TUDOR IUE LIVIU GHEORGHE M IHAIM INOIU

CARTEA FEMEII
TUDOR ILIE U VIU GHEORGHE MIHA1MINOIU
CARTEA FEM EII
din tainele frum usetii fem inine
 MIHAIMINOIU TUDOR IUE LIVIU GHEORGHE

CARTEA FEMEU
din tainele frumusetii feminine

COLECTIA “TERAPII NATURALE”

EDITURA KAM ALA
- 2001 -
 Tehnoredactare: Sebastian Teodor
Coperta: Mihai Minoiu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale

ILIE, TUDOR
Cartea femeii: 10+1 modalitaji naturale practice de
infrumusetare / Tudor Hie, Liviu Gheorghe, Mihai Minoiu -
Bra§ov: Kamala, 2001
p .; cm . - (Terapii naturale ; 8)
ISBN 973-85941-1-2
I. Gheorghe Liviu
II. Minoiu, Mihai

616-055.2

COPYRIGHT EDITURA KAM ALA, 2001

Toate drepturile asupra acestei lucrari sunt rezervate editurii Kamala

Printed in Romania

B-dul Tudor Vladimirescu. nr 31. sector 5, Bucure$ti, ROMANIA

Teiefon: 335.93.18; 335 97 47
Fax: 337.33.77
 Partea I

O noua perspective asupra

frumusefii feminine
INTRODUCERE

Im pactul creat asupra barbaplor de volum ul “ Cartea b&rbatului”

aparuta ia editura noastra in 1999 §i reeditata apoi de 3 on a fost
previzibil. Un sem nal de alarm a $i o m etoda concreta eficienta §1 rapida
de arm onizare a condipei m asculine prin m etode naturale a fost
apreciata la superlativ de catre cititorii no§U de sex barbatesc, cu care am
§i intrat intr-un larg dialog. Surpriza cea mare insa a constituit-o pentru
noi interesul extraordinar ... al fem eilor orientat asupra acestui subiect.
Fem eia am anta sau iubita, prietena sau colega, sope sau m ama, bunica
sau matu§a ne-au sunat sau ne-au scris sa ne solicits lucrarea $i sa ne
m ultum easca pentru aparipa acestei carp. 0 em ope profunda am trait-o
in prejma Craciunului cand raspunzand unui ape! telefonic o doam na
mai in varsta mi-a spus: “V a rog sa-mi trimitep 3 carp caci am 3 fii §i nu
cred ca exista un cadou mai potrivit pentru acejjti cavaleri ai m ei,"
Surprizele au continuat §i ne-au facut sa intelegem ca aceasta lucrare §i-
a atins scopul, ea oferind solupi practice in vederea trezirii §i arm onizarii
condipei m asculine $i in acela§i timp deschizand o perspectiva mai
profunda asupra a ceea ce numim “via|a in cu plu”.
In prezenta lucrare intitulata sim etric §i necesar ... “Cartea fem eii”
urmarim sa punem intr-o lum ina noua acest univers com plex §i totodata
fascinant al “eternului fem inin". Speram ca perspectiva inedita de analiza
§i solupile recom andate in sensul transformarii §i arm onizarii condipei
fem inine sa acopere un mare gol existent in aceasta direcpe oferind
raspunsul la o intrebare pe care cel pupn o data in viata §i-a pus-o orice
fem eie: “Care este m odelul de arm onie sau de frum usele spre care ar
trebui sa tinda §i ce trebuie facut pentru a-1 atinge?” .
De-a lungul tim pului au fost oferite diferite criterii ale frum usepi §i
8 C artea F emeii

arm oniei fem inine fi variate modalita^i de a le atinge. Din cercetSrile

noastre putem afirma ca m ulte astfel de criterii fi curente au fost
conjuncturale, S r a substanfa, iar m odalita^le ce vizau transform area fi
arm onizarea condifiei fem inine lipsite de acea eficien^a care sa le im punS
fara com entarii In lupta cu tim pui. Exista insa o exp lica te a acestei
situa^ii. Mulp' dintre acei autori au ignorat legatura profunda care exista
fi se m anifesta perm anent Intre toate planurile fiin^ei. Au uitat sau poate
nu au ftiu t niciodata ca frum usefea irum pe din seva adancurilor. Uitand
astfel de acele profunzimi ale sufletului fi spiritului fem inin, uitand, In
ultim a instanfa, de sine, ei au pierdut harta secreta ce le-ar fi perm is
explorarea acelui sublim taram fagaduit. A colo, Adevarul fi Binele se
unesc perpetuu zam islind Frum usetea - eterna seducatoare fi aducatoare
de fericire. Trezirea acestei con§tiin^e de sine prin cunoafterea profunda
a naturii noastre profunde determ ina o adevarata fi trainica m odificare
stru ctu ra l care se va reflecta In toate planurile fiinfei: fizic, psihic,
mental fi spiritual.
Aceasta carte prezinta pe larg programul VEN US de trezire fi
arm onizare a conditiei fem inine.
in cadrul programului V EN US, sus^inut in anul 1998-1999 de grupul
de cercetare Ayurveda al Centrului Naturist Kam ala din Bra§ov, s-a
urmarit prin m etode specifice crearea acelui “laborator interior” care sa
perm ita descoperirea §i asim ilarea de catre fiecare fem eie participants a
propriului tip de frum usefe care se exprim a atat de nuanfat pe fiecare
nivel al fiinfei In parte. Se pleaca de la 2 prem ize esenfiale:
1. fiecare om (fi implicit fiecare femeie) in parte are un
anumit tip constitutional determinat de prezenfa in proporfie
diferitA in structurA a celor trei Dosha-uri (Kapha, Pitta f i Vata).
2. FiecArui tip constitutional ii corespunde un anumit
arhetip de frumusefe, spre care fiecare fem eie trebuie sA tindA.
In continuare prezentam p r in c ip le fu n d am en tal care ne-au ghidat
in structurarea fi asocierea diferitelor m odalitati de lucru in cadrul
acestui program de arm onizare.
Legatura intre frum use$e, fem initate fi spiritualitate este
indisolubila. Prin frum usetea plenar m anifestata a fem eii, spiritualul
devine tangibil chiar in ium ea (noastra) terestra. Frum usetea adevarata
este lipsita de vulgaritate, de indecenta, de ipocrizie - de unde fi dictonul
pe care, din pacate, pufini il inteleg: “Ce e frum os fi lui Dum nezeu ii
place” .
Frum usetea adevarata incepe acolo unde se term ina falsitatea,
infelatoarele aparenfe ale personalitafii, confuziile intre instinctual fi
spontan, uniform izarea. Frum usetea este in directa legatura cu
 IMTRODUCERE 9
exprim area netngradita a in d iv id u a lity , a acelui ceva care deosebe§te 6
floare de alts floare, un nor de ait nor §i o fem eie de alta fem eie.
Pacatele fundam entale f&cute de oam eni im potriva adevaratei §i
sfintei frum usep sunt: vulgarlzarea, unlfbrm lzarea $1 plerderea
flnalltatll procesulul de m frum usetare care este spirttuallzarea.
Vulgarlzarea
Este un “p&cat” atribuit mai tiles b&rbaplor, care au vazut, §i multi
mai vad, in frumuse^e in general §i in cea a fem eii in special o sursa de
pl&ceri facile. Firesc, intr-o societate in care elem entu! spiritual lipse§te
sau este pervertit, instinctul dom ina, fie prin exacerbate, fie prin
reprim are sau, §i mai “bine” , prin am andoua. Cei care au opus sp iritu als
um anului au avut grija sS acopere cat mai bine frumuse^ea fem ininS cu
haine, cu voaluri, cu interdicpi, cu centuri de castitate, cu ziduri, cu
dogm e, cu obsesii fanatico-“religioase” . Cei care au confundat umanul cu
instinctualul au pornit in sens invers - au eliberat fem eia de
constrangerile vestim entare vechi §i i le-au sugerat cu abilitate pe cele
noi, au l&rgit zidurile in jurul ei, au creat 10 curente divergente - de la cel
fem inist la cel patriarhal conservator - dupS care au inceput sa le
m anipuleze, s i le fadt sa interfereze, ajungand in etapa in care in fiecare
an toata populapa de pe glob afla cum ar trebui sa arate, sa se poarte, sa
se m anifeste fem eia... §i a§a am ajuns la al doilea p acat
Unlformlzarea
De-a lungul timpului creatorii de m ods, stili§tii, sim plii admiratori ai
frum usepi fem inine au incercat sa creeze §i sa im puna tipul fem eii ideale.
Unii au preferat genul matern cu pieptul generos, plin de vitalitate, cu un
psihism caracterizat de tandre^e, sacrificiu §i stabilitate. Alpi au preferat
fem eia de un cu trasaturi ferine, cu pieptul clar conturat, indraznep cu o
conform ape a picioarelor §i taliei felina, cu un temperament arzator. In
fine, mai nou, a aparut preferinfa pentru fem eia eterata, cu un fizic foarte
delicat, suplu, cu un piept delicat conturat sau, §i mai nou, femeia
anorexica1, cu trupul transparent, cu privirea pierduta - un tip evident
dizarm onios, dar care arata o anum ita deviape in plan psihic ?i
com portam ental a celor care il prefera. Aceasta ultim a m oda a im pins
m ilioane de fem ei la cure de infom etare, care ruineaza in egala m asurS
fizicul §i psihicul. Pentru a nu se mai ajunge la asem enea erori este
necesar sa realizam ca fiecare fem eie are un anum it tip constituponal, cu
care s-a nascut, care ii este inserts genetic §i nu poate fi schim bat prin
“loviturile de ciocan" ale unor diete, regim uri, m etode aberante. Fiecare
1. Anorexie - boala raanifestata prin absenta apetitului, absenta ce duce la o slabire
accentuata a corpului fizic. Anorexia este intalnita mai freevent in boli cum ar fi cancerul,
infectiile cu virusul HIV, in tulburarile psihice.
10 C ARTEA FEMEII

tip constitutional are farm ecul s iu , de care fem eia trebuie sa devina
constieptft- Pierderea ideii fu n d am en tal de individualitate, de unitate In
diversitate duce im plicit la pierderea principalului scop al viep'i um ane -
spiritualizarea.
Pierderea scopulul procesulul de infrumusetare care este
spiritualizarea
late problem a fundam ental i , care face s i treaci dezorientate prin
viafa m ilioane de femei care doresc toate, con$tient sau subcon^tient, s i
afle, s i experim enteze ce In seam ni s i fii cu ad evirat fem eie.
Vorbip unei fem ei despre propria ei frum usefe. Este posibil ca la
inceput sa se sim te sten jen iti, s i nege afirm afiile dum neavoastri, dar
apoi ea se v a Im bujora; o ricit s-ar strid ui s i nu v i asculte, auzul ei va fi
cuprins, acaparat de cuvintele care4 vorbesc de ceva care este sid it In
inim a ei - frum usefea. In timp ce cuvintele contu reazi trisitu rile chipului
s iu , intim ele corelatii Intre mi§care §i form a fiz ic i, ochii s ii nu pot s i nu
strilu ce a sci de interes. Cuvintele sincere, directe, potrivite, spuse cu
convingere vor deschide aproape instantaneu In ea por^i necunoscute
ale sufletului, din care vor rizb ate diafane sentim entele. gandurile,
nazuinfele. Oare ce este mai frum os In acel m om ent: ceea ce afi zugravit
In cuvinte sau ceea ce sim te ea In momentul In care o ajutafi si-§i sim ti
o parte din frum usete?
late un exem plu de Intrebare absurdi: “Oare care este fem eia mai
frum oasa: cea cu un flzic atragitor, cea cu o in im i buna sau cea
inteligenti?" Totu§i, §i la o Intrebare ab su rd i se poate da un rispuns
intelept: “Cea mai frum oasi fem eie este cea care are un Bzic atrigito r
(prin p ro p o se §i rafinam ent), o in im i vie, o minte lum in ati §i este
p itru n si de suflul protector §i m isterios ai spirftualititii. a! aproplerii de
ceea ce este sfin t."
Atunci cin d o fem eie a sp iri la frum usete. ea d e sco p e ri In
rem odelarea propriul trup un prilej de a se lis a p itru n si de misterul
sufletului care locuie$te In acesta. Ea va treee de barierete im puse de
tiparurile m odel, va descoperi individualitatea §i unicitatea propriuiui
corp, va experim enta sensibiiltatea fiecire! parti a trupuiui, va lua
cuno§tinti cu invell?urile de energie v ita ii, de energie psihica §i m entaii
care se afla dincolo de trup §i II susfin.
In aceasti aven turi a cunoa§terii ea va trebui sa fie gh id ati de o
invatitura, de un fundam ent care s i contureze ferm drumul de urmat,
fara a Tngradi frum usefea §i spontaneitatea fascinantului proces al
redescoperirii frum usepi.
Un prim pas in Tntelegerea propriei fiinfe este descoperirea
individualitafii cu care fiecare dintre noi ne-am n iscu t. Acceptarea ideii
 ClHE E§Tl TU? 11

“Sunt unica!” n u o s a n e ajute prea m u lt Mute (sau nu) intrebarile: prin

ce sunt unica, de ce sunt unica, cum sunt unica. In ce sens, etc. vor fi
jarul ascuns ai unui dor de a cunoafte, de a intelege §i de a trai realitatile
din fiin^a noastra.
D acS fiecare fem eie ar avea o forma fundam ental diferita de alta
fem eie, lum ea in care traim ar fi o combina^ie neom ogena de forme
geom etrice incom patibile intre e le. De aceea o fem eie este dintr-un
anum it punct de vedere asem SnStoare cu o alts fem eie (a§a cum un
barbat este oarecum identic cu un alt bSrbat). Natura a m ers m ai departe
§i a sesizat nevoia de a ne regSsi mai profund unele in aitele - s-a gandit
E a, Natura: “Vazand o fem eie tem peram entala, o alta fem eie
tem peram entalS, se va infelege pe sine mai bine. Vazand o fem eie-fluture
o altS fem eie-fluture va intui de ce exists fluturi $i fem ei §i, In acela^i Bmp,
va $B ce inseam nS faptul cS ea este acum o fem eie-fluture". Fiind sesizate
asem anSrile Tntre diferi^ii barbati §i Intre diferiteie fem ei, oam enii au
inceput sS infeleagS mai bine resorturile tainice ale vietil um ane, au intuit
metode de alinare, de vindecare, de reintinerire, de dobandire a fericirii
§i a bunastSrii spirituale. Sesizand aceastS diferenfiere constitutionals,
vadita atat la nivel fizic, cat §i la nlvel psihic §i m ental, fondatorii
m edicinilor traditionale din A n tichitate, precum §i hom eopatii §i
psihologii de astSzi s-au strSduit sS descifreze in Natura tipurile
consttutionale fundam entale.
Individualizarea pe Bpuri consttutionale este o idee incS in fa$S in
m ediile §tiinfifice oficiale, dar ea va cSpSta tot mai m ult teren in viitoarele
decenii, ajungand sS desfiinteze m ulte din ideile eronate de astazi
privind alim entajia, adm inistrarea m edicam entafiei. standardele de
inteligentS, de frum usete etc.
Dintre diferiteie clasiHcari pe tipuri constitutionale facute din
Antichitate §i pans acum am ales impSrtirea facutS intr-un sistem m edical
traditional - Ayurveda'. MoBvul esential care a stat la baza acestei alegeri
a fast probarea acestui sistem de diferentiere a Upurilor constitutionaie
de-a lungul celor cateva m ilenii de cand el exists, proba tim pului Bind
cea mai concludenta pentru determ inarea valabilitatii unei idei sau a
unui sistem de valori.
In prezentarea succinta a celor trei Bpuri consBtutionale vom urmari
sa punctSm principalele caracterisBci psihice §i m entale, insistSnd pe
aspectele fizice §i vitale (dar nu num ai) care Jin de infrum usetare. Vom
da pentru fiecare Bp constitutional denum irea Sanskrits originala,
urmSrind sa corelam toate aspectele de principiu cu cele legate de
problem ele strict fem inine descrise In aceasta carte..
1. Ayurveda inseornna literal "jtilntfl v le|ir (in llraba sanskrila) $1 constituie sisteraul
medical traditional Indian
Capitolu! I
CINE E§TI TU ?

Aminte$te-$i!
Prin tine s-a nascut acest univers,
Prin tine Dum nezeu creeaza lum ile,
in tine, miracol sfant, se afla izvorul tuturor puterilor
§i In tine tumineazfi Domnul.
Preafericito, aminte§te-ti cine e§ti
§i din splendoarea inimii tale trezite
Imparta§e§te tuturor fiintelor
Bucuria nestSvilita a iubirii.
Ridic&te §i rupe lanturile uitarii!
Fie-ti dor de adevSrul tau,
Spala-te de noroiul cu care te-au im profcat
Cei orbi §i lipsiti de dragoste,
Arunca zdren^ele rutinei $i nelncrederii,
Caci trupul tau este frumusetea insa§i
§i vointa ta este atotputem ica
Atunci cand izvora§te din fericirea fSra margini
A cunoa§terii de sine.
Cauta com oara sufletului tau
Caci aceasta transforma povara vie$i
intr-o sfanta dSruire;
Fie ca toate puterile lui Dumnezeu
Sa vegheze §i sa ajute la trezirea ta!
14 C artea F emeii

Sa incepem acum cautarea

comorii din sufletul tSu. Daca e§ti In
permanenta plina de for{a §i fericitS,
em anand tn jurul tau o tainica
fascinate, daca fiecare zi a vietii tale e
plina de sens §i luminata de iubire,
atunci e§ti aproape de sufletul tau; fiind
binecuvantata de Dumnezeu cu o viata
atat de im plinita, gande§te-te cu
dragoste la toate fem eile din aceasta
lume, urmarind sa le transmiti fericirea
de a trai. §i roaga-te sa poti aduce in
aceasta lume iubirea fara sfar§it a lui
Dumnezeu.
Daca nu traie§ti plina de forta §i
bucurie fiecare zi a vietii tale,
inseamna ca ai uitat de sufletul tau §i de Lumina pe care Dumnezeu a
sadit-o acolo.
De multe ori lemeia uita de ea insa§i, daruindu-se celor dragi pana la
completa epuizare a resurselor fizice §i psihice; ea poate sa se daruiasca
astfel ani, sau zeci de ani In fir, dar pans la urma, datorita necunoa§terii
unor legi divine, esenfiale, ale vietii, femeia i?i pierde foita fi stralucirea,
uneori uitand chiar §i de iubire. Ea uita treptat de comoara sufletului ei, §i
aceasta se ingroapa adanc sub praiul obifnuintei, plicliselii, oboselii. In
aceastS carte urmarim sa punem la dispozitia
femeilor mai multe modalitati practice prin care
sS-§i trezeasca §i sa-§i amplifice calitatile naturale
cu care sunt Tnzestrate, sa asimileze ceea ce
aparent le lipse§te, astfel Incat sa devina
conftiente de rolul lor in sfintirea acestei lum i, in
aducerea fericirii cere§ti pe pSm ant
Citind cu atentie §i aplicand imediat, in mod
consecvent, m odalitatile descrise in aceasta
carte, viata ta I§i va largi rapid orizonturile §i vei
trai ca un cantec de bucurie, fiind pentru toti cei
dragi prilej de Incantare, refugiu sacru al celor
aflati in nesiguranta sau durere. Tu poti fi
sprijinul §i forta prin care aceasta lume ratacita se
va intoarce spre credinta §i dragoste; dar pentru
ca aceasta menire a vietii tale sa se im plineasca,
trebuie mai intai sa te transformi tu insati, sa-ti
transformi corpul, sufletul §i mintea, sa-ti educi
vointa, sa ceri ajutorul ingerilor §i al lui
 C lflE E$T 1 TU? 15
Dumnezeu cat mai des, cu o mare cre d in ^ in fiecare imprejurare concrete
a viefii de zi cu zi. Cunoa$terea inseamnS putere, iar o fiin^S putem icS poate
d&rui extrem de mult §i chiar aceastS dSruire ii umple viaja de o fericire
constants, pe care nim ic din lum ea aceastS sa n u o poate atinge. Bucuria de
a face mereu bine celorlalfi, la modul eflcient §i inspirat, atrage protecfia
sfinfilor, a ingerilor §i face ca Dumnezeu s i coboare in noi din ce in ce mai
mult cu pacea §i iubirea sa cople§itoare.
Uneori e§ti atat de grSbitS sS faci binele pe care tu il vrei, incat nu ai
timp sS te incredinfezi daca acfiunea ta este in sensul arm oniei divine sau
im potriva voinfei lui Dum nezeu, ceea ce face ca viafa sS-p opuna uneori o
obositoare rezisten^S, ca §i cum te-ai lovi mereu §i mereu de acelea§i
obstacole, sub diferite forme. Vei afla in aceastS carte o mulfime de taine,
prin care vei injelege de unde provin piedicile §i greutSfile, stresurile §i
inhibipile, mania §i frustrSrile care acoperS uneori sufletul tSu plin de
luminS; vei afla mai ales cum sS depS§e§ti triumfStoare aceste slSbiciuni
fara sS acorzi un timp indelungat zilnic pentru autotransformare, deoarece
multe dintre modal itsp se pot practica in timpul zilei, concom itent cu
acpunile obi§nuite, marindu-le chiar eficienpt.
O femeie plinS de viafS §i putem icS este
inim a unei fam ilii, a unui grup sau a unui
cuplu. Ea em anS pretutindeni fericire, calm §i
iubire. Astazi fem eile uitS sS-§i reimprospSteze
izvorul vitalitSpi §i se lasS cuprinse de
slSbidune fizicS $i psihicS, nemai§tiind cum sa
se refacS. Vom gSsi in aceastS carte modalitSp
practice care permit o regenerare rapidS §i
eficierrtS, uneori chiar in timp ce realizSm
activitSple obifnuite. Vom invSJa sS redevenim
tinere §i putem ice, capabile de a ne dSrui atat
la servici, cat §i acasS, far£ a ne mai epuiza
resursele. Uneori bSrbatul nu apreciazS cSt de
obositoare sunt activitSple casnice pentru o
femeie obi§nuitS, care nu cunoa§te anumite
secrete ale puterii Sale. §i atunci, el vede doar
cS mereu §i mereu iubita sa este obositS, lipsitS
de veselie §i farS chef de joacS, tocm ai cand
vine seara §i este tim p de indelungate
dezmierdSri §i apropieri intime pline de tandrete. El nu este vinovat cS tu ai
uitat secretul unei nesfar§ite puteri pe care Dum nezeu p-a dSruit-o. Face
parte din menirea ta in aceasta lume sS te regase$ti pe tine §i comoara
sufletului tau care fainuie§te atatea puteri. FS din viaja ta o victorie, o
necontenita incununare, astfel incat fiecare zi sS-p aducS noi bucurii.
Starea de implinire §i de forts a unei femei care dispune de resurse
16 C ahtea F emeii

vitale poate fi amplificate prin com uniune intima cu bSrbatul iubiL Chiar
daca nu gSsim tntotdeauna timp pentru o fuziune amoroasS complete,
putem uneori doar sS ne jucam cu fiinta iubita, sSrutSndu-ne §i
acoperindu-ne cu delicate mangaieri, urmSrind sa ImpSrtS$im iubitului
starea noastrS de bucurie §i calm , sS-i alungSm oboseala, sS-i lumirtem
sufletul §i mintea. Apropierea generatoare de efervescen{a erotica, de
dorinfS aprinsS, creeazS in cei doi indragostiti un dinamism regenerator
care indeparteazS ca prin farmec oboseala §i le umple inima de un preaplin
al bucuriei. Astfel ei se reintorc in lumea exterioara plini de forts, puritate §i
fericire, cu chipurile stralucitoare, atrSgand privirile celorlald care §optesc
uimiti: “Uite, cat de ferici{i sunt!"
A$a este deocamdatS: doi oameni debordand de fericire constituie
pentru ceilalti un prilej de uimire, in loc sa fie ceva firesc. TrSim intr-o lume
decSzutS spiritual, care a uitat sa se bucure de ea InsS$i, in inima lui
Dumnezeu. Firesc ar fi sS ne mirSm cand vedem doi oameni indiferenp'
unul fate de celSlalt, sau doi oameni suparati; ar trebui sS fie un eveniment
atet de rar, incat ei sa-$i dea imediat seama cS e ceva in neregula cu ei §i sa
se lase molipsid de fericirea entuziaste a tuturor. Dar mai e ceva timp pans
la o asem enea transformare a lum ii. Oricum , fiecare dintre noi poate
contribui la acest sublim ideal
de arm onie a umanitStii,
urmarind sS ne transform Sm pe
noi in§ine mai intei.
O femeie plinS de bunState
§i spirit de sacrificiu, dacS se
cunoa§te bine pe ea insa$i,
astfel incat sa fie mereu
putem ica, este pe aceastS lume
un focar de sfinlenie, care
purifies §i inalta tot ceea ce
atinge, prive§te sau gande§te.
Ea transforma lucrurile §i
fiintele intr-un mod tainic §i efic
chiar ale unor oameni aflafi in functii inalte prin care se hotSrasc destine de
importantS planetara sau pentru milioane de oam eni.
Prin insS§i natura ei, femeia poate trezi in ea insS$i o putere uluitoare
prin care sS orienteze spre bine §i armonie foarte mulfi oam eni, ajutendu-i
astfel fSrS ca ei mScar sS bSnuiascS. Despre aceste taine §i puteri ascunse
vorbe§te cartea pe care o cititi acum.
Cand se genereaza in valtoarea evenim entelor zilnice un conflict
aprins, prezenfa iubitoare $i piinS de farmec a unei femei puternice gi
elevate poate dirija energia perturbatS spre nivele superioare, fScand astfe!
incat fiecare sa manifeste In prezenta ei numai aspectele superioare.
 C ine e $ ti tu ? 17
rafinate ale fiin{ei, §i, a§a cum nu te poti certa In prezen{a unui Inger, pentru
ca el genereazS doar bucurie §i pace, In m od asemdnator, sa te poti controla
sau transforma In bine datoritS prezenfei Femeii.
Multe din proiectele de transformare a lumii s-au hr&nit din puterea
femeilor. Aceasta putere a vointei genereaza inceputuri care cuprind in ele,
In mod tainic, o energie uria§5 capabile sa trezeasca §i s i focalizeze
entuziasmul multor fiin^e catre o anumitS actiune. Chiar daca b&rbatul este
cel care gfise§te un nou drum, printr-o inspirape geniald, totu§i femeia este
cea care II inspirit plin& de iubire §i II sustine de-a lungul noului situ drum.
O femeie p lin i de entuziasm §i dinamism creeazS mai mereu in jurul ei o
efervescenfa a viepi traite din plin, ca o flacSra ce I§i dSruie permanent
lum ina §i cild u ra.
Femeia este iubire. Ea se hrane§te din iubire, rezistS prin iubire, se
lupta prin iubire §i I§i savureaza victoria iubind. Cand sufletul tdu este plin
de iubire, trSie§ti senza^ia delicioasa de a fi IndragostitS; §i atunci comoara
din sufletul tau straiuce§te raspandindu-§i razele pline de fericire nu doar
asupra fiin^ei iubite, ci pretutindeni, tot tim pul, ca o splendoare luminoasa
ce exista pentru tine in toate lucrurile §i toate fiiniele, incat vine sa
imbrap§ezi copacii §i cerul, sa mangai iarba §i frunzele pomilor, sa razi in
sufletele tuturor copiilor, sa canti §i sa zbori ca pasarile, sa umpli de
bunatate inim a batranilor; simfi nevoia sa patrunzi pretutindeni §i sa
impregnezi totul cu bucuria ta nestavilita care nu mai incape nicaieri §i
create mereu.
0, tu, flinta preafericita, soarele straiuce§te acum in sufletul tau §i cerul
intreg este cuprins in tine! Chipul tau lum ineaza §i puterea ta este fara
margini, ca d nim ic nu poate opri iubirea nestavilita a unei fiinte
indragostite. Bucura-te, mireasa, care te-ai im bracat in albul fericirii cere§ti
§i tine inim a ta treaza In focul iubirii! Indragoste§te-te in fiecare zi de iubitul
tau, de lum ina soarelui, de copilul tau, de inim ile oamenilor, de cerul
nesfar§it, de sufletul poe^ilor, indragoste§te-te!
Iube§te din tot sufletul tau ceea ce miro§i, ceea ce gu§ti, ceea ce vezi,
ceea ce atingi, ceea ce crezi sau visezi, caci viata ta se va sfinti prin iubire
§i te vei asem ana ingerilor. Prezenta ta in aceasta lume este poarta spre
paradis: tu e§ti legatura dintre om §i Dum nezeu, ca o raza straiucitoare ce
une§te inima ornului cu iubirea nesfar§ita a lui Dum nezeu.
A§a cum un mar i§i impline§te menirea abia cand e copt, dulce §i plin
de savoare, tot astfel tu te apropii de menirea dintru inceputuri atunci cand
deschizi ochii spre desavar§ire. Cand o fem eie traie§te plina de inocenta §i
candoare, chipul §i trupul ei em ana prospetim ea copilariei. Veselia ei,
aparent fara motiv, seam ana cu bucuria copilului care incepe o noua zi, cu
gandul la joaca, lipsit de griji §i ocrotit Barbatul care se indragoste§te de
femeia inger, dar §i cel care doar in treacat o admira, se umple de puritate
§i ginga§ie, exprimand chiar fara sa §tie tot ceea ce este rafinat in sufletul
18 C artea F emeii

sSu. Cel mai sigur m ijloc de a

transform a, in tim p, fiinjele
apropiate, este acela de a trezi
copilul din tine; manifestandu-te
astfel plinS de spontaneitate,
jucSu§S, fScand ca orice
supSrare sS se stinga imediat,
topindu-se in ras sau glumS, vei
m odela caracterul §i obi§nu-
infele celor dragi, a§a cum un
copil transforms familia in care
apare; el nu face nici un efort
co n s e n t in acest sens, §i totu§i,
entuziasm ul §i puritatea lui
molipsitoare contamineazS pe top ai casei. Dar tu, ca fem eie cu suflet de
copil $i aripi de inger vei face un efort co n s e n t plin de blandefe §i dragoste
care, asociat cu radiapa spontanS de copil, sS transforme mediul tau
apropiat intro lume cereascS.

cAteva sennale de alarmA

“Sexul conform ist” al m entalitSpi
burgheze a oprit multS vrem e manifestSrile
erotice normale, arm onioase. DupS ipocrita
pudoare Victorians a secolului al XlX-lea, azi s-a
ajuns la o libertate erotics fSrS precedent 0
sexualitate obsedantS, Obositoare, invadeazS
viafa publics. Nu se mai vorbefte de iubire, nici
despre eros, ci num ai despre sexualitate.
Filmat sub flash-uri, proiectat pe ecrane §i
afi§at misterul de odiniofU'S nu lasS decat o
anatomie oferitS unei curiozitSp m orbide §i
repede blazatS. Pierderea universalS a
sfirpeniei neutralizeazS §i m inim alizeazS
iubirea, la nivelul unei sim ple descSrcSri
fiziologice. Sexul ridicat la rang de religie nu are
nimic com un nici chiar cu feti§ismul religios
antic, care cel pupn cunoftea sacrul §i misterul.
Astazi femeia “nu mai este ceruta §i apoi luata
in cSsStorie”, ci “se lasa” din plictisealS. Dar
absenpi a ceva nu poate nici sS umple, nici sS construiascS o fiintS.
InseamnS sS cedezi tentapei de a nu mai a§tepta nim ic de la viapi.
A§teptarea pozitivS este o traire din plin a prezentului, fSrS prejudecSp cu
 CinE E$77 TU? 19
privire la ziua de m aine. Lipsind exuberanta, entuziasm ul, fericirea,
dinam ism ul, dSruirea, bucuria iubirii §i a erotismului adevSrat, profund
spiritual, nu trupul, ci spiritul se descom pune.
AceastS lume prea m asculina, in care femeia iiu-§i !ndepline§te rolul
de preoteasS a vietii §i se m asculinizeazS, este din ce in ce mai m ult o lume
fSrS Dum nezeu. Este sim ptom atic faptul cS, in aceasta am bianta,
desfranarea copiilor §i hom osexualitatea se afirmS deschis. intr-o lume
desacralizatS se instaleazS Sexul dem istificat, om niprezent Aici nu mai este
posibil sS pui peste iubire un chip, ci o forma anatom ies. Separarea de
Dum nezeu a antrenat §i antreneazS separarea de celSlalt Distinctia dintre
barbat §i fem eie s-a transformat intr-un “rSzboi al sexelor”, cu atat mai
nem ilos cu cat apropierea mereu simtitS, m ereu pierduta a Paradisului fac
bSrbatul §i fem eia §i mai decepponati unul de celSlalt. Aservirea femeii,
revan§ele ei §i fascinatia pe care o exerdta ea, sunt tot atatea aspecte ale
situatiei prezente a erosului.
Libertatea moravurilor lumii m odem e, printr-un contrast violent,
determ ina o sete secrets de puritate. Pe fundalul trist al erotismului de azi.
blazat §i scufundat intr-o uria§a plictiseala, iubirea se prezinta ca o
fascinanta §i singura mare aventura in care fiinta um ana atinge cerul nu
numai poetic, ci §i ontologic, prin sfintenia erosului.
0 noua spiritualitate iese la lum ina. Om ul, iubind, depa§e§te conflictul
artificial dintre spiritual §i material. Lum ea de astazi striga dupS o sfin^enie
capabila sa raspunda problem elor sale printr-o solutie traits in mijlocul
lum ii. Iubirea pentru Dum nezeu se um anizeaza, devine iubire fafa de toata
faptura lui Dum nezeu.
Instinctul sexualitafii §i al iubirii este prea putem ic §i prea universal
pentru a putea fi ignorat Erosul poate inlSnhii, distruge sau inSlta. Este o
for^a care poate fi sacralizata, devenind o cale principals de evolu^e
spirituals. La polul opus, ea poate degrada §i poate deveni instrument de
seductie §i trSdare. Marele filosof §i teolog Tillich spunea: “ Puterea nu este
niciodata buna, decat dacS se aflS in m ana unui om bun” .
In unirile arm onioase dintre doua fiinte care se iubesc are loc o
spiritualizare progresiva pana la atingerea castitStii conjugale. Trupul nu
este ceva ce poate fi suprim at de spirit sau redus la tacere; el este sfera in
care se intrupeaza spiritul, oferit puterilor sale transfiguratoare, sau
mormant deschis in care te po^i ingropa de viu.
Viata fiecarui om ar trebui sa fie o explorare creatoare §i pasionala a
iubirii §i o celebrare continua a misterului vietii. O rice evenim ent are o
potentials sem nificatie care poate ajuta fiinta umanS sS-§i inteleagS propria
ujiicitate. Aparina om ului incheie creatia gradatS a lum ii. Om ul o
um anizeaza, ii dS o sem nificatie spirituals. In om , diferentierea sexualS i§i
gSse§te sensul §i valoarea proprie.
Sufletul nu-§i atinge intreaga realitate decat dSruindu-se neincetat
20 C artea F emeu

celuilalt, pans cand el nu-§i mai apar^ine. Ritualul unirii nu com ports nici o
team s de sex, nici o neincredere, nici un dispref, facand din trup nu un
obiect, ci poezia unei tandrefi adevSrate.
RugSciunea pentru castitatea iubirii
cere insSfi m inunea transfigurSrii erosului.
D epSfirea, spiritualizarea instinctelor
sexuale deschide noi porti prin care iubirea
iese ve§nic tanarS, noua fi virgina. Sufletul
face trupul sa vibreze, iar trupul se avantS
la unison cu dorinta de com uniune a
sufletului, asem enea fulgerului care
strSlucefte pentru o clips in m ijlocul noptii,
luminand fi reveland totul. Iubirea ruptS de
spiritual nu ofera decat trupuri din care
sufletul lipsefte fi produce ravagii m entale.
Sexualitatea se depSfefte prin propria sa
sim bolistica; sim bol al unitS£i, ea se
transcende spre integritatea spirituals a
unei singure fiinfe. Viitorul lumii se bazeazS
pe plenitudinea trSirii de cStre iubiti a
supranaturalului §i a sfinfeniei legaturii lor.
Esentialul transfigurarii este: nim ic nu este
inabu§it totul fiind in profunzime prelucrat
§i orientat. In cursul ascensiunii, energia sexuala se elibereaza de
animalitate, ea se umanizeaza §i se spiritualizeazS. Sub harul tainei iubirii,
viata sexualS este traits fSra a aduce nici cea mai m icS scSdere a nivelului
lSuntric. Prin simbolismul ei, ea devine un neprihSnit izvor de bucurie
imaterialS. In frumusetea unui trup, sufletul este insS§i forma lui, iar In
frumusetea sufletului, ceea ce ne rSpefte este insufi chipul lui Dum nezeu.
Iubirea inalta dSruirea fizicS la nivelul dSruirii spirituale reciproce §i
imbogSte§te toatS viata cu armoniile sale. Nimic nu poate fi impus iubirii. Ea
nu cunoa§te norme, ea cunoa§te valorile spirituale, in care libertatea §i
inspirafia dom nesc, fi iubirea este cea care le descopera §i traiefte din
revelatiile lor. Iubirea cunoafte abisurile, dar §i acele inSltimi de pe care
viata se avanta In ImpSrStie.
Cand omul Intelege cS este pentru el insufi un dar de sus, el il poate
oferi lui Dumnezeu. Fiin$a iubitS este un dar regesc In care stralucefte
prezenta lui Dum nezeu. In chipul celuilalt, IndrSgostituI il vede pe
Dumnezeu, atingand astfel una dintre cele mai inalte stSri ale vietii
spirituale in doi. Dante o spune foarte simplu: “Ea II privea pe Dumnezeu,
eu II vedeam prin ochii ei §i cerul devenise mai albastru.”
BSrbatul fi femeia merg unul spre celSlalt, cunoscandu-se unul pe
celSlalt, revelandu-se unul celuilalt pentru o im preuna inSltare. Nimic nu
 C ine e § ti tu ? 21

este necesar sa innobileze sau s5 legitimeze acest sens care se impune

imparate§te prin el insu§i.

