Sunteți pe pagina 1din 4

SNSPA Semiotică.

Teorii ale limbajului


Facultatea de Comunicare Anul II, Semestrul I
şi Relaţii Publice Sesiunea ianuarie 2011

SUBIECTE PENTRU EXAMEN

A. Subiecte pentru testarea cunoştinţelor


1. Raportul dintre cunoaşterea comună şi cunoaşterea ştiinţifică la Gaston Bachelard; Critica
simţului comun.
2. Comunicarea ca schimb de semne; relaţia dintre comunicare şi limbaj. Semnale, semne şi
simboluri (Henri Wald); critica “pansemiotismului”.
3. Merite şi limite ale viziunii instrumentaliste cu privire la natura şi rolul limbajului; concepţia
“cuvântului semnal” şi concepţia “cuvântului simbol”.
4. Viziunea demiurgică despre natura şi rolul limbajului; concepţia magică şi concepţia mitică.
Viziunea sincretică; interdependenţa limbaj-esenţă umană.
5. “Şcoala proces” şi “şcoala semiotică” (John Fiske) – orientări fundamentale în abordarea
teoretică a comunicării. Diferenţe şi complementaritate
6. Modelul elaborat de G. Gerbner: etapele procesului de comunicare; dimensiunile comunicării
sociale (“orizontală” şi “verticală”). Importanţa termenului SE pentru teoria comunicării.
7. Modelele elaborate de H. Lasswell şi T. Newcomb. Merite şi limite ale modelului Newcomb;
importanţa lui pentru „democraţiile în formare".
8. Modelul elaborat de Roman Jakobson; factorii constitutivi ai comunicării şi funcţiile limbajului.
9. Analizaţi solganul I like Ike din perspectiva celor şase funcţii ale limbajului definite de Jakobson.
10. Semne şi semnificaţii; semiotica – ştiinţa semnelor. Contribuţiile lui Ch. Peirce şi F. de
Saussure la evoluţia semioticii; arătaţi cum au depăşit aceştia „eroarea refernţială” (Umberto Eco).
11. Modelul elaborat de C.S. Peirce; dezvoltarea lui de către Ogden şi Richards.
12. Modelul teoretic elaborat de Ferdinand de Saussure: elementele semnificaţiei (semn,
semnificant şi semnificat). Exemplificaţi.
13. “Cotitura lingvistică” – ultima etapă a procesului de eliminare a transcendentului din
cunoaşterea ştiinţifică şi din tabloul explicativ al lumii; geneza acesteia şi manifestările sale în
diferite domenii ale culturii spirituale.
14. Paradigma modernă a cunoaşterii ca ideal de raţionalitate. Reducţia lingvistică şi orientarea
semiotică a culturii în secolul XX.
15. Cercetări “riguroase” şi “neriguroase” în filosofia limbajului; presupoziţiile celor două
tradiţii de cercetare.
16. Opoziţia dintre abordarea “riguroasă” şi abordarea “neriguroasă” a limbajului – o confruntare
de idealuri cognitive.
17. Identificaţi presupoziţiile pe care se bazează metafora “firului roşu” şi cea a “firului de lână”
(Ludwig Wittgenstein). Căror abordări ale limbajului corespund cele două metafore? De ce?
18. Dependenţa cunoaşterii şi a comunicării de “formele de viaţă” şi “interesele de cunoaştere”
(J. Habermas). Criza mitului pozitivist al cunoaşterii “pur obiective”.
19. „Organizarea mentală” şi „tehnica de formulare a problemelor” (Susanne Langer). Căi de
depăşire a obstacolelor mentale în comunicarea socială; “situaţia ideală de comunicare”.
20. “Paradigma disciplinară” (Th. Kuhn); paradigmele culturale. Incomensurabilitatea paradigmelor.
21. Conceptul de “referenţial” (Ferdinand Gonseth) şi referenţialele ideologice. Schimbarea
referenţialului - premisă a comunicării depline; condiţiile în care un subiect îşi schimbă
