DINCOLO DE AFECTIVITATE DESPRE DOCTRINA SI IDEOLOGIE

Provocarea In urma unui schimb de emailuri pe teme politice avut cu un prieten am primit o provocare consistenta: Cat de mult ar conta in Romania renasterea doctrinei, de la idee la legamant practic, cu efecte palpabile? Dupa ce mi-a creionat un model concret de actiune menit sa dezvolte durabil Romania, cu efecte in viitorul mediu, prietenul mi-a aruncat manusa: Cum aplici asta dintr-o abordare doctrinara social-democrata? Provocarea aceasta ar putea fi un bun exercitiu pentru un student in stiinte politice care ar dori sa exerseze crearea unei doctrine / ideologii politice menita sa raspunda unor nevoi bine definite si care sa fie capabila sa modeleze viitorul unei natiuni functie de aspiratiile acesteia. Nefiind un mare erudit in zona politicului, am inceput cu abecedarul. Am incercat in prezentul articol sa inteleg si sa prezint diferenta intre doctrina si ideologie politica. Definitii Prima impresie este ca acesti termeni nu sunt suficient de bine utilizati de catre publicul larg. Definitiile gasite in Noul Dictionar Explicativ al Limbii Romane nu sunt de natura sa diferentieze suficient aceste concepte: IDEOLOGE ~i f. Ansamblu de idei, doctrine sau credinte caracteristice unei epoci, unei societati, unei clase sau unui partid. [G.-D. ideologiei] /<fr. idologie, germ. Ideologie (NODEX, 2002) DOCTRN ~e f. Totalitate de principii, de idei fundamentale ale unui sistem filozofic, politic, stiintific etc. /<fr. doctrine, lat. Doctrina (NODEX, 2002) Etimologia acestor cuvinte reuseste sa aduca mai multa lumina asupra utilizarii corecta a acestora: Ideologie isi are originea in contopirea cuvantelor grecesti idea insemand idee si logos insemnand stiinta. O traducere directa a acestui termen ar fi stiinta a ideilor. Prima utilizare a cuvantului apartine scriitorul francez Antoine Destutt de Tracy (1754 - 1836) care in 1796 il eticheteaza drept Stiinta a ideilor. (Sursa: dictionarul online Merriam-Webster). Doctrina se trage din latinescul Doctrina insemnand invatatura. Spre deosebire de termenul ideologie folosit preponderant in sfera socio-politica, doctrina are o aplicabilitate mult mai larga.
Page 1 of 6 Publicat pe www.jurnaldambovitean.ro

Vedem ca definitia etimologica a celor doi termeni confera mai mult dinamism ideologiei care, ca stiinta a ideilor, are un camp mai vast de actiune. Doctrina insa are o inertie mult mai mare. Este ceva creat pentru a dainui si pentru a fi transmis mai departe. Literatura de specialitate romaneasca In prefata cartii Doctrine politice. Concepte universale si realitati romanesti coordonata de Alina Mungiu-Pippidi, publicata la Editura Polirom in 1998 se incerca explicarea succinta a celor doi termeni. Insa nici aceasta aceasta incercare de sistematizare nu reuseste sa aduca foarte multa lumina asupra intelesului fiecarui termen. Din prefata acestui manual de doctrine politice aflam doar ca ideologia este mai generala decat o doctrina, insa facem mai un pas inainte afland ca in cadrul unei ideologii putem diferentia aplicarea sa specifica de principiile acesteia. Urmeaza un paragraf care atesta faptul ca in limba romana temenul de doctrina este preferat celui de ideologie (adica ei sunt usor de substituit!) din cauza conotatiei exclusiv negative datorate carierei pe care termenul ideologie a facut-o in cadrul <<materialismului stiintific>> si al propagandei comuniste. Din acest moment termenul ideologie este foarte rar intalnit pe parcursul manualului. Cei care doresc sa descarce in format digital aceasta carte o pot face aici. Trebuie mentionat ca cu mult inainte ca materialismul stiintific sa afecteze utilizarea termenului ideologie pe plan local, Napoleon i-a conferit un rol periorativ catalogandu-i drept ideologisti pe cei care faceau (numai) revolutii teoretice. Unul din putinele articole care vorbeste despre doctrina si ideologie pe care le-am putut gasi online in publicistica romaneasca este un interviu realizat de Cristian Patrasconiu cu Andrei Plesu Orice doctrina devine periculoasa cand se transforma in ideologie publicat in suplimentul revistei 22 din 31 august 2010. (Am gasit acest articol via blogul domnului Vladimir Tismaneanu caruia vreau sa ii multumesc cu aceasta ocazie). Am selectat din extinsul interviu trei intrebari care sper sa aduca mai multa lumina asupra intelegerii corecte a celor doi termeni. Redau integral raspunsurile mai jos: De unde aceast nevoie de a vorbi despre doctrine, despre ideologii? [] In peisajul politic romanesc se vorbeste foarte putin despre doctrine. Despre ideologii se vorbeste uneori intr-o varianta foarte simplificata, insa eu nu am sentimentul ca, in ultimii 20 de ani, partidele politice din Romania au probleme de doctrina, ca elaboreaz o doctrina si urmaresc implinirea ei consecventa. Programul lor politic nu e, de obicei, un program doctrinar. E, mai curand, un program strict electoral, o strategie de campanie. Doctrina e mereu in fundal, aproape uitata. S-ar putea vorbi chiar de o criza de preocupare pentru doctrina in partidele noastre politice, si asta face ca peisajul sa fie confuz (Andrei Plesu, 2010).
Page 2 of 6 Publicat pe www.jurnaldambovitean.ro