Trezirea calitatilor specific feminine reprezinta !n cazul unei femei

daruirea catre V iaja. Fem eia nu poate s£-§i gaseascS im plinirea In afara
fiintei sale, ci doar prin acceptarea ei deplina §i con§tienta. Iar acceptare nu
inseam nS doar constatarea faptului cS este fiziologic fem eie, ci
con§tientizarea calitatilor specific fem inine In propria fiinta §i a roluiui ei
profund transformator In aceasta lum e. Sensul spiritual al viepi ei este cel
de a transforma viziunea limitata a oam enilor despre esenfa lum ii, prin
manifestarea minunata a Fem initajii. Femeia cuprinde In fiinja sa Principiul
Creator al Universului, principiu care pune totul in mi§care, care anim a §i
manifesto, in epoca actuala, fem eile au o mai mare deschidere catre
planurile spirituale decat barbatii, dar necon§tientizandu-§i puterea §i
dinamismul ce pot im pulsiona §i trezi lum ea intreaga, se com plac in
slabiciune §i inerpe, se pierd In lucruri marunte, neinsem nate, accepta
totul fSra ca m acar sa-§i puna problem a de a schim ba ceva, pentru ca nu
§tiu ca se poate §i aitfel!
Este timpul ca femeia sa invete sa se cunoasca mai bine, sa-§i aduca
aminte de lum ina din sufletul ei §i sa o recunoasca §i in cei din jur. Este
timpul ca ea, prin stralucirea fiin^ei sale, sa arate bcirbatului calea spre
lum ina §i Impreuna, Im b o ga^ prin unire, sa se inalte In Sufletul Lumii.
Exista numeroase exem ple de femei care, de-a lungul tim pului, au fost
adevarate m odele de Intelepciune §i fem initate, de inteligenta §i
senzualitate, de perseverenta §i fantezie, care nu au uitat ca sunt femei chiar
in conditii dificile. Femeia m oderna Insa, este tentata de §ansa egalitatii in
drepturi cu barbatul, in dom eniul m uncii §i al §tiintei, fiind entuziasmata de
posibilitatea dobandirii unor functii sociale pana curand inaccesibile,
dorind sa fie la fel ca el. Astfel a aparut femeia-barbat; dar nu acea fiinta
androgina in care se Im bina arm onios trasaturile feminine cu anumite
caracteristici specific m asculine, ci femeia - om de afaceri, femeia - om
politic,.fem eia-director, femeia-literata. Aceasta imagine este deseori dusa la
extrem: pentru fem eia in cauza conteaza numai cariera §i extinderea
relatiilor §i cuno§tintelor pentru a-§i face viata mai u§oara. Printre
asem enea fem ei, rareori se gasesc cele care au o fam ilie, caci fie vor ajunge
la despartire, fie nu se vor casatori. Planul material, serviciul, ascensiunea
ierarhica, le ocupa cea mai mare parte a timpului §i mintii. §i chiar daca au
o familie, aceasta va fi Intotdeauna pe locul doi, anumite responsabilitati
privind gospodaria fiind privite drept corvezi. Aceste femei au o intuitie
deosebita §i o minte ascutita, dar in acela§i timp §i o mare lipsS de vitalitate
flzica §i sexuala. Aceasta forta mentala este folosita neconstructiv din punct
de vedere spiritual: fem eia atinge culm i de geniu pe plan profesional, dar
uita de trupul, sufletul §i inim a ei §i i§i blocheaza drum ul catre
22 CARTEA I tMLIl

spiritualitate.
§i la ce folosesc averea, bunurile nenumSrate, insS neutilizate, pozitia
socials, dacS nu sunt realizate cele mai profunde dorin^e suflete§ti (deseori
necon§tientizate sau respinse mental), daca nu se ajunge la desavar§irea
fiin(ei, la atingerea starii de armonie interioarS?
Pentru multe din femeile simple ale zilelor noastre, exists alte motive
pentru a se neglija ca femei: necazurile cotidiene, grijile fam iliale,
gospodSria, diferite boli. Preocuparea zilei de m aine, supSrSrile §i
suferintele carora nu §tiu cum sS le puna capat, creeazS un dezinteres fata
de propria feminitate §i determine chiar o stare de inchidere in sine. Pline
de inertie, aceste femei i§i accepts deseori slabiciunea §i nu reacponeazS la
umilin^e §i comportari grosolane, inadm isibile, pentru ca a§a sa u obi§nuit
ca este “normal in ziua de azi” sau, chiar dacS i§i dau seam a de situ ate, nu
mai au puterea de a se impune ca femei.
Aceasta este femeia-barbat, la care trSsSturile fem inine sa u diminuat
foarte mult, amplificandu-se in schim b cele m asculine. S a imprumutat
astfel lim bajul, gesturile caracteristice, im bracSm intea m asculinS,
creandu-se un amalgam ce a dus la insensibilitate, lipsS de frumusefe
interioara §i extericara, lipsa de tandrefe, senzualitate, gra^ie, rafinament §i
mai ales de iubire.
Mai grav este faptul ca multe fete nu au adevarate m odele feminine
printre femeile pe care le cunosc §i adopta o atitudine m asculina, deseori
agresiva. Multe adolescente o infati§are bSietoasa, i§i tund parul foarte
scurt, tepos, merg apasat §i cu pa§i mart, se im bracS numai in haine
barbate§ti, au o infa^i§are neingrijita, de farduri nici nu vor sS auda sau le
folosesc excesiv, dizarmonios, iar daca vorbesc tare, vulgar §i eventual tin
o tigara aprinsa intre degefce, considers ca au o personalitate puternica sau
sunt chiar “femei fatale”.
Exista §i gre§eala femeilor com ode, foarte voluntare, care sub pretextul
ca nu au timp, se prezintS in via^a de toate zilele neglijente, cu un aspect
neingrijit cu un vocabular strident lipsit de dulceata unui con^inut de
calitate §i de tandrete.
Astfel arata imaginea extrema care exists, din nefericire, din ce in ce
mai mult in zilele noastre. Aceste femei au uitat de bucuria de a dSrui iubire,
ginga§ie §i frumusete celor dragi, au uitat de m inunarea pe care o aduce in
suflet starea de indrSgostit au uitat de incantarea pe care o pot dSrui
bSrbatului printr-o infati§are plinS de frumusete §i rafinam ent
In general, ne raportam la modele feminine cu care ne-am obi§nuit
femeia gospodinS, femeia mama, femeia la locul de m uncS, uitand cS ea
poate fi iubita care farmecS sufletul bSrbatului §i a celor dragi prin ginga§ia,
senzualitatea §i frumusetea ei. In multe familii se mai m entine incS ideea cS
femeia este inferioarS bSrbatului, iar prezenta femininS intr-un colectiv cu o
muncS deosebita (mai grea, de rSspundere, etc.) este uneori nedorita. Chiar
 C in E E $ T I TU? 23
dacS este acceptata intr-un asem enea grup, femeia respective este privita
m ult timp cu rezervS. S-a creat astfel o anumita im agine putem ic IntipSritS
in subcon§tientul colectiv, de care sunt in flu e n c e toate fem eile. Lipsita de
acceptarea §i increderea pe care o poate da o privire, un gest, o vorba a
bSrbatului care este so{, coleg sau §ef, coplejita uneori de num eroasele
ac^uni de indeplinit pe multiple planuri (fam ilia, serviciul, relatiile cu
societatea), Tem eia adopts o com portare care sS-i poatS inlesni
“ supraviepjirea” , copiind lim bajul, com portam entul, d nuta ?' chiar
mentalitatea m asculina.
Dar ea uitS astfel de inzestrarea ei naturals esenpalS, cea de a fi
FEME1E! UitS de calitS{ile ei specifice, care o diferen^iazS de bSrbat, dar prin
care este com plem entarS bSrbatului. Uit& de grafie, de frumuse^ea trupului,
de rafinamentul specific, uitS de senzualitate, ginga§ie §i tandre^e. §i uitS cS
tuturor acestor roluri (jgospodinS, mamS, specialist in m eseria ei), FEMEIA
le d5 viatS. De ce sS nu privim femeia la nivel mai profund, de esen^S,
oriunde am intalni-o? De ce sS nu schim bam aceste “legi” pline de
constrangeri, de prejudecSd. care au determinat stagnarea in intunericul
vechilor obiceiuri in ceea ce prive§te rolul §i posibilitS^ile femeii?
Suntem a§a cum ne exprimSm: prin vorbire, scris, infad§are, prin
gandire §i com portam ent De ce sa nu fim ingrijite, pline de un sim t al
echilibrului, cu o fantezie incantStoare, instruite, inteligente §i generoase,
pline de voio§ie §i stralucire spirituals care sS se reflecte pe obrazul nostru,
in atitudinea noastrS, in gratia cu care zambim sau ii invSluim pe cei din }ur,
fem inine, frumoase §i pline de farmec?
Chiar dacS muncim §i suntem obosite, nu trebuie sS pierdem niciodatS
din vedere aspectul nostru fizic, frumuse^ea pe care sa o luminSm cu
stralucirea sufletului nostru. Ne putem exercita autoritatea nu reci §i
incruntate, ci putem fi pline de demnitate §i atunci cand suradem celor din
jur. Chiar atunci cand detinem un post important, de rSspundere, sS nu
uitam cS suntem femei §i sa nu uitSm de inzestrSrile noastre specifice.
SS invatam sS fim naturale, dar aceasta nu inseam nS vulgaritate $i
brutalitate (“a§a sunt eu naturala”), ci spontaneitate, rafinam ent buna
dispozitie §i mai ales bun-sim t Toate acestea se ob£n prin rabdare,
bunSvointS, printr-un com portament egal, firesc. Generozitatea, voia buna,
politefea, surasul ne apropie de oam eni, ne ufureaza viata §i alungS stSrile
de dezinteres, de devalorizare, de izolare care mai pot apare.
Sa urmSrim sa facem tot ce este posibil sS dSm o nota de suavitate, de
culoare, de fantezie, de feminitate §i romantism fiintei noastre. Gesturile pot
fi mai m ladioase, nu bru§te §i tepene, mersul poate fi schim bat prin exercitii
care sa-i redea gratia naturala, vocea poate avea §i ea inflexiuni mai dulci,
mai arm onioase. Sa reinvStSm sa zambim celor din jurul nostru, sS-i
incantam prin prezenta noastra stralucitoare, spirituals, plina de armonie §i
bucurie.
24 C artea F emeii

A fi frum oasa nu este o

superficialitate, ci o virtute a feminitatii, o
exprimare a unui echilibru interior, care
eliminS complexele psihice, conferind
Incredere in sine §i bucurie. Frumuse^ea
este virtutea esentiaia a spiritului feminin
§i se rasfrange in toate planurile: fizic,
psihic, m ental, spiritual. 0 fem eie
superioara se comporta astfel incat sa
degaje in jurul ei nu numai atrac^e fizica,
dar §i acea vraja pe care o emana un
suflet bogat, superior, fund o oaza de
bucurie §i armonie pentru cei dragi.
SS pornim acum im preuna spre
aceasta minunata aventura a regasirii
frumuse^ii de sine §i a implinirii.

ELIBERAREA FEMEII
Exista un anumit mod de a intelege lum ea §i acestui mod ii sunt
tributari atat femeile, cat §i barbapi. Pentru ca exista iem ei care vor sa fie
independente, dar nimic nu le inspaimanta mai m ult decat faptul de a nu
apartine nimanui. O femeie de o anumita yarsta, necasatorita, se simte
demna de compatimire, dar un barbat necasatorit de o anumita varsta se
simte demn de inVidie. Femeia vrea incontestabil sa-§i dadeasca soarta cu
propriile maini, dar foarte multe femei, daca se im potm olesc, incep sa se
planga: “eu nu-s decat o biata fem eie”. In general nu exista tineri, chiar
flu§turatici, care sa-§i lege proiectele vietii lor de ideea: “ma insor” , dar mai
exista inca destule tinere care i§i leaga viata de ideea: “ma marit” ,
facandu-§i din casatorie o cariera. Femeia legata de cam in prin maternitate
a fost identificata cu ideea de siabiciune, a fost considerata o fiinta
tematoare, pasiva, avand nevoie de protectie nu numai fizica, dau- §i moraila,
sociaia, juridica. -
Multi oameni mai au inca tendinta de a desconsidera o femeie
inteligenta, cultivata, activa, pentru ca nu se conformeazfi stereotipului
feminin, a§a cum exista tendinta de a dispretui un barbat sensibil §i bland
pentru ca nu corespunde ideii preconcepute despre virilitate. In societatea
actuaia, barbatii care reu§esc sunt barbati “virili”, adica ambitio§], agresivi,
fara scrupule, cei care alearga dupa bani, onoruri, glorie; barbatii mode§ti,
genero§i, sensibili, dezinteresati sunt considerati efem inati. Pentru multi
barba£ inca, femeia care le magule§te orgoliul este foarte frumoasa,
eleganta, mama buna, sotie fidela, dar totodata pasiva, ignoranta,
capricioasa.
 C ine e $ ti tu ? 25
Este Inca des intalnita ideea ca fem initatea este sinonim S cu
pasivitatea, slSbiciunea, prostia §i imoralitatea. Femeile Tnsele, conditionate
prin educatie §i societate, au sfar§it prin a-§i accepta deprecierea in
totalitate. Dispreful fajS de fem eie este IncS viu la am bele sexe; exista multe
femei care nu se accepta ca feme), Bind convinse ca a fi bSrbat este o
favorizare a soi£i. Menstrua^ia, na§terile, m enopauza au creat prejudecata
ca o femeie este o flinja care depinde de trup §i de naturS §i deci ea nu se
poate ridica panS la culm ile inteligen^ei, creapei, spiritualitatii, rezervate
b&rbatilor.
Pentru a se conform a noii imagini a FeminitStii, multe femei i§i petrec
putinele lor ore libere citind reviste stupide, alergand prin magazine,
f5candu-§i rochii care se dem odeaza in cateva luni, exagerand prin grija fata
de propria coafurS, creandu-§i astfel o existenta de griji frivole. Aceasta le
consum a timpul necesar pentru autocunoa§tere §i desavar5ire §i le
im piedica s& se gandeasca in mod profund la scopul vie£i lor.
0 gre§eala actuala frecventa este ca fem eia, pusa in inferioritate §i
aservita de secole, sa doreasca superioritatea m asculina, pe care o
confunda cu libertatea adevarata, cu realizarea personala. Femeia viseaza
sa-1 inlocuiasca pe barbat, sa devina o am azoana, dar aceasta nu inseam na
a rezolva problema, ci a inversa rolurile. Dar, de§i intre barbati §i femei
exista diferen^e biologice care imprima comportamente diferite in anumite
imprejurari, aceste diferente sunt minime raportate la ceea ce bSrbatul §i
femeia au in com un in calitatea de fiinte um ane. Eliberarea fem eii de aceste
prejudeca^i nu este un evenim ent izolat, ea este legate de toate fiin^ele
umane.
Cele mai multe femei nu-§L
cunosc posibilita^ile, m ulte au
fost l&sate in ignorant^, altele au
renuntat la studii la na§terea
prim ului copil, §i m ulte alte
fem ei nu au nici un fel de
pregatire profesionala. Cum sa
devii independents, cum sS ai o
activitate creatoare, cand
sufletul $i mintea ta sunt lasate
in paragina, cand nu le plive§ti
de buruieni, nici nu le cultivi?
Iar pentru fem eile care au
aceste capacita^i (m entala,
afectiva, m aterials), problema
consta in a §ti sa reziste mitului,
a avea indrSzneala de a se deschide cStre adevarata lor menire, intrezSrita
de-a lungul istoriei omenirii.
26 Cartea F emeii
In societytile matriarhale, femeia nu era privita ca fiinta uman4, ea
intruchipa Fecunditatea, pamantui, natura, viata; identifies ta cu divinitatile
reprezentand aceste entitat*. ea era considerate sacra. In toate epocile,
femeia a fost adorata. Ea este, in functie de epoca §i de civilizatie, zeita,
preoteasa (Vestalele, Pitia), ea este M uza, Silfida; ea personifica
Frumusetea, Gratia, Blandetea, Duio$ia; ea este Mama, Soda, lubita. Cea
care II conduce pe barbat la Dumnezeu. Ea este incam area Absolutului §i
are misiunea de a orienta lumea catre Realitatea Ultima Suprem e. Prin
Femeie straluce$te spiritul Realitatii Universale; prin Fem eie, Universul este
cel ce vine in intampinarea barbatului. Maretia fem eii este cea de a
conduce lumea catre Divinitate. Femeia are in m ana ascensiunea omenirii
catre Lumina Divind, prin spiritualizarea profunda a vietii §i totodata
posibilitatea de a duce omenirea la e$ec, prin am plificarea tendintelor sale
inferioare. intotdeauna femeia se inalta sau decade, pentru ea nu exista cale
de m ijloc.

ur-
Capitolul II
TIPURI CONSTITUTIONALE

De-a lungul timpului creatorii de m oda. stili§tii, simplii admiratori ai

[rumusepi feminine au tncercat sS creeze tipul femeii ideale. Unii au
preferat genu) m atem cu pieptul generos, plin de vitalitate, cu un psihism
caracterizat de tandrete, spirit de sacrificiu §i stabilitate. Alpi au preferat
femeia de un tip mai vulcanic, cu trasaturi ferme, cu pieptui clar conturat,
indriznep cu un temperament arzalor. In fine, mai nou, a aparut preferinta
pentru femeia eterata, cu un fizic fragil, suplu, cu un piept delicat conturat
sau, §i mai nou, femeia anorexica, cu trupul transparent, cu privirea
pierduta - un tip evident dizarm onios, dar care a rata o anumita deviatie In
plan psihic §i comportamentai a ceior care il prefers. Aceasta ultimS moda
a impins m ilioane de femei la cure de mfometare, care ruineazS in egalS
m&sura fizicul §i psihicul. Pentru a nu se mai ajunge la asem enea erori este
necesar sa realizSm ca fiecare fem eie are un anum it tip constitutional, cu
care s-a nascut, li este inserts genetic §i nu poate fi schim bat prin “loviturile
de ciocan” ale unor diete aberante. Fiecare tip constitutional are farmecul
sSu, de care femeia trebuie s3 devina con^tientS. Trebuie subliniat faptul c&
este posibila §i schim barea tipului constitutional dar im plica cunoa§terea ?i
aplicarea unor metode care sa determine o transformare eficienta $i de
lunga durata.
Sesizand aceastS diferentiere constitutionala, vadita atat la nivel fizic,
cat §i la nivel psihic ?i mental, practicantii m edicinilor traditionale din
Antichitate, homeopatii precum §i psihologii de astazi au urmarit sa
descifreze in Natura tipurile constitutionale fundam entale. lndividualizarea
pe tipologii constitutionale capata tot mai mult teren in multe dintre m ediile
§tiintifice oficiale §i desfiinteaza multe din ideile eronate de astazi privind
alim entafia, administrarea m edicarnentafiei, standardele de inteligenta, de
28 C artea F emeii
frumusefe etc.
Dintre diferitele clasificari pe tipuri constitutionals fScute din
Antichitate §i panS acum am ales ImpSrtirea fScutS in sistemul medical
tradiponal Ayurveda. Motivul esential care a stat la baza acestei alegeri a
fost probarea acestul sistem de diferentiere a tipurilor constitutionale de-a
lungul celor cateva milenii de cand el exista, proba timpului fiind. se pare,
cea mai concludentS pentru determinarea valabilitStii unei idei sau sistem
de valori.
in prezentarea succintS a celor trei tipuri constitutionale vom urmSri
in continuare sa evidentiem principalele caracteristici flzice, psihice §i
mentale. Vom da pentru fiecare tip constitutional denum irea sanskrita
original^, urmSrind sa corelSm aspectele de principiu cu cele legate de
manifestarea caracteristicilor specific feminine descrise in aceastS carte.

CELE TREI TIPURI CONSTITUTIONALS -

DOVADA CERTA A INDMDUALITATII $1 A
UNICITATII FIECAREI FEMEI iN PARTE
Pentru a putea defini diferitele constitutii um ane precum §i
interactiunile complexe de naturS fizicS §i energetics ce determina marea
varietate de structuri umane, ?tiinta AyurvedicS a cSutat sS descopere (§i a
§i reu§it) ‘'cSrSmizile” 1 ce stau la baza alcStuirii fiintei noastre. Cu mii de ani
in urmS terapeutii ayurvedici inspirati au sesizat existenta a trei astfel de
structuri esentiale, trei forte subtile vitale prezente In proportii diferite in
fiecare fiinta. Pentru o intelegere u§oara a principiului expus in Ayurveda
vom realiza in continuare o scurtS analogie - aceea cu modul de formare a
imaginii pe ecranul unui televizor color. La o cercetare atentS a ecranului
unui astfel de televizor vom putea observa ca diferitele imagini care se
deruleazS pe ecranul acestuia §i care ne apar de la d ista n t ca fiind clare §i
bine conturate, sunt in realitate, in cazul in care vom privi ecranul
televizorului foarte de aproape, formate dintr-o multitudine de puncte de
dimensiuni foarte m ici, care “se aprind” cu diferite intensitati. In fiecare
grupare punctiformS exista de fapt, in cazul televizoarelor color. 3 puncte
de dimensiuni foarte m ici, care au culori diferite (in general ro$u, verde,
albastru - RGB). Prin aprinderea cu intensitSfi diferite a punctelor
corespunzStoare celor 3 culori se formeiazS o anumitS nuantS sau culoare
specifics din spectrul vizibil. Ochiul nostru percepe global acfiunea
1 Oamenll tie au putut Wentifica de mai multi vreme existenta unor asdel de
eiemente formatoare a) corpului tizie (intuite de inii de ani de practicantU ayurvedici), care
este ADN-ul ?i care se jtie ca este alcatuit prin gruparea a trei substante principale, dispuse
intr-o injiruire specitici, ce alcituiejte codul genetic specific fiecarei fiinte, Ceea ce stiinta
contemporana nu a descoperit deocamdati este manifestarea influenfei unor asemenea
eiemente formatoare asupra ps'ihicului si mintii.
 TlPURI COnSTITUTIOMALE 29
concertatA a tuturor acestor puncte de diferite culori, Inregistrandu-le astfel
ca imagini distincte.
Exact ca In aceasta analogie, fiin^a noastrS este consideratA a fi
alcAtuitA din 3 forte subtile1 ce alcAtuiesc, prin com binarea !n diferite
proportii, multiplele forme §i “culori” ale trupului, sufletului §i minfii.
Ceea ce se nume§te In Ayurveda tip constitutional reprezinta
proporpile de ansamblu In care cele trei forte subtile vitale primare, numite
In limba sanskritA DOSHA-uri, se aflA in structura unei fiinte umane (atat In
corpul fizic, cat §i la nivelul psihicului §i mintii). Cunoa$terea, chiar
aproximativA, a acestei proportii specifice In cazul unei fiinte umane este de
natura sa ajute la cunoa§terea profundA a specificului, tendintelor §i
predispozitiilor acelei fiinte, se poate preconiza cu o exactitate mare modul
in care va rAspunde la un anum it tratament, precum §i ce ii este mai indicat
sau dimpotrivA, contraindicat din punct de vedere al hranei, modului de
viata, modului de a gandi etc.
in cazul in care una dintre DOSHA-uri este Intr-o proportie net
superioarA fajA de celelalte vom utiliza termenul de tip constitutional pur
(sau pur §i simplu tipul KAPHA, tipul PITTA §i tipul VATA) in rest
referindu-ne la tipuri constitutionale m ixte, alcatuite prin com binarea In
diferite proportii acelor trei DOSHA.
Vom urmAri In continuare sA oferim cateva repere concrete pentru a
u§ura identificarea prezentei intr-o mAsurA mai mare sau mai micA in fiinta
noastra a celor trei DOSHA-uri.
In prezentarea de mai jos vor fi utilizate denumirile originale (in limba
sanskrita) ale DOSHA-urilor: KAPHA DOSHA, PITTA DOSHA §i VATA
DOSHA:

Tipul KAPH A
Este caracterizat de vitalitate, greutate corporala mare, un aspect
general plin de vigoare, m asivitate. Pieptul la fem eile apartinand acestui tip
constitutional este larg, bine dezvoltat, uneori supradezvoltat Sanii sunt
mari, rotunzi, mai moi, cu sfarcurile de culoare roz-pala. Pielea este de
culoare albA, strAlucitoare, matA. Talia contrasteaza cu bazinul Iarg §i bine
proportionat Picioarele sunt putem ice, bine formate, cu forme pline.
Din punct de vedere psihic, fem eile care apartin tipului constitutional
KAPHA sunt caracterizate de tandrefe, blandete, com pasiune, bun-sim t
Adesea sunt firi mai degraba retrase, ingAduitoare, insA la anumite fiinte
1 Deniunirea de for|e subtile provine din faptul ca ele nu reprezinta numai substance fizice
sau concretizari materiale, ci sunt de natura energetics (subtilS) insesizabile prin intermediul
simturilor obijnuite. Pentru a ujura Intelegerea putem aiirma cS ele sunt asemSnatoare unor
campuri de natura electromagnetics, capablle sS exercite certe moditicari asupra dileritelor
obiecte materiale (a$a cum cSmpul electromagnetic poate determina pomirea unui motor
electric). Totodata celor trei forte subtile vitale le corespund 51 manifestSri de naturS fizicS,
sesizabile sub forme distincte care vor 8 descrise p>e scurt ulterior.
30 C artea F emeii

(dinam ice, orientate spre exterior, cu

un plus de energie Yang) apar aspecte
cum ar H grija intense fata de ceilalp,
tendinta de a stabiliza situapile, relapile
din jur. Sunt persoane foarte stabile, cu
capacitate mare de efort, cu o memorie
de durata, dar cu asimilare inceata.
Principalele probleme care apar la
acest tip constitutional sunt
♦ din punct de vedere fizic §i
dinamic: excesul de masa corporala -
obezitatea, un apetit prea mare (mai
ales pentru dulciuri), sedentarism ul,
somnolenta. Atunci cand apar aceste
probleme, sanii devin supradezvoltati §i
flasci, apare celulita, fem eia arata
im batranita prematur, lipsita de
prospe^me.
♦ din punct de vedere psiho-
m ental: apar problem e legate de
ata§amentul excesiv fata de lucruri,
persoane, situatii. Acest ata§ament este
dezechilibrant pentru fiinta in cauza.
Situapile de viata care ating in mod
dureros pentru ea chiar ata§amentele
sale cele mai puternice, produc
dezamSgiri, depresii, stari de nelmplinire sufleteascci, deruta, urmate de
inertie, complacere In pasivitate, Inchidere, dezinteres.
Principalele directii In care trebuie sa se concentreze fem eile care au
un asemenea tip constitutional, pentru a-§i mentine forma fizica, tonusul §i
frumuse^ea sunt exercitiul fizic, menfinerea unei diete mai sarace In
grasimi §i zaharuri §i mai bogata in aiimente proaspete, crude, gSsirea unor
activitaji care sa mobilizeze intreaga fiinta, cultivarea unei iubiri altruiste,
cuprinzatoare, pline de compasiune, deta§ate.
Pentru intretinerea bustului se vor face1 exercitii de intarire a
musculaturii pieptului, se va mentine o greutate corporala convenabilfi, se
va realiza un masaj energic, intens. Exercitiul fizic adecvat, m asajul energic,
menfinerea greutatii corporale in limitele normale sunt, dealtfel, indicatii
principale pentru Intretinerea intregului corp.
Acest tip constitutional atunci cand este suficient arm onizat permite
mentinerea tineretii pana la varste inaintate.
 TlPUKI CoriSTITUTIOriALE 31

Tipul PITTA
Are trfisSturi m edii, aspectul corporal este nici foarte robust, nici fra^l.
Pieptul este mai pu(in generos ca la primul tip constitutional descris
(KAPH A), bine conturat, ferm, cu sfarcurile rozii spre ro§u, ceva mai
proem inente. Pielea este ro§ie, pu(in uleioasS, fierbinte. Picioarele exprima
agilitate §i for(5, fiind mai subfiri decat la KAPHA, cu o m usculature mai
evidenta. Temperamentul este extrovertit, cu inclinable spre ac(iune, spre
afirmarea personals. Femeile care au acest tip constitutional pur (pentru cS
in general suntintalnite tipuri constitutional m ixte) sunt mai rare, ele fiind,
in general, am bitioase (ambitie care rareori este arStatS foarte fafi?), dom ice
de afirm are. Ele tind sfi dom ine, sS se im puna, luindu-§i mai mereu rolul in
serios.
Principalele probleme care apar la
acest tip constitutional sunt:
♦ la nivel fizic §i dinam ic: excesul de
“caidurS” in corp manifestat prin unul din
sim ptom ele: hipertensiune, iritatii sau
eruptii pe piele, febrS, apetit excesiv,
gastrita hiperacidS, sete, transpiratie
abundentS. Sanii devin tari-durero§i, u§or
iritabili. Atingerea pieptului provoacS
adesea start neplScute, de iritare. Durerile
prem enstruale ale sanilor sunt intense,
continui §i arzStoare.
♦ la nivel psiho-mental: gelozie,
orgoliu, temperament pasional, tendinta de
a exagera - care due rapid la uzurti in
primul rand psihica, start de frustrare
(datorita privirii problem elor §i mai ales a
fiintelor mai mult din perspectiva ierarhica,
folosind adesea comparatii inadeevate §i
caracterizand totul prin superior §i
inferior). Apar adesea com plexe de
inferioritate.
Principalele directii pe care trebuie s3
se concentreze femeile care au acest tip
constitutional sunt: controlarea apetitului,
evitarea excitantelor de orice fel, adoptarea unei alimentatii pure §i
naturale, cultivarea unei atitudini interioare caracterizata de calm , blandete,
intelegere, aspiratie spre idealuri elevate.
Avantajul fiintelor cu acest tip constitutional este capacitatea de auto-
depa§ire §i control, existenta unui anum it fond de echilibru la nivel fizic,
psihic §i mental.
32 C artea F emeii

Tipul VATA
Este caracterizat de un aspect fizic mai fragil, de o masS corporate
redusa. Trasaturile sunt delicate, subtiri, sanii sunt mici $i (atunci cand fiin|a
este armonizata corespunzStor) indrSzrteti, cu sfarcurile de obicei mai
inchise la culoare. Pielea are nuance mai intunecate. Corpul pe ansamblu este
mai subtire dand senzafia de diafan (fin) atunci cand este armonios dezvoltat
Femeile cu acest tip constitutional sunt foarte exteriorizate, volubile, cu un
mare apetit pentru noutate, uneori pentru aventurS chiar. Ele au un dar
caracteristic acestui tip constitutional de a Tmbina entuziasm ul cu
elervescenta mentals, intuitia finS cu fantezia (uneori dezlSntuita).
Principalele probleme care apar la acest tip constitutional sunt
♦ la nivel fizic §i dinamic: calitatea de uscat prezenta din beljug in
constitutia unor asemenea fiinte determine un abject corporal firav, lipsit de
vitalitate. AceastS lipsS de vitalitate care a pare la tipul VATA nearmonizat este
impropriu femeii, deoarece feminitatea, ca manifestare, implied energie,
vitalitate, putere de sustinere. lip sa de vitalitate
apaie pe fondul unui apetit capricios care
oscileaza intre m ese prea copioase,
nedigerabile §i hrana lipsitS de consistent^.
Digestia, §i ea, prezinta adesea “capricii”,
nepermitand o asimilare corespunzatoare. In
aceste condifii, femeile prezinta o constitute
firava, lipsita de atractivitate, sanii sunt prea
mici, au un aspect uscat; poate apare la nivelul
pieptului §i hirsutismul (cre§terea unor fire de
par in zone in care in mod normal nu apare sau
nu apare in proportii vizibile).
♦ la nivel psiho-mental apare o prea
mare impra§tiere a resurselor datorita
elanurilor bru§te, a apetitului prea mare pentru
discutii lungi §i/sau frecvente. In aceste conditii
scade puterea de concentrare, capacitatea de a
realiza anumite actiuni. Fiinta se confrunta cu o
permanenta stare de slabiciune; in cazuri de
epuizare extrema apar §i stari de anxietate,
epuizare. Elanurile subite §i initiativele
zgomotoase §i fara finalizare alterneaza cu
perioade de devitalizare §i oboseala.
Principalele directii in care trebuie sa se
concentreze fem eile care au acest tip
constitutional sunt stabilirea unui ritm de viata
cat mai regulat, cu mese regulate §i consistente
(fara a se exagera insa), cu ore de somn ferm
 T lP U R l C o n S T IT U T IO H A L E 33
stabilite, cu tratamerite de reechilibrare cu plante medicinale adecvat
susflnute. In plan mental se va urmSri dobandirea unei cat mai man stabilittti
§i profunzimi. In acest scop, pe langS adoptarea unui stil de via{a regulat. se
recomandS gasirea $i cultivarea unor relajii suflete$ti profunde §i stabile cu
fiinte care sS Implineasca anumite aspiratii ISuntrice. La femeile cu acest tip
constitutional este foarte recom andata apropierea, in primul rand
sufleteasca, de Dumnezeu §i religie (este vorba de religiile autentice) care va
duce la instalarea unei stSri de pace interioarS §i puritate.
Avantajeie femeilor cu acest tip constitutional sunt detinerea unei
anumite gingct§ii naturale, a unui fond de intuitie rafinata. La acest tip
constitutional apare, de asem enea, §i o adaptabilitate foarte mare, o abilitate
caracteristica de a integra noul, neprev&zutul.
In Ayurveda pe langS aceste tipuri constitutionale fundamentale exists
§i o multitudine de tipuri constitutionale derivate, rezultate din combinarea
celor trei tipuri constitutionale fundamentale.
Toate constitutiile sunt determinate de proportia diferita de participare a
celor trei DOSHA. DOSHA este un termen Sanskrit ce poate fi tradus prin
factor subtil formator, care determine In toate structurile existente anumite
caracteristici §i fenomene specifice. Fiecare tip constitutional a§a-numit pur

KAPHA PITTA VATA

Trei ipostaze corespondente predominantelor celor trei DOSHA
34 C artea F emeii

este determinat de prezenta preponderant In fiinfa umanS a unui factor

subtil - DOSHA. Tipul constitutional pur KAPHA, de exemplu, este determinat
de predom inant In fiinfS a lui KAPHA DOSHA, de§i PITTA DOSHA $i VATA
DOSHA sunt prezente in flinfa, InsS In proporfii simfitor mai m id. Deci §i un
tip pur PITTA va avea totu$i, In propor^ii mult mai m id, $i KAPHA DOSHA ?i
VATA DOSHA In structure sa. Este posibil ca o fiin(a sS aiba un mental care
sS aparfirt unui tip constitutional $i un psihic $i fizic care sa apaitinfi unui alt
tip constitutional.
De exemplu, e x is t feme! foarte corpolente, tipice KAPHA la nivel flzic,
dar In acela§i timp foarte guralive §i exteriorizate, ceea ce indict un psihic
VATA, iar mintea lor este, totu$i, ca p a b it sa urm&reasca foarte dar §i precis
anumite scopuri, ceea ce indicS o predom inant !a nivel mental a lui PITTA
DOSHA.

Agravarea D O SH A -urilor (factorilor

subtili formatorij
Este bine de §tiut cfi fiecare DOSHA poate fi a grav at (intr-o stare
dizarmonioasa, de exces), fapt care atrage dupa sine in fiinta o seam S de
aspecte neplacute tipice respectivei DOSHA care este dizarm onioasa. Pe
criterii strict practice vom descrie mai multe asem enea dezechilibre, cu
simptomele caracteristice, dintre care multe vor putea fi recunoscute cu
u§urint£ de femeile care au o mai mare experienta §i un nivel mai rafinat de
percepfie:

Agravarea lu i VATA Dosha

♦ dezechilibrul VATA la tipul constitutional VATA este manifestat
printr-o stare de uscadune a corpuluL Pieptul este foarte mic, aplatizat pielea
este asprd, uscSfiva, uneori capata o te n t mai intunecata ca de obicei. Apar
s tr i de insomnie, agitate, anxietate. Probiemele frecvente care apar sunt
constipatia, indigestia sau digestia dificila.
♦ dezechilibrul VATA la tipul constitutional PITTA este resimtit prin
aparitia unui fond de stress pe.fundalul caruia a pare o stare de nervozitate
excesiva, de agitatie crescuta. Femeia tinde s3 piardi in greutate, pieptul
devine mai tare $i dureros, adesea scade In dim ensiuni. Pot apdrea pilozitati
In exces la nivelul pieptuluL Apar combinatii de stari de frustrare §i de
nesigurantS. Apetitul este dereglat, pot apare constipatii pasagere.
♦ dezechillbrul VATA la lipul constitutional KAPHA apare cel mai
adesea pe fondul unor mari acumulari de obosealS sau de emofii negative.
Se m anifest printr-un apetit dereglat, s tr i de confuzie m entals. Pieptul scade
u§or In volum , interesul pentru viata erotica este dlminuat sau devine
oscilant Adesea apare constipafia, m igrenele, somnul neaducand odihna
necesara. Apar stari de teama nelam urit. Persoana cu aceasta agravare pare
a nu se mai regasi pe sine insa§i.
 Tip u r i C o n s r m r p o n A L E 35

Agravari VATA la dp ul constitutional VATA la nivelul sanilor

Sani redufi ca dimensiune Sani redu$i ca dimensiuni $i Sani redu$i ca dimensiune,

$i cu asimetrie spajiala; asimetrici- sanul stang este cu asimetrie spajiala- sanul
areola mamaraeste mai mare decat dreptul $i stang este mai $us fa(a de cel
orientate mult spre exterior orientat spre exterior drept si cu areola mamarS
orientate spre exterior

Agravari VATA la tipul constitutional PITTA la nivelul sanilor

Sani dezvoltati inegal - mai Sani insuficient dezvoltati $i cu Imaginea alaturata vazute
mult in plan longitudinal asimetrie (dreptul mai pupn din profil - partea stanga a
dezvoltat decat stangul) subiectului

Agravari VATA la tipul constitutional K APH A la nivelul sanilor

Sani dezvolta(i asimetric - sanul Sani insuficient dezvoltati in raport

stang este mai mic decat dreptul cu posibilitatile vitale
36 C ahtea F emeii

Agravari VATA la tlpul constitutional VATA la nivelul tallei

Agravarea VATA la tipul constitutional VATA

confers corpului un aspect uscS{iv, contrastul
intre talie $i bazin fiind practic inexistent

Agravari VATA la tipul constitutional PITTA la nivelul taliei

Agravarea VATA la tipul constitutional PITTA reduce contrastul intre talie $i bazin.
Musculature abdominala, de$i ramane relativ bine definita nu confers taliei aspectul
suplu, felin, specific acestui tip constitutional.

Agravari VATA la tipul constitutional KAPHA la nivelul taliei

Talie asimetrica - partea Talie cu asimetrie puternica in

dreapta este mult mai slab plan orizontal, partea stanga
conturata decat cea stanga. este mult mai putin dezvoltata
decat cea dreapta.
 TlPURI ConSTITUTIOHALE 37

Agravari VATA la tipul constitutional VATA la nivelul picioarelor

Agravarea VATA se manifests evident sub forma unei stari de “ uscSciune” la nivelul
picioarelor (sesizabilS prin diminuarea masei musculare, pierderea stralucirii pielii,
rigiditate a articulatiilor etc.)

Agravari VATA la tipul constitutional PITTA la nivelul picioarelor

38 Cartea F emeu

Agravari VATA la tipul constitutional K APH A la nivelul picioarelor

Acest tip de agravare determine subjierea dizarmonioasa a picioarelor pe diferite

segmente, disproporponat fafa de restul corpului.

Global, agravariie lui VATA DOSHA apar pe fondui unul stress accentuat
al obosetli, unei suprastimuiarii cu excitante (alcool, tutun, cafea, ceai negru,
stupefiante) sau prin stimulare senzorials (supradoze de uitat la televizor,
ascultat muzica la niaxim, cititziare etc.), al unei alimentatii haotice. AceastS
agravare se manifests mai ales atunci cand apar stari de nesiguranta in plan
material: pierderea sau amenintarea cu pierderea serviciului ori a surselor de
venit, pierderea locuintei, a statutului social. Deplasarile, calatoriile frecvente,
somnul insuficient, un program de viafS neregulat §i epuizant due toate la
aceste agrav&ri de tip VATA In societatea noastra exista cele mai multe
premize de agravare a lui VATA DO SH A perturbare care este aproape
generalizata la nivel de masa.

Agravarea lui PITTA Dosha

♦ dezechilibrul PITTA la tipul constitutional VATA este marcat prin
aparitia unor frustrari intense. Adesea apar brusc stSri de nervozitate, de furie
mai mult sau mai putin inabu§ita care dispar la fel de brusc cum au aparut
Agravariie PITTA la acest tip constitutional sunt marcate adesea de
perturbarea relafiilor cu fiintele apropiate pe fondui psihic descris anterior. In
aceste conditii apare o pregnanta stare de insatisfac^ie, vioictunea tipica
acestui tip constitutional este diminuata. Apar simptome cum ar fi iritatiile la
nivelul pielii, starile de arsura la nivelul stomacului. Sanii devin iritabili:
atingerea lor provoaca o stare de nervozitate brusca in anumite momente.
♦ dezechilibrul PITTA la tipul constitutional PITTA este distinct prin
 TlPURI CONSTITUTIOnALE 39

Agrav&ri PITTA la tipul constitutional VATA la nivelul sanilor

Agravarea PITTA la acest nivel determine o estompare a conturului $i o diminuare a

fermitapi specifice acestui tip constitutional.

Agravarl PITTA la tipul constitutional PITTA la nivelul sanilor

Agravarea PITTA la acest tip constitutional determine o deformare a conturului sanilor $i

o modificare a formei

Agravari PITTA la tipul constitutional K APH A la nivelul sanilor

Acest tip de agravare e v id e n tia l modificarea

dizarmonioasa a formei sanilor, care I$i pierd
rotunjimea §i regularitatea formei specifics
tipului constitutional KAPHA
40 C artea F emeii

AgravSri PITTA la tipul constitutional VATA la nivelul taliei

Agravarea PITTA la acest nivel determinS aparifia unor depuneri abominale

periombilicale specifice.

Agravari PITTA la tipul constitutional PITTA la nivelul taliei

Agravarea Pitta la acest tip constitutional determina pe langa apari|ia depunerilor

abdominale periombiticale, o pierdere a finetei conturului taliei $i al abdomenului.

Agravari PITTA la tipul constitutional K APH A la nivelul taliei

Agravarea PITTA la acest tip constitutional se manifests print-un tip particular de

Tngrosare a abdomenului- preponderent in zona subombilicala §i pe anumite porpuni
laterale ale taliei. Depunerile au un relief mai “abrupt", mai pronunjat decat in cazul
agravarii KAPHA..
 TlPURI COnSTITUTIOnALE 41

Agravarea PITTA la tipul constitutional VATA la nivelul picioarelor

Agravarea PITTA la acest tip constitutional se poate sesiza

prin diferen(a intre structura osoasa delicatS $i fina
(specific Vata) $i conturarea accentuate a musculaturii,
chiar ji Tn condipile Tn care aceasta nu este foairte
dezvoltatS (specific agravirii Pitta).

