Cuplul, familia, dragostea

Partea a III-a
 Dragostea în epoca romantică

În epoca clasică, În epoca romantică,

conflictul între iubire dragostea este
şi datorie (câştigă “credinţa, religia
întotdeauna datoria în fericirii terestre”.
teatrul clasic francez); (A. de Musset)

Iubirea e privită ca o
slăbiciune, nu ca o
virtute.
Victor Hugo considera iubirea, “chiar parte
din suflet. E de aceeaşi natură. Dragostea
e ca o scânteie divină şi ca sufletul, şi tot
ca el e incoruptibilă, indivizibilă,
nepieritoare. E un punct de foc în noi,
nemuritor şi infinit, pe care nimic nu-l
poate mărgini şi nimic nu-l poate atinge. Îl
simţi arzând până în maduva oaselor şi-l
vezi strălucind pâna în adâncurile cerului.”
Iubire / Căsătorie în sec. XVIII-XIX
• Căsătoriile erau cel mai frecvent aranjate
de familii; indivizii nu aveau libertate în
alegerea partenerului;
• Superioritatea absolută a soţului faţă de
soţie:
• “Femeia măritată încetează a mai fi un
individ responsabil: celibatară sau
văduvă, ea este mult mai responsabilă.”
(Michelle Perrot)
• Femeia este privită ca un copil minor
(de ex., nu poate dispune de salariul ei,
abia o lege din 1907 îi conferă, în spaţiul
francez, acest drept);

• Căsătoria este rezultatul unei negocieri,

aspectele financiare sunt esenţiale (foile
de zestre, contractele de dotă);

• Judecata privitoare la “stricarea fecioriei”

şi consecinţele ei (pricinile se judecau la
Departamentul de Cremenalion din
Bucureşti sau la Mitropolie)
Constrângerea de a lua de soţie femeia
curtată / “compromisă”
• “Pe vremea aceea nu era lucru lesne de a
fi galant şi nu fiecine îndrăznea a face
curte. Când un tânăr punea gând rău pe o
fată, el putea să dea cu ochii de tatăl sau
de fratele ei şi atunci, nici una nici două,
popa îi şi cânta Isaiia dănţuieşte şi
căsătoria, deşi silită, era valabilă.”
(Ion Ghica)
“Căsătoria e mai importantă decât dragostea –
acesta e firul care o călăuzeşte pe ea în viaţă,
de când înţelege că e fată, iar nu băiat, şi până
când închide ochii, împăcată că a lăsat casa în
bună rânduială, că băieţii ei învaţă la «şcoli
mari» şi că fetele ei au înţeles, la rândul lor, că
dragostea e mai puţin importantă decât
căsătoria.”
(Ioana Pârvulescu, În intimitatea secolului 19)
 A doua jumătate a sec. al XIX-lea

• Încercarea de a face să coincidă căsătoria

cu dragostea;

• Nefericirea provocată de incompatibilitatea

gusturilor celor 2 parteneri conduce
adesea la gesturi adulterine (ex: Doamna
Bovary)
 Pasiunea în romantism

• Alfred de Musset şi George Sand – se

cunosc în 1833, când el avea 23 de ani şi
ea 29;
• Povestea iubirii lor (1833-1835) transpare
în corespondenţă, dar şi în literatură:
• Alfred de Musset – Confesiunile unui copil
al secolului;
• George Sand – Ea şi El
• George Sand,
(Aurore Dupin,
baroana Dudevant),
(1804-1875)
George Sand şi Chopin (1837-1847)
• Iubirea este un element important în
construirea modernităţii;

