Sunteți pe pagina 1din 14

Ipostaze ale corpului feminin

în societatea tradiţională
românească
• “Fiecare societate îşi construieşte propriul
univers corporal: creează imagini şi
reprezentări corporale, utilizează, în sens
propriu, dar şi simbolic, corpul uman.”
(C. Bărbulescu, Imaginarul
corpului uman. Între cultura ţărănească şi
cultura savantă (secolele XIX-XX),
Bucureşti, Ed. Paideia, 2005, p. 7)
Diferenţe de gen
• Pentru antropologi, diferenţa de sex / gen este
principiul organizator al societăţilor

• “O societate fără diferenţă între sexe este de


neconceput.” (Françoise Héritier)

• Această diferenţă se reflectă în modul de


organizare socială; în tipul de structuri cognitive
care dau naştere sistemelor simbolice şi
categoriilor de limbaj
Diferenţe de gen la nivel corporal

• Calităţi fundamentale diferite la nivel corporal,


modelate cultural;

• Raportul între forţă / frumuseţe;

• “fortitudo et sapientia”;

• Ştergerea treptată a graniţelor (efeminarea


bărbaţilor şi masculinizarea femeilor)
Vârste / Paradigme corporale / Stadii
ale sexualităţii
• Termeni specifici pt denumirea diverselor
vârste biologice: copilă, fată mare, fată
bătrână, nevastă, femeie, muiere, femeie
iertată, babă.
• 3 paradigme ale corpului feminin,
suprapuse peste 3 stadii ale sexualităţii:
FATA (COPILA), FEMEIA, FEMEIA
IERTATĂ.
3 stadii
ale vârstei biologice:
FATA,
FEMEIA,
BĂTRÂNA

3 stadii
3stadii ale sexualităţii: 3 ipostaze tipologice:
ale sacrului feminin:
VIRGINITATEA, FECIOARA,
FECIORIA,
FERTILITATEA, FEMEIA FERTILĂ,
MATERNITATEA,
MENOPAUZA FEMEIA IERTATĂ
VĂDUVIA CURATĂ
Vârstele femeii în societatea
tradiţională
• Copilăria – până la 10-11 ani;

• Adolescenţa – 11-18 ani;

• Tinereţea – 18-30 ani;

• Maturitatea – 30-45 ani;

• Bătrâneţea – după 45 de ani.


Fata necăsătorită

• “La o fată mare şi un măgar zbiară la uşă.”

• “Mai bine fata moartă / Decât necinste să


poartă.”

(I. Zanne, Proverbele românilor)


Femeia măritată

• NEVASTĂ / FEMEIE / MUIERE

• “Femeia nebătută e ca şi calul neţesălat.”

• “Femeia nebătută e ca moara neferecată.”


Femeia-mamă

• Rolul fundamental al femeii în societăţile


tradiţionale: maternitatea

• Puritatea maternităţii şterge impuritatea


sexualităţii;

• Maternitatea anulează impuritatea


sângelui menstrual, prin puritatea laptelui
Femeia iertată

• Femeia ajunsă la menopauză; căci în


perioada menstrelor se consideră că
femeia nu este “curată”;

• Femeile iertate se îmbracă, cel mai


adesea, în negru şi nu participă la joc, la
horă, decât în calitate de observatori
Femeia iertată
• Există anumite activităţi pe care le pot săvârşi
doar femeile iertate: pregătirea colacilor pentru
morţi şi a colacilor pentru diverse sărbători
religioase; fabricarea cămăşii ciumei (9 femei
iertate o ţes într-o noapte); ducerea apei la
mormânt; descântarea de leac;

• De regulă, moaşele, bocitoarele,


căndelăresele erau selectate din rândul
femeilor iertate
Bibliografie selectivă

• Carmen Huluţă-Mihalache, „Trei ipostaze


ale corpului feminin sau despre sexualitate
şi sacru”, în „Caiete de antropologie
istorică”, Cluj-Napoca, Ed. Accent, nr. 2
(anul II) / 2003, pp. 105-128;
Bibliografie selectivă

• Elena BĂRBULESCU, Cercetări


etnologice în Munţii Apuseni, Cluj-Napoca,
Ed. Accent, 2005, cap. “Menopauza sau
despre mutaţiile de gen”, pp. 64-72;
• Constantin BĂRBULESCU, “Reprezentări
ale menstruaţiei şi ale sângelui menstrual.
Studiu de caz”, în “Caiete de antropologie
istorică”, nr. 2 / 2003, pp. 147-159.