Agravari PITTA la tipul constitutional PITTA la nivelul picioarelor

Agravarea PITTA - determine “asprirea” contururilor la nivelul picioarelor, sesizabia mai

ales la nivelul gambelor care sunt disproporponat dezvoltate fata de restul piciorului. in
plus, picioarele i?i pierd finefea conturului specifics acestei constitute.
42 C artea F emeii

aparitia unor emotii foarte intense de tipul furiei, maniei, frustrarii, Apetitul
devine putemic, nestapanit Apar adesea iritatii, inflamatii la nivelul pielii.
Sanii devin durero§i-arzatori, ciclul menstrual este prelungit Reiatiiie cu
fiinteie aproplate sunt caracterizate de tensiunl, certuri intense, furtunoase.
Adesea, pe fondul de nervozitate apar arsuri gastrice, boll cum ar fi gastiita
hiperadda, ulcerul stomacal, hipertensiunea.
♦ dezechilibrul PITTA la tipul constitutional KAPHA este manifestat la
nivel psihic prin generalizarea unei stari de nemultumire. In reiatiiie cu
fiinteie apropiate apare de multe ori o repnere nejustificatS de dncumstantele
objective. Apar dureri gastrice surde §i continui. Pielea iji mai pierde din
strSlutirea mats, apSrand in schimb cantitati sporite de sebuum, transpiratia
capatS un miros mai pregnant Atingerea sanilor provoacS stSri nejustificate
de respingere (nu neapSrat fati§S).
Dezechilibrele de tip PITTA se manifests atund cand apar conflicte pe
linie ierarhicS, cand reiatiiie cu familia §i cei apropiafi sunt caracterizate de
tensiuni, certuri, cand se abuzeaza de condimente, bauturi fierbinti, alcool.
Este un dezechilibru des intalnit la fiinteie care se ambifioneazS dintr-un
motiv sau altul sS atinga un scop trecand peste anumite reguli etice §i morale.
Este, de asemenea, o agravare tipica pentru oamenii orgoiioji, grandomani,

Agravarea lui K APH A Dosha

♦ dezechilibrul KAPHA la tipul constitutional VATA se manifests prin
aparitia unor frecvente stSri de ineitie, de greutate. Corpul in asemenea
situatii i§i pierde fermitatea, pielea mai ales din zona extremitap'lor (maini,
picioare) este foarte rece. Pieptul, care la femeile de tip VATA armonioase
este caracterizat ca fiind “Indraznet", 151 pierde fermitatea. Digestia devine tot
mai lenta, greoaie. In plan erotic apar inhibitii nelamurite, o stare de
respingere fSrS vreo cauza aparenta. De asemenea, se remarcS o aparitie a
atajamentelor fafS de fiinte, lucruri, bani. La nivel psihic apar stari de
depresie, de tristete.
♦ dezechilibrul KAPHA la tipul constitutional PITTA este specific
femeilor care luptS sa conserve tot mai m ultceea ce au ‘*dobSndit", fie cS este
vorba de o situatie materials, o relatie cu o flinfa de sex opus sau chiar un
copil. Apar stSri de Inchidere, de posesivitate evidenta; adesea apar stari mai
mult sau mai putin mocnite de gelozie, Apare o marire a apetitului, care
oricum la acest tip constitutional este foarte putem ic. Corpul care este elastic,
bine definit la persoanele care au o structurS PITTA, devine mai moale §i
flasc. Pieptul i§i pierde conturul, devine lasat, apar depuneri de grasime §i
tesut adipos.
♦ dezechilibrul KAPHA la tipul constitutional KAPHA este tipic pentru
femeile foarte posesive, care find sa acumuleze 51/sau sa savureze la nesfar$it
ceea ce au acumulat sau acumuleazS. Este manifestat printr-o somnolenta
generalizata, o crestere a inertiei. Corpul devine flasc, sanii cresc In
 T ip u h i C o n s t i t u t i o n al e 43

Agravari K APH A la tipul constitutional PITTA la nlvelul sanilor

Agravari K APH A la tipul constitutional K APH A la nivelul sanilor

44 Cartea F emeii

Agravari KAPHA la tipul constitutional VATA la nivelul tallei

Depuneri in zona abdominala La femeile cu tipul constitutional Ingrojarea taliei la femeile

- prima etapa a unei agrav&ri Vata apar depuneri pe zona la care domina VATA
Kapha la o persoana cu tipul taliei $i pe abdomen, care devin DOSHA la nivel fizic
constitutional VATA dispropottionat de mari in genereaza $i o lipsa de
raport cu restul corpului. contrast intre bazin $i talie

Agravari KAPHA la tipul constitutional PITTA la nivelul taliei

Specifice acestui tip de agravare sunt depunerile uniforme de pe talie §i

abdomen, care-ji pierd supletea specifica ?i apar a fi ingrojate.

Agravari KAPHA la tipul constitutional K APHA la nivelul taliei

La constitutiile la care predomina Kapha DOSHA aceasta agravare determina o ingrojare

puternica a taliei ji a abdomenului, care devine voluminos, masiv chiar.
 TlPURI ConSTITUTlOnALE 45

Agravari K APH A la tipul constitutional VATA la nlvelul picioarelor

La tipul constitutional Vata agravarea Kapha

determine o pierdere a conturului picioarelor $i
o ingrojare disproportionate - partea superioara
a piciorului este mult mai dezvoltata decat
gamba..

Agravari KAPHA la tipul constitutional PITTA la nivelul picioarelor

La acest tip constitutional agravarea lui KAPHA DOSHA determina in primul rand
o pierdere a conturului picioarelor. Pielea care in mod normal este neteda,
elastics $i bine intinsa capata o anumita flascitate.
46 C artea F emeii

Agravari KAPHA la tipul constitutional KAPHA la nivelul pidoarelor

La acest tip constitutional agravarea KAPHA determina un aspect masiv al picioarelor, care se
ingroa$a $i i$i pierd forma regulate 51 simetria specified fipului constitutional KAPHA armonizaL

dimensiuni, tinzand spre gigantism, pierzandu-§i conturul §i fermitatea. Apare

o stare de greutate in tot corpui. Apetitul create, adesea apetitul sexual
convertindu-se in apetit pentru mancare, mai ales pentru dulciuri.
in general, dezechilibrul lui KAPHA DOSHA apare mai ales la
persoanele sedentare, care ocolesc sistematic activitatea, care prefera sa
priveascS la televizor In loc sa meargA in naturA, care consumA dulciuri §i/sau
grasimi, paste Sinoase, cam e in exces. Este un dezechilibru tipic femeilor
atajate, posesive, cu o putem ica atractie pentru viata casnica.
Toate aceste agravAri interfereazA cu tipul constitutional, care este diferit
de la om la om. Adeseori, caracterele specifice m i multor DOSHA-uri
interfereaza in om la toate nivelele. Astfel, o femeie poate avea o statura
medie (de tip PITTA), o piele aramie-intunecata (de tip VATA) §i sanii mari,
plini (de tip KAPHA). Determ inarea tipului constitutional, chiar la nivel tiztc,
pentru a nu mai vorbi de nivelul psihic §i mental, cere o anumita maiestrie §i
experienta. Totu$i, din descrierile Scute pana acum , fiecare $i-a putut
identifica anumite trAsaturi generale din punct de vedere constitutional $i a
putut decela anumite predispozitii spre agravare, date de unele circumstante
exterioare §i interioare.
in ceea ce private armonia fizicA a femeii in general 5! Irumusetea zonei
pieptulul, a taliei §i a picioarelor in special, vom Se e in contmuare cateva
descrieri pomind de la cele trei DOSHA-uri, care au o actiune tormatoare
asupra oricArui aspect corporal, dinamic sau psiho-mental. Recare parte
anatomica arata prin dimensiuni, forma, aspect general apartenenta la o
anumita DOSHA,
 TlPURI CoriSTITUTIONALE 47

ACTIUNEA FORNATOARE A DOSHA-

URILOR REFLECTATA LA NIVELUL
DIFER1TELOR SEGM ENTE ALE CORPULUI
PIEPTUL
lata o clasificare constituponald a
tipurilor de sani la femei din punctul de
vedere al DOSHA-ei prepotiderente:

San ii de tip K A PH A
Sunt m ari, grei, dezvoltap (uneori
supradezvoltafi), au un diametru m are. Sunt
de obicei mai moi (dar nu flasci, ceea ce ar
indicd o agravare de tip KAPHA), In timpul
mersului au o legdnare caracteristica. Pielea
lor este deschisd la culoare, sfarcurile sunt
roz sau roz-maronii. Areola mamara este de
culoare paid §i are un diametru mai mare ca
la celelalte tipuriconstitufionale. Aspectul lor
general este im presionant, em anand
vitalitate, energie §i vigoare. Nu sunt foarte
u§or excitabili, necesitand timp §i o anumitd
graduare a intensitd^ii stimuldrii pentru ca
starea femeii sd devind efervescentd. O datd,
Insa, atins un anum it punct apare o satisfacpe

S an ii de tip PITTA
Sunt medii ca dim ensiuni, term
conturaji, nu atat de dezvolta^i §i de
grei ca la cei de tip KAPHA. Nu au
rotunjim ea de la KAPH A, ci au
contururi ceva mai ascutite. Pielea
lor este elastica §i roz cu tendintd de
tnro§ire, sfarcurile sunt m aronii-
ro§ietice spre ro§ii (mai ales atunci
cand sunt intens stim ulafi). Areola
mamara are o culoare roz ceva mai
intens §i are un diametru m ediu. La
acest tip constitutional sanii sunt
destul de u§or excitabili, stimularea
lor producand stari de pldcere foarte
intensa.
48 C artea F emeii

Saniidetip VATA
Sunt cei mai mici ca dim ensiuni, foarte
delicaji, tari, dau impresia generals cS nu
sunt IncS suficient maturizap. Au pielea
mai intunecatS la culoare, sfarcurile
maronii spre ro§u inchis. Areola mamarS
este foarte m icS, de culoare inchisS. Sanii
sunt foarte u$or excitabili, producand
senzafli .foarte intense. Gam a de senzapi pe
care o produce atingerea lor este foarte
variatS. Suprastimularea lor In detrimentul
altor pSr£ ale corpului nu este
recomandatS, la VATA existand o putem icS
dorinfS de diversitate, de variate.

Toate aceste caracteristici sunt specifice tipurilor con stitu tion al

fundamentale armonizate. Totu§i, foarte rar sunt inttilnite femei cu un piept
ale cSrui caracteristici sS aparfinS unei singure DOSHA.

TALIA
Talia de tip KAPH A
Este foarte bine diferenfiata In raport cu
jo ld u rilefla tjpul armonizat). Linia de trecere de la
bazin la tafle este lina, arm onioasS, fireasca.
Din punct de vedere strict dim ensional, talia
este de cele mai multe ori ceva mai !ngro§ata ca la
celelalte tipuri constitutionale, dar In raport cu
aspectul general este aumonios conturata.
Abdom enul are o piele m oale, mai deschisa la
culoare, fina, neteda. Musculatura nu este deloc
evidenta sub straturile mai moi din acea zona.
Abdom enul este putin bombat (structura tipica la
fem eile care serveau de m odel in perioada
Rena§terii), talia contrastand lin cu acesta.
Depunerile de tesut adipos sunt mai abundente
decat la celelalte tipuri constitutionale, dar sunt uniforme, formand a§a
numitele “rotunjimi” Ccire sunt, de ce sa nu recuno«i§tem, unul dintre
atributele frumusetii feminine.
Talia se mentine bine conturata in cazul unui regim de viata echilibrat,
cu o dieta adecvata constitupei individuale §i cu exercipu fizic suficient
Ingro§area taliei se produce relativ len t dar revenirea la forma norm als se
face la fel de lent chiar in conditiile unui efort mai mare in acest sens.
 TlPURI CONSTmjJlOriALE 49
Talia de tip PITTA
Talia este bine conturatS, dar nu
foarte subtire. Nu contrasteaza atat de
puternic cu $oldurile ca la tipu! KAPHA.
M usculatura abdomi nala este bine
re lie tati, destul de evidentS sub pietea de
pe abdom en, ceea ce confers femeii un
aspect suplu, atragator. Pielea de pe

S'
abdomen este elastics, mai subtire, cu
nuante ro§ietice- roz. Abdom enul nu este
la fel de bombat ca cel de la tipul KAPHA,
dar nid plat ca cel de la tipul VATA.
lngr&$area nu este uniform s ca la tipul anterior descris. Primele
depuneri se fac !n zona abdom inals (periom bilical). Depunerile m asive de
fesut adipos cu estomparea taliei suntsem nul unei anumite uzuri ale femeii
in cauza.
Bazinul este de dim ensiuni m edii, destul de generos, dar fSra largimea
celui de la tipul KAPHA.
Variatiile Tn greutate §i a dim ensiunilor taliei sunt destul de frecvente
la acest tip constitutional (In anumite limite dim ensionale evident). Deaitfei.
greutatea este m ult mai u$or de controiat la femeile PITTA decat la celelalte
tipuri constitutionale.

Talia de tip VATA

Aici se intalne§te talia cea mai subtire, cea mai
finS. Este caracteristic, pe langa dim ensiuni,
contrastul redus intre §olduri $i talie. Abdom enul
este de obicei plat, lipsit de proem inenta. Scobitura
taliei este accentuata. Uneori talia, pe langa faptul ca
este subtire, este §i inaltS, ceea ce confera trupului
per ansamblu un aspect fragil, transparent, parca
rupt de la m ijloc. Adesea apar asimetrii ale taliei, ea
fiind mai bine definita Tntr-o parte decat Tn cealalta.
Pielea din zona abdom inala este mai putin
moale §i fina decSt ia celelalte tipuri constitutionale.
Marirea greutStii corporale avantajeaza mult
femeile a cSror talie se incadreaza la acest tip
constitutional, deoarece se creeaza un contrast
foarte placut §i feminin intre zona m ijlocului §i bazin.
Cre§terea Tn greutate se face destul de dificil §i
trebuie realizata gradat, altfel aparand riscul Tngra§arii neuniform e -
preponderant in zona abdom enului §i prea putin in zona bazinului, a
feselor §i coapselor.
50 C artea F emeii

PICIOARELE
Picioarele, ca once alts parte anatomies, pot fi Incadrate pornind de la
forma, dimensiuni, aspect general §i proportii Tntr-unul din cele trei tipuri
constitufionale fundamentale. Descrierile {Scute pentru fiecare din aceste
tipuri se refers la cazul In care picioarele prezintS apartenenfa exdusivd la
unul dintre acestea. In general, nu suntintalnite femei care sS aibS picioare
pur KAPH A, pur PITTA sau pur VATA. Totu§i, se poate stabili o
preponderenta a uneia dintre DOSHA, ceea ce ne aratS care tip de
frumusefe este propriu unei femei, precum §i m ijloacele prin care se poate
ajunge la modelul de frumusefe specifics unei anumite constitufii.
Cel mai important caracter de diagnozS este cel al aspectului general
al picioarelor. Spre exemplu, dacS aspectul general al picioarelor este
viguros, solid, cu tendinte spre masivitate, evident este vorba de picioare la
care predominS KAPHA DOSHA. Alaturi de aspectul general pot fi
Identificate §i alte caracteristid, descrise la fiecare dintre DOSHA-uri in
parte.

Picioarele de tip K APH A

Au un aspect general deosebit de viguros,
caracterizat de m asivitate, soliditate, forts.
Picioarele sunt bine proportionate, au un aspect
regulat, plScut, cu articulafii mart, dar fSrS a ie§i in
evidentS §i fSrS ascufimi.
Gleznele sunt putem ice. Coapsele au Unit line,
m oi. Musculatura nu este evidentS, pielea avand
un aspect neted. Pielea este de obicei lucioasa,
albS. Exists o bunS proportionalitate coapsa -
genunchi - gleznS.
Articulatiile sunt moi, destul de elastice, lipsite
de proem inente. Circulafia la extrem itSti este
destui de slabs, ceea ce face ca iarna picioarele sS
se rSceascS destul de frecvent Transpiratia
picioarelor este relativ redusS §i fSrS miros.
Mersul este impunStor, de obicei lent.
Mi§cSrile picioarelor in ttmpul m ersului au o anumitS maiestuozitate §i
mSretie. In pozifiile statice (pe scaun, sprijinit, etc.) m ijcarile lor sunt
reduse. Rareori emofiile sunt exprimate prin joc nervos al picioarelor, batai
din picior, etc.
Aspectul lor regulat, iaptul cS emanS vitalitate, confers un farmec
aparte acestei parti anatomice, la acest tip constitutional. U niile moi.
contururile line le confera feminitate. Pentru mentinerea frumusetii lor este
necesar exercitiul fizic, alim entatia echilibratS, adecvata acestui tip
constitutional.
 Tipuki Consm urionALE 51
Picioarele de tip PITTA
Au dim ensiuni m edii. Aspectul lor general este
viguros, fare a fi intalnita masivitatea de la tiput KAPHA;
sunt bine conformate, m usculoase. Mi§carile in limpul
mersului sunt elastice, feline
Articulatiile sunt deosebit de m obile, elastice.
M usculatura este bine definita, destul de evidenta.
Circulapa este foarte buna, mai ales atunci cand conditia
lizica este buna. Pielea este roz-ro§ie, fierbinte.
Liniile coapselor §i gambelor sunt bine conturate,
avand un aspect atletic
Mersul este caracteristic, sigur, ferm §i in acela§i timp
destul de u§or. La acest tip constitutional este destul de
frecventS exteriorizarea emopilor prin mi$carea picioarelor.
Totu§i, nu a pa re risipa sau nesiguran^a in mi§cari, ele fiind
ferine, expresive, destul de moderate.
Transpiratia picioarelor este mai abundenta §i uneori
are un miros caracteristic.
La acest tip constitutional exista riscul ca atunci cand
se practica intens sportul, mai ales cel de perfo'rmanta,
picioarele sa capete un aspect prea m usculos §i prea putin
feminin. Du pa o perioada de practicare intensa a sportului un alt fenomen
care poate sa apara este ingro§area picioarelor,
supradimensionarea gambelor in report cu restul
piciorului, etc.
Aspectul bine proporfionat, agil, vital al
picioarelor confera frumusetea acestei parp corporale
la femei. Adesea frumusetea picioarelor este conferita
§i de mi§carile feline, sigure §i elastice din timpul
mersului.

Picioarele de tip VATA

Au aspectul general cel mai fragil. La acest tip
constitutional apar extrem ele in ceea ce prive§te
lungimea picioarelor; picioarele sensibil mai lungi
sau m ai scurte sunt incadrate in acest tip
constitutional. M odelul anilor ‘80-’90 de frumusete,
cu picioarele foarte lungi §i zvelte, arata o preferinta
(adesea m ult exage rata §i impinsa la extrem) pentru
tipul constitutional VATA in societatea actuala.
Trasaturile picioarelor in cazul acesta sunt mai
pupn regulate. Articulatiile, mai ales atunci cand
fem eia in cauza se confrunta cu un deficit de masa
52 C artea F emeii

corporals, sunt proeminente §i ascujite. Uneori apar asimetrii, cum ar fi

curbura oaselor (in regiunea gambei mai ales), Upsa de proportionalitate
Intre coapsa, genunchl §i glezna.
Articulapite nil sunt foarte elastice. mobilitatea pe ansamblu fiind
destul de redusS. Adesea articulatiilc scot un pocnet caracteristic atunci
cand sunt flexate.
Glezna este subtire, finS. Coapsele sunt subfiri, delicate, la fel ca §i
bazinul care de obicei este ingust §i malt.
Exista o tending spre exces de mi^care a picioarelor: tremur nervos,
mi§cSri ritmice care indicS nerSbdarea sau surescitarea.
Pielea este mai uscatS, cu nuance inchise ia culoare, uneori cu tending
de hirsutism. Uneori pielea este foarte subtire §i are un aspect transparent,
prin care se vSd clar conturate vasele de sange.
Mersul este u§or, uneori gratios, aiteori ezjtant, mSrunt §i rapid.
Mi§cSrile au uneori o stangScie copilareasca, aiteori (in functie §i de
temperament §i de dispozitia de moment) au o tentS zburdalnicS, jucSu§S.
Feminitatea picioarelor la acest tip constitutional rezulta din ginga§ia
alcStuirii lor. Frumusetea lor este potentata de un mers graflos §i dezinvolt
Problemele apar de obicei pe fondul lipsei de vitalitate, care estompeazS
trSsSturile feminine, ISsand locul unor forme plate, lipsite de vigoare 51
farm ec. 0 vitalizare §i o implinire corporals corespunzStoare confers un
plus de feminitate (adesea foarte necesar), corecteaza deficien(ele $s
asimetriile, care devin mai putin evidente, putand fi estompate in mare
mSsurS sau complet.

Pentru a putea intelege in mod real sem nificatia profunda a tipologiilor

constitutionale, precum §i avantajele pe care le confers cunoa^terea acestor
tipologii in orice proces de autotransformare corporals, psihica sau
m entals, este necesar sa putem sesiza cat mai clar manifestarile DOSHA-
urilor a§a cum ele apar in mod dinamic atat in fiin{a noastra cat §i in
exterior. Intotdeauna jocul celor trei DOSHA-uri va genera o fascinanta
varietate de forme §i manifestSri specifice, ce prezintS caracteristici
sesizabile cu ajutorul atentiei §i intuitiei. Pentru a u§ura tn{e!egerea
aspectelor legate de tipologiile constitutionale, in finalul lucrSrii vom realiza
o incitantS decriptare a catorva dintre efectele DOSHA-uriior asupra
corpului feminin.
Aceasta este urmatS de un scurt test de naturS sS vS ajute in mod real
sa vS obiectivati gradul de intelegere a aspectelor prezentate.
Nu uitati cS intotdeauna cuno§terea inseam na PUTERE care poate §i
trebuie sa fie utilizata numai in bine. Cunoafterea manifestSrilor DOSHA-
uriior poate astfel sa ne confere o autentica putere de transformare §i
autotransformare in sensul idealului inalt la care aspiram ca femei.
 Partea II

1 0 + 1 Modalitafi de armonizare
■
Capitolul 3
ALIMENTAJIA - MIJLOC DE
TNFRUMUSEJARE PE TERMEN LUNG

Substanta din care este constituit corpul um an cu m inunatele sale

form e, m i$cari, unduiri este “im prum utata" din natura inconjuratoare
sub form a alim entelor pe care le ingeram , a bauturilor pe care le bem
§i aerului pe care il inspiram . OdaUi cu alim entele nu primim doar
substan ta, c i §i en ergie, energie n ecesara intretinerii functiilor
vegetative, nervoase $i de re la te ale organism ului.
Alim entele sunt, a§adar, substanta $i energie divers m odulata.
Energia alim entelor este stocata sub form a unor com binatii chim ice,
care se desfac la ajungerea in organism in cadrul proceselor foarte
com plexe de digestie §i asim ilatie. Atunci cand vorbim de energia
alim entelor nu ne referim , Insa, doar la latura lor chim ica, ci $i la una
mai subtila. Energia subtila a alim entelor poate fi obiectivata prin
fotografii Kirlian care pun in e v id e n t existenta unei aure bionergetice
(sub form a unui halou lum inos ce inconjoara form a fizica) a fiecarui
alim en t Cu cat alim entele sunt mai proaspete, mai aproape de forma
lor naturals, cu a tat va fi mai mare §i mai intens haloul lum inos din jurul
lor. A§adar nu inghitim doar substanta, ci §i lum ina. Un cercetator, Clive
Backster, a m ers mai departe dem onstrand cu ajutorul unui aparat
electronic (faim osul detector de m inciuni cu cateva adaptari) ca
alim entele proaspete, “vii" au reactii surprinzatoare. De exem plu,
patrunjelul “tipa" atunci cand este pus in ciorba fierbinte, oul (chiar §i
nefecundat) face acela^i lucru atunci cand ia contact cu apa fierbinte in
care va fi fiert, etc. D eci, pe langa faptul ca m ancam lum ina, o datS cu
martcarea inghitim §i asim ilam ... “ sentim ente, em otii" ale unei lumi
m isterioase. E xista§i alte experiente cu anse ?i pendule de radiestezie,
cu detectoare de radia(ii m itogene, etc. ce pun in evidenfa faptul ca
56 C aktea F emeii

ceea ce inghifim nu este atat de material pe cat pare.

A ceastS introducere este m enita sa atraga atenjia ca ali m en tal a
este cu totul altceva decat sim pla inghipre de kilocalorii, care la randul
lor se depun sau nu sub form a de kilogram e. A ceasta m etoda de
infrum usefare nu va spune nicl “ nu!" hotarat fi nici “ da!” hotarat
kilogram elor, ci va subiinia necesitatea adecvarii alim entafiei la varsta,
tipul constitutional §i condifiiie concrete Tn care v a aflafi la un anum it
m om ent d a t
A§a cum am aratat in capitolul referitor la tipurile constitufionale,
fiecare fem eie, fiecare om trebuie sa tinda spre un anum it tip de
frum usefe, fara a-fi brusca fiinfa pentru a ajunge spre condifia pe care
in m od fantasm agoric o considera cea mai estetica pentru propria lui
persoana. A r fi anorm al ca o fem eie de tip K A PH A , plina de vitalitate,
cu un piept generos, care em ana fem initate, putere de seductfe, sa-fi
doreasca sa aiba sanil m ici, sfio fi ca cei de la tipul VATA. M odificarea
form ei §i dim ensiunilor pieptului trebuie sa fie facuta in arm onie cu
tipul de frum usefe propriu constitufiei fiinfei in cauza. Ceea ce trebuie
urm arit este nu dim ensionarea artificiaia a pieptului, cl m odelarea
form ei sale. Este bine ca o fem eie sa fie cat mai vitaia. Energia vitaia
este, analogic vorbind, com bustibilul unei fiinfe um ane, cu ajutorul
caruia ea poate crea, realiza, in vafa, cu noaftp, sed uce, etc. Este norm al
ca fiecare fiinfa sa doreasca sa-fi creasca vitalitatea. Im aginea fem eii cu
form e plate, transparente, extrem de seducatoare este o him era,
deoarece in lipsa unei stari de sanatate §i forfa launtrica un barbat nu
poate fi atras de o fem eie decat o perioada scurta de tim p. Din aceste
m otive este mai natural f i, in co nsecinfa, mai u fo r posibil sa fie m arite
dim ensiunile unui piept subdezvoltat, decat sa fie reduse prin m ijloace
traum atice un piept foarte bine dezvoltat, este mai u§or de arm onizat
form a unor picioare mai viguroase d ecat a in cerca sa le reducem
artificial dim ensiunile pana la a deveni filiform e. Pentru orice tip
constitutional, putem fi sigure ca se va putea ajunge prin efort
consecvent la form a de frum usefe a corpului cea mai adecvata pentru
flin^a in cauza. Chiar fi in cazurile unor dezechilibre grave se pot obtine
m odificari in sens benefic, iar daca se urm eaza cu consecventa un
tratam ent just ales se pot produce adevarate m iracole.
 A l IMEHTATJA - MIJLOC DE IRFRUMUSEJARE PE TERMER LURG 57
ALIMENTATIA PENTRU TIPURI
CONSTITUTIONALS

Alim entafia pentru femeile la care

predomin£ K A PH A D O SH A
Fiin^ele care prezinta predominant la nivel fizic caracteristid de tip
KAPHA sunt in genera), vitale, au o rezistenfS fizicS mare, un aspect
corpora) masiv. Femeile care au aceasta constitute i§i maresc masa
corporals foarte u§or, chiar fSrS sS m SnSnce decat foarte pu^n. Ele au in
general o atracfe spontana fafS de gustul dulce al alimentelor. Apetitul este
destul de mare §i constant In cazul in care se supraalimenteaza §i nu sunt
suficient de active pot deveni cu u$urin(S supraponderaie.
Cregterea necontrolatS in greutate se manifests imediat in zona
pieptului care trece mai intai printr-o fazS de supradezvoltare, dupS care
devine lipsit de fermitate §i ISsat (acest proces de “rotunjire” se produce
chiar mai repede in zona coapselor §i a abdom enului). In unele cazuri,
dupS faza de flasdtate urmeazS o atrofiere a sanilor, care, de?i nu devin
mult mai m ici, sunt lip sit de proeminen{S §i contrasteazS cu masivitatea
celorlalte forme.
Taiia este, mai ales dupS o anumitS varsta, un indicator §i mai obiectiv
al echilibrulul ponderal, ingro§andu-se odatS cu primele depuneri de exces
de masa ponderala. Odata pierdut conturul frumos ai taliel, revenirea cere
o mare perseverenfa in ceea ce prive$te alim entata §i exercitile fizice.
Pidoarele au cel mai mult de suferit de pe urma createrii in greutate,
mai ales atunci cand fem eia cu acest tip constitutional asociazS
supraalimentarea cu sedentarism ul. Depunerea de straturi de grSsime se
(ace uniform, membrele inferioare cSpStand un aspect masiv, greoi,
deplasarea fScanditse mai dlficil, apSrand tending spre sedentarism .
Pentru a com pensa aceastS “greutate”, la acest tip constitutonal este
recomandatS hrana u§oarS, neprelucrata, proaspStS: legum ele §i fructele
crude, cerealele integrale in cantitSt m ici, mancarea mai pu tn prelucratS $i
u§oarS. Este foarte utiiS pentru m entnerea unei forme fizice $i psihice bune
consum area frecventS a salatelor de cruditat din legume cum ar fl:
m orcovul, patrunjelui, gulia, varza, varza ro$ie, pastam acui, telina, ridichea.
Aceste salate este bine sS fie combinate cu condim ente fierbint: coriandru,
cim bru, ghimbir, ardei iute, piper, curry amar, curry iute, oregano.
Dulciurile, care sunt in general marea atracte pentru fem eile care apartn
acestui tip constitutonal, se recomandS sS fie inlocuite cu salatele de fructe.
Fructele indicate la acest tip constitutonal sunt: m erele, prunele, stafidele,
rodia, grepffut, afinele, coacSzele ro$ii §i negre, ffagii, zm eura, cap§unile,
ISmaia. Salatele din fructe vor fi fara miere sau cu foarte pu tn a miere
58 C artea F emeii
lichida §i condimentate cu: scorti§oarS, cardam on, rozmarin, nuc§oara,
cui§oare, busuioc. Hrana gStita este bine s& nu dep3$easca 50% din totalul
alimenteior eonsumate pe zi (cu except a cazurilor In care sunt (mute diete
speciale). Pentru mancarea gatita este recom andata conopida, lintea,
hri$ca, fasolea, ciuperciie, bobul, orzul, nautul (fasolea va fi pregatita farft
ceapa calitS §i cu condimente carminative ca: cim brui, chimenu! sau cu sue
de lamaie). Este util ca in fiecare zi, mai ales atunci cand este frig afara, pe
langa cruditafi sA fie consumate §i alimente calde. Infuzille calde de plante
cum ar fi busuiocul, chim enul, coriandrul, cStina, m ace§ele, fragii,
mu§e(elul, menta sunt binevenite in meniul zilnic.
Se recomanda, de asemenea, ajunarea (postul negru) o data pe
sSptAmana. Speciali$tii in nutritie au constatat ca o zi de repaus alimentar,
mai ales la femeile cu structuri suficient de vitale este cat se poate de
beneficS. in acest timp se intensifies procesele de eliminare a toxinelor,
tubul digestiv ?i glandele anexe au rSgaz sS se "odihneascA”, fapt care duce
la o normaiizare a balantei asimilare - dezasimilare, fapt care im plicit duce
la o reglare ponderala. Dupa ziua de repaus alimentar, care incepe la ore. 24
§i se term ini la rasaritul soarelui a doua zi, urmeazS o perioada de tranzifie,
in care sub nici o forma nu trebuie sa se treads brusc la o alimentatie de tip
gurmand cu alimente foarte consistente, prelucrate, conservate, etc. Ie§irea
din repausul alimentar se va face cu fructe proaspete sau uscate, sucuri de
fructe §i legume proaspete, introducand treptat alim entele mai consistente
§i care necesita un efort suplimentar pentru digestie.
Alim entele contraindicate la acest tip constitutional sunt
dulciurile, in special cele care conjin zahar1, pastele fainoase, grasimile
anim ale (untura) ?i carnea, alimentele conservate, alim entele grase,
produsele de patiserie, alimentele prajite. Vor fi consum ate in cantM # mai
mici: iactatele, ouSle (mai ales cele prajite, care este bine sa fie inlocuite cu
cele fierte pe baie de abur sau in apS).
In cazul adoptarii unei alimentapi corecte, in timp, apare o reglare
ponderala, corpul iji menjine vigoarea ?i supletea, pieptul se mentine ferm,
bine conturat Talia se mentine in armonie cu restul formelor, nu apar aceie
Ingro$ari specifice femeilor care se supraaiimenteaza. Mai ales in cazul in
care hrana echilibrata este combinatS cu un stil de viata antrenant din care
nu lipse§te mi§carea (exercitiile fizice armonizante) picioarele i§i pastreaza
o forma armonioasa. Se evita aparitia sau sunt eliminate tesuturile adipoase
inestetice, depunerile de grasime, starile de inertie som nolenta - probleme
freevente la co n stitu te KAPHA nearmonizate.

1 Daca zaharul rafinat (alb) este contraindicat datorita schimbarii prea mari a
compozitiei naturale, mierea naturala de albine este cat se poate de recomandata. La tipul
constitutional Kapha se recomanda 2 lingurite de miere lichida pe zi.
 A L IM E n T A J IA - M IJ L O C D E IM FRU M U SETAR E PE TERM EH LUPiO 59

Alim entafia pentru femeile la care

predomina PITTA D O SH A
Femeile de tip PITTA sunt de statura m edie, cu trasaturi ferm
conturate. Vitalitatea lor naturals nu este atat de mare ca la tipul
constitutional KAPHA, proportiile pieptului nu em ana aceea§i energie
vitala, !n schim b sanii sunt bine conturati, ferm i (in cazul tipului
constitutional arm onizat). Problem ele m ajore in alim entatie la tipul
constitutional PITTA provin din apetitul foarte puternic, ascutit, specific ca
manifestare la aceastS tipologie. Lipsa de control a apetitului duce la excese
alimentare, aparand adesea problema consum arii fie a unor alimente
improprii, fie a unor cantitati prea mari de hrana. Consum area unor
alimente impure, conservate, excesiv de grase, suprarafinate in dorinta de
a satisface apetitul §i nu in ultimul rand de “a se simti in forja”, face ca la
multe femei sa a para boli de uzurS cum ar fi cele de Scat, de bila, de stomac,
bolile vasculare, etc. Corpul se uzeaza in asem enea situafii, imbatrane§te
prematur. Ca o consecinta a perm anentei acum ulari de toxine din
alimentatie apar adesea iritatii la nivelul pielii, care capata in acest caz un
aspect incarcat Pieptul fem eilor care au facut sau fac abuzuri alimentare
reflects aceastS situate prin aparitia unor depozite inestetice de tesut
adipos §i grasime, pierderea conturului sanilor, care devin moi §i se
deform eaza, pierderea elasticitSfii, stralucirii §i prospefimii pielii din zona
pieptului (caracteristici tipice la tipul constitutional PITTA armonizat).
Talia i§i pastreaza mai mult timp (fata de tipul KAPHA) conturul
armonios, chiar §i atunci cand alimentatia este incorecta, primele depuneri
de tesut suplimentar facandu-se in zona abdom inala. Odata depa§ita, insa,
o anumita lim its temporals in ceea ce prive§te ignorarea unei diete
echilibrate, se produce de obicei o ingro§are foarte rapidS §i evidenta a
taliei, insotita de depunerea unor straturi suplim entare destul de
abundente pe zona periom bilicalS, fese, mai rar pe picioare, bra(e.
Picioarele la femeile cu fizic de tip PITTA find sa fie mai atletice, doar
in cazul persoanelor sedentare aparand problem e legate de ingro§area lor
excesivS. Mai apare, insa un caz demn de luat in seam a, in care alimentatia
prea abundenta este asociata cu un mare apetit pentru sport §i exercitii
fizice pentru mentinerea in forma §i pentru com pensarea excesului de
hrana. In acest caz picioarele capSta o constitute prea robustS, corpul pe
ansamblu reflectand mai degraba calitati m asculine decat fem inine. In cazul
unui regim alimentar cu cam e, grasimi m ulte, eventual care confine multe
condim ente, la femeile cu aceasta constitute apar in zona picioarelor
afectuni cum ar fi flebita, tromboflebita, arterita.
Hrana la acest tip constitutonal trebuie sS fie pura, nutritivS,
evitandu-se gustul picant, sarat §i acru in exces. Se recom anda alimentele
echilibrate, care sa fie in egalS masura consistente §i lipsite de toxicitate,
pure §i savuroase. Sunt recomandate fructele, mai ales cele proaspete:
60 C artea F emeu

mere, pere, struguri, prune, caise, piersici, m andarine, portocale, banane,

kiwi, ananas, cire§e. Fructele trebuie sa fie coapte, lipsite de aciditate. Se
recom anda consum ate ca atare fi sub form a de sucuri proaspete
(preparate casnic, la rece) sau sub forma de saiate de fructe cu miere
lichida. Legumele nu trebuiesc fierte excesiv fi, cu atat mai pupn, prajite. Se
recom anda m orcovul, patrunjelul, |elina, varza, conopida, cartoful.
Lactatele se consuma cu m oderate, la fel fi pastele fainoase.
Allmentele contraindicate la acest tip constitutional sunt carnea §i
produsele din cam e, mancarurile excesiv condim entate sau fierbinti,
alcoolul fi produsele alcoolizate, mancarurile conservate.
Trebuie evitata servirea mesei atunci cand aveti stari de nervozitate, In
timpul discutiilor, in timp ce cititi sau priviti la televizor. Conceperea fie fi
mentaia de proiecte fi planuri, evocarea unor circumstance tensionante de
peste zi In timpui mesei este cat se poate de daunatoare. In timpul mesei
atenpa trebuie orientataexclusiv asupra hranei. Daca veti m esteca hrana de
cel putin 30 de ori fiecare inghititura v e t simti savoarea alim entelor fi In
consecinta nu v e t mai avea nevoie de cantitati mari de hrana. Atunci cand
mancam conftient se formeaza In timp gusturi sanatoase, rafinate, specifice
unei naturi feminine.
Alim entata corecta la femeile cu tipul constitutional PITTA va elimina
riscul apari^ei bolilor de uzura fi a imbatrfinirii premature. Corpul se va
mentine suplu §i elastic, se va evita deformarea siluetei, pielea va deveni
straiucitoare, lipsita de pete, iritatii, cofuri, sebuum in exces.

Alimentafia pentru femeile la care

predomina VATA D O SH A
Femeile de tip VATA au o constitute mai firava, delicata. Psihicul §i
mentalul efervescent, agitat, asociat unor posibilitati vitale destul de reduse
genereaza frecvent probleme cum ar fi: epuizarea, siabiciunea excesiva,
dim inuarea capacitatii de m unca. Pieptul fem eilor cu acest tip
constitutional este mai m ic, cu forme delicate, indraznet. Pentru a deveni
atractiv este necesar un plus de vitalitate, care adesea lipse§te din structure
femeilor cu VATA DOSHA predom inant
Problem ele care apar In alim entatie la fem eile cu acest tip
constitutional sunt generate de oscilatia apetitului §i a digestiei. Faptul ca
mesele sunt luate neregulat creeaza oscilapi ale puterii de digestie, oscilatii
care la randul lor genereaza imposibilitatea unei alimenta^i ritmice.
Indicatia principala data la acest tip constitutional este aceea de a
mentine mereu ordinea fi echilibm l in viata cotidiana. Mancarea trebuie sa
fie consumata la ore pe cat posibil fixe. M esele trebuie sa fie consistente,
dar sa tina cont de posibilitatile limitate de a digera ale celor care au aceasta
constitute. Alim entatia inadecvata determ ina la fem eile cu aceasta
constitute aparita unor probleme cum ar fi:
 AUMEMTATIA - MIJLOC DE inERUMUSEJARE PE TERMEM LUriG 61

- insuficienta dezvoltare a pieptului, care confers un aspect uscSfiv,

lipsit de feminitate;
- uscarea pielii, imbStranirea ei, aparifia Inainte de vrem e aridurilor
- aspectul “liniar” al corpului, talia nesubliniatS, lipsa de contrast dintre
§olduri fi talie
- insuficienta dezvoltare a m usculaturii pidoarelor fi bra(elor, care
capStS un aspect nefiresc de subfire fi uscaL
Alim entele consum ate preponderent de fem eile care au VATA DOSHA
dominanta in structura fizicS trebuie sS fie consistente, calde, suficient dar
nu excesiv sSrate fi condim entate (sau indulcite). Se recom andS alim entele
dulci, uleioase, bogate, sucurile naturale (care com penseaza calitatea de
uscat). Dintre alim entele foarte hrSnitoare recom andate la acest tip
constitutional menfionSm nucile, susanul, gSlbenuful de ou fecundat
branzeturile bogate in grSsimi §i proteine (fvaiter, ca§caval, Cam embert),
arahidele, uleiurile de arahide, soia, porum b. Dintre fructe cele mai
recomandate sunt strugurii, perele, caisele, zm eura, fragii, cSpfunile,
piersicile, nectarinele, portocalele, bananele, ananasul, fructele de kiwi.
Este indicat consum ul de miere §i dulciuri cu miere (ca inlocuitor al mierii
poate fi folosit zahSrul invertit, dar nu cel rafinat). Pentru crefterea masei
corporale se recom anda cerealele integrale fi pastele fSinoase obfinute din
acestea.
Alim entele contraindicate la acest tip constitutional sunt cele
astringente, amare, arse sau incorect preparate, alim entele foarte grele,
prea prelucrate (fi im plicit greu de digerat), care prroduc constipafie,
balonare. Cam ea fi produsele din carne, alim entele conservate, sintetice
sunt nerecom andate deoarece TncarcS tubul digestiv, favorizeaza acumulari
masive de toxine, im bStranesc prematur organismul.
Trebuie evitatS servirea mesei pe fugS, in graba, din picioare. Nu
trebuie niciodatS consum ate alimente reci (de la frigider). Se va evita
distragerea atenfiei in timpul m esei. §i in cazul acestui tip constitufional este
recomandatS m estecarea alim entelor de cel pufin 30 de ori, aceasta ajutand
sistemul digestiv la prelucrarea alimentelor, evitand astfel intr-o buna
masura balonarea, dar mai ales indigestia.
in cazul fem eilor la care predom ina VATA DOSHA §i care se
alimenteaza corect §i sistem atic, corpul devine atragator, vital. Pieptul
capata contururi mai pline, im binand arm onios ginga§ia cu feminitatea §i
vigoarea. Dispar nuantele intunecate ale pielii, hirsutism ul, tendintele spre
uscaciune. Femeile care inteleg necesitatea vitalizarii §i pun in practica
recom andarile de a avea mese regulate (minim 3 m ese pe zi) §i echilibrate
vor beneficia din plin de forta de susfinere pe care o confers vitalitatea,
completata de vivacitatea fi farmecul expansiv al acestui tip constitufional.
62 C artea F emeii

ALIMENTATIA PENTRU TRATAREA

AGRAVARILOR DOSHA-URILOR
Nota; Pentru a intelege mal bine conceptul de agravare §i a-i putea
aplica la situa{iile practice, consultati, pe langa inentionarea succinta
din acest paragraf a simptomelor agravarii, prezentarea pe larg a
acestei probleme in capitolul “Tipuri constitutionale”.