referenţialul şi indicatorii schimbării.
22. Conceptul de “a treia cultură” (Fred Casmir) - o cale constructivă spre înţelegere şi
colaborare; trăsăturile “culturii a treia” şi nivelurile comunicării sociale în care ea devine
relevantă: comunicarea inter-individuală, comunicarea organizaţională şi comunicarea mediatică;
perspective pentru unificarea culturală a Europei.
23. Semnificaţia conceptului de “a treia cultură” (Fred Casmir) pentru o teorie democratică a
globalizării; strategiile de înlocuire şi efectele lor; naţionalismul cultural.
24. Critica relativismului cultural şi a scepticismului epistemologic (Raymond Boudon); critica
criticii „noii epistemologii”.
B. Subiecte pentru testarea înţelegerii şi creativităţii
1. În ultimii 10 ani au avut loc 44 de runde de negocieri româno-ucrainiene referitoare la
delimitarea platoului continental la Marea Neagră. În urma eşecului acestor negocieri, Romania a
apelat, în 2005, la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, care a dat verdictul abia după
patru ani, pe 3 februarie 2009. Care concept ne ajută mai mult să explicăm eşecul negocierilor
dintre România şi Ucraina, cel de „paradigmă” sau cel de „referenţial”? Argumentaţi.
2. Care sunt diferenţele (ipotetice) dintre referenţialul şomerilor concediaţi dintr-o întreprindere
de stat nerentabilă şi referenţialul unui guven social-democrat care face reformă economică?
Stabiliţi invarianţii (ipotetici), adică punctele comune ale celor două referenţiale.
3. Actorul, regizorul şi scriitorul bulgar Christo Jivkov, interpretul lui Ioan în filmul Patimile lui
Christos (2003, regia Mel Gibson), a declarat: „Când ne vom cunoaşte unii pe alţii mai bine,
lumea va fi un loc mai bun” (Adevărul literar & artistic, 4 februarie 2009). Credeţi că această
convingere este realistă? Argumentaţi-vă răspunsul.
4. Aplicaţi conceptul de „a treia cultură” la analiza societăţii româneşti de astăzi. Există o opoziţie
ireductibilă între integrarea culturală a unor comunităţi etnice şi prezervarea identităţii culturale a
acestora? Sau integrarea culturală poate avea loc fără ca identitatea culturală să dispară?
5. Arătaţi de ce nu sunt corecte următoarele expresii: „atacul terorist din 11 septembrie 2001 nu
trebuie să se mai repete”; „acum sunt conştienţi că trebuiau să aleagă varianta cea mai
optimă”; „vinul din acest an este mai superior decât cel de anul trecut”; „s-a urmărit
dezmembrarea fortuită a acestui stat european”; „aceste informaţii trebuiau să fie difuzate în
rândul studenţilor, nu de mass-media românească”; „românii şi-au adus un aport consistent la
cultura şi civilizaţia europeană”; „imaginile care le urmăriţi ilustrează tragedia celor patruzeci şi
unu de victime”; „oamenii de la toate nivelele societăţii vor trebui să lupte”; „mai spun încă o
dată”. Reformulaţi-le corect, fără a le modifica sensul.
6. Evocaţi, pe baza experienţei personale ori a literaturii din orice domeniu, sau construiţi o
situaţie de viaţă în care un individ se converteşte de la paradigma X la paradigma Y. Descrieţi
punctual paradigmele X şi Y.
7. Care dintre teoriile despre limbaj elaborate de Ludwig Wittgenstein credeţi că este mai
adecvată unei situaţii de comunicare interculturală? Argumentaţi-vă opţiunea.