Cum pot deveni periculoase pentru un om, dar i pentru o societate o doctrina, o ideologie? [] o ideologie e, de obicei, o forma de gandire birocratizata, redusa la minimum, cat sa functioneze strategic pentru a domina scena. In orice ideologie e un procent de demagogie, un procent de populism, un procent de schematism mental si, cand se ajunge la asa ceva, lucrurile devin periculoase, pentru ca ideologiile au un ecou facil, ajung pana la ultimul cetatean. Tocmai pentru ca procedeaza prin simplificare. Au un aer pragmatic si promit solutii radicale si definitive. Ideologiile sunt, prin definitie, utopice si revolutionare. Nu stiu sa existe ideologii care sa nu aiba un subton de razmerita in ele si una dintre dimensiunile dreptei, daca e sa vorbim despre dreapta, este ca, in principiu, dreapta e foarte rezervata cand vine vorba de ideologii si de revolutii (Andrei Plesu, 2010). Care ar fi diferenta specific dintre ideologie si doctrina Doctrina se naste dintr-un efort de intelegere a lumii, in vederea unei adaptari creatoare la lume, in vreme ce ideologia se naste dintr-o dorinta de putere. Doctrinarul nu vrea neaparat sa schimbe lumea, pe cand ideologul vrea sa o schimbe si sa propuna tuturor o fericire entropica, obligatorie. Doctrinarul nu e utopic, e relativist si articulat pana la detaliul fin, in vreme ce ideologul este in acelasi timp aproximativ si impatimit al unui absolut fara articulatii (Andrei Plesu, 2010). Am incheiat citatele din interviul acordat de domnul Andrei Plesu. Domnul Andrei Plesu isi exprima foarte clar si concis, in special in ultima intrebare citata, modul in care intelege sa foloseasca cei doi termeni. In timp ce doctrina politica este o dezvoltare strict teoretica a unui sistem politic adaptat la realitate, fara a se implica practic in organizarea societatii, ideologia inseamna, pe langa simplificarea doctrinei pentru a o face accesibila unui public cat mai larg, si un plan de actiune. Ideologia depaseste cadrul teoretic al doctrinei si invita la actiune. Ultima idee ma pune insa pe ganduri. Cum poate un doctrinar sa creeze o doctrina fara sa isi doreasca sa schimbe lumea? Aceasta incercare de separare a resposabilitatii intre doctrinar si ideolog nu mi se pare corecta. Amandoi doresc sa schimbe lumea, insa motivele care ii anima in acest demers pot fi diferite (de exemplu idealism versus pragmatism). Un alt material valoros pe marginea acestui subiect l-am gasit pe scribd.com. Articolul se numeste Conceptele de ideologie si doctrina politica si a fost publicat de domnul Dinu Cornel in data de 20 noiembrie 2011. Articolul integral poate fi descarcat de aici. Din articolul respective am selectat cateva idei: Ideologia inseamna mai mult decat doar teorie. Ea inlocuieste abordarea teoretica cu experimentul empiric al transpunerii ideilor in practica. [] ideologia se deosebete de teorie, care este o reflectie sistematica asupra naturii si scopurilor sistemului de guvernamant; asociata cu stiinta, teoria presupune demonstratie riguroasa, care se sprijina pe date concrete, ce pot fi, de regula, verificate empiric. Asadar, in
Page 3 of 6 Publicat pe www.jurnaldambovitean.ro