Alimentafia indicata in agravarile lui

KAPHA DOSHA
Agravarile de tip KAPHA se manifests prin unul sau mai multe din
simptomele:
- stare de greutate in tot corpul; somn greu, trezire dificila; mobilizare
dificila in actiuni
- exces de mucus pe tubul digestiv; (uneori) tendinta de a expectora,
mai ales dimineata
- flascitate a corpului, in special a sanilor, a abdom enului §i a feselor (la
femeile cu tipul constitutional VATA cu agravare KAPHA acest simptom
apare mai rar)
apetit excesiv, mai ales pentru m ancare, cu o preferinja evidentS
pentru dulciuri §i/sau mancaruri bine sarate
- stari onirice (de visare cu ochii d esch ifi) pe perioade relativ
indelungate
- aparitia uneia sau mai multe din afec^unile: sinuzitS, zmaciditate,
indigestie cronica, astm, diabet zaharat, bron§ita cronica
- ingra§area - in sensul depunerii unor straturi inestetice de grasime §i
tesut adipos. La femeile de tip KAPHA aceasta ingra§are se m anifests prin
rotunjirea corpului fizic, apari^ia tesuturilor adipoase in exces, a celulitei,
vergeturilor. La femeile de tip PITTA apar depunerile de grasime mai ales
in zona abdominala; talia i§i pierde supletea, sanii incep sa fle estompati de
restul formelor. La femeile de tip VATA ingra§area este cea mai neuniformS;
depunerile se fac mai ales pe abdomen, care capata o forma specifics,
alungitS, in timp ce picioarele §i bratele rSman disproportionat de subtiri.
- depresii, stSri apSsStoare de tristete, descurajare, de inchistcire,
indiferentS etc.
A lim entatia pentru elim inarea acestei agravari trebuie in primul
rand sa fie u§oarS, uscata, pura, proaspStS. Se vor evita gusturile: dulce,
sSrat §i acru in exces. Se vor elimina carnea, grasimile anim ale, pastele
fainoase, zahSrul. Se vor reduce lactatele, cartofii, orezul (mai ales cel
decorticat).
Alim ente m edicam ent s u n t merele crude, ISmaia, m ierea lichida
(dar nu mai mult de doua lingurite pe zi), fructele uscate: stafidele,
sm ochinele, merele uscate, etc.; salata verde, varza consum atS in stare
 ALIM EnTATIA - M IJL O C D E IPfERUMUSETARE PE TERM En LUN G 63
cruda, ridichUe,
Condlm ente medicament sunt: cardam onul, curry-ul amar, cim brul,
sovarvul, oregano,
Leguminoasele indicate sunt: soia, fasolea, lintea. Dintre cereale cea
mai indicate este hri§ca.
Cerealele cele mal indicate sunb porum bul, secara, hri§ca §i m eiul.

Aspecte esen^iale referitoare la alim entatie in dietele

anti-KAPHA:
- m esele vor fi strict delimitate pe parcursul unei zi|e, eliminandu-se
“ gustatul”, “rontaitul” , “ciugulitul” in intervalul de timp dintre douS mese
- este indicat ca prima masfi a zilei sS fie servita dupa ora 10.
- ultima masa a zilei va fi cel tarziu la ora 21 (ideald ar fi ora 19)
- dup3 masS niciodatS nu se face program de som n, “dulcele somn de
dupS-masa” fiind un factor agravant al lui KAPHA DOSHA. Printre efectele
sale nedorite se numara §i faptul ca ingreuneaza m ult digestia, mare§te mult
inertia, incetinind considerabil procesele m entale, favorizeaza depunerile
de grasime, declan§eaza un apetit intens.
- m esele trebuie sa fie luate !ntr-o atmosfera vioaie, de tonus. Este
indicata chiar folosirea In timpul m esei a unui fond m uzical dinamic
- hrana trebuie m estecati m ult con§tientizandu-i cat mai m ult gustul §i
valoarea nutritiva. Astfel, se ajunge mai repede la senzajia de sapetate, se
dim inueaza fara efort cantitatea de hrana la o m asa.
- nu se iau mai mult de 3 mese pe zi
- masa Incepe Intotdeauna cu fructe §i legume crude. Apoi se trece la
consum area hranei preparate (eventual, dupa o pauza de 10 minute).
- nu se consum a hrana rece de la frigider. Este bine ca In perioadele
friguroase s5 existe la masa m acar un fel de mancare calda.

A daosuri de plante m edicinale indicate pentru

elim inarea agravarilor lu i K A P H A D O SH A :
Contra dezechilibrului Contra dezechilibrului Contra dezechilibrului
KA PH A la tipul K A PH A la tipul KA PH A la tipul
constitutional KA PH A constitutional PITTA constitutional V A T A
Rostopasca 1 parte Jintaura 1 parte Gentiana 1 parte
Jintaura 1 parte Trei frati patati 1 parte Mesteacan 1 parte
Trei frati patatil parte Muguri de pin 1 parte Busuioc 1 parte
Pin (muguri)l parte Salvie 1 parte Cardamon 1 parte
Cimbrisor I parte Sunatoare 1 parte Catina 1 parte

Se m acina fiecare planta cu o ra§ni(a electrica (o ra§nita de cafea).

Apoi pulberile fin maruntite din fiecare planta se am esteca In proportiile
64 C artea F emeii

indicate. P re s crip t valabila pentru fiecare am estec In parte este de 4

grame x 4 on pe zi. Se ^ine doza de am estec indicate timp de 15 minute sub
lim ba, timp in care trebuie foarte bine umezita, a§a in cat cat mai multe din
principiile active s& fie dizolvate de saliva, dupa care se inghite cu putina
apa. Plantele se iau obligatoriu pe stomacul gol.

Alim entafia indicata in agravarile lui

PITTA DO SH A
Agravarile de tip PITTA se manifesto prin una sau mai multe din
simptomele:
- aparttia unui apetit putem ic, nestapanit
- aparipa frecventa a uneia sau mai multe dintre startle de: iritare,
irascibilitate, nervozitate, furie, invidie, frustrare
- preferin^a pentru alcool, exdtante
- preferin{a excesiva pentru gusturile: picant, sarat, acru
- apart£a uneia din bolile: hepatitS, colecistita, hipertensiune arteriaia,
furunculoza, start febrile fara vreo cauza aparenta
- uzura rapida ce determine pierderea straiucirii §i prospetm ii pielii,
secretia de mai mult sebuum decat este necesar, caderea §i rarirea parului.
La fem eile care au acest tip de agravare apar doua categorii de simptome
caracteristice:
La femeile mai receptive, care “pun totul la inim a”, dupa o perioada
mai frustranta apare stresul intens, oboseaia psihica. Atunci corpul tinde sa
se sub^ieze, m uscuiatura abdom inala este blocata, determ inand
deformarea taliei; se constata §i o scadere in greutate. Pieptul se mic§oreaza
ca dim ensiuni. Apare fie dezinteresul pentru viaia sexuala, fie frustrarile §i
inhibitiile legate de viata sexuala. Datorita com plexelor de inferioritate
femeia uneori tinde sa se retraga in propria sa cochilie sau sa adopte o
atitudine de falsa expansivitate.
La femeile cu personalitate mai putem ica §i orgolioase apare, datorita
unui sentiment de autosuficienta §i incredere exagerata in fortele proprii, o
atitudine cel mai bine caracterizata prin acel “lasa ca §tiu eu ce fac”, pe
fondul caruia apcir abuzurile alimentare, amanarile de la odihna, excesul de
pasionalitate in relatiile amoroase, un stil de viata incom patibil cu felul de
a fi feminin, toate aceste ducand la ofilire §i vlaguire prematura. Semnele
uzurii la aceste femei sunt la inceput pierderea straiucirii, a puritatii specific
feminine, u§oara deformare a trasaturilor fizice. Apoi, simptomele pot fi cu
u§urinta confundate cu cele de la agravarea de tip KAPHA: deformarea
pieptului, lasarea sanilor, capatarea treptata a unui aspect flasc, greoi,
impur, rotunjirea (de cele mai multe ori predominanta in zona abdom inala).
Alimentatia recomandata In tratamentul acestui tip de agravare
trebuie sa fie pura, rece, ceva mai consistenta (mai ales la femeile cu
constitute de tip VATA). Se vOr evita gusturile picant, acru §i sarat
 A l IMERTAJIA - M IJL O C D E IR F R U M U SE JA R E PE TERMER LU R Q 65
Se exdud cam ea, alcoolul, conservele, alim entele iuti, care contin
aromatizanti foarte putem ici (sintetici mai ales), alim entele conservate prin
sdrare (acolo unde este posibil se face o desSrare prealabila), otetul ob^nut
pe cale sintetica. Se reduce consum ul de alim ente uleioase (aceasta mai
ales la fem eile cu tipul constitutional KAPHA §i PITTA), de alim ente prajite
(mai ales la fem eile cu tipul constitutional KAPHA §i la fem eile cu tulburari
hepatice §i biliare, care sufera sau au predispozitii spre varice, artrita,
hipertensiune), de alim ente conservate in otet sau murate.
Alimente medicament sunt
- laptele nefiert, fri§ca, untul darifiat, branzeturile (cu exceptia celor
obtinute prin fermentatie)
- sucurile de fructe §i legum e proaspete, obtinute casnic. Sunt
recom andate mai ales sucurile de struguri, mere (mere dulci nu acide),
kiwi, grapefruit t^linS (are un efect purificator §i drenant rem arcabil),
morcov.
Salatele ceie mai indicate sunt din varzd cruda §i din frunze de salafa
verde.
Cerealele indicate su n t orezul, orzul, ovSzul.
Condimente medicament su n t feniculul, busuiocul, §ofranul.
Se recom anda alim entele dulci (cu m oderate dacS este concom itent
prezentfi o agravare KAPHA secundarS sau daca KAPHA DOSHA este
dom inanta in structura), cu conditia sa nu contina zahar rafinat ci miere
sau zah ir invertit La fem eile cu tipul constitutional KAPHA sunt de preferat
fructele dulci (proaspete sau uscate) §i mai putin produsele de cofetarie §i
patiserie.
A specte esentiale referitoare la alim entatie in dietele
anti-PITTA:
- m esele nu trebuie sa fie niciodafa prea copioase. Este bine ca
m ancarea sa nu fie de un singur fel, deoarece in acest caz pentru ajungerea
la satietate este necesara o cantitate m ult mai mare din hrana respectiva
decat in mod obi§nuit
- la finalul m esei stom acul trebuie sa fie umplut la douS treimi din
capacitatea sa, restul Bind com pletat cu infuzii reci (putin sub temperatura
cam erei)
- in timpul mesei se renunta la discutii, la citit uitat la televizor, la
distragerea atentiei cu planuri §i proiecte palpitante pentru viitor
- inainte de m asa este bine sa ne lasam cinci minute de lini§te §i
reculegere, a§a incat m asa sa poata fi luata intr-o stare de calm , de
cumpatare
- reducerea cantitatii de hrana, reducere care de obicei este necesara
la acest tip de agravare, nu se face brusc, ci progresiv. Reducerea
progresivS se face cu ajutorul regulii sfertului: in prima zi se m ananca
66 C aktea F emeii

normal, notandu-ne cantitatea de hrana pe care o ingeram; In urmStoarele

trei zile rapa de hrana va fi redusA cu un sfert fa{S decat era In prima zi; apoi
reducem pentru urmStoarele trei zile Inca o data rafla de hrana cu un sfert
fa$a de rapa pe care am avut-o dupS ultima reducere §.a.m .d. Ne oprim din
aceastS reducere sistematica atunci cand simfim ca am ajuns la un
echilibru Intre necesittiple reale organismului fi ceea ce noi m ancam . Este
bine totufi sa nu siabim excesiv, dar In acelafi timp sa ne men^inem la o
greutate normaia In raport cu Inai^imea fi tipul constitutional.
- la femeile (mai ales cele de tip VATA) care nu au un exces ponderal
se va urmari nu diminuarea cantitativa a porflei de hrana, ci im bunataflrea
calitativa a acesteia. Vor fl a§adar consumate numai alim entele pure, lipsite
de stridente de gust, proaspete sau cat mai pu£n conservate, digerabile
- trebuie evitat mancatul In stari de oboseala sau nervozitate. Este
preferabil sa ne acorddm un ragaz de odihna, de calm are Inainte de masa,
mancand atunci cand starea noastrti emo^ionaia este echilibrata.
- se recomanda consumarea infuziilor fi lichidelor mai reci, dar nu
direct de la frigider
- nu se vor consum a mancaruri fierbinp, dar nici foarte reci; hrana la
temperatura camerei este cea mai convenabiia.
Adaosuri de plante m edicinale indicate pentru
elim inarea agravarilor lui PITTA D O SH A :
Se m acina fiecare planta cu o ra fn i$ electrica (o rafni^a de cafea).

Contra dezechilibmlui Contra dezechilibrului Contra dezechilibrului

P ITTA la tipul P IT TA la tipul P IT T A la tipul
constitutional KAPH A constitutional P IT TA constitutional V A T A
Salvie 1 parte Rostopasca 1 parte Lemn dulce 1 parte
Jintaura 1 parte Trei trap patap 1 parte P ir 1 parte
Trei trap patapl parte Fenicull parte Busuioc 1 parte
Fenicull parte P ir 1 parte Tataneasa 1 parte
Menta 1 parte Sunatoare 1 parte Macese 1 parte

Apoi pulberile fin marunpte din fiecare planta se am esteca In proporpile

indicate. P re scrip t valabila pentru fiecare am estec in parte este de 4
grame x 4 ori pe zi. Se flne doza de am estec indicata timp de 15 minute sub
limba, timp in care trebuie foarte bine umezita, a fa Incat cat mai multe din
principiile active sa fie dizolvate de saliva, dupa care se inghite cu pu^ina
apa. Plantele se iau obligatoriu pe stomacul gol.
 ALIM ENTATIA - M IJL O C D E INERUM USETARE P E TERHEFl LU N G 67

Alim entaf ia indicata in agravarile lui

VATA D O SH A
Agravarile de tip VATA se manifesto prin unul sau mai multe din
simptomele:
- apari^a unui apetit oscilant, uneori foarte putem ic, alteori inexistent
Deseori poate aparea §i anorexia pe fond psihic, ca urmare a ideii obsesive,
false “sunt prea grasS”, “trebuie sa slSbesc”, etc.
- aparitia frecventa a uneia sau mai m ulte dintre startle de: nelini$te,
team s, team s de durere (fizicS sau psihicS), am tietate, instabilitate,
hiperexcitabilitate nervoasS, hiperexcitabilitate sexuala, aparitia unor
perioade de frigiditate, care uneori pot fi intrerupte in mod paradoxal de
perioade in care dorinta este foarte putem ica
- preferinfa pentru excitante, mai ales tutun, cafea ori alcool in diferite
com binatii §i cantitati, droguri
- aparitia uneia din afectiunile: hipocalcem ie, hipom agnezie, anem ie,
anorexie (cronicS sau nu), reum atism , sciatica, cefalee (cu durere
pulsatorie)
- imbStranire acceleratS care determ inS uscarea pielii, cSpatarea de
cStre aceasta a unui aspect bStranicios; subtierea firului de par §i
despicarea sa; scSderea vitalitapi manifestatS prin reducerea dim ensiunilor
sanilor, care incep sa aiba un aspect mai usc&tiv, mai lipsit de vigoare, ei
fiind In acela§i timp dureros-sensibili la atingere (senzatie perm anenta sau
temporara).
La fem eile care au acest tip de agravare apar o diversitate destul de
mare de simptome caracteristice. Aceasta diversitate mare este datorata
interactiunii agravarii de tip VATA cu tipul constitutional:
1. La fem eile mai vitale, cu aptitudini practice (caracteristici tipice
pentru tipul KAPHA §i PITTA), apare mai intai o orientare preponderenta
spre exterior, o mare dorin^a de diversitate, de insolit, in detrimentul
profunzimii §i centrarii in propria fiinta. UrmStorul pas este negtijarea sau
ingrijirea de suprafata a propriei fiinte, nefinand cont de faptul cS sanatatea
§i echilibrul interior sunt mai presus decat im presia de m om ent Manifestari
nefaste ale acestei atitudini, poten^ata m ai ales prin m odul de viata §i
alim entape, sunt de o diversitate impresionantS: la anum ite fem ei apare in
exces ceditatea de neregulat, manifestata prin disproportii intro diferitele
pSr^i ale corpului, ingra§are neuniformS §i rapida, apari^ia iinei accentuate
asim etrii a corpului (sani de dim ensiuni diferite unui fats de altul,
deplasarea mamelonutui fata de centrul calotei sferice alcStuita de san,
etc.).
2. Exista §i o categorie de femei la care predom ina calitatea de u§or
In plan psihic §i care, trecand cu “u§urinta” peste anumite norm e de
sSnState §i igienS, ajung sS m Snance pe apucate, dar m ult, sS renunte la un
program sistematic de infrumusetare, de armonizare corporals, ajungand
68 C artea F emeii

pe nesimflte sa arate din punct de vedere fizic un dezechilibru evident

Aceastfi alunecare spre un mod de via(& dezordonat apare mai ales la
femeile care au agravare VATA pe un fond preponderent PITTA. La ele
dizarmoniile specifice agravarii lui VATA DOSHA apar la nivel fizic mai greu,
datorita unei anumite ca p a city de regenerare. Mult mai u§or este insa de
decelat manifestarea psihicS.
3. La femeile cu o vitalitate mai redusa, agravarea VATA lasa semne
m ult mai rapid - “uscarea” corpului, scaderea capacity tii de efort,
estom parea sanilor, a §oldurilor, uniform izarea corpului (in sensul
estomparii rotunjimilor §i liniilor tipic fem inine), aparitia sau agravarea
hirsutism ului, dereglarea ritmului respirator, scaderea m obilitatii
articulafnlor sunt doar cateva din sim ptom ele care apar in aceste
circumstance. Agravarea la nivel psihic se reflecta in caracteristicile
dinamice §i in stilul de viata, aparand dezordinea (in orele de masa, de
somn, in activitStile zilnice, in viata sexuaia), apetitul §i digestia capricioase,
anorexia, insomnia, etc.
Hirsutismul (cre§terea exagerata a parului in diferite zone ale
corpului) este un simptom caracteristic, care arata, indiferent de tipul
constitutional, o agravare a lui VATA DOSHA. Stresul, nesiguranja, teama de
a nu pierde ceva sau pe cineva (adesea asociata cu dorinta
“compensatoare" maladiva de a acum ula), frica, tensiunea permanenta
sunt simptome asociate perturbarii lui VATA DOSHA. Toate aceste tensiuni
genereaza dezechilibre endocrine majore, fiind de obicei cauza care
provoaca deregiarile care due hirsutism1.
Alimentele recomandate pentru acest tip de agravare trebuie sa fie:
consistente, um ede, suculent-zem oase, savuroase, cu gusturi pure,
naturale, echilibrate.
Nu se recomanda alimentele: uscate, arse, invechite, deshidratate,
conservate, artificiale, cu gusturi stridente, reci. Se exclud tutunul, cafeaua,
alcoolul, ceaiul negru. Se evita gusturile astringent §i amar §i se consum a cu
m oderate alimente picante. In afara de cele precizate anterior, la agravarea
VATA putem vorbi mai putin despre alimente interzise §i mai mult despre
alimente improprii pentru o anumita persoana §i intr-un anum it context,
deoarece sunt haotic combinate, consumate in momente §i cu atitudini
launtrice necorespunzatoare. Cazuri tipice de alimente §i de atitudini tipice,
care produc agravarea lui VATA DOSHA sunt punga cu sticksuri ron(aita pe
negandite In timpul unei discutii, sandviciul infulecat in grabs intr-o scurta
pauza, pachetul de biscuiti sau ciocolata cu care “ne amagim foam ea.”
Alimentele medicament Indicate pentru com baterea acestui tip de
dezechilibru sunt:
- laptele proaspat, untul, branzeturile (in cantitati §i com binatii care sa
1 Vom remarca la majoritatea femeilor care au hirsutism ca au la nivel psihic ($i adesea
chiar la nivel fizic) calitatea de aspru, care este specified lui Vata Dosha In forme nerafinate.
 ALIM EliTATIA - M IJL O C D E IN FR U M U SE JA R E PE TERMEN LU N G 69
perm its digerarea lor farS problem e)
- ouale (mai ales cele fecundate)
- cerealele integrale: orez, m ei, grau
- nucile, susanul, arahidele, alunele
- uleiurile vegetale (mai ales cele obpnute prin presare la rece) de
floarea soarelui, m Ssline, soia
Condimente medicament su n t coriandrul, scor£§oara, schinduful,
busuiocul, nuc§oara, feniculul.
Gusturile recomandate la acest tip de agravare su n t dulce, sSrat §i
acru.
A specte esen{iale referitoare la alim entafie In dietele
anti-VATA:
- nu se m anancS in stSri de stres, agitate m entals, em otie puternicS,
teama, anxietate, grabs, nelinigte, inapeten(S
- in timpul mesei se exclud conversapa, privitul la televizor, cititul, etc.
- alim entele trebuie sS fie bine prezentate, sS aibS culori cat mai calde,
vii, care sS stimuleze In mod arm onios apetitul §i digestia
- la o masS nu se consum S prea multe alimente grele, foarte consistente
§i, In consecinja, greu de digerat Trebuie bine dbzate mai ales alim entele
grase §i bogate in proteine, care, de§i sunt foarte necesare, nu trebuie
consum ate in exces deoarece poate apare cu u§urin^a indigestia, balonarea,
etc.
- pe cat posibil nu se ia m asa in locuri friguroase, unde sunt curenti de
aer, zgomot excesiv, agitatie
- m esele este indicat sS fie in numSr de minim 3 pe zi, luate in fiecare
zi, ritm ic, la aceeafi ora;
- in cazurile de devitalizare extrema se adopts o tactics de revigorare
rapidS: mesele vor fi in numar de 5 pe zi, mai u§oare ca cele obi§nuite, cu
alimente consistente m Scar douS dintre ele (dar in cantitati moderate
pentru a putea fi digerate); prima m asS va fi luatS pans la ora 7 dim ineata
(pentru o trezire la o orS matinalS este necesar ca ora de culcare sS fie pe
la maxim 2230- 2300)
- se elim ina suplim entele alimentare de dinaintea m esei, care reduc
apetitul, ingra§S haotic, suprasolicitS digestia, perturbs ritm icitatea
proceselor de digestie §i metabolism
- este bine ca la fiecare masa sS fie alimente calde, mai ales in
perioadele friguroase
- sunt recomandate infuziile, chiar in cantitSJi mai mari ca de obicei (cu
exceptia cazurilor in care exists afecpuni in care este contraindicat aportul
de lichide) Se recom anda infuziile d e coriandru, fenicul, busuioc,
cimbri§or, mentS, m ace§e, coacaze, coacSze negre, zmeurS, fragi, portocal.
70 C aktea F emeii

Adaosuri de plante m edicinale indicate pentru

elim inarea agravarilor lu i VATA D O SH A :
Contra dezechilibmlui Contra dezechilibrului Contra dezechilibrului
V A T A latipul V A T A latipul V A T A latipul
constitutional K APH A constitutional P IT TA constitutional V A T A
coriandml parte tataneasa 1 parte tataneasa 1 parte
fenicul 1 parte tei 1 parte cru$in 1 parte
crujin 1 parte lernn dulcel parte lemn dulce 1 parte
ghim birl parte in(scm inte)l parte in (seminte) 1 parte
hamei 1 parte sunatoarel parte Valeriana 1 parte

Se marina fiecare planta cu o ra§nitS electrica (o ra§nita de cafea).

Apoi pulberile fin marunjite din fiecare planta se am esteca Tn proporpile
indicate. Prescriptia valabila pentru fiecare am estec In parte este de 4
grame x 4 ori pe zi. Se pne doza de amestec indicata timp de 15 minute sub
limba, timp In care trebuie foarte bine umezita, a§a Incat cat mai multe din
principiile active sa fie dizolvate de saliva, dupa care se inghite cu pupna
apa. Plantele se iau obligatoriu pe stomacul gol.

ARTA EOLOSIRIIADECVATE A
ALIMENTELOR • HRANIRE $1
TRANSFORMARE
Zi de zi cele mai multe dintre femei sunt puse In ipostaza de a pregati
hrana, atat pentru ele cat §i (in cele mai multe cazuri) pentru cei apropiap.
Pentru unele dintre ele, aceasta munca a devenit o obi§nuinta, creandu-se
un adevarat automatism In prepararea diferitelor alim ente, ca §i In alegerea
ingredientelor alimentare saU a gamei de preparate culinare realizate
curent Simpla acpune de a gati zi de zi §i chiar de mai multe ori pe zi
determina adesea, dupa un anumit timp, o stare de saturare, care In multe
cazuri duce la un sentiment de respingere fapi de actul In sine. Pentru o
categorie de femei, In special cele aflate Inca aproape de perioada
adolescentei, “a face de mancare” are o rezonanta casnica (din pacate chiar
un fel de “sfar§itul tinerepi §i al libertapi”), generand sentimentul ca cu cat
vor afecta mai putin timp acestei acpuni, cu atat va fi mai bine. Exista insa,
evident, §i femei care transforma actul de a gati intr-un prilej de satisfacpe
sau de bucurie - chiar bucuria de a darui §i a hrani, fie ca acest act este
realizat pentru ele sau pentru copiii, sopi, iubipi sau parinpi lor. Un alt punct
de vedere este cel al femeii occidentale, ve§nic presata de timp sau,
dimpotriva, extrem de comoda care prefera sa manance la un restaurant
sau sa “prepare” la repezeala cateva dintre conservele alimentare care de
 A l IMEMTATIA - ML H O C DE IN ERU M U SEfA RE PE TERMED LU N G 71
multe ori nu necesita altceva decat relncalzire pentru a fl consum ate.
Tocmai datoritS faptului ca exists atatea moduri diferite de raportare la
alimentape §i la actul de preparare a hranei (dintre care noi am dat doar
cateva exemple foarte generale) nu putem ignora aceastS “secven^a” de
viata (legatS de prepararea hranei) care pentru multe dintre femei poate
reprezenta mai multe ore de lucru In fiecare zi. Tocmai din acest motiv, vom
urmSri In continuare sa facem cateva precizari necesare pentru o buna
Infelegere §i aprofundare a acestor acfiuni aparent sim ple.

Este de multa vrem e binecunoscut faptul ca In special in Orient

alegerii alim entelor §i pregatirii hranei li se acordS o aten(ie cu totul
deosebitS. In tradi(ia spirituals indianS se m entioneaza cS o femeie
Inzestrata §i pregStitS pentru abordarea m odalitafilor tantrice, trebuie sa fie
inifiatS in cele 64 de arte. Una dintre aceste arte este aceea a cunoafterii $i
folosirii adecvate a alimentelor. De asem enea, In tradi(ia Ayurvedica se
pune un accent cu totul deosebit pe calitatea, natura (felul) §i cantitatea de
alimente utilizate in diets, atat pentru vindecarea anumitor perturbari sau
afectiuni, cat §i pentru m enjinerea unei stSri optime de vigoare §i Inflorire
pe toate planurile. Cuno§tin^ele dezvoltate in sistem ul Ayurveda In acest
sens prezinta o bogSpe de informatii §i o profunzime a abordarii neintalnitS
poate in nici o altS tradi(ie straveche1.
In China §i Japonia activitatea legata de pregStirea hranei a dobanditin
timp un rafinam ent specific, de multe ori d e p e n d cu m ult nivelul
obifnuitului §i intrand in dom eniul spiritual - a§a cum este, spre exemplu,
cazul cerem oniei ceaiului.
Nu putem nega nici faptul ca Intalnim in acelafi timp, mai ales in
O rient §i cele mai inedite “bizarerii” alim entare. Totufi, in afara tendin^elor
deviante §i obi§nuin(elor alimentare extrem de nocive exists zone in care
s-a pSstrat cu o mare acuratefe spiritul initial, traditional in ceea ce privejte
principiile dietei arm onioase. Cunoscand cateva principii fundamentale de
alimenta(ie, ceea ce cunoaftem sub num ele de DIETOTERAPIE va deveni
in primul rand o terapie cu o mare eficienta pentru ca mai apoi sa se
transforme intr-o adevaratS arts, Infelegand principiile simple expuse in
continuare fi apllcand metodele descrise, puted transforma timpul
afectat prepararii hranei (care de multe ori, poate genera in
dumneavoastra blazare, dorin(a de a termina cat mai repede, saturare,
nemultumire, intrebari de genul “iar in bucatarie?” etc) intr-un timp
consacrat autotransformarii propriei flinte.

3 In acest sens men^ionim studiul sistemului celor $ase gusturi (SHADRASA), efectele
psihice, mentale, subtil-energetice ale diferitelor substante $i alimente, diferitele
compatibilityti ?i incompatibility Intre alimente etc.
72 C aktea F emeii

Ce reprezinta de fapt hrana $i care este roJul ei?

Este o intrebare simple care poate, !n cazul In care vom face efortul de
a raspunde cu sinceritate, sa ne scoatS deja de pe fSga§ul obi§nuit de
raportare la hrana. Pentru o Hints infeleapta, care Tn^elege cS aceastS lume
are un sens evolutiv §i este guvem atS de principii superioare, divine, hrana
reprezinta “darul” pe care divinul ni-1 face zi de zi pentru a ne putea
menfine !n integritatea puterilor fizice, psihom entale §i spirituale; reprezinta
intr-un sens restrans “painea noastra cea de toate zilele”, care nu are alt rol
decat ce! de a ne men fine tntr-un cat mai mare grad tie echilibru global,
sustinand astfel evolutia noastra individuals. Actul hranirii nu este o
modalitate de satisfacere exageratS a simturilor (ca In cazul gurmanzilor §i
a celor a caror viatS se reduce In mare masurS la “a m anca") 51 nici un lucru
lipsit de im portant (“eu mananc orice, numai sS fie digerabil” sau “mSrtanc
ce prind” etc.). Pentru a pStrunde m ai profund In descoperirea
semnificafiilor actului hranirii putem sS ne punem intrebarea “ce este de
fapt hrana pe care o consumSm $i care este sursa ei esenfialS?”. Pentru a
gasi mai u$or un rSspuns ne putem gandi la exemplul sim plu al unui fruct
cum ar fi un mSr. Ce este el In £sentS? Putem observa u§or cS acest simplu
fruct este rodul “m uncii” asidue a unei fiinte vegetale, rodul a nenumarate
procese de sinteza §i transformare chim ica, de cre§tere ordonata §i
armonioasa, In mai multe etape - de la cea de expansiune a florii la cea de
contragere in sdmanfS, urmata de o noua expansiune - formarea fructului.
Cum este posibil ca din substanfele hranitoare pe care arborele le absoarbe
prin radicinile sale, din apa §i lumina, sa apara Intreaga frumusefe §i
prospefime, gustul delicios al unui mSr? In spatele acestui m inunat “efort”
creator al Naturii, cei intelepfi au cunoscut din vechim e, prin intuifie §i
percepfie directs, jocul energiilor mai subtile, invizibile, care, la randul lor,
i§i au sursa in Cel care este sursa tuturor energiilor §i manifestarilor -
Dumnezeu. Revenim astfel la ideea cu care am inceput - aceea a unei
interdependence foarte stranse Intre toate form ele de viata care se hranesc
§i se susfin reciproc, toate fiind sustinute in mod esenfial de Dum nezeu.

Cum ne influenteaza alimentele intreaga fiinta?

In Ayurveda este cunoscut faptul ca fiinfa noastrS rSspunde prin
diferite transformSri oricSrei interacfiuni cu m ediul exterior. Actul de a
ne hrSni reprezinta in fond transform area a ceea ce initial era exterior
(plante, alim ente sau alte substante) in ceva interior nouS, care ajunge
sS facS parte integrants din organism ul nostru. In acest m od, prin hrana
(dar evident $i prin procesele respiratorii, §i cele energetice, subtile),
corpul nostru fizic se form eaza, create §i este susCinut. Astfel, de fiecare
data cand un alim ent pStrunde in organism ul nostru, se declan§eazS un
intreg lanf de procese biologice, chim ice, energetice sau de altS naturS
 ALIMENTATIA - M 1JLO C D E IN ER U M U SEJA K E PE TERMEN LU N G 73

care au drept rol principal intr-o prim S fazS transform area alim entului
ingerat intr-o substantS “ cunoscuta” de organism ul nostru. Ceea ce era
exterior trebuie sa devinS acum cu n oscu t §i capabii de a fi integrat in
corpul nostru. Aceste procese (care sunt suspnute de principala
energie transform atoare din organism ul nostru - AGN I sau focu!
digestiv} se desfajoara in m od sp ecific pentru fiecare fiintS in parte, in
funcpe de caracteristicile determ inate de structura sa constitutionals. O
digestie (foe digestiv - AGN I) puternica v a avea, evident, o m are putere
de transform are, facand facilS digerarea unor “ m ancSruri grele", pe
cand pentru un “foe digestiv” mai redus, acestea vor genera mari
dificultSti §i perturbSri in organism .
Inca din aceste prim e etape ale proceselor de transform are din
organism ul nostru hrana exercitS o influents clar sesizabila (d aca se
urm are§te cu atentie §i lu cid itate) asupra intregii fiin(e, prin
intermediul celor trei DOSHA-url. Cine nu a rem arcat spre exem plu
cS dupa o m asS “grea" §i foarte copioasS procesele m entale se
desfa§oara cu mai m are greutate? Sau cin e nu a observat ca a m anca
alim ente cu gust foarte picant (iute) in cantitate mare determ inS
aproape im ediat dupS aceea o stare puternica de incalzire §i uneori de
iritabilitate? Toate acestea reprezintS reflectari ale interaefiunii Tntre
aiim entele ingerate §i cele trei DO SH A-uri. A cestea au fost cateva
exem ple sim ple. Aiim entele influenJeazS via^a noastrS interioarS intr-un
mod m ult m ai com plex, care de cele m ai m ulte ori nici nu este banuit
de necunoscStori. Pentru a putea sesiza aceste efecte trebuie InsS sS
(inem seam a cS, asem enea oricSrei fiinfe sau substance, alim entele
prezintS pe langS caracteristicile sesizabile d irect prin interm ediul
sim (urilor obi$nuite, o parte mai subtila, energeticS-vibratorie. Aceste
aspecte su btile, energetice, ale diferitelor substante cunoscute in
Ayurveda de m ii de ani, au fost puse recent in evidentS prin cercetarea
cu ajutorul unor aparate sp e cia liza te , foarte fin e, a vibratiilo r
im perceptib le in m od obi§nuit em ise de diferite corpuri.
Cunoscand aceasta, putem intelege m ai u§or cS in paralel cu
efectele produse d irect asu pra co rp u lu i fizic prin interm ediul
substanfelor chim ice continute in alim ente, exists §i un nivel mai subtil
de interaepune cu organism ul nostru - cel energetic. Prin aceste doua
m ecanism e principale, aiimentele ($1 orice substante ingerate de
noi) influenteaza intr-un timp relativ scurt atat organism ul nostru,
cat $i vibrafiile specifice proceselor psihice §i mentale. A cest
fenom en poate fi u§or obiectivat d acS observam cu atentie diferitele
stSri care apar in tim pul utilizSrii preponderent a unui anum it tip de
alim entatie sau - chiar m ult mai u§or de sesizat - m odul in care starea
74 C artea F emeii

psihicS $i m entals se transform s in m om entul in care optafi pentru o

schim bare mal mult sau mai pupn rad icals a dietei. Veriflcarea directs,
practicS a acestor inform atii vS poate face sS descoperifi uluite
im p o rtan t foarte mare pe care o exercitS tipul 51 calitatea alim entapei
asupra viefli dum neavoastrS interioare!
A§a cum am m entionat deja, toate aceste transform ari se produc in
mod specific prin interacpunea energiilor vehiculate de diferitele
alim ente cu cele trei DOSHA-uri. 0 ch eie cunoscutS de inteleptii
ayurvedici incS din vechim e este aceea ca expresia concretS, sesizabilS
a diferitelor energii conpnute de substantele sau alim entele ingerate
este gustul d istin ct pe care acestea ii au . V arietatea gusturilor
alim entelor se considers a fi de fapt rezultatu! com binSrii in diferite
proportii a unora dintre cele $ase gusturi fu n d a m e n ta l cunoscute in
Ayurveda: dulce, sarat, picant, acru, am ar §1 astringent Energiile
distincte pe care le prezintS fiecare gust In parte actioneaza direct
asupra DOSHA-uriior, Hind posibil astfel sa genereze echiiibrarea sau
dim potrivS, perturbarea lor.

In sintezS, fem eile ar putea fi m ult ajutate in dem ersurile lor de

arm onizare fizicS (§i nu num ai) dacS s-ar raporta la alim ente dintr-o alts
perspectivS. 0 nouS raportare la alim entafie ar putea fi fScutS avand In
vedere mai m ulte aspecte:
♦ valenfa sim bolicS a actului hrSnirii
♦ posibilitatea de a transforma actul preparSrii hranei intr-o arts §i
intro procedurS terapeuticS armonizatoare com plexS, cu efecte imediate
asupra aspectului fizic
♦ directa cordage intre gustul alimentelor, calitStile lor senzoriale §i
efectul lor asupra dispoztyiei lSuntrice
♦ diversitatea tipologiilor umane, In ideea In care la acela§i tip de
mancare, persoane cu diferite const!tutii reacfioneazS diferit Din acest
aspect decurge necesitatea dez-uniformizSrli alim entatiei, !e§Irea din rutina
obijnuitS.
♦ duaiitatea naturii alimentelor: materie-bioenergie
(Re)Deschiderea unor asemenea perspective revolufionare asupra
alimentatiei necesitS §i dezvoltarea unei vaste laturi practice, care sS puna
in valoare toate aceste aspecte. Refete, regimurile, curele $i ...surprizele pe
care le prezentam in continuare dezvoltS pe scurt aceste idei.
 A U M E N T A flA - M IJL O C DE IN ERU M U SEJA RE PE TERM EH LU N G 75

7 RETETE PENTRU ARMONIZAREA $1

INFRUMUSETAREA DUWNEAVOASTRA

1. Mere cu miere $ i condimente

Se iau 2 mere (de marime m edie) cu tot cu coaja, se dau prin
razatoare. Se pun doua lingurite de miere lichida, se adauga condim entele
- cantitatea totala de condim ente trebuie sa fie de un varf de cu tit
Pentru a alege cel mai potrivit condim ent sau com binatie de
condim ente pentru structure dumneavoastra este bine sa le Incercati pe
toate cele recom andate pentru tratarea agravarii pe care o aveti, observand
atent ce efect produc asupra propriei fiinte (la nivel de gust, senzatie pe
care pe acesta o produce, stare launtrica generate de acest tip de hrana,
actiune asupra digestiei, etc.).