2
8. Se ştie că doctrina drepturilor omului, în ciuda pretenţiilor sale universaliste, nu este acceptată în
unele ţări ale lumii, iar în altele este acceptată dar nu poate fi aplicată. Ce concept din teoria
comunicării interculturale ne permite să explicăm această situaţie? Argumentaţi.
9. Evocaţi, pe baza literaturii din orice domeniu, sau construiţi un exemplu care să ilustreze
faptul că semnificatul - „interpretantul” (Peirce) sau “conceptul mental” (Saussure) - diferă de la
o cultură la alta şi că depinde de experienţa personală a utilizatorului de semne.
10. Folosiţi modelul lui Roman Jakobson pentru a analiza un mesaj publicitar (eventual, un
slogan) difuzat de mass media. Stabiliţi ordinea de priorităţi a diferitelor funcţii în cazul analizat.
11. Analizaţi imaginea monopostului Ferrari expus în Muzeul de Artă
Modernă de la New York (vezi figura alăturată), din perspectiva celor şase
funcţii ale limbajului definite de Roman Jakobson.
12. Care dintre modelele teoretice ale „şcolii proces” vi se pare mai adecvat pentru înţelegerea
comunicării artistice? Argumentaţi-vă opţiunea.
13. Construiţi o situaţie de comunicare prin care să ilustraţi diferenţele dintre E, E1 şi SE din
modelul lui Gerbner. Într-o televiziune cine face selecţia lui E, pentru ca acesta să devină E1?
14. Folosind conceptul de referenţial (Ferdinand Gonseth), analizaţi afirmaţia pe care preşedintele
PSD, Mircea Geoană, a făcut-o în ziua de 27 aprilie 2005, în timpul crizei ostaticilor din Irak,
referitor la alternativa „a salva viaţa celor trei jurnalişti români sau a respecta angajamentele
României în calitate de aliat al SUA”: „Suntem sfâţiaşi între a fi om şi a fi om de stat”.
15. Aplicaţi modelul triunghiular elaborat de Pierce (Semn-Interpretant-Obiect) la
semnele din această fotografie (Dinu Lazăr, din ciclul Digital manipulation).
16. Comentaţi următoarea afirmaţie a lui Gaston Bachelard: “Când se prezintă în
faţa instrucţiei ştiinţifice, tânărul este mai degrabă bătrân decât tânăr: el are vârsta prejudecăţilor
sale” (Le nouvel esprit scientifique, 1934).
Aplicaţi modelul lui Pierce pentru a anliza, în calitate de semn, cuvântul „Dumnezeu”. Ce este el,
un icon, un index sau un simbol? Care este obiectul la care se referă? Ce interpretanţi
credeţi că produce în mintea reprezentanţilor celor patru religii monoteiste cu vocaţie
universală - iudaismul, creştinismul, islamismul şi budismul? Dar în mintea unui ateu?
17. Aplicaţi modelul triunghiular elaborat de Pierce (Semn-Interpretant-Obiect) la
semnele din această fotografie (Dinu Lazăr, din ciclul Digital manipulation).
18. În România trăieşte o familie etnic-mixtă, fomată în urma căsătoriei dintre o
poloneză şi un român. Fiul acestora ce este, român sau polonez? Argumentaţi-vă
răspunsul folosind concepte din teoria comunicării interculturale.
19. Comentaţi următoarea afirmaţie a lui Constantin Noica: „Ne e greu să mai săltăm cerul la
loc, în tării, şi atunci îl lăsăm aşa, prăbuşit în amestecul nostru de necredinţă şi credinţă” (Carte
de înţelepciune, Humanitas, 2008).
20. Comentaţi următoarea afirmaţie a lui Max Born: „Credinţa că adevărul e unic şi că tu eşti
posesorul său este rădăcina cea mai adâncă a răului din lume”. Pentru ca un om să nutrească o
astfel de credinţă trebuie să fie „riguros” sau „neriguros”, „instrumentalist” sau „sincronist”,
etnocentrist sau relativist? Arătaţi în ce constă răul la care se referă Max Born, cu referiri la
evenimente din istoria universală (inclusiv evenimentele actuale din Fâşia Gaza).
21. Arătaţi care sunt presupoziţiile tacite asumate de cel care întreabă: „Cum e mai bine să-mi
educ copilul?”. Dintre acestea, care credeţi că are cel mai înalt grad de generalitate?

3
22. Aplicaţi modelul lui Pierce pentru a analiza un semn rutier (figura alăturată).
23. Arătaţi ce moment în istoria ideilor exprimă taboul lui Velasquez „Cristos în
casa Martei”.