terapeutul ajunge sa cunoasca structura psihica a subiectului, principalele conflicte intrapsihice ale acestuia si modalitati de aparare a eului. Astfel e posibil sa se faca interpretari adecvate rezistentelor, apararilor, transferului. Freud a introdus pentru prima data termenul de psihanaliza in 1869 in articolul "Ereditatea in originea nevrozelor". Inainte de aceasta data regasim in scrierile sale termeni ca analiza, analiza psihica, analiza hipnotica ("Despre psihonevrozele de aparare", 1894). Freud era un spirit aplecat catre analiza, dar care se ferea de speculatiile filosofice sterile. El a studiat medicina, fiind un spirit meticulos, empiric, ce acorda importanta rigurozitatii stiintifice. Cu toate acestea era preocupat de natura umana mai mult decat de alte aspecte ale naturii. Initial, Freud a lucrat ca cercetator al fiziologiei sistemului nervos cu Ernst Brucke, apoi a colaborat cu Josef Breurer (1876-1882), un mare fiziolog care spera ca descoperirile si metodele din stiintele naturii sa poata fi transpuse in studierea gandirii si actiunii umane. Cand, in 1885, a lucrat cu Charcot la o cercetare despre cauzele neurologice ale afaziei, de la el a invatat arta de a deosebi bolile mentale de cele somatice, ceea ce era rar pe atunci. Charcot studia de asemenea isteria si descoperise faptul ca aceasta este o suferinta reala si nu simulare, desi nu existau cauze organice ale tulburarilor somatice. In 1889 lucreaza cu Bernheim aplicand hipnoza, pe care o abandoneaza ulterior. Desi era medic neurolog si cercetator in fiziologia sistemului nervos, a constatat in lucrul cu pacientii cu tulburari psihice ca elementul patogen este legat de un anumit eveniment din viata subiectului, fata de care acesta a actionat printr-un ansamblu de idei si emotii a caror exprimare a fost inhibata la momentul respectiv. Initial Freud considera ca vindecarea se realizeaza prin descarcarea reactiei afective pe care subiectul a avut-o fata de anumite evenimente traumatice si pe care acesta a inhibat-o in momentul producerii lor. El folosea hipnoza si sugestia pentru a-l ajuta pe pacient sa-si reaminteasca si sa retraiasca evenimentul respectiv. Ulterior el a renuntat la aceste procedee de cautare insistenta si deseori persuasiva a elementului patogen si a recurs exclusiv la tehnica asocierii libere, deci a exprimarii spontan apacientului pentru a obtine materialul refulat. Aceasta tehnica a fost introdusa progresiv intre anii 1892-1898, pe masura ce Freud a constatat

dezavantajele celorlalte metode. Freud considerase ca hipnoza ar fi o modalitate de a descoperi legile psihologice care guverneaza viata mentala a oricarui om sanatos. Lucrand cu Charcot in clinica de la Salpetriere din Paris, el incepe sa caute cauzele psihologice ale isteriei si constata ca a asculta spusele pacientului este o veritabila metoda de cunoastere si de terapiei. Ajunge la concluzia ca istericul sufera de amintiri (reminiscente) si ca metoda hipnozei nu da rezultate durabile, caci simptomele nu dispareau sau erau inlocuite cu altele, chiar daca se descoperea prin regresia hipnotica o trauma. Prin tehnica asocierii libere evenimentul patogen era adus la un nivel constient, materialul refulat fiind supus astfel elaborarii mentale. In practica sa clinica, Freud a constatat ca o serie de pacienti relatau scene in care erau victime ale seductiei adultilor sau fratilor mai mari atat de des, incat a considerat ca traumatismele sexuale infantile ar fi cauza principala a tulburarilor nevrotice. Astfel intre 1895-1897 el a creat teorie seductiei infantile pe care a abandonat-o ulterior deoarece si-a dat seama ca cea mai mare parte dintre aceste scene erau imaginare, erau produsul constructiilor fantasmatice ale subiectilor si nu erau traite. Mai mult, experienta clinica a relevat ca nu intotdeauna exista un eveniment marcant care sa aiba valoare patogena, ci este vorba de semnificatia pe care subiectul o confera evenimentelor, semnificatie care iese la iveala doar prin asocieri libere. Freud a introdus astfel termenul de realitate psihica ce desemneaza modul in care subiectul percepe lumea exterioara, modul in care subiectul coreleaza cu evenimentele de viata, semnificatie pe care el le-o atribuie. Fantasmele au o realitate psihica diferita de realitatea materiala, dar ele joaca rolul predominant in nevroze. Specificul psihanalizei, ca teorie asupra psihismului rezida in descoperirea existentei nivelului inconstient al psihismului, in descoperirea mecanismelor de aparare a eului, in special a refularii si a rezistentei, in luarea in considerare a sexualitatii infantile. Modul de investigare specific psihanalizei presupune construirea unei relatii intre analist si analizant, pornind de la care sa fie puse in evidenta, prin transfer si contratransfer, conflictele inconstiente ale analizatului. Originalitatea psihanalizei consta in primul rand in relevarea faptului ca, inainte de a putea sesiza unele cauze secrete care anima o fiinta, trebuie sa descoperim aceste cauze in noi insine, sa refacem in noi insine calea de la

actiunile noastre la cauzele lor, sa intelegem modul in care functioneaza inconstientul autoanalizandu-ne.

, Intr-o epoc, pe care o putem numi pretiinific, umanitii nu-i era greu s-iinterpreteze visele. Cei care i le aminteau la trezire, le considerau ca o manifestarebinevoitoare sau ostil a puterilor superioare, zei sau demoni. Odat cu natereaspiritului tiinific toat aceast ingenioas mitologie a fost devansat de psihologiei, n zilele noastre toi savanii, cu excepia unui mic numr, snt de acord s atribuievisul activitii psihice a nsui celui care doarme.Totodat, ipoteza mitologic fiind respins, a devenit necesar s se caute visului noiinterpretri. In ce condiii se produce visul ? Care snt relaiile sale cu activitateapsihic din starea de veghe ? Cum snt susceptibile excitaiile venite din exterior s-linflueneze pe cel care doarme ? De unde provin aceste detalii care, prea adesea,repugn gndirii omului treaz i aceast discordan ntre mijloacele de expresie alevisului i strile afective care-l ntovresc ? De unde vine, n cele din urm

"Din strfulgerrile mele de inspiraie m simt din nou bine i, prin urmare,neproductiv pot confesa numai una. Mi-a trecut prin minte ideea c temeiul ultim altrebuinei de religie a omului este neputina infantil, care este cu mult mai mare la om dect laanimale. Prin prisma fragedei copilrii, el nu poate concepe o lume fr prini i i fureteun Dumnezeu drept i o natur binevoitoare, dou dintre cele mai rele falsificriantropomorfice pe care i le-a putut imagina..." (Scrisoare a lui Freud ctre Jung, 2 ianuarie 191