P en tru tratarea agravarilor K APH A D O SH A se recom anda ca

m erele sa nu fie fainoase, gusturile preponderente fiind acru §i dulce (In
proportii egale). Mierea este absolut necesar sa fie lichida §i va fi In cantitate
mai m ica-1 lingurita. Condim entele vor fi busuiocul, menta (se recom anda
subspecia M entha piperita), cim bri§orul, ghim birul, cardam onul,
cui§oarele.

P en tru tratarea agravarilor lu i PITTA D O SH A se recom anda ca

m erele sa nu fie prea acre, fiind de preferat cele mai dulci. Cantitatea de
miere folosita trebuie sa fie moderata, a§a incat am estecul sa nu fie plea
dulce. Condim entele recom andate sunt: feniculul, menta (se recom anda
subspecia Mentha viridis - menta dulce), dafinul, busuiocul.

P en tru tratarea agravarilor lu i VATA D O SH A se recom anda ca

m erele sa fie ceva mai dulci §i cat mai zem oase, daca le tolerati, pute(i alege
chiar mere mai “fSinoase” . Cantitatea de miere este bine sa fie mai mare de
2 lingurite, cu conditia sS nu vi se para exagerat gustul §i sa nu fie acoperit
gustul m erelor de cel al m ierii. Condim entele folosite vor fi feniculul,
- busuiocul, m enta (se recom anda subspecia M entha piperita), coriandrul,
nuc§oara.
Puteti Inlocui m erele Cu alte fructe: pere, caise, zm eura.

Ac east A reteta (aparent) extrem d e sim pla nu fa ce decat

seI varieze proporfia intre 2 com ponente de baza sa
adapteze condim entele pentru a "m oduta" hrana, a$a incat
ea si I corespunda necesitatilor c o n s titu tio n a l.
Mai m ult decat o sim pla reteta, a id am prezentat o
m odalitate extrem d e accesibila de a adapta atim entele $i
76 C artea F emeii
felurile culinare cu care ne-am obipnuit la necesit& file
noastre reale. Variind proporfia com ponentelor de baxa,
facand anum ite substitutii $i efectuand apoi "reglajele
fin e " cu ajutorul condim entelor. putem adapta o n ce reteta
la necesitafile co n stitu tio n a l ale m om entuluL

2. Sucuri de citrice cu miere:

Se folosesc ISmaile, portocalele, grepfrutul, m andarinele. Ca indulcitor
se fo!ose$te mierea. in cazul in care pentru preparare se folose§te un mixer
(blender) nu este absolut necesar ca mierea sS tie lichida, ea dizolvandu-se
u§or prin agitare. Cantitatea de miere necesara pentru fiecare tip de sue
este relativ greu de precizat, deoarece diferitele provenience de miere au o
capacitate de indulcire variabiUi. In plus, nici fructele nu au acela§i gust,
acesta depijizand de gradul de coacere in momentul culegerii. Acizii
organici (care dau gustul acru), flavonoidele (care dau gustu! amar),
zaharurile (care dau gustul dulce), uleiurile eterice (care dau gustul picant-
pijcStor) pot varia in cantitate.
DupS cantitatea de miere folosita, tipul fructului, partea din fruct
folosita, sucurile pot fi:

Dulci - se ob{in mai ales din pulpa fructelor; necesita o cantitate

mai mare de miere; se folosesc mai ales portocale §i mandarine; se
recomandfi mai ales in agravarile de tip VATA §i PITTA.
Modul de preparare:
- se cojesc fructele
- se pune pulpa fructului in blender (daca nu avem blender stoarcem
manual fructul)
- se adauga miere - nu in exces, se adaugS apa, dupa care toate
componentele se amesteca (se mixeaza)
- dupa mixare se gustii sucul pentru a vedea daca este suficient de
concentrat La nevoie se mai poate adSuga pulpa de fruct sau miere.
- se filtreazci amestecul.
Deoarece gustul mandarinelor §i portocalelor este destul de slab
cantitatea de apa adaugatS la sue va fi cel mult egala cu cea de fruct (sau
sue de fruct in cazul in care este obtinut prin stoarcere m anuala).
Sucul se consum a imediat dupa preparare.

Acre - se obpn tot din pulpa fructelor; se folosesc lam aile sau
grepfrut; se adaugd mai pupna miere; sunt recom andate in agravciiile lui
VATA DOSHA.
Modul de preparare:
- se cojesc fructele
- se pune pulpa fructului in blender (daca nu avem blender stoarcem
 A U M E N T A flA - M IJL O C D E iN P R U M U SE JA R E PE TERM EH LU N G 77
manual fructul §i punem direct sucul proaspat)
- se adauga miere - nu Tn exces
- se adauga apa
- toate com ponentele se am esteca (se m ixeaza)
- se gusta sucul pentru a vedea daca este suficient de concentrat La
nevoie se mai poate adauga pulpa de fruct sau miere dupa care se mixeaza
din nou.
- se filtreaza sucul §i se pune intr-un vas de sticla sau porfelan.
Sucul se consum a im ediat dupa preparare.

P ic a n t-a s tr in g e n te - se obfin din pulpa §i coaja (coloreta) a

fructului; se poate folosi oricare dintre citrice; vor avea pe langa gusturile
picant §i astringent §i 'gustul specific al pulpei fructului: dulce - la portocaia
(secundar la portocala apare §i gustul acru) §i m andarina, acru - lam aie §i
grepfrut (secundar la grepfrut apar §i gusturile astringent §i am ar). Pentru
obfinerea acestui sue este necesar un m ixer (blender).
Modul de preparare:
- se rade coaja coloratS a fructelor ( 1-2 mm profunzime) care confine
ulei volatil
- se cojesc fructele de coaja alba care se arunca
- se pune pulpa §i coaja colorata rasa a fructelor Tn mixer
- se adauga miere - nu Tn exces
- se adauga apd
- toate com ponentele se am esteca (se mixeaza)
- se gusta sucul pentru a vedea daca este suficient de concentrat In
cazul in care sucul a fost facut prin m ixare, acesta are un gust u§or aromat,
pastrand gustul cojii. La nevoie se mai poate adauga pulpa de fruct sau
miere.
- daca nu mai sunt necesare m odificari, se filtreaza sucul
Este bine ca sucul sa fie consum at im ediat dupa filtrare.

A m a r e - se obtin din pulpa fructului $i coaja (alba) a acestuia,

cantitatea de miere este Tn acest caz hotaratoare pentru stabilirea proporfiei
dintre gustul amar §i cel dulce.
Modul de preparare:
- se dau fructele prin razatoare pentru Tndepartarea stratului de
celule vegetale, care contin ulei volatil (strat de 1-2 mm profunzim e) §i se
lasa la o parte.
- se pune fructul Tntreg Tn blender (taiat in bucati cu tot cu coaja
alba).
- se adauga m iere - nu in exces, se adauga apa, dupa care toate
com ponentele se am esteca (se m ixeaza).
- lasam la m acerat coaja Tn sue timp de 3-6 ore la tem peratura
78 C artea F emeii

cam erei (21 de grade Celsius, daca este mai cald vom duce sucul sa
m acereze !ntr-un loc mai ricoros pentru a nu ferm enta) Intr-un vas de
portelan acoperit
Daca vrem ca sucul sa iasa foarte am ar vom lasa am estecul s i
m acereze la lim ita maxima de timp, d a c i nu, T1vom strecura mai repede.
- se filtreaza sucul §i se pune Intr-un vas de sticla sau portelan.

Daca nu avem mixer, sucul se obfine prin com binarea sucului

obtinut prin stoarcere m anuala cu m ierea §i apa §i cu co aja alba
m&runtita cu cutitul §i lasarea am estecului la m acerat Inainte de filtrare
am estecul se om ogenizeaza (se agita cu putere Intr-un recipient bine
Inchis).

P en tru tratarea a g ra va rilo r K A P H A se recom anda sucurile

am are, picante, astringente §i picant-astringente. Sunt foarte utile sucurile
de lam aie §i grapefruit ficute din fructlm preuna cu intreaga coaja (§i cea
colorata §i cea albS), deoarece sunt depurative puternice, ajutand la
eliminarea |esutului adipos In exces, a celulitei.
0 zi de sucuri pe saptamana (In acea zi nu se consum e d ecat sucuri)
este foarte indicate pentru reducerea m asei corporale de prisos §i
puriflcare. Conditia ca aceastS zi de sucuri sa fie eficienta, este ca
tranzitia la alim entatia obi§nuita sa se faca foarte lent, avandu-se in
vedere m entinerea la un nivel rezonabil atat a cantitatii, cat §i a calitatii
alim entelor.

P en tru tratarea agrava rilor PITTA se recom anda sucurile dulci,

amare §i astringente. Curele de sucuri de o zi (zi in care nu se consum S
nim ic altceva decat sue) sunt foarte indicate pentru purificare, proces
absolut necesar la acest tip constitutional.
Cantitatea de sucuri necesarS pentru a nu avea senzatie de foam e §i
a obpne efectele scontate este cuprinsa intre 0,5 §i 2,5 litri, depa§irea
uneia dintre cele douS limite nefiind de dorit

P en tru tratarea a grava rilor VATA se recom anda sucurile dulci §i

acre. In general la tratamentul acestor agravari este necesara o cantitatea
mai mare de lichid §i un gust mai pupn puternic, a§a Incat s i fie cat mai
m ult evitata stim ularea excesiva. Este bine ca sucurile sa contina mai
multa m iere, mai ales daca ne confruntam cu slabiciune fizica sau
constipatie, m ierea avand un efect energizant rapid §i un efect laxativ
bland.

A ceste refete d e sucuri indica m odul in care p o t f i

extrase p ractic din orice alim ent natural su b sta n fe le .
 A U M E R T A flA ■ M 1JLO C D E iRFR U M U SE JARF. PE TERM ER L U R Q 79
gusturile, calitafile de care aoem n evoie.
D e a sem en ea , a ce ste m od a lita fi d e preparare a le
fru cte to r s e a fla la gran ifa din tre d ie to tera p ie ?i
fitoterapie, dintre bucdtarie $i farm acie, ilustrand fe lu l in
care cu adevarat alim entele p o t f i m edicam ent $i inca unul
foarte eficien L

3. Cereale integrate + fructe crude

Sunt folosite mai ales sub forma de fulgi (obfinuti prin prelucrarea
m ecanicS a boabelor) §i sub form s de fSinS integrals proaspStS objinuta din
m Scinarea cerealelor fSrS a se separa tSra(ele.
Prepararea acestei retete se face com binand fructele crude (date prin
razatoare sau fin mSrunfite) cu fulgi, cu apS §i, atunci cand este necesar, cu
pu£na m iere. Se am estecS bine com ponentele intre ele §i lasS am estecul la
temperatura cam erei cca. 30 de minute, a§a incat sS capete un gust om ogen.
Atunci cand folosim fSinS integrals este necesar ca aceasta sa fie
proaspStS. Cea mai bunS este cea obtinutS prin m acinarea boabelor cu o
ra§nitS de cafea cu pu£n Inainte de preparare. Dupa ra§nire §i, eventual
cernere, fSina se pune cu apS a§a incSt apa sS fie cu 2 degete mai sus decSt
fSina In vasul In care se face am estecul §i se lasS timp de 8 ore la
temperatura cam erei (de seara pans dim ineafa). A doua zi se amestecS
fSina cu apS cu fructele rnSrun^ite §i, eventual, cu m ierea.

P en tru tratarea agravarilor K A PH A se folosesc fulgii sau fSina de

hri§c5, mei, fulgii de porum b.
♦ Fructele folosite vor fi m erele, grepfrutul, coacSzele, gutuile,
ISmaile, fructele uscate: sm ochine, stafide.
♦ Se pune foarte pu^inS miere lichidS- o linguri(3.
♦ La structurile mai vitale, cu exces de m ass corporals se vor pune
mai multe fructe §i mai purine cereale, In timp ce la structurile mai firave
(eventual, care prezintS §i agravarea lui VATA DOSHA) se vor pune mai
multe cereale.
♦ Condim entele folosite vor fi mai fierbinp: scorp§oar5, ghimbir,
cardam on, cui§oare, coriandru, cimbri§or, busuioc.

P en tru tratarea agravarilor PITTA se recom andS fSina sau boabele

de hri§cS, fulgii de grau, orez.
♦ Fructele folosite vor fi m erele, perele, caisele, fragii, zmeura,
fructele uscate: sm ochine, stafide.
♦ Nu se pune miere in exces.
♦ La structurile mai vitale, cu exces de masS corporals se vor pune
mai multe fructe §i mai pufine cereale, in timp ce la structurile mai firave
(eventual, care prezintS si agravarea iui VATA DOSHA) se vor pune mai
80 C artea F emeii
multe cereale §i miere.
♦ Condimentele folosite vor fi: busuiocul, feniculul, coriandrul,
menta, dafinul.

Pentru tra tare a agravarilor VATA se folose§te faina sau fulgii de

grau, orez, ovaz.
♦ Fructele folosite vor fi: cap§unile, fragii, zm eura, perele, caisele,
portocalele, strugurii, coacazele, lam aile, bananele.
♦ Nu se pune miere in exces.
♦ La structurile mai vitale, cu exces de masS corporala se vor pune
mai multe fructe §i mai pupne cereale, in timp ce la structurile mai firave
(eventual, care prezinta §i agravarea lui VATA DOSHA) se vor pune mai
multe cereale §i miere.
♦ La structurile foarte firave, care au nevoie de multfi energie se
recomanda adSugarea de unt sau smantand
♦ Condimentele folosite vor fi carm inative1 putem ice: feniculul,
coriandrul, cimbri§orul, chim enul, cardam onul, ghim birul, busuiocul.

A ceste refete pun in evidenta m odul in care p o t f i p u se

in valoare alim entele crude, total neprelucrate pornind d e
la prem ize constitufionale.
Avand in oedere f i extrapoland a ceste precizari p ot fi
adaptate m ai m ulte regimuri cu crudit&fi, a$a incat e le sa
acfioneze cu maximul de e ficien fa , fa r A a sla bi sau a afecta
in vreun fe l vitalitatea.

4. Infuzil de plante pentru rafflnarea

gusturilor
Infuziile sunt un supliment important al m eselor zilnice. Dupa plantele
care intra in componenta acestor infuzii, ele pot avea un efect reconfortant
sedativ, tonic, stimulent al activM (ii cerebrale §i nervoase, stomahic1 2,
carminativ, ete.
Infuziile induldte (cu miere, nu cu zahar) pe langa efectul plantelor
medicinale aduc un aport energetic care nu este de neglijat
In general, prin infuzie se intelege un extract obtinut prin punere in
contact timp de 14-30 de minute a unor plante marunp'te cu apa clocotita (la
100 de grade Celsius). Este o metoda simple care, insS, com ports anumite
inconveniente. Cel mai mare dintre acestea este faptul cS prin aducerea la
o temperatura de 100 de grade Celsius principiile active din plante se

1 Carminative - care elimina gazele intestinale. Consumul de fructe, de c ru d ity tn

general, mai oies la persoanele cu agravare Vata sau tipul constitutional Vata poate duce la
aparitia gaze lor intestinale.
2 Stomahic - care stimuleazA pofta de m ancare $i digesha.
 A u m eh tatia - m u l o c de iherum u se ja r e pe termeei Luna 81

degradeazS, sc5zandu-i astfel puterea curative. Pentru a ocoli acest

inconvenient s-a propus inlocuirea infuziei cu un m acerat cSldut obtinut
prin punerea in contact timp de 8-12 ore a pulberii de plants marunfita cu
apS la 40 de grade Celsius (apS care se va raci treptat la temperatura
cam erei).
§i aceasta metodS com ports inconveniente, deoarece pe de o parte
extract a anumitor principii active la o temperatura de 40 de grade nu este
posibila §i in plus un m acerat mai m ult rece decat cSldut nu satisface nevoia
de cSldurS care exists la agravSrile de tip KAPHA §i VATA - imaginati-va ce
preferap intr-o seara ploioasa cu vant rece: un ceai fierbinte de fructe de
pSdure sau un m acerat c31du( (la temperatura cam erei).
Intre cele douS perspective a fostgSsitS §i o cale de m ijloc: com binarea
m aceratului cu o infuzie norm als, lata metoda com pletS de preparare:
♦ se pune o lingurita de plants mSrunfitS (pulbere otyinutS cu
ra§nita electrics de cafea) cu 100 m l. de apS cSIdu(S (la 40 de grade Celsius)
intro canS §i se lasS la m acerat 8-12 ore;
♦ dupS macerare se filtreazS m aceratul, iar pulberea de plants
rSmasS dupS filtrare se pune la infuzat in 100 m l. de apS fierbinte timp de
15-30 de minute;
♦ infuzia se filtreazS, se rSce§te (a§a incat sS ajungS la 40-60 de grade
Celsius) §i apoi se com binS cu maceratul anterior ob(inuf
♦ se indulce§te sau nu §i se consum S im ediat dupS preparare.
Acest mod in aparenja com plicat de preparare al “infuziei in trepte”
prin com binarea macerSrii la rece cu infuzarea nu necesitS in realitate mai
mult de 10 minute zilnic.
In contextul dobandirii §i m enfinerii frum useiii, consum area zilnicS de
cStre femei a unor infuzii potrivite tipului constitutional este cat se poate de
indicatS pentru reglarea digestiei §i asim ilatiei, accelerarea proceselor de
eliminare a toxinelor, stim ularea sau, dupS caz, reducerea §i normalizarea
activitatii nervoase.
Integrarea infuziilor de plante in contextul dietoterapiei este
recomandatS §i pentru rafinarea gustului, pentru adaptarea apetitului dupS
nevoile reale ale organism ului. Multe femei care au apelat la sprijinul unui
dietetician au declarat dupS cateva sSptSmSni (chiar zile de tratament) cS
regimul alimentar prescris nu prea le ajuta deoarece dorinta lor de a manca
feluri de mancare foarte suculente, altele decat cele recomandate este atat
de putem icS, incat “spulberS" toate deciziile anterioare de a se formaliza
unei diete stricte. Alte fem ei, dupS ce reu§esc sS se inscrie disciplinat intro
anumitS diets strictS constats cS, dupS termincirea perioadei de regim
alimentar, revenirea la vechile obiceiuri §i excese alimentare se face
aproape pe nesim(ite §i fSrS ca ele sS se mai poatS opune in vreun fel.
Consum area infuziilor de plante duce la formarea unor reflexe alimentare
sSnStoase deoarece rafineazS mult puterea de perceptie a gustului, a
82 C ahtea F emeii

efectului digestiv §i postdigestiv al alimentelor.

Majoritatea covar§itoare a femeilor care nu-§i pot controla greutatea
corporals (fie ca aceasta este prea mare sau prea redusa) pur §i sim plu nu
percep nici 15% din proprietStile (senzoriale) alim entelor pe care le
consum a. La o prima evaluare aproape orice femeie TntrebatS:
Ce putem percepe atunci cand gustSm dintr-un alim ent?” Va
raspunde:
Gustul (Tn cel mai bun caz- gusturile), mirosul (In cel mai bun caz
aromele), eventual cateva alte calitati ale hranei: “mai aspra - mai grasS”,
“mai uscatS - mai apoasa” , “mai u§oarS - mai grea".
Totu§i, creierul §i organele de simt ale fiinfei umane sunt struCturate
a§a incat sS putem percepe mult mai m ult Creierul fiecSruia din noi este o
imensS baza de date care ne face capabili de o perceptie senzoriala a hranei
corelata cu alte sute de percepjii, permi(andu-ne sa elaboram anumite
prognoze1privind efectele hranei asupra organismului pe ansam blu. Pentru
a vS exemplifica mai bine aceastS realitate, vom aminti cazul des intalnit al
unei mancSri care ne-a provocat o indigestie sau o intoxicatie acutS §i de
care ne amintim §i dupa zeci de ani spunandu-ne Inainte sS fi avut
posibilitatea de a rajiona: “aceastS mancare pe care tocmai am gustat-o nu
imi va face bine. SeamSnS c u E s t e un exemplu destul de sim plu, in care
o impregnare senzorialS foarte putem icS referitoare la un anum it tip de
hrana face ca dispozitivul nostru de selectie sa ia decizii foarte prompte.
Prin consum area infuziilor de plante se urmSre§te in primul rand
dezvoltarea acestei capacitafi de selectie corecta pornind de la percep^ii
senzoriale ale hranei, percepfii care devin criterii de alegere prin
comparatia cu alte date similare despre alimente.
Infuziile de plante, indulcite sau nu, ac^ioneaza (atunci cand sunt
consumate separat, fara alte adaosuri alimentare) foarte rapid in organism,
dandu-ne posibilitatea ca pe parcursul unui sfert de orS sS putem “vedea”
atat gusturile (de fapt combinapa de gusturi), arom ele, cat §i m odul in care
acestea ne influenfeazS psihicul §i mintea, felul in care actioneaza plantele
din infuzie asupra digestiei §i apetitului.
In rezumat, infuziile de plante sunt utile din urmStoarele motive:
1. Creeaza facultatea de a percepe distinct calitafile diferitelor
substante cu care intram in contact gusturile, mirosurile, actiunea asupra
digestiei, actiunea postdigestiva, influenta asupra activitStii nervoase §i
psihice, calitS^i aparent nespecifice alimentelor (de genul: “mai asprS - mai
grasa”, “mai uscatS - mai apoasS”, “mai u§oarS - mai grea”).
2. Rafineaza simpjl gustului §i cel al mirosului.
1 Pentru a Intelege mai bine acest mecanism al prognozei, care acfioneazS $i in lumea
animals, putem observa cum procedeazS o pisicS atunci cand prime$te un nou tip de hrana:
o va aduimeca cu atentie, va ramane o vreme fSrS s i dea semne ca ar avea VTeo intense s£
mSnance, intr-un tarziu va lua primele mici inghipturi, analizandu-le $i pe ele cu atenpe. Dupa
aceastS ultima veriflcare i$i va schimba pozipa $i se va pune “tacticos" pe mancat
 A U M E n T A JM - M IJL O C D E In P R U M U SE JA R E PE TERM Eti L U N G 83
3. “ EducS” apetitul, ajuta la “Imprietenirea" cu alim entele pure, cu
gusturile com patibile cu structura noastra.
4. RezolvS (datorita proprieta(ilor curative ale plantelor din care sunt
preparate) anumite problem e digestive, de m etabolism , em oponale, etc.
5. Nu In ultimul rand, asim ilarea anumitor prindpii active ale plantelor
determ ina in fiinta prin rezonanja manifestarea in universul launtric a
anumitor efecte mai subtile perceptibile la nivel bioenergetic, psihic §i
m ental. •

1. Infuzii medii-amarui:
♦ genjiana (sau anghinare sau iintaura) - 1 parte, menta - 3 parti,
coajS de grepfrut - 2 parti
Are efect stom ahic, stim ulent al funcjiei hepatice, depurativ, tonic
general. Aceasta infuzie administrate! pe durate mai lungi de timp reduce
apetitul §i ajuta la reechilibrarea ponderala in sensul eliminarii tesuturilor
grase suplimentare.
♦ ham ei - 2 parti, roini^i - 2 p<Lrti
Are efect balsam ic1(reglator al apetitului), anafrodiziac (reduce in mod
arm onios apetitul sexual, dorinfele de tot felul), depurativ u§or, reglator al
ciclului m enstrual.
♦ pelin -1 parte, muguri de pin - 9 parti, menta -1 parte
Are efect balsam ic, vitalizant antiseptic al cailor respiratorii. Luat pe
perioade scurte stim uleaza apetitul, luat pe perioade m ai lungi II reduce.

2. Infuzii amare
♦ pelin -1 parte, m enta - 2 par$i, busuioc - 2 parti
Are efect stim ulent al activitatii nervoase §i cerebrale. Reduce
perioada de som n, elim ina starile de inertie, de m ole§eala.
♦ sanziene galbene -1 parte, flori de salcam - 2 parti
Are efect purificator fizic §i psihic. Reduce inertia, ajuta la eliminarea
obezitatii. Are un efect global de rafinare.

3. Infuzii dulci
♦ lem n dulce -1 parte, fenicul -1 parte
Are efect vitalizant stim ulent al activitatii horm onale, calm ant calrnant
gastric. Ajuta la marirea greutatii corporale.
♦ zm eurS (fruct uscat) -1 parte, roini(a -1 parte, flori de salcam -1
parte + miere
Are efect vitalizan t vitam in izan t calm an t reglator al ciclului
m enstrual, anxiolitic. Inlatura starile de enervare, de tensiune. Este un
rem ediu antistres foarte bun.
1 Efectul balsamic la plan tele administrate intern se refera la reducerea §i annonizarea
apetitului; la plantele administrate extern se refers la stimularea procesului de vindecare al
ranilor.
84 C artea F emeii

♦ fragi (fruct uscat) -1 parte, coaja de mar -1 parte + miere

EchilibreazS activitatea nervoasa. Elimina starile de angoasa, de
disconfort psihic. Are un efect relaxant, reconfortant, vitalizant Este util
pentru tratarea starilor de anxietate, de fried, de confuzie m entals'.
♦ tei -1 parte, fenicul -1 parte + miere
Are efect calm ant, anafrodiziac, hipnotic123
, sedativ u§or. Este foarte utiia
consum area infuziei preparata din acest amesteC pentru, com baterea
stSrilor de iritare, nervozitate, m anie, furie.

4. Infuzii acre
♦ cStinS - 4 par^i, muguri de brad - 2 parti
Are efect vitaminizant, vitalizant, imunoreglator §i imunomodulator,
antialergic, rem ineralizant
♦ lam aie (coaja ) -1 parte, m ace§e - 2 par^i + 20 m l. de sue de lamaie
(la 200 m l. de infuzie)
Are efect vitaminizant, vitalizant, depurativ, vasoprotector, antiulceros,
digestiv.

5. Infuzii astringente
♦ mu§e(el -1 parte, chim en - 2 parti, coaja de salcie -1 parte
Are efect astringent, antiseptic, febrifug, antiinflam ator, u§or
anafrodiziac. Acest amestec este un bun carminativ, este recom andat §i
contra stSrilor de balonare, indigestie, vomd (cu eliminare de m ult m ucus).
♦ coada racului - 2 par£, chimen -1 parte
Are efect astringent, antiinflam ator, antiinflam ator intestinal,
cicatrizant, carminativ. Acest am estec reduce apetitul, dim inueaza secretiile
(salivard, gastricS).
♦ coada racului -1 parte, salvie -1 parte
Are efect carminativ, digestiv, reglator al ciclului m enstrual. Reduce
secretiile (gastrica, salivara, lactata). Reduce durata ciclului menstrual,
sangerarile in timpul acestuia; elim ina simptome neplScute cum ar fi
balonarea, colicile abdom inale, senzatia de rece §i um ed care apare in zona
abdom inala inferioara §i in zona organelor genitale.

6. Infuzii picante
♦ ghimbir 1 parte, busuioc -1 parte
Are efect digestiv, antiseptic, carminativ, stimulent digestiv puternic,
stimulent al apetitului, hiperterm ianf. Are un efect afrodisiac de intensitate

1 Unii medici naturijti recomanda coaja de mar chiar pentru tratarea unor alectiuni
psihice grave cum ar fi schizofrenia.
. 2 Hipnotic - care induce somnul, care elimina insomnia.
3 Efectul hipertermiant se referS la mSrirea temperaturii corpului. Plantele
hipertermiante sunt indicate pentru combaterea senzapei de frig, de rSceala Tn zona
abdomenului, a membrelor inferioare ?i superioare.
 ALIM EM TAJIA - M IJL O C D E In E R U M U SE JA R E PE TERMEN LU N G 85

m edie (in functfe de doza §i concentrate poate fi de intensitate slaba, dar §i

de intensitate mai m are). Confers o stare de bunS dispozi^e, de deschidere,
expansivitate.
♦ piper -1 parte, fenicul -1 parte, coriandru -1 parte
Are efect hipertermiant, digestiv, de stimulare a apetitului, u§or
afrodisiac, carminativ. Este un bun antiseptic faringian, al cailor respiratorii,
a! tubului digestiv. Confers o stare de dinam ism , de vioiciune, de rapiditate.
Deschide apetitul de actiune, de a face a c tiv ity constructive.
♦ cardamon 1 parte, scorti§oarS * 1 parte, anason -1 parte
Are efect afrodisiac1. hiperterm iant carminativ, stim ulent digestiv,
antitoxic. Confers capacitatea de a digera, de a “metaboii2a" §i transforma
in sens superior o gamS intreagS de energii, de la alim ente, panS la
sentimente, emotii ?i ganduri.

7. Infuzii aromate
♦ mentS -1 parte, busuioc -1 parte, chim en -1 parte
Are efect reconfortant stim ulent al activitSfii cerebrale, calmant
gastric, calm ant general. Este un stim ulent $i un reglator bland al digestiei.
Acest am estec confers calm , luciditate, predispune la gandire adanca §i
reflexie.
♦ cimbri§or -1 parte, cim bru -1 parte, sovarv (oregano - condim ent
inrudit cu sovarvul) -1 parte
Are efect stim ulent digestiv, carminativ, antidiareic. Este eficient in
com baterea tulburSrilor digestive cum ar fi indigestia, aerofagia, digestia
dificilS, flatulenta, diareea. Acest am estec confers vioiciune, iniJiativS,
fermitate.
♦ tei - i parte, salcam -1 parte, roinifS -1 parte
Are efect calm ant, sedativ, caim ant gastric. Este util pentru com baterea
hiperaciditatii gastrice. In plan psihic induce o stare de calm , de cum pStare.
Confers rafinament §i lini§te interioarS.
♦ salvie -1 parte, cardam on -1 parte, sanziene galbene -1 parte
Are efect depurativ, antitoxic, stim ulent al activitstii hepatice $i biliare.
Favorizeaza sublim area energiilor erotice. Este foarte util pentru
com baterea simptomelor neplScute de la ciclul m enstrual. Este indicat
pentru reducerea perioadei menstrelor.

INFUZIILEDIN TOATE ACESTE AMESTECURI:

♦ Se beau dim ineata, ineunte de m asS, cu inghitituri mici; dupS care
se incepe m asa cu fructe m estecate foarte in ce t Se pot consum a §i la pranz
§i seara. In cazul persoanelor cu contraindicapi la aportul ridicat de lichide

1 Efectul afrodisiac al acestor plante este foarte special, stimuland atat “hormonii” , cat
$i simfirea. Sugestivii este una din denumirile populare ale cardamonului larg utilizata in
Franfa: “ samanta dragostei"...
86 C artea F emeii

!n organism se recomanda sa inlocuiasca apa cu o infuzie.

♦ Se aleg avand in vedere tipul constitutional, necesitajile de
moment, dar mai ales cele care vizeaza o perioada mai lunga de timp
♦ Nu se com bina. Odata ce am ales cu multa atentie o anumita
infuzie, vom continua sa o consumam o perioada de minim 21 de zile,
urmarind efectele distincte care se vor manifesta.
Pentru tratarea agravarilor KAPHA
Se recomanda infuziile astringente, medii-amarui, am are, picante, acre
§i aromatice, consumate pe cat posibil neindulcite. Dintre infuziile aromate
se recomanda cele care nu au efect sedativ.
Pentru tratarea agravarilor PITTA
Se recomanda infuziile dulci, medii-amarui, amare §i astringente.
Dintre infuziile aromate se recomanda cele care nu au gustul picant
Pentru tratarea agravarilor VATA
Se recomanda infuziile dulci, acre, picante (mai putin) §i aromate.
Dintre infuziile aromate se recomanda cele care nu sunt amare §i nici
excesiv picante.

Daca retetele cu sucuri aduceau dietoterapia la granifa

cu fitoterapia, retetele pentru "ceaiuri" aduc fitoterapia in
dom eniul dietoterapiei.
Punerea in practice a recom andarilor d e la a cest p u n ct
constitute un antrenam ent intensiv pentru fo losirea la
adeoarata lor valoare a alim entelor.

5. Inlocuirea unei mese cu ... dragoste

La agravarile lui KAPHA DOSHA unul din simptomele tipice este
apetitul excesiv, care apare pentru a “com pensa” nelm plinirile afective.
Este un simptoin care apare la cel pufin doua din trei fem ei care se
confrunta cu excesul de masa corporala. Nevoia de afectiune, de im plinire,
de multumire se metamorfozeaza in apetit, In nevoia de atinge satietatea, de
a delecta simtul gustativ cu noi senzatii. Odata intrata In obi$nuin(a, aceasta
autosatisfacere prin alim entatie excesiva, !§i “ pierde” originea pur
sufleteasca §i devine o pacoste inexplicabila §i chinuitoare.
Multe dintre femeile care s-au plans ca nu-§i pot controla dorinta de a
m anca, au relatat ca atunci cand s-au Indragostit, cand relatia lor cu
barbatul iubit era la fericitul inceput sau In fericita continuare nu aveau
deloc aceasta tendinta de supraalimentare. Intrebate fiind cum aveau
apetitul in momentul respectiv, ele au avut formulari tran§ante de genul:
- “ Parca de aceasta imi ardea mie atunci”; Numai la man care nu-mi
era gandul”; Nici nu ma mai gandeam la m ancare”.
Cand femeile care prezentau agravari KAPHA au fost intrebate (In
cadrul unor Intalniri bisaptamanale) despre evolutia apetitului alimentar In
 ALIMEMTATIA - M I.JLOC D E IM FRU M U SEJA RE PE TERM EH LUM G 87

corelatie cu alte evenimente cotidiene, s-a putut rem arca o relate de directa
proportionalitate intre nivelul de stres §i pofta de rnSncare. Este sugestiv
unui din cazurile simple relatate: “M-am hotarat sa tin regim s&ptamana
aceasta. Am m ancat la servici a$a cum im i propusesem , dar cand am ajuns
acasa eram stresatS... M-am repezit la oala cu sarmale „ §i s-a dus regimul
m eu".
Exists numeroase cSi prin care apare neim plinirea in plan sufletesc,
care in cazul agravSrii KAPHA genereaza apetit excesiv: stresul “de stat in
casS” al fem eilor care dintr-un motiv sau altul nu au reu§it sa se integreze
in plan social, stresul femeii neimplinite in plan erotic, stresul femeii
dependente de una sau mai multe fiinte apropiate, stresul femeii singure,
stresul femeii care nu reu$e§te sa com unice cu cei din jur (m otiv pentru
care apare din nou singurStatea) etc. Din ceie expuse pans acum se pot
trage totu§i douS concluzii la fem eile cu acest tip de agravare:
♦ neim plinirile afective produc pofta de mancare nestapanita
♦ satisfacfia afectiva, dragostea rezoIvS toate aceste problem e.
Pentru a com bate problem ele generate de tendinta mai mult sau mai
pufin obsedanta de a m anca avem a§adar douS solufii: sa evitSm
neimplinirile afective sau sS cSutSm im plinirea afectivS.
In general, evitarea neim plinirilor afective este dificila, deoarece
stimulii stresanb exteriori sunt in primS fazS dificil (practic im posibil) de
controlat pentru om ul obi§nuit Este, InsS, mai sim plS cSutarea implinirii in
plan em otional. Aceasta implinire fie ca se refers la planul social, familial,
erotic, sau la cel profesional, elim inS sau com penseazS stresul de orice fe l
Probiema este cS multe femei cautS im plinirea foarte departe, considerand
cS pot fi satisfacute doar de atingerea unor obiective m ateriale, de
dobandirea unui statut social, gSsirea unui ipotetic barbat ideal, etc.
Dragostea singura poate sa indeplineasca cele mai pretenfioase
“gusturi", creand acea m ult dorita stare de plinatatea, de satisfactie plenarS
§i in acela§i bmp rafinatS.
Hranirea constants cu dragoste poate inlatura o multitudine de
obstacole care altfel ar fl considerate de nesurmontat.
Femeile contem porane afirmS: sunt stresata la servici, in fam ilie, la
cumpSrSturi, pe stradS §i trebuie sS gasesc o com pensare in ceva, m Scar in
m ancare. Unele dintre aceste femei a$teapta marea dragoste care sS !e
Im plineascS, altele dupS ce au a$teptat-o timp de zece-douazeci de ani se
considers prea Imbatranite sS o a$tepte sau o leaga in mod him eric de
visuri de adolescents'. Oricat ar putea pSrea de nelalocul ei aceasta
corelafie, hrSnirea cu dragoste este la fel cu cea cu alimente: pur §i simplu
trebuie sa m Snanci ca sS pop trai. Nu se poate pune probiem a de a nu1

1 Este vorba de fenomenul insuficientei maturizari, al ramanerii in adolescents sau in

copilarie, care se manifests la incredibil de multe persoane sub inveli$ul mai mult sau mai
putin gros dat de convenientele sociale
 C artea F emeii

manca §i, !n consecinpi, nu se poate pune problem a de a nu iubi.

indrSgostip-va de o floare §i iubip-o m ereu, bucurap-vS 51 hranip-vS
sufletul cu frumusetea ei, cu unicitatea formei sale. Vep gSsi In permanents
flori de a cSror frumusefe sS va IndrSgostip §i pe care in timp sS o asimilap.
Nu cautap sa aveti 10-20 de flori sau ghivece de flori cu care sa va mandrip
§i pe care sa le udati in fiecare zi. Ajunge o singurS floare pe care sa o iubip,
sa o mangaiati §i cSreia sS-i dap atata apa cat ii trebuie. Florile se nasc §i
mor, dar regretul pentru ele nu va va im piedica sS va IndrSgostip de forma
§i frumusetea lor mereu §i mereu. Vor fi zile in care poate nu veti iubi foarte
mult florile, atunci este bine Sa nu le minpp, Spunep-le ca va pare rSu, dar
azi nu puteti iubi ca ieri §i ca in celelalte zile - vS este mai greu. VS veti
apropia astfel de ele mai mult §i, paradoxal, vS vep apropia de iubire mai
m ult Atunci cand simtip nevoia de a va im plini prin actul de “a m anca”, vS
va atrage intr-o bunS zi mai mult floarea sau grSdina, pe care o vizitap pana
atunci poate mai mult m ecanic.
HrSnip-va din dragostea pentru naturS, remarcap vigoarea ascunsa din
timpul iem ii, vigoare care negre§it la§ne§te din pSm antin timpul primaverii
§i se revarsa apoi in timpul verii. Simtind in fiecare moment natura ?i for^ele
ei ascunse, va va cople§i un sentiment de sigurantS §tiind cS peste tot unde
pS§im palpitS, ascuns sau nu viata, nesfar§ita, m isterioasa §i etem a vialS. VS
vefl simti sigurS de propria putere de regenerare “molipsitS” de natura de
care v-ati indrSgostit privind-o.
DSruiti-i fiintei iubite o orS de mangaiere, chiar fizicS, fSrS sS vS grSbiti,
fSra a forta nimic §i ganditi-vS, indiferent de reactia sa, cS oricSnd mai puteti
dSrui o ora §i incS o orS de iubire. Bucurati-va cS cineva poate darui iubire,
pentru cS atunci cu sigurantS cineva prime§te iubire. Va veti da atunci
seama cS dSruind iubire unei fiinte nu veti mai fi niciodata singura §i cS va
puteti hrSni cu iubire dSruind iubire.
Abandonati-vS dorintei de a primi cu umilintS, cu sm erenie, cu
dragoste de bine stresul sau §ocul cel mai mare al zilei §i spuneti cu voce
tare cS el a fost necesar pentru a va testa capacitatea de a iubi fSrS a face
troc. InSltarea pe care o vefl simp va oferi sufletului o hranS foarte subtila §i
luminoasa.
HotSrap-va o datS pentru totdeauna sa nu treaca o zi In care sa nu
adSugap jumatSpi de orS in care mancap IncS minim o jumatate de orS In
care sa vS hranip (fie cS o primip, fie cS o dap) cu iubire.