vreme ce teoria presupune o abordare obiectiva, ideologia este o abordare din perspectiva unei anumite opiuni. Apoi, in vreme ce teoria presupune, in principal, organizarea ideilor si demonstratia, ideologia vizeaza mai ales stimularea spre actiune. Reintalnim ideea prezentata in manualul coordonat de doamna Prof. Dr. Alina Mungiu-Pippidi conform careia termenii de doctrina si ideologie au o utilizare confuza, iar din cauza perceptiei afective negative, intre cei doi termeni este preferat doctrina. Din perspectiva politica pot fi relevate nu numai sensuri, dar si evaluari foarte diferite. Uneori se consider ca doctrina politica este similara ideologiei politice, alteori se subliniaz diferentele. In vreme ce unii autori prefer ideologia, pe considerentul c <<doctrina>> se asociaza unui mod de gandire dogmatic, altii o prefera pe aceasta din urma, pe temeiul ca prima este marcata de conotatii negative, ca urmare a utilizarii excesive in fostele regimuri comuniste. Domnul Dinu Cornel prezinta de asemena si pozitia domnului Prof. Dr. Liviu Zapartan care confera doctrinei politice sensuri mai complexe, apreciind ca aceasta incorporeaza deopotriva teoria, concepia si ideologia: mai intai, ea trebuie s ofere o imagine teoretic asupra unei societati, apoi o conceptie despre identitatea societatii respective, precum si <<un set de propozitii ideologice>>, si, in sfarsit, <<un set de propozitii prin care se prevad caile practice, eficiente ale infaptuirii proiectului sau de societate>> (Liviu Petru Zpran, 1994, p. 25). Nu pot sa nu remarc ca pozitia domnului Zapartan, prin care inglobeaza in doctrina si mijloace practice de actiune, este opusa a tot ceea ce am gasit pana acum in literatura de specialitate. Documentare digitala in limba engleza Dupa aceasta documentare cvasi-succinta prin publicistica autohtona am trecut la google.com in limba engleza. Prima remarca este ca political ideology este mult mai popular decat political doctrine pe WWW (World Wide Web). In timp ce publicul roman prefera sa foloseaca termenul de doctrina, altfel stau lucrurile in mediul anglo-saxon. Daca noi am folosit pana la saturatie ideologia alaturi de materialism stiintific, in lume doctrina a fost folosita prea mult alaturi de fascism sau de demodatul marxism (doctrina marxista sau doctrina fascista). Din acest motiv perceptia publicului larg anglo-saxon este ca doctrina este in cel mai bun caz o dogma ce poate fi manipulata pentru a atinge scopuri mai putin nobile. La acest lucru a contribuit, cu mult inaintea aparitiei fascimului si a marxismului, si folosirea doctrinei Monroe ca set de principii pentru politica externa americana in secolul XIX si XX. In numele acestei doctrine (neamestecul Europei in teritoriile ocupate de cele doua Americi si pozitionarea SUA ca garant al libertatii statelor din America Centrala si de Sud), SUA a actionat deloc voalat in reconstructia statala a Americii Centrale si a jumatatii de nord a Americii de Sud.

Page 4 of 6 Publicat pe www.jurnaldambovitean.ro

Paranteza legata de doctrina Monroe Doctrina Monroe a fost elaborata in principal de catre John Quincy Adams si introdusa pe 2 decembrie 1823 de catre presedintele american de atunci James Monroe. In linii mari, ea separa sferele de influenta ale Lumii Noi (SUA) si Lumea Veche, respectiv Imperiul Britanic, la incepul secolului XIX. Aceasta doctrina stabilita la inceput ca un pact de neagresiune reciproca intre cele 2 puteri a devenit ulterior motiv de amestec si influenta exercitata de SUA in America Centrala si de Sud. Printre lucrurile peste care s-a asternut tacerea se numara interventia militara a marinei americane in Panama la inceputul secolului XX avand drept rezultat desprinderea viitorului stat Panama de ceea ce mai ramasese din Marea Columbie. Istoria Canalului Panama construit ulterior ramane o palma pe obrazul democratiei si al libertatii proclamate de francezi si americani: dreptul de folosinta a Canalului si a fasiei care corespunde celor zece kilometrii stanga-dreapta sa a fost semnat intre un reprezentant al guvernului francez (cei care au esuat sa contruiasca canalul) si un reprezentant al guvernului american de atunci (viitorii proprietari ai canalului). Niciodata un cetatean al noului stat panamez nu a fost reprezentat sau a participat la negocieri. Am incheiat paranteza. Concluzii Dupa consultarea literaturii romanesti de specialitate si a unor surse mai mult sau mai putin de specialitate gasite pe google.com cred ca putem trage linie si afirma ca doctrina politica reprezinta un set de principii teoretice, care exprima o viziune politica la un moment dat. Doctrina este un proiect socio-politic. Ideologia preia doctrina, adica proiectul socio-politic, il adapteaza la realitatile sociale si incearca sa il implementeze pentru a obtine scopurile stabilite intial in doctrina asumata. Doctrina este etapa de proiect architectural, ideologia este etapa de constructie propriu-zisa a acestui proiect. Reusind sper sa inteleg mai bine diferenta dintre ideolgie si doctrina, voi reveni in curand cu exercitiul propus de prietenul meu. Nu in ultimul rand, cred ca intrebarea care a generat aceasta documentare, respectiv Cum aplici acest plan de actiune dintr-o abordare doctrinara? ar trebui schimbata cu Cum aplici acest plan de actiune dintr-o abordare ideologica? Cei care doresc sa acceseze o lista extrem de interesanta a ideologiilor politice o pot face accesand urmatorul link. Locuri virtuale unde se discuta si despre doctrine si ideologie:
Revista 22 pentru dreptaci Critic Atac pentru stangaci In linie dreapta pentru dreptaci Page 5 of 6 Publicat pe www.jurnaldambovitean.ro

Surse de documentare: Wikipedia Oxford Dictionaries Merriam-Webster Dictionary DexOnline.ro Revista 22 Scribd.com Blogul dlui Vladimir Tismaneanu

Redactat astazi, 6 decembrie 2012, in largul Marii Nordului. Semnat: acspot

Page 6 of 6 Publicat pe www.jurnaldambovitean.ro