• În jurul ei se inovează o suită de gesturi,

de conduite, se creează gusturi noi, o
muzică şi o literatură diferite
 Martin Buber (1878-1965), Eu şi Tu
(1923)
“Lumea i se prezintă omului într-o dublă
ipostază, potrivit dublei sale atitudini.
Atitudinea omului este dublă potrivit naturii
duale a vorbelor fundamentale pe care el
le poate rosti.
Vorbele fundamentale nu sunt cuvinte
izolate, ci perechi de cuvinte.
Una dintre vorbele fundamentale este
perechea de cuvinte Eu-Tu.”
 Simone de Beauvoir
(1908-1986)
• Asumarea libertăţii personale;

• Reinventarea cuplului (Beauvoir-Sartre); opoziţia

dintre strategiile familiale şi independenţa,
non-conformismul cuplului modern; chestiunea
afinităţilor elective;

• Inferioritatea femeii nu este naturală, ci

construită social, cultural;

• Distincţia sex / gen avant la lettre;

 Simone de Beauvoir

"Je maintiens tout à fait la formule : <On ne

naît pas femme, on le devient.> Tout ce
que j’ai lu, vu, appris pendant ces trente
années m’ont confirmée dans cette idée.
On fabrique la féminité comme on
fabrique d’ailleurs la masculinité, la
virilité."
(Le Monde, 1978)
 Atitudinea feministă faţă de căsătorie

• “Nu m-am măritat niciodată, fiindcă

n-am simţit nevoia. Am trei animale de
casă care-mi ţin perfect loc de soţ. Am
un câine, care sforăie toată noaptea, un
papagal care înjură măcar o dată pe zi
şi un motan care vine foarte târziu
acasă, seară de seară.”
(Marie Corelli)
 Martin Heidegger şi Hannah Arendt
Iubirea ca destin

• Se cunosc în 1925, când Heidegger avea

36 de ani, era căsătorit de 7 ani cu
Elfriede Petri şi avea 2 copii (Jörg şi
Hermann); iar Hannah avea 19 ani (era
studenta lui);

• Derrida a asemănat această relaţie cu cea

dintre Abélard şi Héloïse.
Iubirea ce transpare din corespondenţa
celor 2 (cf. G. Liiceanu, Despre seducţie)
• Iubirea ca irumpere în viaţa obişnuită a
ceva neobişnuit şi căruia nu i te poţi
opune;
• Iubirea ca “posibilitatea cea mai bogată a
fiinţei umane”;
• Iubirea ca prezenţă în absenţă.
 Iubirea în a II-a jumătate a sec. XX

• Descătuşarea formelor de manifestare ale iubirii

odată cu mişcarea Hippie, care a influenţat mai
multe generaţii, începând cu anii 60 ai sec. XX;

• Libertatea sexuală;

• Mişcările feministe luptă în favoarea

contracepţiei şi a dreptului femeii de a-şi
“gestiona” propriul corp
 Consecinţe ale noii viziuni asupra
dragostei şi a familiei
• Coabitarea juvenilă;
• Familiile monoparentale;
(În Franţa, în 1981, 10% din copii sunt
crescuţi de un singur părinte, de regulă,
mama);
Creşte nr. copiilor născuţi în afara unei
căsătorii, dar recunoscuţi de taţii biologici.
 Bibliografie selectivă

• Ştefan LEMNY, Sensibilitate şi istorie în

secolul XVIII românesc, Buc., Ed.
Meridiane, 1990, cap. “Aventura cuplului”;

• Constanţa GHIŢULESCU-VINTILĂ, Focul

Amorului. Despre dragoste şi sexualitate
în societatea românească (1750-1830),
Buc., Ed. Humanitas, 2006;
 Bibliografie selectivă

• Istoria vieţii private, (coord.) Ph. Ariès şi

G. Duby, vol. VII, trad. de Narcis
Zărnescu, Buc., Ed. Meridiane, 1997, cap.
“Căsătorie şi menaj”;

• Istoria vieţii private, (coord.) Ph. Ariès şi

G. Duby, vol. IX, trad. de Constanţa
Tănăsescu, Buc., Ed. Meridiane, 1997,
cap. “Familia informală”;