Aceasta modalitatea une$te valenta d e necesitate cu

aceea de sintbol a actului hranirii.
Faptul ca refeta se adreseaza unui singur tip d e agravare
(cel mai frecvent intalnit astaxi datorita centrarii p e un tip de
alim entafie mai grosier) nu inseam nd ca celelalte tipuri de
agravare nu pot ben efid a de ea.
 A U M E n T A flA - M 1JLO C D E in E R U M U S E fA R E PE TERMErt LUrtQ 89

A ce a sti "refeta" nu fa ce altceva decat s i n e ajute s i

recunoa$tem valoarea p e care o are in m od real hrana pentru
fiecare dintre n o t

6. Varierea cantitafii de hrana pentru a

acfiona asupra diferitelor structuri
- se consum a o salata de fructe sau un meniu de tip Kolath (fructe +
cereale + condim ente + m iere) ISsand libera tending de ajunge la satietate;
- se consum a acela§i meniu intr-o atmosfera foarte raflnata. Putetf pune
flori la m asa. incaperea trebuie sa o faced sa sclipeasca de curatenie. Puteti
aduce o oglinda In care sa savuraji eleganta §i firescul gesturilor, Fafa de
masa sa fie de o culoare alba im aculata. Nu vefi avea nici un gest
dezordonat; fiecare mi§care va fi sau va deveni grade, delicatefe, simplitate.
Hrana o veti m esteca Indelung, gandindu-va cu rabdare la ea, simflnd-o In
fiecare detaliu. Observa^i ca ea este gust, arom a, co n siste n t, senzatie
tactiia, culoare §i mai m ult decat atat
- se observa d ife ren t dintre cele doua tipuri de actiuni in ceea ce
prive§te efectele asupra corpului (atat cat pot fi ele intuite §i sesizate),
asupra starii launtrice em otional resim(ita, asupra starii m entale.
Faced acest exercitiu o data pe saptam ana dmp de o luna.
A ceasta m e to d i e ste p recis orientata pentru a rafina
fem initatea.
Rafinam entul in alim entafie va f i negre$it reflecta t
printr-o rafinare a form ei fiz ic e .

7. Lapte cu condimente
Este un alim ent cu o valoare nutritiva mare, indicat mai ales in
alimentatia celor cu o constitute mai firava, cu lipsa de ca ld u , la care
corpul este mai putin dezvoltat Rolul sau de stimulare a proceselor de
cre§tere §i de modelare a corpului este - dovedit de faptul ca in copiiaria
timpurie el este principalul alim ent
Ca once alt alim ent laptele nu are acelea§i efecte asupra unor
persoane cu structuri diferite. In anumite cazuri el este contraindicat, cum
ar fi cel al persoanelor supraponderale sau care sufera de sinuzita, alergie,
bron§ita cronica, care secreta o cantitate prea mare de m ucus, in timp ce in
altele acflunea sa benefica poate fi potenteta §i corectata prin folosirea
anumitor plante condim entare.
In continuare vom detalia pentru fiecare tip de agravare in parte felul
in care laptele trebuie utilizat in alim enta^e:

Pentru tratarea agravarilor KAPHA

La agravarea lui KAPHA DOSHA, mai ales atunci cand esfe in sotta de
90 C artea F emeii

raceli frecvente, rinita, sinuzita, exces de m ucus, de (esut adipos, laptele nu

este foarte recom andat Datorita efectului s&u deosebit poate fi consum at
mai rar, doar dac& s im ^ nevoia. Este bine s«i nu consum ap mai m ult de o
cans pe zi, o data la 34 zile.
in lapte se va ad&uga un varf de cupt dintr-unul sau mai multe din
urm&toarele condimente: chimen, cardam on, coriandru, anason, §ofran,
ghimbir, curry amar1. De§i mierea lichidS in cantit&ti m id este recom andatS,
ea nu va fi amestecatS cu laptele, care are gustul dulce (intr-o forma mai
subfile) §i, deci, nu necesita alte adaosuri indulcitoare pentru tratarea
acestei agravari.
Laptele nu va fi consumat rece, temperature minima trebuind sa fie
cea a camerei (21 de grade Celsius). Este bine, pe de alta parte, ca laptele
sa nu fie Incaizit la temperaturi mai mari de 35-38 de grade, deoarece peste
aceasta temperatura enzimele se distrug1 2. Cel mai eficient este laptele
natural, neindustrializat, nefiert (cu conditia sa fie asigurate perfect
condipile de igiena).

Pentru tratarea agravarilor PITTA

La aceasta agravare este foarte indicat sa se consum e lapte, mai ales
crud, aiaturi de condimente care sa-i poten|eze efectul cum ar fi: feniculul,
$ofranul, menta. Putem indulci cu pu$n& miere lichida laptele, pentru
tratamentul acestei agravari gustul dulce rafinat al alim entelor pure fiind
recom andat
Laptele se poate consuma §i mai rece, dar nu direct de la frigider. Cel
mai eficient este laptele natural, neindustrializat nefiert (cu condifla sfi fie
asigurate perfect condtyiile de igiena).

Pentru tratarea agravarilor VATA

Calitatea de alim ent hranitor, care ajuta la form area §i regenerarea
tesuturilor, recom anda laptele pentru tratarea acestei agravari.
Condim entele care se folosesc au rolul de a face acest alim ent cat
mai com patibil cu sistem ul digestiv, care la acest tip de agravare este
mai sensibil. Cele mai frecvente neajunsuri cu care se confrunta cele ce
utilizeaza laptele ca alim ent-m edicam ent pentru tratarea deficientelor
conexe cu acest tip de agravare sunt flatulenta (balonarea), diareea,
deranjam entele stom acale. Pentru com baterea lor se vor folosi
condim ente carm inative, singure sau com binate: chim en , fen icu l,
coriandru, anason, mdrar (sem in(e), cardam on, cim bru, cim bri§or. In
lapte se poate adauga §i miere (de preferat sa fie lich ida),

1 Este contraindicat sa adauga(i sare Tn lapte ca condiment.

2 Pentru a Tmplini acest deziderat TncSIzirea se va face la foe mic.
 A l IMENTATIA - M U ro c D E IMERUMUSETARE PE TERMEM LUI YO 91
Ideal ar fi sa fie consum at laptele neindustrializat §i neincalzit
peste 35-37 de grade Celsius, Insa uneori (fara a fi necesar sS ne formam
In nici un caz din aceasta un obicei) este bine ca lapteie sa fie IncSlzit
pentru a-1 face mai digerabil. Se pot face chiar infuzii punand un varf de
cu fit dintr-un condim ent sau o com binafie de condim ente In lapte.
M ierea se va ad&uga totu$i dupa ce laptele s-a racit la tem peratura de
40 de grade Celsius.

Aceasta reteta arata cum p oa te f i integrat la m odul

superior prim ul alim ent din d a ta fieca ru i om - laptele.
C e a r f i daca am ajuta corpul nostru sa renasca acum $i
l-am hrani din nou cu prim ul alim ent ?

CURE $1 REGIMURI FOLOSITE IN

PROGRAMUL DE INFRUMUSETARE

1. Cura cu ulei de floarea soarelui

Se ia o lingurS de ulei de floarea soarelui in gura $i, fS ri sa H inghifim
sugem , il m estecam, I) plimbam peste tot prin gura, fara sa Inghitim
nim ic din el, timp de 10-15 minute. Procedura trebuie sS fie facuta cu calm,
farS grabs, dimineafa pe stomacul gol. Dupa 15 minute uleiul se face alb ca
laptele $i apos. Apoi trebuie expectorat (scuipat) la toaleta pentru ca este
plin de microbi §i foarte periculos pentru transmiterea diferitelor boli.
Dupa ce uleiui a fost eliminat se va clati gura foarte bine cu apS, de mai
m ulte ori, deoarece cea mai mica picSturS poate deveni focar de infecfie.
DacS uleiul nu este alb, ci galben, Inseam nS cS procedura nu a fost
executata co red , $i deci trebuie repetata. DacS vrem ca tratamentul sS fie
accelerat, vom repeta metoda de trei ori pe zi, timp de 14 zile.
Primele rezultate vizibiie su n t optimizarea fluxului sanguin. albirea
dintilor. Veti simti o Inviorare In Intregul organism , cura avand un efect
tonic asupra sa. Este posibil ca ln timpul tratamentului sa apara accentuarea
unor tulburari, organism ul poate reacfiona. dar aceste sem nale constituie
dovada c& organismul a Inceput sa reactioneze energic, sa se purifice de
toxine, deci In asem enea situatii nu trebuie Intrerupt tratamentul.
In d icatii:
- boli cronice respiratorii: bron§ita, astm,
- tulburari produse de oboseala, uzura §i stres: cefalee
- flebita, tromboflebita
- afectiuni hepatice
- afectiuni intestinale, afectiuni renaie, afectiuni ginecologice,
- afectiuni articulare
92 C artea F emeii

- eczem e, erupfii
- boli de uzurS: varice, ateroscieroza, etc.

2. Cura cu tije de papadie

Timp de 14 zile se vor consuma 6 tije proaspete de papfidie zilnic.
Recoltarea tnlpinilor se face inainte de inflorire, perioada optima, fiind
deci primavara, dar in regiunile mai inalte Intinzandu-se pfina tn iunie,
Inceputul lui iulie.
Indlcatii:
- gastrita hiperacida
- diskinezie biliara, calculi biliari
- boli hepatice
- obezltate
- varice, ateroscleroza, ulcer varicos,
- diabet, guta - cure de lunga durata
- erupfii, eczeme - efect depurativ
- boli de piele
- constipate
- boli de uzura.

3. Cura cu mere
Se utilizeaza mere coapte (bine parguite) §i proaspete date prin
razatoare cu tot cu coajti, fara samburi. Se manfinca timp de 3 zile numai
mere rase §i se bea apti sau sue de mere.
Revenirea la alimentatia normaia se face treptat In primele 3 zile 50%
din alimente vor fi tot crude; nu se consum a deloc cam e, zahar, cafea,
alim ente prajite sau conservate. Laptele se consum a im preuna cu
condimentele indicate la refetele structurate pentru eliminarea agravarilor
(rejeta nr. 7).
Aceasta cura este un prilej minunat de a realiza pa§i im portant in
directa adoptarii unei alim entati pure §i naturale. Gustul se va rafina,
organismul §i psihicul mai ales va fi mult mai dispus sa accepte un nou tip
de alimentafie dupa aceasta. Creafi-va a$adar (§i apoi folosifi) prilejui de a
realiza o schimbare In bine!
Este o metoda redutabiia de eliminare a surplusului de greutate, a
tesutului adipos, de stagnare a unor boli cum ar fi variceie, flebita,
tromboflebita.
Printre efecte menponam §i norm alizarea tranzitului intestinal,
eliminarea masiva de todne, eliminarea unor afectuni cum ar fi colita de
putrefaefie. constipatia, indigestia (stomacul lene§), afectunile biliare'.1

1 Exista o cura foarte eficienta de eliminare a calculilor biliari care utilizeazS sucul de
mere 51 uleiul de mSsline, in principal, impreuna cu cateva plante medicinale.
 AUM EM TATIA - M IJL O C D E in P R U M U SE JA R E PE TERM ER W H O 93

Contralndlcapl:
Subponderalitate, stSri de devitalizare extrema, gastrita hiperaddS,
ulcer, colitS de fermentable, diaree cronicS.

4. Cura cu struguri
Se incepe cu 1/2 kg. de struguri repartizat la cele 3 m ese principale §i
se create cu 1/2 kg /zi pana se ajunge la 3 kg cand se menbine aceasta
cantitate incS 3 zile.
Este o curS mai blandS, u§or de abordat chiar §i de persoanele cu o
constitute mai fragilS sau cu un apetit mai “tSios”.
Are un efect de purificare deosebit §i genereazS o stare de rezonanbS
cu alimentele pure, Femeile care se mai TncSpataneazS s&^i mentinS o
alimentabie dezordonatS, cu multe alimente dSunStoare, care introduc
toxine !n organism, pot sa revinS spontan la un regim armonios de
alimentabie dupS aceasta cura simpIS.
Strugurii aduc un aport suplimentar de lichide in onanism , avand in
acela§i timp §i un efect dSpurativ care va favoriza mobilizarea §i eliminarea
toxinelor din organism. Aportul de zaharuri u§or asim ilabile, care fund
naturale nu afecteazS echilibrul m etabolic, va favoriza activitatea
intelectualS, hrSnind creierul.
Fem eile care se confrunta cu uzura fizica §i psihica, care au
temperamente mai fierbint, care prezinta o stare de uscSciune generals vor
beneficia din plin de aceastS metodS.
Indicant:
- hirsutism
- uzurS fizicS pe fond de stres
- acumulSri de toxine in organism
- surmenaj intelectual, insomnie
- problem e ale pielii: uscare, erupbii de etiologie necunoscutS,
descuam are, seboree
- laringita, tuberculozS
- cardiopatii
- catar al vezicii urinare, afectiuni hepatice, gastroenterite.

5. Cura cu Idmai
Se incepe cu sucul unei lamai in prima zi §i se cre§te zilnic cu sucul
unei ISmai pana se ajunge la 10 ISmai, cand se beain scSdere 9 ,8,7 , f.a.m .d .
Sucul se bea cu apS in dilu^a 15-1:7. Pe parcursul acestei cure cei cu exces
de fesut adipos vor evita sS bea §i alte lichide. Nu se adaugS rniere. Se bea
inainte de mese sau pe stomacul gol. Cei cu anemie gravS vor face o curS
mai blandS, ajungand doar la 4 ISmai §i menbinand acest plafon timp de 6
zile.
S-a constatat cS pe parcursul acestei cure apetitul se regleazS de la
94 C artea F emeii

sine, a§a incat slSbirea1se face mult mai u§or. Cu toate cS nu exists cure de
slSbire fare efort, aceastS cura II dim inueazS considerabil, reducand sterile
de frustrare care apar de obicei la cei (sau cele) care sunt 'In luptS” cu
kilogramele §1 cu propriul apetit
In perioadele de pauzS la cura de ISmai se face un preparat dintro
jumState de lingurS de florl de rnu$etel (Matricaria chamom ilia) §i o ISmSIe
tSiatS rondele. Se lasS sS macereze peste noapte. Diminea(a se stoarce. Din
ceea ce rSmane se face o infuzie cu 100 ml de apS, care se filtreaza, se
racefte com plet §i apoi se am estecS cu m aceratul. Totul se bea dim ineafa
pe stomacul gol, de preferat nelnduldt sau Indulcit cu pu^ina miere.
Este o cura indicata $i pentru reducerea §i elim inarea celulitei,
varicelor (este recom andata rejeta de sue amar, cu tot cu coajS - vezi rejeta
nr. 2), arteritei, flebitei §i tromboflebitei.
Pentru remodelarea sanilor, reducerea flascitS(ii aceasta cura trebuie
“ajutatS” de fitoterapie, masaj §i exerdpu fizic (postural §i dinam ic),
respira^ie. La nivel de aiimentatie:
- se vor introduce (dar nu In cantitafl mart) uleiurile vegetale
prelucrate la rece, cu precadere cel de m asline, de porumb §i de floarea
soarelui
- se urmeaza In paralel o cura cu (elinS sau germeni de grau, sau
cereale integrale + fructe + miere naturals, sau o curS de polen. Urmarea
concom itentS a acestor cure nu este o gre§ealS
- se introduc de cate ori se observS o scSdere a vitalitafii alimente cu
valoare calorics mai mare §i pure: unt proaspSt, branzeturi proaspete, soia,
susan, nuci, semin(e de floarea soarelui, etc.
Alte indlcatll: hipertensiune arterialS, afec(iuni hepatice,
aterosclerozS, diabet, litiaze urice, poliartritS reumatoida.
Nu se recom andS fem eilor cu hipertensiune, anem ie sau
demineralizare pronun(atS.

6. Cura cu sucuri $i cruditafi

Este o curS cu efecte de purificare §i relntinerire deosebite. Este unul
din cele mai riguroase tratamente de acest fel cunoscute de m edicina
naturista.
Despre sucurile folosite in aceastS curS trebuie sS §tim cS:
♦ se ob{in prin centrifugarea legum elor §i fructelor bine spSlate §i
curS(ate
♦ se preparS zilnic, trebuind sS fle proaspete.
♦ n i l f i e r i ) , nu se folosesc reci, ci numai la temperature cam erei.
♦ Despre fructele §i legumele folosite trebuie sa §tim cS:
1 Slabirea in sine nu este un scop $i In rnulte cazuri rrid nu este recomandata. Scaderea
greutS(il corpului $i elim Inarea unor (esuturi de prisos inestetice permite, insn. o remodelare
atenta. angrenand slraultan mai multe proccduri $1 vizand ni$te tranformari precise fi
controlabile.
 A l IM ERTAJIA - M U L O C D E IR E R U M U SE JA R E PE TERM ER LU R G 95
♦ nu se prelucreaza termic
♦ se spaia cu aten^ie inainte de a fi mancate
♦ se lasS Impreuna pentru a se omogeniza timp de cca. 90 de minute
inainte de a fi consum ate sub forma de salate de cruditaji.
Cu ra cu sucuri §i cruditityi are 2 faze distincte:
Prlma faz&- in care se adm inistreaza pe o perioada care variaza de
la cateva zile la doua luni doar sucuri de fructe §i de zarzavaturi. In
aceasta perioada se adm inistreaza alternativ o zi sue de fructe, o zi sue
de zarzavaturi, cate 250 ml sue la fiecare 2 ore §i jum atate. intre orele de
adm inistrare a sucurilor se poate consum a apa sau ceai. In perioada
curei exclusive de sucuri se practica zilnic dim ineafa o clism a cu 2 litri
infuzie caidu^a de m u§e(el.
Cea de a doua faz& - dupa perioada curei exclusiv de sucuri
urm eaza o perioada de tranzi^e de cateva zile (5-10 zile) in care se
introduc treptat fructe §i zarzavaturi neprelucrate term ic. Pentru a se
evita tulburarile digestive, la trecerea de la cura exclusiv de sucuri la cea
crudivora se vor respecta urm atoarele §apte reguli:
1) orar regulat al m eselor
2) se evita consumul de apa in timpul mesei sau dupa masa (apa se
consum a cu 30 de minute inainte de masa).
3) dim ineaja cu 30 de minute inainte de m asa, se recom anda a se bea
apa caiduja sau ceai caiduf indulcit cu m iere.
4) se evita supraalimentarea, se evita consumul de fructe §i zarzavaturi
la aceia§i masa.
5) nu se m ananca intre mese
6) se m esteca incet §i foarte bine
7) nu se consum a bauturi §i alimente fierbin^i sau prea reci.

Pentru o infelegere mai simpla, iata un exemplu de dieta de tranzi(ie:

Prlma zi:
- masa de diminea^a; un mar sau alt fruct
- masa de pranz: salata de zarzavaturi cu pu{in ulei
- masa de seara: sucuri
A doua zl:
- masa de diminea^a; doua mere sau fructe uscate (prune, pere,
sm ochine) inm uiate.
- masa de pranz; salata de zarzavaturi, supa cruda de zarzavaturi
cu fulgi de cereale.
- masa de seara; sucuri
A treia $1 a patra zl: la fel ca fri ziua a doua.
96 C a r te a F em eii

A cin ce a zi:
- masa de dimineata: 2-3 mere, 2-4 nuci sau alune, o lingurita de
miere.
- masa de pranz: salata de zarzavaturi, supS cruda cu fulgi de
cereale, branza proaspata nefermentata, paine
- masa de seara, o cana de lapte nefiert sau iaurt fi paine.
Trecerea de la dieta crudivora la cea in care se folosesc alimente
prelucrate termic se face treptat (5-10 zile) respectand aceleafi reguli.
Aten^ie, in afecpuni grave, cum ar fi cancerul de folosefte toata via(a
dieta crudivorS!
Indicatii:
-obezitate
- imbatranire prematura
-psoriazis
- afecfluni dermatologice de origine necunoscutS
- hirsutism
-acnee
-varice
- arterita, flebita, tromboflebita
-cancer
Precaudi:
In afecpuni cu retenpe de lichide (ciroza hepatica, insuficienta
cardiaca, renala, hipertensiune arterial^) se recom andS multa prudenta in
administrarea sucurilor §i a ceaiurilor.

7. Cura cu sucuri de citrice

Este o aplicatie care se preteaza foarte bine a fi adecvata la tipurile
de agravari.
Pentru o ghidare com pleta veti consulta reteta de sucuri num arul 2
prezentata anterior. Pe scurt, amintim ca exista patru tipuri de sucuri
obtinute din citrice, care au actiuni §i m od de adm inistrare diferit. Veti
alege in functie de inform atiile anterior prezentate tipul de sue cel mai
indicat pentru dum neavoastra fi veti stabili o zi din sapt&mana in care sa
consum ati doar o anum ita cantitate din acel sue, fara alte adaosuri.
Pentru eficienta, cura trebuie sa inceapa la ora 24 f i sa se term ine la
ora 24 a urmatoarei zile.
Fara a intra in prea multe detalii recom andam aceasta cura fem eilor
care vor sa deblocheze §i sa catalizeze, sa grabeasca procesul lor de
transformare la nivel fizic, dar §i la nivel lSuntric.
Precizam c5 dupa aceasta cura trebuie revenit gradat, intr-o zi la
alim entatia norm ala, dupa care regim ul va evita pe cat posibil alim entele
clasice “interzise".
Cura se recom andS s Sl fle facuta o data pe saptSm ana, cu precadere
 A U M E R T A V A - M IJL O C D E IRERUM USETARE PE TERM ER L U R G 97

In perioadele In care citricele apar pe pietele noastre In cantitati mari,

fiind singurele fructe proaspete accesibile.

8. Regimul cu cereale integrale sau

regimul nr.7 al doctorului Oshaw a
Doctorul George Oshawa a pus la punct o serie de regimuri
alim entare, bazate In mare m asura pe cereale, menite sa sporeasca in fiinta
energia yang, m asculina. Cel mai celebru dintre aceste regimuri, cunoscut
§i sub num ele “de regimui nr. 7 Oshawa" sau simplu “regimul Oshaw a", are
o durata de 10 zile §i este com pus doar din cereale yang: grau integral, orez
integral, mei §i hri§ca. Aceste cereale sunt consum ate fierte sau coapte,
sarate dupa gust, fara a mai consum a nim ic altceva in rest, decat apa §i,
atunci cand este necesar, anumite plante m edicinale.
Cu acest regim au fost rezolvate multe cazuri de impotenta prematura,
de impotents survenitain urma consum ului abuziv de alcool sau narcotice,
de diabet (chiar de diabet insulino-dependent) 51, nu in ultimul rand, de
cancer §i leuconevraxita. Regimul Oshawa este in primul rand recomandat
persoanelor care au o constitute mai Inclinata spre supraponderalitate,
care au un exces de grasime §i/sau tesut adipos. Mai este recom andat celor
care se confrunta cu un grav dezechilibru de tip yin1, bolnavilor cronici §i a
celor care au m aladiile mentionate anterior. Regimul Oshawa spore§te
controlul asupra energiei vitale §i sexuale.

9. Cura cu germeni de grau

Graul incoltit este un stimulator deosebit de important al activitatii vitale
a organismului uman datorita continutului bogat in complexul de vitamine B
?i Tn multe aite vitamine, cat $i a diferitilor fermenti (enzim e) necesare pentru
reglarea proceselor intime din organism, in multe boll, dupa o sSptSmana -
douS de consum a boabelor incoltite de grau, la toate persoaneie, indiferent
de varsta, se constata o vizibila imbunStS|ire a starii de sanatate $i apoi o
insanato§ire com pleta. Cura cu grau opre§te caderea parului, maregte sau
reface acuitatea vizuala, imbunatate§te coordonarea mi§carilor, intarefte
dintii. Aceasta cura nu este periculoasa §i este foarte eficienta.
Indicadi:
- hirsutism
- subponderalitate - are efect reglator asupra greutatii corporale
- hipotrofie mamara (sani prea m ici)
- estomparea caracterelor feminine (talia ingusta, bazinul larg, vocea
subtire, etc.)
- trom boflebita, arterita
- eczem e
1 Este indicat $i ca forma de auto-tratament pentru combaterea unor deviapi de
comportament sexual cum ar fi masturbarea $i homosexualitatea.
98 Cartea F emeii
- tumori ale stomacului, tumori In general
- afecjiuni oculare
- afec^iuni renale

10. Cura cu polen

Utilizeaza unul din principalele produse ale stupuiui - polenul,
prezentat sub forma unor granule m id colorate predom inant In galben, dar
putand avea, in functie de plantele de la care a fost recoltat, culori de la
rofcat la negru.
Este un aliment foarte com plex, care, pe langS o multitudine de
aminoacizi esenpali, mai confine o serie de vitam ine, m inerale §i enzime cu
o putem ica acjiune binefScatoare.
Cel mai bun este polenul proaspSt (chiar dacS este mai greu de
depozitat), care are o multitudine de enzim e active care vor cataliza
procesele complexe de transformare pe care le vizSm .
Cura de polen este de minim 2 saptamani in care se consum S intre 10
§i 30 de grame de polen pe zi. Polenul se ia pe stomacul gol §i m estecS
foarte bine, pans devine ca o pasta inainte de a fi inghitit
Este un aliment cu un potential energetic foarte mare (de naturS yang),
motiv pentru care unele femei nu-l agreeazS prea m u lt.. Gusturile insa
trebuie cultivate.
Este un aliment pe cat de putem ic pe atat de rafinat fi pur. Dintre
numeroasele sale indicate mentionam:
- varicele, flebita, fragilitatea capilarS
- inapetenta, digestia dificiia
- dificulteple in controlul apetitul
- slabiciunea fizica, incapacitatea de efort
- flascitatea pieptului
- lipsa de control asupra sistemului muscular.

11. Cura de vitalizare

Ceea ce numim vitalitate este energia care ne permite sS realizam o
serie de actiuni In lumea in care traim, ne sustine corpul §i il m odeleazS, ne
face capabile de manifested in plan psihic, mental fi spiritual.
Alimentele pe care le consumam au o valoare energetics ce poate fi
estimate cantitativ. “Celebrele" ldlocaiorii sunt unitatea de masura a
cantitetii de energie pe care o furnizeazS alim entele. Aceste estimari
calorice raportate la fiecare om In parte sunt relative, deoarece ceea ce
poate fiecare sS-fi extraga din aiim ente depinde de digestia fi de
metabolismul sSu.
Alimentele cu acelafi potential energetic exprim at in kilocalorii pot fi
foarte diferite din punct de vedere calitativ. Este o mare diferentS calitativS
intre un pachet de margarina fi un pachet de unt, defi potentialele lor
 A U M EN TA TIA - M 1JLO C D E M ER U M U SETARE PE TERMETi LUTiO 99
energetice sunt apropiate. M argarina, unul din alim entele cele mai
periculoase pentru sistemul cardiovascular este net inferioara din punct de
vedere calitativ untului. La fel stau lucrurile §i in ceea ce p rivate
diferentele dintre uleiul rafinat §i cel obtinut pe cale naturala prin presare
la rece, dintre cam e §i anumite produse vegetale cu ridicat potential
energetic (nuca, susanul, soia de calitate superioara), etc.
Problem a in alimentatia de revitalizare este gasirea unor alim ente cu
ridicat potential energetic §i suflcient de pure, care sa perm its mSrirea
vitalitatii fSrS a dSuna insS organismului.
La alim entele bogate in calorii se adaugS cele bogate in proteine, care
sunt indispensabile in alim entatie, precum §i cele bogate in vitam ine §i
oligoelem ente.
Alim entele cele mai bogate in calorii sunt cele care au continut ridicat
de grSsim i. Dintre toate grSsimile cele m ai u§or de asim ilat, cele care solicits
cel mai putin sistemul digestiv §i uzeazS cel mai putin organism ul, sunt cele
vegetale §i cele obtinute din lapte. MentionSm in continuare cateva din
aceste alim ente pure, vitalizante, cu un ridicat potential energetic:
- untul - este alimentul cel mad bogat in grasimi - 80%, untul clarifiat
ajungand la 100% grasimi. Prin potentialul sSu energetic depS§e§te §i
alim entele pe baza de cam e sau untura.
- nucile - contin 15% protide, 63% grasimi; depa§esc cam ea ca §i
co n sisten t. Multe persoane asoriazS nucile cu dulciurile, dar ele pot fi
considerate un aliment de baza. Nucile marinate §i amestecate cu ou pot fi
confundate cu cam ea foarte u§or, avand o consistenta §i chiar un gust destul
de apropiat, neavand insa §i efectele sale nocive.
- alunele - contin 14% protide, 62% grasim i, au un potential energetic
apropiat de cel al nucilor §i acelea§i utiliztiri
- arahidele - contin 24-30% protide, grasimi 50% au calitati nutritive
com parabile cu cele ale cam ii (chiar superioare).
- soia - contine 37-40% protide, 15-22% grasim i. Se consum a sub forma
initials, de boabe, sau sub forma de faina. Pentru fem eile care sunt ata§ate
de gustul §i consistenta cam ii a fost creata soia texturata, care contine mai
putine calorii, deoarece i-a fost indepartata partea lipidica §i m ult mai multe
proteine, avand un aspect, un gust §i un continut proteic care o fac sa
sem ene aproape perfect cu cam ea.
- elite alimente foarte bogate in calorii sunt: susanul, sem intele de
floarea soarelui, nuca de cocos.
Aceste alimente cu ridicat potential energetic vor forma felul principal
de m ancare la cel putin una dintre m esele din tim pul zilei.
lata prin ce se caracterizeaza o cura de revitalizare:
- numarul de mese minim este de 3, num arul ideal este de 5
- cantitatea de mancare de la o m asa nu este prea m are. Mai ales prima
§i la ultima m asa vor fi de o consistenta potrivita pentru a nu incarca
100 C artea F emeii

stom acul.
- mScar o m asi va confine alimente bogate in calorii atent preparate §i
combinate cu alte alimente a§a incat sfi fie perfect digerabile
- in timpul mesei se mesteca de minim 30 de ori
- pe parcursul curei de revitalizare se fac minim 1 ora de exercitii
posturale §i respiratorii care sa favorizeze o digestie corespunzStoare
- in timpul sapt&manii se va face minim o ie$ire in natura pentru
reincarcarea “bateriilor” psihice §i vitale.

12. Cura cu o$et de mere

Ofetul de mere se utilizeaza ca produs alimentar dietetic §i terapeutic in
.diverse afectiuni. Marul confine potasiu care este necesar organismului
pentru o functionare normala. Ofetul de mere refine din mar toate mineralele
ca: fosfor, clor, sodiu, m agneziu, calciu , sulf, fier, siliciu, §i multe
microelemente asociate cu potasiul. Potasiul participa la menfinerea
echilibrului osmotic §i acido-bazic. Trebuie sa ne asiguram ra^ia zilnica de
acizi organici pentru a preveni cre§terea reactiei alcaline a sangelui.
Dimineata, la trezire, putem lua 2 linguri^e de ofet de mere intr-un pahar cu
apS. II vom bea incet, daca nu avem timp II vom bea In timp ce ne imbr&cam.
Indicatii:
- varice
- intoxicatii alimentare
- artrite la articulable mici ale mainilor §i picioarelor
- afec^iuni degenerative
- ateroscleroza, sclerozele tesuturilor §i a vaselor de sange
- obezitate
- nevroze, insomnii, oboseala cronica, migrene
- hipertensiune
- anchiloza articulara
- epidemii (este imunostimulator)
- zona-zoster
- graviditate, complicate post-graviditate
- dureri musculare (mialgii), dureri articulare

13. Ajunarea
Scurt istoric
In multe traditii spirituale postul negru era de o mare Insemnatate
pentru purificarea atat a corpului cat §i a spiritului. In vechea Iudee existau
gruparile initiatice ale Esenienilor §i Nazarinenilor care practicau posturi
severe de 40 de zile. In religia islamica, pelerinii care mergeau la M ecca
trebuiau s& posteasca trei zile Inainte §i cinci zile dupa inapoiere.
Acest obicei (al ajunarii complete) era obi§nuit la capii politici ai statelor
 AUM EM TATIA - M 1JLO C D E fliERU M U SETARE PE TERMEH L U n O 101
care aveau asemenea zile de post com plet $i reculegere, In care se puteau
concentra mai u§or asupra procesului de autodesavar§ire.
in Evul Mediu cavailerii cre§tini pneau post negru Inaintea luptei, pentru
a-fi purifica spiritul.
In unele sate din Romania era obiceiul ca mirii sa posteascS §i sa
reflecteze asupra propriei existence cu o zi Inainte de cununie.
Prin secolul al XIX- lea au fost fondate In Am erica dinici specializate de
terapie prin post complet, clinici unde s-au ob£nut rezultate cu adevarat
remarcabile.
Ce se intampla in timpul postului?
in timpul digestiei cca. 70% din energia organismului este mobilizata
pentru digestie. in momentul in care corpul nu mai primefte aceasta ratie
zilnica de alimente, el se vede nevoit sa-§i restructureze Intregul sistem de
preluare, absorbtie, eliminare, etc.
in momentul In care postim, procesul asimilapei Hind suspendat pe o
perioada mai lunga, ramane activ procesul de dezasimila^ie, care este mult
mai econom ic din punct de vedere energetic pentru organism. Din acest
m otivin cazul omului deplin sanatos vom observa in timpul postului com plet
o capacitate sporita de m unca, o imbunata$re a perform an^elor fizice §i
intelectuale. '
in cazul persoanelor care se confrunta cu afectiuni fizice (dar nu numai
fizice) in timpul postului mare parte din energie va fi mobilizata pentru
refacerea echilibrului a ceea ce a fost perturbat
Pentru a oferi o imagine nu simplista, ci intuitiva a felului in care decurg
lucrurile In organism pe perioada postului, imaginati-va ca organismul
folosejte, metabolizeaza ceea ce pana atunci constituia un surplus patologic
tumori, depuneri de pe peretii vasculari, intr-un cuvant tot ceea ce este
putred, slab, §i irnp>ovarator pentru organism. Cand introducerea hranei
Inceteaza, substanteie depuse se dizolva §i se raspandesc in sange, ca sa fie
eliminate prin ficat, rinichi §i tubul digestiv.
Cine, de ce §i cat postef te ?
Este bine de §tiut ca un om sanatos are posibilitatea de a rezista fara
hrana pana la 100 de zile. Recordul in materie de post negru in lumea profana
a fost consem natin Am erica - 90 de zile de post
Postul negru tinut de credincio§ii crejtini depa§e§te limitele de
Intelegere ale medicinii. Exista o serie de 10 -15 nume de mistici cre§tini §i
mult mai multe de mistici din Orient care au trait fara sa se hraneasca ani §i
chiar zeci de ani.
Postul este binefacator atat bolnavilor (inclusiv celor cu boli cronice),
cat §i oamenilor sanato§i. Toata lumea ar trebui sa posteasca, mai mult sau
mai putsn, fiecare dupS posibilitaii §i voinfa.
Postul total, sau negru, sSptamfinal se fine incepand de noaptea de la ora
102 C a r t e a F e m e ii

0 §i se tormina a doua zi la ora 24 (unii m edia indica ora 6 dimineata). in acest

interval nu se va m anca absolut nimic, !n afara de apa, in cantitate suficienta.
Acest tip de post este bine sa fie tinut o zi pe saptamana, cel mai bine vinerea
sau duminica. Se va evita tinerea postului negru in ziua de luni.
Cateva sfaturi pentru postul negru de o zi:
- seara, inainte de post, mancaji foarte u$on lapte, salate, fructe Yang;
- nu manca|i nimic de la trezire pana la aceea$i ora a doua zi;
- beti apa in timpul postului:
- cititi texte elevante, cu caracter spiritual;
- evitaji elortul violent, zgomotul, agitatia, fund in acela§i timp activi,
dinam id; postul nu trebuie sa fie o scuza pentru lenevie sau m elancolie;
- seara destindeti-va, rasplatiti-va cu o plimbare in natura, cu o lectura,
placuta, cu o comedie sau cu un film artistic bun;
- la trezire, dimineata este bine sa aplicati cura cu ulei de floarea soarelui,
deoarece amplified procesul de purificare al organism ului - va va da o
senzape delidoasd de curatenie, eliminand gustul neplacut din gura;
- a doua zi, la prima masd, este bine sa mancati mai intai fruete, polen
sau miere de albine, dupa care sa treceti la o masa u§oara, mancatd pe
indelete, savurata, ca §i cum ar fi prima din aceasta viata.
Este foarte important modul cum se face ie§irea din p o stA ta t in cazul
posturilor de lunga durata, cat §i in cazul celor mai scurte sau a curelor,
ie§irea din post este bine sa se faca treptat mai intai cu sucuri de fructe,
lichide multe, apoi treptat sa se Tnglobeze hrana solida. In cazul unui post de
60 de zile de exemplu este bine ca revenirea sa dureze 10 zile, pentru a-i
acorda organismului ragazul necesar pentru a se adapta din nou la
prelucrarea sistematica a alimentelor.
Indicafii: exces de masa corporala, depuneri de tesut adipos; obezitate;
sedentarism; probleme de digestie §i metabolism; apetit greu de controlat;
boli grave datorate intoxicarii treplate, fumatului, consum ului excesiv de
cam e; alcoolismul, consum de narcotice; cancer; boli venerice; boli ale
tubului digest!v; afectiuni infectioase acute de tipul gripei - postul negru da
ragaz organismului sa se odihneasca §i sa se apere.

14. Cura cu drojdie de here

Drojdia de bere este deosebit de bogatS in vitamine §i oligoelemente.
Este citata ca aliment-medicament intr-o lista impresionanta de boli. Cura cu
drojdie de bere este utila mai ales in refacerea §i intretinerea organismului.
Atunci cand ne referim la drojdia de bere avem in vedere alimentul
proaspeit, nu cel uscat folosit in panificatie §i nici produsele de panificatie
preparate cu ajutorul drojdiei.
Studiind putin compozitia drojdiei de bere din punctul de vedere al
vitaminelor ne putem da seama cu u§urinta de ce este numita aliment-
m edicament Ea confine vitaminele:
B1 - care este eficienta pentru combaterea tulburarilor digestive,
 A l IM EHTAJIA - M IJL O C D E iMFRUM USETARE PE TEKMEH LUM Q 103

cardiace, a constipatiei, pentru tratarea depresiilor, nevralgiilor §i oboselii

B2 - care este utilA !n combaterea ridurilor, a eczemelor, a imbatranirii
pielii
B3 - care este implicate In procese ce tin de echilibrarea sistemului
nervos (Bind utilA In tratarea nevrozelor - are un efect calmant putem ic, a
depresiilor1); remediu In artrite, boli de piele, intoxicapi diverse (inclusiv prin
consum de cam e, alcool §i aite excitants);
B5 - care este un stimulant natural al glandelor corticosuprarenale,
avand un efect “cortizon-like" (util In tratamentul artritelor, astmului,
neoplasmul); remediu antistress; mare§te rezistenfa la infecfii
B7 • care neutralizeazA colesterolul, Bind deci medicament In obezitate,
arteroscleroza, arterite, previne caderea pSrului
B8 - care este utite pentru reglarea metabolismului proteinelor §i
grAsimilor, previne cAderea pArului
B9-care are efect antianemic, ajute la menfinerea echilibrului hormonal,
Bind un remediu in tratamentul hirsutismului, menstrelor neregulate, cAderii
pArului
B12 - care actioneazA asupra sistemului nervos, mArind puterea de
concentrare, am eliorand cefaleeie, inflam atiile nervilor; contribuie la
menfinerea echilibrului hormonal; este un remediu pentru infrumusetarea
pielii
B15 - care amelioreaza oxigenarea tisularA (este util in Oxiterapie), este
un remediu-minune contra ImbAtranirii, contra intoxicafiilor de orice fel, ajute
la dezintoxicarea ficatului
PABA (acid para-aminobenzoic) • este util In tratarea afecfiunilor de la
nivelul pieiii, Inclusiv a epiteliomului; are efect relntineritor
CHOLINA - ajute la mentinerea echilibrului hormonal; este utilA In
tratarea insomniilor, arteriosclerozei, hipertensiunii
Pom ind de la aceste date, foarte sumare. despre efectele vitaminelor din
compozitia drojdiei ne putem da seama despre domeniul larg de aplicatii al
acesteia.
Mod de adm inlstrare: Drojdia de bere se administreazA cu miere - 2
lingurite de drojdle + 1 lingura de miere se iau pe stomacul gol tnainte de
masa principalA cu 30 de minute. 0 cura cu drojdie de bere dureaza 2
saptemani.

15. Cura nr. 1 cu tarafe grau

TArafele de grau sunt coaja exterioarA a bobului de grau, coajA
eliminate (din nu se §tie ce cauze1
2) In procesul obtinerii fAinii. Aceasta
coajA, atunci cand este proaspAtA, confine o bogatie de vitam ine §i
1 Este consemnata tolosirea sa cu succes in tratarea schizofreniet.
2 Este adevirat ci Hina cu tAra(e este mai greu de conservat (degraded use mai ujor), cA
vitaminele se degradeaza prin cotidare in cateva rile, ca faina integrals este mai dIOcil de introdus
in procesul de panificatie. '[bate acestea sum tnsa rezolvate daca graul este bine uscat $i tiina
intra rapid in procesele de prelucrare, lucru pus deja in practica in Jari Europene cum ar fi
Germania, unde painea alba este socotita un ailment inferior.
104 C artea F emeii

minerale, Bind un supliment binevenit in alim entatie. Printre vitam inele

conpnute in tarata de grau le men^onSm pe cele din com plexul B: B l, B2,
B5, B6, B12, vitaminele D, E §i PP. Tarata de grau confine §i m ult magneziu,
fund considerata din acest motiv un bun remediu anti-cancer.
Cura nr. 1 const&Tn administrarea in flecare zi a unei linguri (douS, trei
sau mai multe) de tarate cu apa 51 cu miere. Concom itent tarata poate fi
adaugata in supe ?i mancaruri, in loc de faina alba folositA pentru gatit.
Indicatii:
- obezitate - tarata grabe§te senzafia de safietate §i inlesne§te evacuarile
- boli de piele
- avitaminoze
- lipsa de calciu §i lipsa de magneziu
- litiaza biliara
- constipate
- capacitate redusa de efort
-cancer
- boli nervoase
- epuizare.

16. Cura nr. 2 cu tarate de grau

Se bazeaza pe efectul laxativ §i stim ulent al peristaltismului intestinal
al tarafei de grau combinate cu apa. Dim ineafa, inainte cu o ora de micul
dejun, se bea o cana de apa in care s-a pus la m acerat de seara 1 lingum de
tarafe proaspete. Dupa ce am baut apa de tarafe, consumam §i ceea ce a
ramas pe fundul canii.
Acest procedeu se poate realiza zilnic, pe perioade lungi de timp, Bind
un remediu vitaminizat 51 remineralizant, avand un efect antitoxic deosebit
Este indicatS contra:
- obezitatii
- varicelor (mai ales cand aceasta afectiune este corelata cu
constipafia)
- constipafiei
- intoxicafiilor
- ingra§arii neuniforme
- flebitei §i tromboflebitei
- stresului
- afectiunilor datorate uzurii.
Capitolul 4
FOLOSIREA PLANTELOR
MEDICINALE

F O L O S IR E A P L A N T E L O R M E D IC IN A L E
S T IM U L A T O A R E H O R M O N A L E
Studii de laborator §i clinice au pus In evidenta faptu! cS exists anumite
substanfe secretate de plante care au o activitate stimulatoare hormonala
intensS. Aceste substance nu au fost In totalitate identificate, dar faptul ca
unele plante actioneaza foarte putem ic asupra sistemului endocrin a fost
demonstrat prin nenumarate experim ente de laborator §i clinice.

Cum se manifests la femei actiunea

stimulatoare hormonala a plantelor?
In primul rand trebuie precizat asupra caror glande actioneaza
plantele luate In discufie. Este vorba de glandele sexuale ale femeii
(ovareie) §i de glandele corticosuprarenale*. Aceste glande secrets
hormonii estrogenl care intre alte acfiuni o au §i pe aceea de stimulare a
dezvoltarii caracterelor sexuale secundare fem inine. La adminlstrarea
plantelor stimulatoare horm onale se observa:
- marirea vitalitatii generate
- infrumusetarea pielii, intensificarea proceselor de regenerare. In
anumite cazuri se constats chiar disparitia unor probleme dermatologice
care aveau originea (adesea nediagnosticata) Intr-un dezechilibru glandular.
- Incetinirea ritmului de cre§tere a pilozitatilorI

I Aceste aprecieri priviloare la glandele asupra carora actioneaza plantele. in special

cele reintineritoare, sunt totuji relative, avand in vedere faptul ca insa$i endocrinologia se
aflS la IncepuL AceastS acfiune demon strata a unor plante asupra unor glande endocrine
este totu$i un punct de plecare important pentru a pune In evidenfa actiunea miraculoasa
de mfrumuse(are a unor plante, Este posibil ca in viitor sa se demonstreze ca plantele
medlclnale au o ac(iune hormonala mull mai ampla. declanjand mecanisme in corpul
uman care astazi nici nu sunt imaginate.
106 C ahtea F emeii

- m&rirea in volum a sanilor; sanii devin mai fermi, mai tari. In unele
cazuri s-a remarcat o diminuare a durerilor sanilor in timpul menstrua^iei
§i/sau in perioada premenstrual^, marirea sau, mai precis, reglarea
nivelului de excitabilitate la nivelul sanilor.
- intensificarea activitatii ovarelor - ciclul menstrual apare la intervale
regulate; in cazul femeilor la care procesele de sublim are §i transmutare
sunt mai pufin intense se observa chiar o sporire a cantitatii de sange
menstrual. (Din acest motiv este recom andata aplicarea mai intensa a
tehnicilor §i metodelor de sublim are §i transmutare a potenpalului sexual
pe perioada acestui tratam ent)
- la fem eile aflate in perioada alapt&rii se remarca o m&rire a cantit&fii
de lapte secretat

Plantele stimulatoare hormonale

Nota: Plantele recom andate sub form a de pulbere se
adm lnistreaza astfel: se m acina fin cu o ra$nl(a electrica (fiind uscate
in prealabil); daca dupa ce plantele au fost macinate mai ram an bucafi
nemarunfite, atund se cerne pulberea printr-o sita; se ia cantltatea de
plants prescrisa $1 se fine sub lim ba timp de 10-15 minute, dupa care
se inghite cu apa. O pulbere de planta trebule consumata in 7 zile de
la momentul prepararil, altfel pulberea se degradeaza $1 i§i pierde
fofia curativa In contact cu aerul.
t

Chim enul (Carum carvi)

Este o planta aromatica ce se gasefte §i in flora spontana, dar se
recolteazS mai ales din culturi.
Are efect galactogog, reglator al apetitului, reglator al ciclului
menstrual. Elste folosit alaturi de plantele stimulatoare horm onale pentru
efectul sSu corectiv. AceastS planta dim inueaza secrefiile m enstruale,
mic§oreazS durata ciclului, eliminS durerile abdom inale, stim uland u§or
dezvoltarea sanilor. In asociere cu plantele vitalizante puternice cum ar fi
lemnul dulce, (elina, le corecteazfi acestora posibilele efecte neplacute
generate de stimularea intensa a activitafii gonadelor.
Este utilizat sub forma de pulbere: 1-2 grame X 4 ori pe zi.
Pentru structurile mai putin vitale, pentru fem eile aflate in perioada
alaptSrii se recom anda folosirea infuziei de chim en in lapte.

Fenicul (Foeniculum vulgare)

Este o planta aromatica ce cre§te la noi numai in cultura. Se folosesc
sem intele.
Este considerat un foarte bun fortifiant inca din Antichitate. Este
indicat ca stimulator de m ica intensitate al activitatii horm onale, dar mai
 F o l o sir e a P lah telor M ed icih ale 107
ales ca planta cu efect benefic asupra psihicului §i m entalului. Feniculul
Inlatura oboseala, nervozitatea, starile de iritabilitatea. Este o planta fblosita
Tn lupta contra stresului.
Este indicat in acest context mai ales pentru acfiunea sa asupra
psihicului, §tiut fiind ca activitatea horm onala este intr-o legatura foarte
stransa cu cea nervoasa. Feniculul induce o anumite stare de netezime
sufleteasca, de blandeje. Hirsutismul, hipotrofia mamara i?i au adesea sursa
Tntr-o atitudine psihica dizarm onioasa, intr-o recepdvitate prea mare la
stres. Feniculul este un excelent complement pentru celeialte plante
sb'mulatoare horm onale.
Se administreaza sub forma de pulbere: 1 gram x 4 ori pe zi, in
com binafie cu alte plante stimulatoare horm onale.

Lem nul dulce (Glycyrrhiza glabra)

Este o planta rar intalnita in flora spontana. Create mai m ult cultivata,
mai ales Tn sudul tarii. Se folose§te radacina. Are multe vitam ine din
com plexul B, oligoelem ente, zaharuri (de unde §i num ele sau). Aceasta
planta confine hormoni estrogeni.
Este indicate pentru cre§terea sanilor, marirea generala a vitalita^ii,
infrum usefarea pielii, marirea greutafii corporale.
Nu se recom anda fem eilor cu chist ovarian, fibrom uterin, cu o
receptivitate exageratS.
Se administreaza sub forma de pulbere: 2 grame X 4ori pe zi, singur
sau in asociafie cu alte plante.

Mararul (Anethum graveolens)

Este o planta de cultura foarte mult folosita la noi §i in Europa. in scop
m edicinal se utilizeaza mai ales sem infele, mai rar partea aeriana §i
radacina.
Pulberea §i tinctura extrasa la rece din semin^ele de marar sunt un
stim ulent §i un reglator hormonal foarte putem ic. Se pare ca glandele care
beneficiaza cel mai mult de aceasta stimulare sunt gonadele. In urma unui
tratament de 15-20 de zile cu pulbere sau tinctura de marar, la femei se
constata urmatoarele efecte:
- reglarea ciclului menstrual
- rem edierea amenoreei
- scaderea duratei de somn
- cre§terea sanilor
- incetinirea ritmului de cre§tere al pilozitajilor
- marirea vitalita(ii §i a tonusului la nivel global
- marirea secrepei lactate a femeilor care alapteaza
tn anumite cazuri s-a remarcat: rem edierea frigiditafii, dezinhibarea in
plan erotic, estomparea simptomelor deranjante ale menopauzei. Izolat s a
108 C artea F emfji

mai constatat sporirea cantitatii de sange menstrual; foarte rar marirea cu

1-2 ziie a duratei ciclului menstrual, Tn timp ce In alte cazuri s-a remarcat
reducerea acestei perioade §i reducerea simptomelor deranjante (balonare,
sangerari, dureri abdom inale).
Se administreaza sub forma de pulbere: 2 grame X 4 ori/zi.

Telina (Apium graveolens)

Este o planta de cultura, folositfi mai ales In scop alimentar. Efect
medicinal au frunzele §i radacina.
Este un stimulant al glandelor endocrine, mai ales al gonadelor
(ovareior) §i al glandelor cortico-suprarenale. Cel mai puternic efect
stimulator hormonal il au frunzele. Are un efect tonic, vitalizant, stimuleaza
createrea sanilor. Sucul de radacina §i mai ales cel de frunze este un
drenant $i depurativ putem ic.
Este indicata nu doar pentru cre§terea sanilor, ci §i pentru reglarea
activitatii gonadelor §i a glandelor suprarenale. Are o acflune reglatoare
pronuntata. in consecinta este indicata atat In hipertrofia mamara, cat $i In
hipotrofia mamara. Are un efect relntineritor rem arcabil. Este unul din
principalele remedii pentru eliminarea durerilor de sani de dinaintea
ciclului menstrual.
Are efecte salutare pentru m odelarea taliei mai ales la fem eile care au
un exces de masa corporaia sau acumulari de toxine. Sucul de telina este
depurativ §i laxativ, ajutand la reducerea armonioasa a masei corporate In
exces.
Telina este indicata ?i pentru combaterea unor boli de uzura la nivelul
picioarelor cum ar fi varicele, arterita, celulita. Daca va confruntati cu o
ingro§are inexplicabiia a picioarelor, mai ales (dar nu numai) pe fondul
unei ingra§ari globale, puteti recurge la o cura cu telinfi care va avea efecte
m iraculoase mai ales In cazul In care este tinuta pe o perioada mai lunga de
timp §i este corelata §i cu o alimentatie corecta. Se recom anda cu precadere
sucul (mai ales de frunze), dar nu sunt deloc de neglijat nici tincturile.
Telina poate fi utilizata astfel:
- sub forma de tinctura de frunze-1 lingurita de 3 ori pe zi, inainte de
masa. Tinctura se dilueaza intotdeauna In apa (100 ml de apa pentru o 1
lingurita de tinctura)
- sub forma de pulbere de frunza 1 lingurita x 4 ori/zi
- sucul de radacina de telina se consum a in cure de 2-6 saptamani: 50-
300 de ml. de sue baut pe stomacul gol dimineata.
-sucul de frunze de telina se consum a In cure de 2-3 saptamani; 50 de
ml. de sue baut pe stomacul gol dimineata. Sucul poate fi com binat cu sue
de mere, morcov sau struguri, pentru a putea fi mai u§or baut
 F o lo sir ea P latitelor M edicimale 109

F O L O S IR E A P L A N T E L O R M E D IC IN A L E
IN T IN E R IT O A R E
Aceasta metoda, contrar a§teptarilor, nu vizeazS femeile incepand de la
varsta de 50 de ani, ci toate fem eile. In m edicina traditional^ se §tie cS
oamenii au o varsta cronologica, o varsta biologica §i o alta varsta, spirituaia.
Prima varsta §i anume, cea cronologica oricat am vrea, nu o putem influenta,
cel mult putem sa nu o divulgam. Varsta biologica, este cheia problemei luate
In discutie $i, bineinteles, trebuie sa fie cat mai m ica.
Varsta spirituaia nu se mSsoara in ani, ci in maturitate spirituaia. Cu cat
un om are o varsta spirituaia mai mare cu atat se simte §i este mai tan&r.
La o femeie indicii exteriori cei mai evident! ai varstei biologice sunt
pielea (culoare, netezime, straiucire, aspect), atitudinea corporaia, starea
sistemului muscular. O femeie sanatoasa, indiferent de varsta, are in general
o piele straiucitoare, neteda, o musculatura armonios dezvoltata, o masa
adipoasa redusa, chipul, expresia fetei este luminoasa, destinsa, radioasa,
sanii §i Intregul corp este ferm.
Exista femei foarte tinere, adolescente chiar, care au un aspect
neconcordant cu varsta lor cronologica: pieptul este lipsit de fermitate,
atitudinea corporaia batraneascS, garbovitS, corpul flasc, cu depuneri de
grSsime in exces. In acela§i timp, anumite femei cu o alimentatie §i un stil de
viafa corespunzator, care au infeles ca organismul trebuie ajutat in mod
constant sa se refaca. au o infafijare de invidiat pana la varste Inaintate,
mentinandu-§i tonusul §i tineretea. Exemplele sunt numeroase, cele mai
cunoscute fiind din lumea filmului §i muzicii contemporane: Raquel Welch,
Sharon Stone, Tina Turner, Liz Taylor, §.a.
AspectuI corporal este direct influenfat de procesele metabolice §i
endocrine din organism . Un m etabolism bun Inseam na o asim ilare
corespunzatoare a substantelor nutritive §i o elim inar. rapida a toxinelor din
organism. Dezechilibrele metabolice sunt de multe ori cauza obezitatii, a
flascitatii corpului, a lipsei de vitalitate, a unui piept insuficient dezvoltat sau
lipsit de fermitate. Dieta drastici §i gimnastica corporaia nu suntintotdeauna
solutiile unor asemenea probleme. Echilibrul organelor interne, al glandelor
exocrine §i endocrine este adesea foarte subtil §i nu intotdeauna reacfioneaza
la refetele clasice, mai ales dacS acestea nu tin cont de constitufia individuals
a persoanei tratate.
Din acest punct de vedere, asimilarea principiilor active ale anumitor
plante medicinale permite refacerea organismului uman prin manifestarea
acelei funcfii misterioase pe care o putem numi: veritabila inteligenfa
naturala a Uni versului viu. Aceste plante medicinale au un efect mult diferit
fata de cel al medicamentelor clasice §i chiar de cel al alimentelor. Pentru a
intelege modul cum actioneaza anumite plante medicinale vom da exemplul
unor hipotensoare cum ar fi paducelul (Crataegus sp.), rozmarinul
110 C artea F emeii

(Rosmarinus off.), captalanul (Petasites hybridus), gingko (Gingko biloba),

talpa gSftii (Leonorus cardiaca) care acfioneazA nu scazand pur fi simplu
tensiunea arteriala, ci regland-o. Nu se ftie prin ce mecanism se realizeaza
acest proces, care este modalitatea prin care se realizeaza feed-back-ul
necesar unei reglari de asemenea finete, dar este verificat in mii de cazuri
faptul ca toate plantele anterior enumerate sunt la fel de eficiente atat in
tratamentul hipertensiunii arteriale, cat §1 al hipotensiunii. Asem enea cazuri
de actiune inteligenta a plantelor mai sunt cunoscute (selectivitatea atacArii
tesuturilor de catre anumite plante caustice, care atacA doar celulele bolnave;
reglarea apetitului de catre plantele balsamice etc.), ceea ce intereseazA este
tnsa sublinierea acthmii foarte nuantate 51 eficiente a anumitor plante in
cazuri in care metodele dastce nu au nid o eficientS.
Este necesar sa ftim cum sA ne menfinem tinere fi chiar cum sa
reintinerim fi, din acest punct de vedere, este bine sa retinem cA exists plante
foarte efidente 51 subtile ca acfiune, care ne pot ajuta foarte mult, mai ales
daca sunt folosite la timp, in acest proces (de intinerire 51 menfinere).
Nu se poate vorbi de frurnusetea unei femei, de intrefinerea siluetei, a
sanilor, a taliei, a musculaturii picioarelor, a pielii fArA a lua in considerare
intreguL lata, afadar 10 plante medicinale fi 10 retete cu plante pentru
mentinerea intr-o stare de sanatate §i armonie a intregii fiinte:

Nota: Plantele recom andate sub form a de pulbere se

administreaza astfel: se m adna fin cu o ra§ni(a electrics plantele
(uscate in prealabU); daca dupa ce plantele au fbst m aclnate mai
raman bucati nemaruntite, atunci se cerne pulberea printr-o sita; se ia
cantitatea de planta prescrisa §i se tine sub limba timp de 10-15
minute, dupa care se inghite cu a pa. O pulbere de planta trebuie
consumata in 7 zile de la momentul prepararil, altfel pulberea
degradandu-se §i pierzandu-^i forta curativa in contact cu aerul.

1. intineritor general: Angelica (Angelica

archangelica)
Este o planta care create spontan la noi in tarA, fiiftd tot mai frecvent
cultivate pentru multiplele sale virtuti terapeutice. Se folosesc in special
semintele §i radacina, dar valoare terapeutica au toate partile plantei. IncA
nu a fost d ar stabilit caror substante se datoreazA anumite efecte cum ar fi
cel revitalizant §i stimulent imunitar.
Prindpalele sale actiu ni: intineritor, revigorant stim ulent al capacitAtii
naturale de aparare a organismului in fata agnesiunilor m icrobiene (motiv
pentru care este in mod special indicata iarna). La menopauza este
efidentA in combaterea tulburarilor nervoase §1 digestive asociate. Este una
din prindpalele plante folosite pentru imbunatatirea digestiei fi asimilatiei;
este foiosita in combaterea anaciditatii (hipoadditAtii) gastrice. Are fi un
 F o l o sir e a P lan telor M edicihale 111
efect depurativ, fiind indicate in curele de dezintoxicare.
M ai este indicate in depresie, o b o se a li, spasm ofilie, m enstre
neregulate, am enoree, cefalee, migrenS.
Se folose§te sub form s de pulbere: 4 grame X 4 ori/zi. Pentru
rezolvarea problem elor de digestie se iau Inainte de m ass cu 10-15 minute
2 grame de plants. Se mai folose§te sub form s de tincturS. IntrS in
com pozifla bitterului suedez.
Retete pentru revigorarea §i reintinerirea organism ului
Pentru reintinerirea pielii Pentru marirea capacitapi Pentru mentinerea “ vie" a
de efort capacitaplor mentale
Catina f Hipophae Radacina de urzica Busuioc ( Ocimum
rhamnoides), Fructe de (Urtica dioica), Catina basilicum), Rozmarin
coacaz negru ( Ribes (Hipophae rhamnoides), (Rosmarinus off.),
nigrum), Lemn dulce Mace? ( Rosacanina), Cimbru( Thymus
(Glycyrrhiza glabra), Mesteacan ( Betula vulgaris), Seminte de
Crefi;oara( Alchemilla pendula), Busuioc angelica (Angelica
vulgaris), Marar (Ocimum basilicum), archangelica), Arnica
(Anethum graveolens), Ginseng ( Panax ginseng) (Arnica montana),
Radacina de angelica Ginseng ( Panax ginseng)
(Angelica archangelica)
Se combina plantele in Se combina plantele in Se combina plantele in
par|i egale. Se parti egale. Se parfi egale. Se
administreaza o linguri(a administreaza o lingurifa administreaza o lingurita
de pulbere din acest de pulbere din acest de pulbere din acest
amestec de 4 ori pe zi. amestec de 4 ori pe zi. amestec de 3 ori pe zi.

2. Protejarea $1 stimularea sistem ului nervos

central: Busuiocul (Ocimum basilicum)
Este o plants exotics, introdusS acum multe sute de ani in culturS la noi.
In tradipa popularS romaneascS este celebra pentru efectele sale psihice,
mentale $i spirituale. Functia de protecfie, manifestate mai ales in plan psihic,
a busuiocului a fost descoperitS din timpuri imemorabile. In tradifie se spune
ca busuiocul. mirosul sSu in special, are capacitatea de a curSfa locurile,
sufletul §i mintea oamenilor de ganduri §1 stSri nocive.
Este indicat pentru refacere in sterile de obosealS psihicS §i fizicS,
pentru combaterea angoaselor, insomniei, frigiditStii, migrenei. Este folositin
tratamentul tulburSrilor psihice, eliminand depresiile, asigurand o anumitS
stabilitate in plan psihic. Ei confers o stare de deschidere spirituals foarte
specials, motiv pentru care a fost §i este folositin mod traditional in ritualurile
crejtjn-ortodoxe.
Este cunoscutS §i verificatS actiunea acestei plante de eliminare a
frigiditStii, busuiocul Bind un afrodisiac foarte special, care imblnS efectul
psihic cu cel hormonal.
In urma cerceterilor efectuate s a ajuns la concluzia ca anumite
substance secretate de aceasta plante modifies benefic chimia creierului.
112 CAK TEA FEM E!!

Teste clinice cu extracte din aceasta plan© a aratat ca la pacienfi se

am elioreaza sem nificativ sterile de depresie, anxietate, sentimentul
inudlttatii. Actiunea depresivA a extractelor de busuioc s^a aratat a fi mai
eficienta decat a unor medicamente de sinteza, neavand In schim b nid un
efect secundar. Asupra somnului busuiocul are un elect cat se poate de
benefic, eliminand insomnia, dar §i hipersomnia (adica somnul excesiv).
Busuiocul imbunState^te calitatea somnului, lacandu-1 mai odihnitor.
Revenind la contextul In care recomandam aceasta plants, reamintim cS
echilibrul psihic este un aspect major in dobandirea §i mentinerea frumusetii
unei femei. Femeile stresate, anxioase, prea sensibile la factorii perturbatori,
cu o viatS amoroasA necorespunzatoare se confrunte cu Imbatranirea
prematura. A par adesea in cazul unor asemenea probleme de natura psihica
(probleme care dealtfei sunt foarte Irecvent tntalnite in zilele noastre)
tulburAri hormonale, schimbAri de comportament, de greutate. in multe
cazuri, printre simptomele asociate apar durerile de piept, sanii
mic§orindu-se sau/§i pierzandu-$i fermitatea. atractivitatea. Busuiocul este o
plants armonizatoare in plan psihic de o rara efictenja, cu ajutorul careia se
pot corecta multe d eficien t launtrice.
Pentru a obtine efectele psihice benefice se pot folosi doar tulpinile
proaspete de busuioc, ce degaja un miros foarte putem ic in primele zile.
Aceasta mai ales dacA tulpinile de busuioc sunt strivite §i intinse intr-un colt
al camerei pe o suprafata cat mai mare.
Se folose§te §i sub forma de pulbere: 4 grame X 4 ori/zi.
Retete pentru profilaxia §i combaterea afectiunilor
nervoase:

Contra oboselii cronice Contra oboselii cronice Contra oboselii cronice

asociate cu depresie, stari asociate cu nervozitate, asociate cu stari de
dc descurajare, delasare iritabilitate, frustrare nelini$te, nesiguranta,
teama. anxietate
Menta (Menta piperita), Sulfina ( Melilotus o ff ), Tataneasa ( Symphytum
Ghimbir 1(Zingimber Menta ( Mentha viridis), off.), Rozmarin
off.), Coada calului Mace?e ( Rosa canina), (Rosmarinus off.),
(Equisetum arvense), Tei ( Tilia sp.), Pir Valeriana (Valeriana
Pelin ( Artemisia (Agropyrum repens), off.), Paducel ( Crataegus
absinthum), Chimen Hamei ( Humulus lupulus) sp.), Busuioc ( Ocimum
(Carum carvi), Busuioc basilicum), Sulfina
(Ocimum basilicum) (Melilotus off.)
Se combina plantele in Se combina plantele in Se combina plantele in
parti egale. Se parti egalc. Se parti egale. Se
administreaza o lingurita administreaza o lingurita administreaza o lingurita
de pulbere din acest de pulbere din acest de pulbere din acest
amestec de4 ori pe zi. amestec de 4 ori pe zi. amestec de 4 ori pe zi.
1 Se folose^te radacina de ghimbir care se gasefte sub forma de pulbere ca $i
condiment in magazinele naturiste.
 F O L O S IR E A PLAM TELO R M E D IC in A L E 113

3. intretinerea
» sistem ului cardiac: Paducelul
(Crataegus sp.)
Este un arbore scund, de pan& la 7 metri Tn&ltime, care cre§te la noi din
regiunea de campie pans In cea montana. Se folosesc de la aceasta planta
florile care apar in mai-iunie §i fructele, care se coc in luna septembrie. Este
una din cele mai larg utilizate plante m edicinale din flora spontana de la noi
din tara datorita efectelor sale terapeutice remarcabile §i a lipsei totale de
toxicitate.
Principalele sale actiuni terapeutice sunt asupra inimii, a sistemului
circulator §i a sistemului nervos central.
Asupra inimii are o actiune cu totul remarcabila, dilatand arterele
coronare, ceea ce duce la o mai buna irigare cu sange a inimii, tonifiind
mu§chiul inimii, imbunatatind cu peste 20% performantele miocardului,
preveriind infarctul. in plus, amplifies irigarea cu sange a creierului, amplifies
respiratia, are o actiune sedativa asupra sistemului nervos central, asigura o
intensifleare a circulatiei periferice a sangelui.
O activitate cardiaca buna, o circulate corespunzatoare sunt o garantie
a mentinerii in forma a femeii. DatoritS unor particularitati anatomice, a
anumitor obiceiuri nocive dobandite, oamenii din ziua de astazi sunt tot mai
predispu§i la boli cardio-vasculare. O activitate corespunzatoare a inimii
asigura un perm anent echilibru dinam ic al organism ului, Im piedica
acumularea de apS In tesuturi, acumulare care este cat se poate de inestetica
pentru o femeie. Orice proces de vitalizare, de echilibrare ponderala, orice
exercitiu fizic sau chiar mental trebuie sa fie sustinut de catre sistemul
cardiac. Curele de Ingra§are sau de slabire, exercitiul fizic dupa o perioada de
sedentarism sau dupa o viata Intreaga de sedentarism due, indiferent de
varsta, la o slabire a inimii, la o perturbare a activitatii cardiace. Din acest
motiv este necesar, mai ales cand conditiile concrete o impun, sa se aiba In
vedere acest aspect atunci cand se fac demersuri pentru a fi Imbunatatita
forma fizica §i psihomentala.
Reteta contra ischemiei cardiace Reteta contra hipotensiunii
Fructe de paducel ( Crataegus sp.), Talpa Rozmarin ( Rosmarinus off.),
ga$tii ( Leonurus cardiaca), Rostopasca Armurariu ( Silybum marianum),
(Chelidonium majus), Anghinare Ginkgo biloba ( Ginkgo biloba),
(Cynara scolymus), Ru$cutade Paducel ( Crataegus sp.), Mace? ( Rosa
primavara (Adonis vernalis) sau canina.)
Coronate ( Coronaria vesca), Mace?
(Rosa canina)
Se combina plantele in parti egale Se combina plantele in parti egale
Se administreaza o lingurita de pulbere Se administreaza o lingurita de
din acest amestec de 4 ori pe zi. pulbere din acest amestec de 4 ori pe
zi.
114 C artea F emeii
4. Intrepnerea sistem ulul circulator: Glngko biloba
Denumit §i arborele de pagoda, este un arbore relict cu o vechim e
genetics impresionanta (estimate la 200 m ilioane de ani), adus In Europa
din China. Este cea mai la m ods ?i cea mai rSspandite plants cu acpune
terapeuticS asupra sistemului circulator.
Extractele din frunzele acestui arbore am plifies circulapa venoasS,
circulafia perifericS, intensifies irigarea cu sange a creierului. In acela§i timp
ImbunStS^e§te activitatea creierului §1 a sistem ului nervos central.
Amplificarea circulate! periferice este de o im portant m ajors In
procesul de infrumuse^are. Un aport sporit de sange In (esuturi le tonificS,
le dS vigoare. prospetime. Mai ales la fem eile hipotensive, care suferS de
arteritS, care au masa corporals In exces, aceastS stimulare a circulafiei este
cat se poate de beneficS. ^
AceastS plants este de un real folos §1 pentru am elioJtoea vietii psihice,
pentru InlSturarea anumitor tulburSri de tipul depresiei, stSrilor de
anxietate, de teams (teams de moarte, de bstranete, etc.).
Este foarte utilS §1 pentru fem eile la varsta m enopauzei, datorita
efectulul sSu antidepresiv, calm ant ameliorant al circulate! cerebrale.
Datorita efectelor sale foarte putem ice §i nenocive, numai In Europa,
In anul 1989, a fost prescris Ginkgo biloba de mai mult de 10.000.000 de ori.
Se folose§te sub form s de extracte standardizate (care se gSsesc in
farmacii ImpreunS cu modul de utilizare), §i sub form s de comprimate.
Alte refete pentru tratamentul tulburarilor §i
afectiunilor vasculare

Contra varicelor Contra fragilitafii capilare Contra hipertensiunii

Paducel ( Crataegus Talpa ga^tii ( Leonurus Ginkgo biloba ( Ginkgo
species), Coaja de mar 1 cardiaca), Paducel biloba), Anghinare
(Malus domestica), Coaja (Crataegus sp.), Mace? (Cynara scolimus),
deportocal( Citrus (Rosa canina), Rozamarin Mesteacan ( Betula
aurantium), Calomfir (Rosmarinus o ff), Vase pendula), Galbenele
(Tanacetum balsamita), (Viscum album) (Calendula o ff), Catina
Ginkgo biloba ( Ginkgo (Hipophae rhamnoides)
biloba), Galbenele
(Calendula off.), Valeriana
(Valeriana off.l
Se combina plantele in Se combina plantele in Se combina plantele in
parfi egale. Se adminis- parti egale. Se adminis- parti egale. Se adminis-
treaza o lingurita de treaza o lingunta de treaza o lingurita de
pulbere din acest amestec pulbere din acest amestec pulbere din acest amestec
de 4 ori pe zi. de 4 ori pe zi - plantele se de 4 ori pe zi - plantele se
inghitcu sue amarde inghit cu sue amar de
grepfrut cu lamaie. portocale.
1 Este vorba de coaja Iructulul, care dupS cur&tare se usuca. Cea mai buna uscare se
face in strat subtire, In curent de aer.
 F o l o s ir e a P lah telor M e d icm a l e 115

lata in continuare m etoda de obtinere a sucului am ar

indicat la tratam entul vartcelon
Su cu rile am are - se objin din pulpa fructului §i coaja (alba) a acestuia,
cantitatea de miere este In acest caz hofiratoare pentru stabilirea proportiei
dintre gustul amar §i cel dulce.
Mod ill de preparare:
- se dau fructele prin rSz&toare pentru Indepartarea stratului de celule
vegetale, care contin ulei volatil (strat de 1-2 mm. Profunzime) §i se lasa la
o parte.
- se pune fructul Intreg In blender (taiat In bucati cu tot cu coaja alba).
- se adauga miere - nu in exces, se adauga apa, dupa care toate
com ponentele se am esteca (se m ixeaza).
- ISsam la m acerat coaja In sue timp de 36 ore la temperatura camerei
(21 de grade Celsius, daca este mai cald vom duce sucul sa m acereze Intr-
un loc mai racoros pentru a nu fermenta) intr-un vas de portelan acoperit
Daca vrem ca su cu l sa iasa foarte am ar vom lasa am estecul sa
m acereze la lim ita m axim a de tim p, daca nu, II vom strecura m ai repede.
- se filtreaza sucul §i se pune Intr-un vas de sticla sau portelan
Daca nu avem m ixer, sucul se obdne prin com binare sucului obtinut
prin stoarcere m anuals cu mierea $i apa §i cu coaja alba maruntita cu
cutitul §i lSsarea am estecului la m acerat inainte de filtrare am estecul se
omogenizeazS (se agita cu putere Intr-un recipient bine inchis).

5. Stimularea §i regenerarea ficatului, reglarea

activitatii bilei: Rostopasca (Chelidonium majus)
Este o planta com una la noi, cu un areal de raspandire foarte mare.
Este una din plantele freevent folosite in m edicina populara.
Folosita intern are efect tonic hepatic, drenor biliar, coleretic, colagog,
digestiv, stim ulent cardiac, stim ulent al secretiei pancreatice, antibiotic,
antiinflamator. Este recom andata in starile de convalescenta, In hepatita, in
afectiuni hepato-biliare. Se utilizeaza §i pentru com baterea diskineziilor
biliare, pentru elimincirea calculilor biliari (extractele de rostopasca
antreneaza §i ajuta la elim inarea calculilor biliari).
Ficatul are multiple roluri in organismul urnan:
- secreta bila (0,5-1 litru pe zi) - un lichid galben verzui, cu gust foarte
amar care are un rol esential in digerarea grasimilor, avand §i proprietaji
antiseptice, protejandu-ne de diaree §i constipatie. Atunci cand bila nu este
secretata In cantitap suficiente sau atunci cand nu este varsata in duoden
(diskinezie biliara /sau fiere lene§a) digestia devine dificila, evacuarile se
fac neregulat mai rar.
- transforma §i face com patibile cu organismul um an toate substantele
care intra in organism sub forma alim entelor. Un ficat “obosit” va lasa sa
116 C artea F emeii

treacA substance nutritive netransformate, care vor deveni toxine pentru

organism.
- prim efte totalitatea materiilor digerate fi le controleaza riguros,
eliminand excedentele fi reziduurile alimentare, interceptand, neutralizand
fi expulzand catre intestin toate substantele toxice, acceptand doar
substantele nutritive care au lost prelucrate sub ac^unea fermentilor fi
enzimelor din tubul digestiv:
- neutralizeaza eficient otravurile (substantele toxice), fie ca ele sunt
produfi ai m etabolism ului sau sunt ingerate de bunSvoie sau din
inconftienja de catre noi (astfel de otravuri sunt alcoolul, tutunul - nicotina,
cafeaua - cofeina);
- normalizeaza circulafla sanguina - el actioneazfi asem eni unui burete,
putand absorbi pana la 1,5 litri de sange pentru a restabili o circulate
normala, dupa normalizarea circulapei el i§i reduce volum ul, restituind
organismului sangele;
- stocheazS vitaminele fi glucidele a§a incat sa poata fi oricand folosite
de organism;
- elimina excesul de colesterol;
- dozeaza armonios in sange anumiti hormoni;
- produce un anumit numar de substance esentiale pentru organism
cum ar fi: protrombina §i fibrina, care permit sangelui sa se coaguleze,
heparina, care face sangele fluid, globulina, care protejeaza contra unor
infecfli;
- controleaza cantitatea de fier din sange. Un ficat obosit va fi asociat
unei anemieri §i unui metabolism celular dezechilibraL
Ficatul este tot atat de indispensabil vietii ca §i inim a. Sem nele sale de
“oboseala” apar atunci cand dieta este dezechilibrata (cu exces de carne,
grasimi sau alimente conservate), cand suntem supu§i la un nivel de stres
ridicat, cand facem prea m ultefort(fizic, intelectual). Alte problem e majore
ale ficatului apar prin contaminare (hepatita A §i B), datorita consum ului de
alcool, de tutun, stupefiante. Exista fi persoane cu o constitutie ereditar
perturbatS, la care ficatul este mult mai predispus la im bolnavire, care
trebuie sa acorde atentie marita dietei §i tratamentului fitoterapeutic.
Avand in vedere ca in lumea moderna vrand-nevrand suntem expufi
la unui sau altul din ace§ti factori de rise, este bine sa ne asiguram de buna
functionare a acestui organ vital, mentinand o dieta rationala, un stil de
viata armonios §i, nu in ultimul rand, fScand cure periodice cu plante
medicinale care au o actiune benefica asupra acestui organ.
Rostopasca este una dintre cele mai eficiente plante cu ac(iune tonica
hepatica, stim uland refacerea celulei hepatice, activitatea ficatului,
rem ediind in timp scurt afectiuni (atunci cand este luata in doze
corespunzatoare, eventual in combinatie cu alte plante care sa-i potenteze
fi sa-i corecteze efectul) cum ar fi hepatita, afectiunile posthepatice, litiaza
 F o lo sir ea P latitelor M ed icin ale 117
biliara, colecistita, diskinezia biliara. Este recom andata §i tn cirozd.
Se consum e In doze mai mlci decat m ajoritatea plantelor, deoarece in
doze mari are un grad mare de toxicitate: 0,5 grame de trei ori pe zi,
sublingual.
Alte retete
Ca adjuvant in Contra litiazei biliare Contra diskineziei biliare
tratamentul hepatitei
Rostopasca Mesteacan ( Betula alba), Eapadie ( Taraxacum o ff),
(Chelidonium majus), Rostopasca ( Chelidonium Rostopasca ( Chelidonium
Coaja de grepfruit vulgaris), Anghinare Vulgare), Mesteacan
(Citrus pradisi), Papadie (Cynara scolymus), (Betula alba), Sunatoare
(Taraxacum off.), Sunatoare ( Hypericum (Hypericum perfoliatum),
Genjiana ( Gentiana perfoliatum), Radacina de Anghinare ( Cynara
asclepiadea), Catina brusture ( Arctium lappa), scolymus)
(Hipophae rhamnoides), Frunze de urzica ( Urtica
Sunatoare ( Hypericum dioica)
perfoliatum)
Se combina plantele in Se combina plantele in Se combina plantele in parji
parji egale parfi egale egale
Se administreaza o Se administreaza o Se administreaza o lingurita
lingurita de pulbere din lingurita de pulbere din de pulbere din acest
acest amestec de 6 ori pe acest amestec de 4 ori pe amestec de 4 ori pe zi -
zi - plantele se inghit cu zi. plantele se inghit cu sue
sue proaspat de lamaie. proaspat din pulpa de
erepfrut

6. Stimularea §i reglarea activitatii sistem ului

im unitar: Catina (Hipophae rhamnoides)
Este un arbust ale carui fructe de culoare portocalie-ro§ie au o actiune
terapeutica rem arcabila. In com pozitia fructului de catina intra o
multitudine de vitamine (A, C, K, P, D, vitamine din com plexul B),
flavonoide, pigmenti antocianici, un ulei gras (care se gase§te in proportie
de 2% §i care, extras la rece, nu este altceva decat celebrul ulei de catina).
Actiunile majore ale acestei plante sunt de o diversitate §i de o intensitate
im presionanta. Catina este vitam inizanta, rem ineralizanta,
im unostim ulatoare, im unoreglatoare, antialergica, vitalizanta,
anticancerigena, Extractele de catina administrate intern, dar §i extern au
un efect deosebit de benefic asupra pielii §i a m usculaturii.
Sistem ul im unitar este o linie de aparare foarte important^ a
organism ului. Toti agentii invadatori de la banala (aparent) gripa pana la
periculosul virus HIV pot fi stopati de cStre un sistem imunitar puternic.
Bolile infecfioase, orient ar parea de banale, sunt una din principalele surse
118 C artea F emeii

de slabire ale organismului. Starea gripalS, de exemplu, mobilizeazS

resursele organism ului pentru a lupta im potriva bolii, m ic§oreaza
capacitatea de efort, perturbs echilibrul endocrin, mic§oreazS capacitatea
de concentrare, este insotitS adesea de stari de apatie, frustrare. Dupa o
asem enea perioada de boalS corpul femeii reflects starea de dizarmonie:
tonusul muscular scade, pielea i§i mai pierde din prospetime, greutatea
corporals §i mai ales vitalitatea scad. M entinerea frumusetii im plies o
sanState deplinS. Din acest motiv folosirea unor stimulente §i reglatoare a
sistemului imuiiitar este cat se poate de indicate, mai ales in perioadele in
care existe predispozitii la im bolnSviri (perioade friguroase, perioadele in
care sunt epidemii de grips, perioade cu igiena deficitara din motive
objective sau subiective).
Fructele de cStinS, pe langS actiunea lor benefica asupra sistemului
imunitar, au §i efect revigorant asupra organism ului. Utilizarea lor
sistematicS, in cure de minim 10 zile este indicat sa se faca cel putin de 2 ori
pe an, mai ales in perioadele mai red §i in care alim entatia .este sSraca in
vitamine ( iama- primavara timpurie).
Va propunem in continuare trei modaliteti de utilizare interna a
fructelor de catina:
a) sub forma de pulbere se recom anda in doze 1-4 grame x 4 ori pe zi
b) un macerat la rece din fructele de catina se obtine punand pe
fundul unui pahar cu apa (200 ml) o lingura de pulbere, care se lasa sa
macereze cu apa din pahar la temperatura cam erei timp de opt ore (peste
noapte). Dimineata se bea pe stomacul gol m aceratul in care adaugdm o
linguri(a de miere. La sfar§it se am esteca pulberea de pe fundul paharului
cu miere §i se inghite. Se fac cure de minim 9 zile cu acest remediu iam a,
in timpul perioadelor de convalescents, in perioadele care solicits foarte
mult intelectul, in timpul perioadelor de refacere.
c) Fructele proaspete de cStinS se zdrobesc (cea mai buna zdrobire se
face cu un mixer cu elice nem etalicS) se am estecS cu miere (2 pSrti fructe
marun(ite cu tot cu sue §i 3 parti miere) §i se pastresiza am estecul la loc
racoros. Se iau 3 linguri pe zi. Preparatul are efect rem ineralizant,
vitam inizant, revigorant, stim ulent im unitar, tonic general. Este un
revitalizant foarte rapid.

_______________ Reteia pentru stimularea sistemului imunitar. Profilactic_____________

Catina (Hipophae rhamnoidcs), Mace$e (Rosa canina), Cim bri^or (Thym us
serpillum), Frunze de brusture (Arctium lappa), C o a ja de lam aie^Citrus
lim onium ). Fructe de coacaz nct’ni (Ribcs nigrum)____________________________________
Se com bina plantelc in parti egale S e administreaza o lingurita de pulbere din
acest amestec de 4 ori pe zi_______ __________________________________________________________
 F O L O S IR E A P l A H T ELO R M E D IC iriA L E 119
U rm atorul a m estec s e ia num ai la in d ica fia f i su b
supraoegherea m ed icu lu i, ca re e s te sin g u ru l in m &sura sS
in ifie z e u n a sem en ea tratam ent :

Atunci cand boala infecjioasa s-a instalat

R e m f - 1 parte, (Aristolochia clem atis), Frunze de brusture - 2 parti, Piperul
lupului - 1 parte (Asarum curopaeum), Canepa codrului - 2 parfi (Eupatorium
cannabium), Catina - 1 parte (Hipophac rhamnoidcs
Se com bina plantele in proporpile stabilite1. Se administreaza o lingurifa de
pulbere din acest amestec de 4 ori pe zi.
N U S E S U P R A D O Z E A Z A - U N E L E P L A N T E D IN C O M P O N E N T A S A
S U N T F O A R T E T O X IC E

7. Imbunatatirea asim ilatiei: Ciurul zanelor

(Carlina acaulis)
Este o plants com una pe paji§tile m ontane de la noi. Denum irea se
datoreazS probabil datoritS straniei sale frum usefi: o floare m are, cu
petale alb-argintii pe o mare de (epi dispu§i pe frunze de un verde inchis.
Se folosejte rSdScina, care are un gust picant - dulce.
Efectele sale sunt m ultiple §i vizeazS in prim ul rand activitatea
tubului digestiv §i cea m etabolicS. Este un bun tonic digestiv, stom ahic,
tonic hepatic, carm inativ (reduce gazele intestinale). AjutS la cre§terea in
greutate, im bunatS(e§te asim ila(ia. Este depurativS, febrifugS, scade
febra, elim ina ascita (acum ularea de lich id in zona abdom inals
inferioarS).
Asim ilarea este una din problem ele de san itate a fem eii. Foarte des
la fem ei apare lipsa de calciu , de m agneziu, de§i aceste m inerale nu
lipsesc in diets. Unele din fem ei nu reu§esc sa ajungS la o greutate
convenabilS datorita faptului cS organism ul nu asim ileaza hrana ingerata.
Asim ilafia §i dezasim ilafia sunt cele douS procese fu n d am en tal care
a lcltu ie sc m etabolism ul. M i§carea in aer liber, plantele §i alim entele
depurative §i laxative, favorizeazS dezasim ilajia, elim inarea de toxine din
organism . Asim ilatia rSmane in plan secund §i aceasta nu din cauza cS
nu i-ar fi con§tientizata utilitatea, ci pentru cS problem a este blocanta -
Cum sa determ ini organism ul sa asim ileze? Greu de spus. Surplusurile de
m inerale in ca§ete nu ajuta cu nim ic. In condi(iile unei asim ilari deficitare
apare lipsa de calciu , de m agneziu, spasm ofilia, anem ia, deficitul de
m asa corporals sau excesul de grasim e §i (esut adipos, lipsa de vitalitate
globalS, astenia.
Ciurul zanelor este printre pu|inele plante care im bunatStesc

1 Amestecul nu se prepara folosind unit&(i de volum, ci unitati de masa.

120 C artea F emeu

asim ila^a, efectele ei fiind Indelung verificate In m edicina tradiponala.

Este una din plantele folosite §i In reteta faim osului bitter suedez, insa
adesea lipse§te din form ulele com erciale, deoarece nu este foarte
cunoscuta §i In consecinta nu este recoltata.
Se folose§te sub forma de pulbere din radacina: 1-2 grame X 4 ori/zi.

Alte retete
Pentru persoanele care raman
subponderale de;i consuma cantitati
suficiente de hrana 1
Ciurul zanelor ( Carlina acaulis),
Radacina de urzica ( Urtica dioica),
Radacina de scaiete ( Eryngium
campestre), Nucjoara ( Myristica
fragans), Sunatoare ( Hypericum
perfoliatum), Frunze de dafin ( Lauras
nobilis)
Se combina plantele in parti egale
Se administreaza o lingurita de pulbere
din acest amestec de 4 ori pe zi
Pentra persoanele care nu asimileaza
mineralele din alimente
Coada calului ( Equisetum arvense, E.
maxima), Catina ( Hipophae
rhamnoides), Gentiana (Gentiana
punctata), Rostopasca ( Chelidonium
majus), Frunze de afin ( Vaccinium
myrtillus), Nuc^oaiaf Myristica
fraeansl
Se combina plantele in parti egale
Se administreaza o lingurita de pulbere
din acest amestec de 4 ori pe zi

8. Reglarea menstrelor, combaterea simptomelor

neplacute din timpui menstrelor §i combaterea
tulburarilor legate de menopauza: Salvia (Salvia
officinalis)
Este o planta de cultura, fiind Intalnita la noi mai ales In zonele
sudice. Este o planta m edicinala traditionala In toata Europa.
Cele mai importante efecte ale sale asupra fem eii sunt: elim inarea
problem elor legate de ciclu (cum ar fi m enstrele durerose, cu o durata
prea m are, prea abundente, durerile de abdom en, etc.), elim inarea
(esuturilor adipoase, facilitarea sublim arii energiei erotice, reducerea
scurgerilor sanguine abundente §i a bufeurilor de caldura care Insofesc
m enopauza, Este indicata §i pentru contracararea aparitiei (esuturilor
adipoase, flasce, lasSrii sanilor. Pentru tratarea sanilor lasati este indicata
§i intern §i extern.
Reducerea unui Intreg cortegiu de simptome suparatoare din timpui
ciclului §i al m enopauzei face din aceasta planta un m edicam ent anti-

1 Sub aceasta sintagma: “consuma suficiente cantita{i suficiente de hrana” nu rareori

sunt etichetate cazuri In care persoanele respective totu$i au o rape sub normal. In cazurile
In care cantitatea de hrana este intr-adevar suficienta, dar In mod obiectiv asimilapa este
singura deficitara, trebuie studiap $i (auto)corectap anumip iactori cum ar fi respirapa,
modul In care sunt consumate alimentele (vezi capitolul dietoterapie), atitudinile interioare
fata de procesul de hranire $i propriul corp fizic (vezi capitolul psihoterapie).
 F o l o sir e a P lan telor M edicimale 121
stres fem inin de mare valoare, m enajand In aceea§i m asura organlsm ul
§i psihicul fem inin de rigorile dereglarilor horm onale.
Este indicate intern sub forma de pulbere 1 gr. X 4 ori pe zi.
Pentru prevenirea simptomeior neplacute din timpul ciclului recomandam
urmatoarele doze de pulbere:
Cu ... zile inainte de venirea ciclului menstrual
3 zile 2 zile ] zi
1 g r .X 4 2 g r .X 4 3 gr. X 4
In a ... -a zi de la venirea ciclului menstrual
1zi a 2 -a z i a 3 -a z i a 4 -a z i a3-azi a 6-azi
1 er. X 6..8 1,5 rt. X 6 2 rt.X 4 3 gr. X 4 1 S L X 4 ______ l g r . X 4

Alte retete

Pentru reducerea Pentru combaterea Pentru inlaturarea

perioadei de ciclu
menstrual
Salvie ( Slavia off.),
Coada racului ( Potentilla
anserina), Rachitan
(Lythrum salicaria),
Coada calului ( Equisetum
arvense), Cardamon
(Eletaria cardamonum),
Hamei ( Humulus
Iupulus), Talpa ga$tii
ILeonurus cardiacs'!
Se combina plantele in
parti egale
Se administreaza dupa
metoda indicata la
pulberea de salvie
durerilor menstruale
Coada racului ( Potentilla
anserina), Chimen
(Carum carvi), Valeriana
(Valeriana off.), Talpa
ga$tii ( Leonurus
cardiaca), Frunze de
zmeura( Rubus idaeus),
Captalan 1(Petasites
vulgaris), Creti?oara
(Alchemilla vulgaris)
Se combina plantele in
parti egale
Se administreaza o
lingurita de pulbere din
aceste amestec de 4 ori
pe zi
simptomeior neplacute
legate de menopauza
Ginkgo biloba ( Ginkgo
biloba), Paducel
(Crataegus sp.), Roinita
(Melissa off.), Creti$oara
(Alchemilla vulgaris),
Busuioc ( Ocimum
basilicum), Marar
(Anethum graveolens),
Salvie (Salvia off.)
Se combina plantele in
parti egale
Se administreaza o
lingurita de pulbere din
aceste amestec de 4 ori
pezi

9. Eliminarea toxinelor, drenarea tubului digestiv:

Socul (Sambucus nigra)
Este un arbust foarte raspandit §i cunoscut la noi In (ara. Cele mai
intrebuintate sunt florile (din care se ob£ne §i bautura rmmita “socata”),
noi va propunem Tnsa fructele (bacele de so c), care au o acjiune mai
com plete.
Pe lang& ac(iunea su dorifica, d iu retics, depurativS, care este
1 Captalanul este o plants larg raspanditS la noi in Jara; cre$te in zonele de munte, pe
v3ile raurilor. Se recomanda si speciile: Petasites hybridus, si P. kabilikianus.
122 C artea F emeii

intalnita §i la florile de soc, fructele au §i o puternica ac(iune laxative. Din

acest m otiv fructele de soc sunt un adevarat elixir purificator, stim uland
elim inarea produ§ilor reziduali toxici pe toate cele trei cSi de elim inare.
Bacele de soc sunt folosite In tratam entul tuturor bolilor de uzurS (artritS,
arterita, varice, guts, etc.), in com baterea constipafiei, inclusiv a celei
cronice, in tratamentul obezitafii, celulitei.
Com baterea constipafiei este de o im p o rtan t m ajora. Intalnita
frecvent (la cca. 30% din oam eni), cronicS sau pasagera, constipapa a
inceput sS fie privitS ca fenomen patologic cu o important*! mai mare
decat se credea pana acum . S-a pornit de la observajia ca stresul, starile
de team a §i anxietate, oboseala, insom nia, cefaleea, m igrena, varicele
sunt cel mai frecvent asociate cu constipapa. Este posibil sS se revina §i
asupra notiunii de constipate. Pana acum se vorbea de constipate
atunci cand timp de 3 zile (72 de ore) nu exista scaun; acum se pleach tot
mai m ult de la ideea ca in mod norm al trebuie sa existe minim o
evacuare pe zi. Constipa^a are consecinte cat se poate de nefaste asupra
frumusetii fem inine, deoarece favorizeazS procesul de intoxicare a
organism ului. Tenul incarcat, varicele, obezitatea, aspectul nesdn&tos
(ofilit, iritat, intunecat, bStranesc) al pielii indica un asem enea proces de
intoxicare. S-a rem arcat o mult mai mare incidents a deform arilor sanilor,
a hipo- §i hipertrofiei mamare, a hirsutism ului (aparitiei de fire de pSr in
exces pe corp) la fem eile constipate.
Din punctul de vedere al individualizarii constitutionale facuta din
perspectiva ayurvedicS in aceastS lucrare, aparitia constipatei este unul
din simptomele clasice ale agravarii de tip VATA.
Cele mai eficiente ca laxative sunt bacele de so c, inainte de coacere
cu 1 saptam anS, cand sunt inca verzi. DupS coacere (cand capSta o
culoare neagra §i sunt m oi) efectul laxativ nu mai este atat de intens, in
schim b este mai pregnant efectul diuretic §i diaforetic.
Bacele de soc se adm inistreaza sub formS de sue conservat cu
miere sau cu alcool 98% (proportiile sunt de 40-30% alcool §i 60-70% sue
de bace de soc).
Conservarea in miere este cea mai indicata §i se face am estecand
bacele bine zdrobite (cea mai bunS zdrobire se face cu m ixerul) cu
m iere, proporpile fiind de 60% la miere §i 40% la bacele de soc. Se
adm inistreaza 1-3 lingurite pe zi dim ineata, pe stom acul gol cu jum atate
de ora inainte de m asS. Pentru cazurile grave de constipatie se
recom anda 3 linguri de am estec dim ineata.
 F o lo sir e a P latitelor M edici hale 123

Alte retete
Contra constipatiei
asociate cu probleme ale
ficatului ;i bilei
Anghinare ( Cynara
scolitnus), Mesteacan
(Betulaa alba), Sunatoare
(Hypericum perfoliatum),
Galbenele ( Calendula
off.), Menta ( Mentha
viridis), Radacina de
revent 3 (Rheum off.)
Se combina plantele in
parti egale
Se administreaza 0
lingurita de pulbere din
aceste amestec de 4 ori
pezi
Contra constipatiei Contra constipafiei
asociate cu sedentarism, asociate cu inapetenta,
depresie, obezitate insomnie, stari de
anxietate, teama
Uleide ricin ' (Ricinus Cru?in ( Rhamnus
communis), Tinctura de frangula), Valeriana
trei frati patati ‘ (Viola (Valeriana off.), Fenicul
tricolor), Tinctura de (Foeniculum vulgare),
gentiana( Gentiana Sanziene albe ( Galium
punctata), Tinctura de molugo), Roinita
angelica (Angelica (Melissa off.), Captalan
archangelica), Tinctura (Petasites off.)
de chimen ( Carum carvi),
Tinctura de ghimbir
(Zineimber off.)
Se combina tincturile in Se combina plantele in
parti egale, adaugandu-se parti egale
apoi ulei de ricin - Se administreaza 0
jumatate din cantitatea de lingurita de pulbere din
tinctura aceste amestec de 4 ori
Se administreaza 0 pe zi
lingurita de amestec de 2
ori pe zi

10. Reglarea activitatii glandelor endocrine: Ceapa

(Allium cepa)
Nu mai are nevoie de descriere, fiind atat de frecvent folosita in scop
alimentar, Incat ea ramas aproape necunoscuta ca planta m edicinala.
S-ar putea pune problem a: daca este atat de mult consum ata, atunci ce
sens mai are sa fie consum ata individual ca planta m edicinala? Raspunsul
este ca, de obicei, in procesul prelucrarii ceapa este supusa la preparari
termice care distruge mai m ult de 90% din substantele eficiente din punct
de vedere terapeutic. In plus, In com binatie cu alte alim ente,
individualitatea ei ca rem ediu dispare, fiind practic inexistenta.
Pentru persoanele care nu sunt convinse de acest lucru, le rugam sa1
1 Se recomanda doar uleiul de ricin. Seminjele de ricin, la lei ca $i parple aeriene 51
subterane, sunt extrem de toxice: 10-20 de seminje provoaca moartea unui adult. Uleiul de
ricin nu este deloc toxic. Se recomanda uleiul de ricin obtinut prin metode de extracpe la
rece.
2 Pentru acest amestec tincturile se prepara cu alcool de 75 de grade.
3 Termeni sinonimi: rabarbar, rubarbar. Este cultivat in Transilvania §i in Nordul
Moldovei, unde sunt folosite tulpinile pentru objinerea unor preparate alimentare - tulpinile
au un gust placut, dulce acri§or, aparand primavara destul de devreme.
124 C artea F emeii

facA un mic experim ent Tn timpul uneia din num eroasele epidem ii de gripa
sA probeze (nu neapArat pe propria persoana) eficienfa unui decoct din
ceapa contra tusei, inflamajiilor gatului. Veti observa, poate cu surprindere,
cA eficien{a acestui remediu este de aproape 100%, simptomele suparatoare
disparand in majoritatea cazurilor dupA prima administrare a decoctului
cald'.
Din acest exemplu de utilizare terapeuticA a cepei se poate deduce cA
are o mare im portant administrarea sa netnsotite de alte alim ente, ca
efectul terapeutic este dat in mare masurA de dozA (care in acest caz este
foarte mare). Mai trebuie adaugat §i faptul ca extractele farm aceutice din
plante au avantajul de a fi asimilate cu u§urintA de organism, ceea ce le face
eficiente §i rapide.
Odata deflnit acest cadru, putem preciza ca, in doze corespunzatoare
§i sub anum ite forme farm aceutice, ceapa are un efect horm onal
remarcabil. Este o planta recomandate cu precadere de catre celebrul
fitoterapeut francez Jean Valnet, considerat drept unul din intemeietorii
aromoterapiei moderne. Acpunea sa diferentiate asupra fiecArei glande
endocrine nu a putut fi identificate datorita cuno§tintelor limitate din
domeniul endocrinologiei, §tiinte aflatA abia la inceputurile ei. lata, insa, ce
s-a putut constata la administrarea cepei:
- intensificarea activita^ii hormonale resimtita global
- normalizarea apetitului sexual
- apari^ia unui u§or .efect afrodisiac (mai cdes la bArbaJi)
- diminuarea durerilor de sani premenstruale
- disparitia unor eczem e, a unor pete pe piele de etiologie necunoscuta
- diminuarea excesului de greutate
- reducerea tesutului adipos
- declan§area unui proces de dezintoxicare, manifestat uneori p
aparitia unor reac(ii la nivelul pielii
- stopareafurunculozelor ,
- incetinirea procesului sclerozarii.
Ceapa folosita intern este recomandata pentru curele de reintinerire,
de eliminare a toxinelor, de infrumusetare a pielii. Este indicate pentru
femeile care se confrunte cu un exces de tesut adipos, cu problem e de
metabolism, care au o glicemie crescute. Mai este indicate pentru aparitia
unor fenomene cum ar fi inflamarea, inro§irea pielii din zona saniior,
apari^ia unor dureri arzatoare de san de origine necunoscute, lasarea
saniior (mai ales la femeile mai inaintate In varste, care au acum ulari de
toxine, care all fbst mai mult timp expuse factorilor de uzura).1
Este bine ca odate introdusa ca remediu, ceap^ sA nu mai fie folosite
1 Refeta decoctului este: se iau doua cepe; se spala fara a fi cojite Tn prealabil; se fierb
cu tot cu coajJ in 300 ml de apa timp de un sfert de ora. Se bea tot intr-o reprizS, cat este
Tnci fierbinte. Se p>oate adauga sau nu miere. Are Un gust invers proportional cu calitatile
curative.
 F o l o sir e a P lan telor M edicinale 125
Tn alimenta{ie, chiar §i una-doui luni dupa terminarea curei.
Se folose§te mai ales sub forma de tincturS, extract glicero-alcoolic, sue
de ceapa cu miere.
Tinctura de ceapa este cel mai bine tolerata din punct de vedere al
gustului deoarece este folosita diluata in apa. Se folose§te tinctura de ceapa
concentrate preparata astfel: se pune ceapa marun^ita foarte bine cu alcool
4050%, intro sticla transparent^. Cantitativ, la 400 de grame de ceapa
marun^ita se adauga o jumState de litru de alcool. Se lasd la m acerat
M acerarea este terminate cand am estecul capeta cuioarea paiului. Atunci
se filtreaze §i se depoziteaze in sticlu^e inchise la culoare. Se iau diminea(a
§i seara 1-3 linguri de tincture diluata cu ape, pe stomacul gol, inainte de a
m anca. Cura line minim 2 sap tarnani. Pentru a ob^ine rezultate foarte bune
se {in timp de un an cure de o luna, cu o lune pauza. Dace se simte nevoia,
in anul urmetor se poate relua tratamentul. Tinctura se ia diluate in ape: o
lingura de tincture se dilueaze in cel pu^n 150 ml. de ape.
Siropul de ceape se ob^ne taind 34 cepe in felii mari §i subliri, dupe
care se pun 8-10 linguri de miere §i se lase se macereze 24 de ore,
afnestecand ocazional. Siropul astfel obfinut se filtreaze §i se iau 2-3 lingurile
pe zi.
Nu se iau supradoze, deoarece supradozate ceapa este toxice pentru
Scat
O com binalie foarte bune este tinctura de ceape in doza prescrise + 50
ml. de sue de frunze de feline.
A lle retete
Pculm lem eilc care se conirunta cu Pentru fem eile aflate la varsta
obezitale + lipsa apelitului sexual menopauzei
Napraznic (Geranium robertianum), Ham ei (Hum ulus lupulus), Salvie
Muguri dc pin (Pinus silvestrys), (Salvia o ff.), Cre(i$oara (A lchem illa
C o aja de Idmiie (C'itnis litnonium). vulgaris), Traista ciobanului (Bursa
Crucca pamantului (Heracleum pastoris), Radacina de angelica
spondilium ) (A ngelica archangelica)
Se com bina plantele in parji egale Se com bina plantele in parti egale
Se administreaza o lingurita de Se administreaza o lingurita de
pulbere din amestec, de 4 ori pc zi pulbcie din am estec, de 4 ori pe zi

Re^eta contra hlrsutlsm ulul pe baze de sucuri proaspete obfinute

din planter
♦ 7’d in a (Apium graveolens) - 20 ml (sucul se ob^rje din frunze
proaspete)
♦ Merar (Anethum graveolens) - 20 ml (sucul se ob(ine din tulpini §i
eventual inflorescen(e proaspete)
♦ Rostopasca (Chelidonium majus) - 2 ml (sucul se objine din tulpini
§i frunze proaspete) iAtentle nu se supradozeaza. Planta este toxica,
126 C ahtea F emeu
producand in doze mart intoxicafii mortale!
♦ Cre£§oar& (Alchem illa vulgaris) -10 ml (sucul se obtine din tulpini
§i frunze proaspete, culese dimineata pe roua)
Tratamentul se face In doua reprize: jumatate din cantitate se bea
dimineata pe stomacul gol §i jumatate se bea seara seara, tot pe stomacul
gol (in acest scop ultima masa se va lua cel tarziu la ora 19). O cura dureaza
21 de zile. Sucul se fine la frigider maxim 24 de ore.
Pe parcursul curei §i dupa nu se consum a: tutun, alcool, carne §i
preparate din carne, alimente conservate, colorate artificial.
Cura se Incepe cu 48 de ore Inainte de luna plina.
Alte indicatii pe perioada curei §i dupa cura:
- se evita stresul, se aplica tehnicile de respiratie pentru reglarea §i
armonizarea activitatii psihice §i mentale
- se aplica zilnic tehnicile de relaxare, de detensionare
- vor fi aplicate intensiv alte terapii care vizeaza rafinarea structurii
fizice §i a structurii launtrice cum sunt m asajul, dansul, yoga, psihoterapia,
mentalizarea pozitiva.
Capitolul 5
HIDROTERAPIA

D E F IN IR E
Este metoda care utilizeaza in scop terapeutic efectele benefice ale
apei.
in cadrul hidroterapiei sunt incluse bSile (red , calde, alternative, cu
plante), aplica(iile cu apS (stropiri, cataplasm e, haine im bibate in apa),
aplicatii cu gheatS, aplica(ii cu abur, diferite alte modalitati care folosesc apa
(mersul prin apa, prin roua, prin zSpadS, etc., rostogolitul prin roua).

M O D U L IN C A R E A C T IO N E A Z A
P R O C E D U R IL E D E H ID R O T E R A P IE

Efectul termic
Cu excep^ia fitobalneologiei (care se ocupa de baile cu plante) se
considera ca principalul proces care sta la baza hidroterapiei este variafia
temperaturii (esuturilor eorpului uman prin contactul cu apa aflatS la o
temperaturS data. Aceasta variatie a temperaturii corpului, la randul ei,
genereaza o serie efecte. Printre principalele efecte obtinute prin
m odificarea temperaturii la nivelul pielii §i al corpului mentionam:
- intensificarea circulapei la nivelul pielii, ceea ce accelereaza
procesele de eliminare a toxinelor
- intensificarea metabolismului celular
- stim ularea sistem ului nervos central (mai ales in cazul aplicaflilor cu
apa rece §i a celor altem ante)1
1 Pielea este un important organ neuroreceptor $i in consecin|a o vasta suprafafa
reflexogena.
128 Cartea F emeh

- stimularea psihica (putem m entiona a id una din expresiile intrate in

limbajul curent, celebrul “du§ reee” , care ii treze§te pe visatori, ii Invioreaza
pe apatici, diminueaza pasionalitatea e tc .)
- vasodilatatia (apare mai ales la baile calde)
- relaxarea m usculara (apare mai ales la baile calde §i de lunga durata)
- reconfortarea psihica (apare mai ales la baile calde)
Un efect care apare la aplicatiile cu abur este elim inarea toxinelor prin
intensificarea procesului de transpiratie, prin deblocarea cailor respiratorii
(este favorizatS expectoratia; se produce o deblocare ampla a respiratiei
nazale).

Efectul mecanic
Pe langa efectele term ice mai sunt luate in considerare §i efectele
m ecanice ale apei:
- la procedurile Tn care corpul este in im ersiune (scufundat) apare
foita ascensional^ (de Im pingere Tn sus a corpului). Astfel un corp care
cantare§te in mod norm al 75 de kg, ajunge sa cantareasca in apa cca. 8,4
kg, iar in apa sarat& chiar mai putin.
- presiunea hidrostatica actioneaza in functie de adancim ea la care
corpul este scufundat, influentand m ai ales partite m ai u§or
com presibile: cavitable (cea abdom inala, in special) §i reteaua venoasa.
in aceste conditii este m odificata respiratia, circu latia venoasa,
m etabolism ul pe ansam blu.
- la aplicatiile cu jet de apa apare §i un efect de m asare1 a pielii §i a
straturilor m usculare superficiale. Acela§i efect de m asaj apare §i la baile
in apele in mi§care: rauri, lacuri §i mare (datorita valurilor).
Particulele de apa in m i§care stim uleaza diferit organism ul de
celelalte aplicatii. Principalele efecte constatate la du§uri sunt:
- tonifierea tesuturilor (mai ales la du§urile reci §i la cele cu jet foarte
puternic)
- u§oara rubefiere- mai ales atunci cand jetul este puternic §i cand
orificiile prin care iese apa au un diametru foarte m ic
- inviorarea generala datorata stim ularii suplim entare a receptorilor
neurocirculatori cutanaji. De altfel, se poate observa ca du§urile, chiar §i
cu apa calda, nu produc acela§i efect de m ole§ire a corpului ca baile
generate calde sau fierbinti.

Unele proceduri hidroterapeutice cum ar fi calcatul prin apa pana la

genunchi sau pe pietre de rau ori dale ude com bina efectul term ic al apei
cu cel al m asajului facut talpilor prin contactul direct cu suprafetele
neregulate. In acest caz se com bina hidroterapia cu reflexoterapia
1 0 aplicape destul de celebra derivata din hidroterapie este masajul subacvatic, care
se realizeaza prin orientarea spre anumite zone a unui du$ prin care apa iese cu presiune
foarte mare.
 H idroterapia 129
plantarg.
M ersul (cglcatul) descul( prin iarba udg de roua sau prin zapada
com bing efectele am intite pang acum cu cele produse de aerul pur al
dimine(ii (aeroterapie) §i de m ediul am bient (cura de teren).
Bgile in mare adaugg la efectele deja m enfionate cele chim ice, §tiut
Bind eg pielea, datoritg circulafiei sanguine periferice, preia §i introduce
in organism substan^ele chim ice cu care intrg in contact.
Mersul prin apg (m ai sus de bazin) solicits sistem ul m uscular intr-un
mod mai special, datoritg rezistenfei m ult mai mari opuse de apg la
inaintare prin com paratie cu aerul. Aceasta face ca sim plul mere sg fie un
antrenam ent deosebit de eficace §i in acela$i timp bland al m usculaturii.

HIDROTERAPIA DINCOLO DE
EXPLICATIILE $TIINTEIACTUALE
Hidroterapia este insg m ult mai m ult decat sim pla insum are a
efectelor, perfect explicabile din punct de vedere fizic, descrise pana
acum . Pionierii acestui dom eniu, Kuhne, Hahn, Kneipp, au obtinut
rezultate foarte spectaculoase cu aceastg terapie, care sunt foarte greu de
explicat cu cuno§tin{ele clasice de m edicing.
Printre efectele sp ectacu lo ase ob(inute prin hidroterapie
m enjjongm :
- dezintoxicarea
- stim ularea proceselor de asim ilatfe
- stim ularea §i reglarea activitg^ii sistem ului im unitar
- reglarea ponderalg
- tonifierea sistem ului m uscular §i a (esutului cutanat
- im bungtgfirea circula(iei.

Adesea sunt intalnite in hidroterapie efecte aparent paradoxale. Cel

mai sim plu §i mai cunoscut este acela al com baterii efectelor frigului cu
ajutorul bgilor reci de scurta durata (m ax. 2 m inute). S-a constatat eg §i
persoanele cele mai friguroase, sedentare, cu o circu late deficitarg i§i
m odifieg radical in bine reac^ia la frig §i la al(i factori clim atici (§i nu
num ai) perturbatori.
Contactul cu apa, atunci cand este sistem atic §i inteligent folosit,
am plifieg foarte m ult vitalitatea. Fiin^a capgta un tonus m ult mai m are,
pierde excesul de m asg corporalg sau, dim potrivg, capgtg plusul de masa
necesar. A ceasta i-a facut pe cercetatorii entuzia§ti sg afirm e eg apa in
contact cu corpul lim an, atunci cand este bine folosita, se com portg ca o
veritabilg inteligcnfa.
Ceea ce este ignorat atunci cand se vorbe§te din perspectiva clasica,
130 C artea F emeii

alopatA, despre hidroterapie este efectul psihic pe care il are contactul

omului cu apa. Terapiile cu apS rece de exem plu, confers o stare de
dinam ism , de bund dispozifie, fArS echivalent pentru m ulti oam eni. In
curele de Infrum usetare, terapiile cu apa rece, pot fi considerate un
veritabil motor pentru inceperea unui proces dinam ic de restabilire a
echilibrului psiho-som atic atat de necesar pentru aspectul estetic al
fem eii. S-a observat cA cele mai convinse sedentare, odatA ce §i-au tnvins
frica, de apa rece se pot dinam iza §i In alte direcpi (pans atunci
inaccesibile datoritA inertiei) cum ar fi: exerci^iul fizic regulat, dieta
cumpAtatA, controlatA. Interesant este cS efectul dinam izant al apei red
nu este observat In cazul contactului pielii cu aerul rece.
Efectul reconfortant al bailor calde este evident m ai ales la
persoanele care nu se pot relaxa, care se confruntA cu stAri de stres
intens, cu trAiri negative de genul frustrArii, anxietA|ii, iritArii, fricii. FAcute
sistem atic, dupA o anumitA metodA, ritm ic, bAile calde pot ImbunAtSti
m ult via^a psihica a anumitor fem ei, deschizandu-le (lAuntric) spre
procesele m ai subtile de arm onizare, cum ar fi cele din cadrul
psihoterapiei, tehnicilor respiratorii, angrenArii am oroase cu continents.
Cele mai spectaculoase, din punct de vedere al efectului psihic, se
dovedesc a fi aplicatiile cu apA fAcute intr-un cadru natural cat mai pur.
BAile reci, scurte, fAcute in apele izvoarelor, paraielor, cascadelor de
munte confers o stare de tonus, dinamism §i forts lAuntricS pe fondul
carora se pot produce adevSrate m inuni cu corpul fem eii. Fem eile care
nu cunosc IncA ceea ce Inseam nS starea de vitalitate arm onioasA,
puterea de a em ite, de a radia frum usete §i fem initate ar trebui sA aibA
mAcar o experientA de acest tip (nu inainte de a consulta riguros
procedura exacts dupA care se fac aceste aplicatii indrSznete).
CAlcatul prin zApadA sau iarbA umezitA de roua este In egalA m SsurS
un m ijloc de Intretinere fizicA §i psihicA. S-a constatat nu rareori cS
fem eile se “im pregneazS” realm ente cu puritatea zApezii prin care pA§esc
farA teamA sau cu lim pezim ea ierbii inrourate.
Printre cele mai intense efecte de purificare psihicS resim tite In
cadrul procedurilor hidroterapeutice sunt cele obtinute intr-una din cele
mai neprotocolare aplicatii: rostogolirea corpului com plet gol prin iarba
uda de rouA la orele dim inetii. Efecte de aceea$i naturA (de purificare) au
fost relatate InsA §i dupA alte aplicatii cu apS, In special la cele fAcute cu
apA de izvor sau de parau de munte.
In concluzie, hidroterapia este o terapie com plexA, angrenand In
egalA mSsurS psihicul $i corpul fizic. Din acest m otiv are o aplicabilitate
deosebitA in cadrul tehnicilor de infrum usetare, frum usetea fiind starea
de armonie a corpului si a sufletului.
 H lD R O T ER A PIA 131

EFICIENTA HIDROTERAPIEI
Odata stabilit faptul ca hidroterapia are com plexitatea necesara unei
terapii de Infrumuse^are §i armonizare a fem eii, vom studia In continuare
factorul eflcienta.
O rasfoire, chiar, mai putin profunda, a lucrarilor celor care au
fundam ental hidroterapia II va surprinde pe cititor m ai ales prin
diversitatea cazurilor in care este aplicata §i prin rapiditatea §i eficienta cu
care se opereaza In aceasta terapie. Hidroterapia, din punctul de vedere al
m edicinii alopate (descris, e drept destul de sumar, in prima parte a
prezentarii), este m ult limitata In raport cu ceea ce au reu§it sa aplice §i sa
obtina fondatorii ei. Terapeuti cum ar fi Kneipp, Kuhne au pom it la
demersurile de cercetare pe calea (auto)experim entarii concrete §i §i-au
alcatuit teoriile pom ind de la premiza ca un fapt experim ental poate
desfiinta o teorie, insa o teorie, oricat de elaborate, nu poate desfiinta
realitatea obiectiva. Experim entele d in ice facute de ei in dom eniul
stimularii §i reglarii m etabolism ului, al activM tii cardio-vasculare, al
imunitatii, al activitapi psihice sunt pe cat de greu de contestat, pe atat de
dificil de explicat prin ceea ce se cunoagte pana acum din biologie §i
m edicina. Multe terapii naturiste, dealtfel, folosesc procese §i legi ale
organismului total (sau partial) necunoscute. Ceea ce este de repnut pentru
aplicarea in cuno§tinta de cauza a acestor terapii in scopul infrumusetarii
este ca, de§i nu exista nivelul necesar de cuno§tinte pentru a explica
hidroterapia, au fost determinate pe cale experim entala o serie de prindpii
folosite cu succes in toate cazurile tratate de cStre vindecatorii autentici din
dom eniu.

PRINCIPIILE HIDROTERAPIEI
1. Principiul stimularii capacitafii de
refacere a organismului
Pleaca de la prem iza cS fiinta um ana (corpul um an, anatom ia sa
fizica, energetic^ §i sufleteasca) are tot ceea ce ii este necesar pentru a se
apara im potriva oricarei tulburari sau boli, indiferent de etiologie.
Se §tie la ora actuala ca multe boli contradate de fiinta um ana sunt
rezolvate prin interm ediul sistem ului im unitar. De exem plu, m ulti din
cititorii acestei carti e posibil sa fi avut in organism celule canceroase,
bacili ai tuberculozei, viru§i ai unor m aladii “necrulatoare” , care insa au
fost anihilati f^rS gre§ de sistem ul im unitar. Sistem ul endocrin, care
dealtfel coordoneaza activitatea sistem ului im unitar, este capabil de
performance cel putin tot atat de m ari. Arm onizarea activitatii endocrine
poate determ ina m iraculoase reintineriri, dinam izari ale unor facultati
132 C artea F emeii
fizice, psihice §i m entale deosebite.
N ici un m edicam ent, nici un tratam ent nu poate substitui activitatea
organism ului §i, de asem enea, nici un m edicam ent sau tratam ent nu
poate egala eficien^a organism ului in m enflnerea s&n&t&tii. In fiecare zi, in
fiecare m om ent, organismul nostru depune un efort im ens pentru a-§i
pSstra starea de echilibru. Chiar §i organismul aparent lipsit de vigoare al
unui muribund continue s3 desf&§oare o serie im presionantS de procese
fiziologice pentru a mentine intregul in viatfi.
lata de ce in hidroteraple se urmare$te in primul rand
stimularea capacitafil propril de regenerare. Este un principiu
fundam ental aplicat de catre cei care au fundam ental aceasta m etoda,
metoda care este intrucatva asem anatoare cu o trezire a organism ului §i
a fiin^ei um ane (vazuta pe ansam blu) prin metode din cele mai diverse,
de la invioratoarele bai red , pSn& la m inunatele contacte cu natura in
cazul cdlcatului prin iarba uda de roua sau prin apa paraurilor. Aceasta
trezire se refera la dinam izarea facultatilor latente pe care fiecare din noi
le poarta cu sine adesea fara sa §tie. Fie ca este vorba de fa c u lty fizice,
m entale sau psihice, ele ne fac capabili de a infaptui autovindecari
“m iraculoase” , care nu sunt altceva decat o consecinja a dinam izarii, a
trezirii a ceva ce exista in noi in stare latenta dintotdeauna.
Cei ini^iati in tainele acestor terapii afirm a ca aceasta dinam izare a
capacit&Jilor de autovindecare se face prin punerea la unison a fiinjei
umane (vazuta din punct de vedere fizic, energetic-vital, psihic, m ental,
psihic) cu Armonia Naturii. Taina botezului1, a ritualurilor budhiste (§i
din alte religii) care folosesc apa reprezinta aceasta m isterioasa punere la
unison cu focare infinite de energie benefica din Natura, din Univers prin
gesturi sim bolic-transfiguratoare, conform unei tehnici care scapa privirii
profane.
Toate celelalte principii care vor fi prezentate sunt aplicatii sim ple,
dar cu efecte com plexe ale acestui principiu fundam ental al trezirii
capacitaplor de autovindecare prin punerea in arm onie cu Natura.

2. Principiul armonizarii prin contrarii

Este num it §i principiul com plem entaritatii sau al com pensarii.
Este m ult utilizat §i in sistem ele m edicale traditionale cum ar fi: cel
taoist chinez §i cel indian - Ayurveda. Enuntul sau este sim plu: o
tulburare sau o deficienta poate fi elim inata printr-o procedura
care sa aiba caracteristid contrarii deficientei care se dore§te sa
fie eliminata.
Aplicarea acestui principiu tine cont de faptul ca fiecare tulburare,
fie ea fizica, energetica sau m entala, poate fi caracterizata prin anum ite
1 In Evanghelia dupa loan (textul apocrif) sunt revetate de catre Iisus Hristos ?i alte
ritualuri care folosesc apa, adevSrate tehnici de vindecare folosind ca agent vindecStor -
apa.
 H idroterafia 133
calitS(i sau caracteristici. In m edicina tradiponaia calitStile (In sensul de
caracteristid ) m anifestate Tn exces la o anum itS tulburare sau boalS
sunt d asificate dupS un sistem mai pufin obi§nuit pentru cei care
cu nosc m ai pu£n acest tip de m edicina. De exem plu, la m area
m ajoritate a bolnavilor reum atici, dar nu la top, agravarea bolii are loc
in condipi de rScealS atm osfericS, de frig resim tit subiectiv, contact cu
curenpi de aer rece, cu apa rece, etc. - este evident cS In acest caz cS
este vorba de calitatea de rece care se m anifests In exces. O biectiv s-a
putut constata la persoanele care fac aplicatii cald e, bSi reconfortante
fierbin(i, cS dureriie reum atice se am elioreazS m u lt Un alt exem plu
este cel al p ersoan dor sedentare, care se confrunta cu obezitate, boli
de m etabolism , stSri psih ice de astenie, depresie - aceste persoane sunt
caracterizate ca fiind greoaie, in cete, inerte - la ele se m anifests evident
calitSfile de lent §i de greu. La asem enea persoane bSile rapide,
stim ulative, energice due la o am eliorare rapidS, nets a stSrii generale
de sSnState. A plicarea principiului com pensarii sau, altfel spus al
arm onizSrii prin contrarii, com ports a§adar douS faze:
prim a fazS constS in stabilirea unui diagnostic, altfel decat cel
obi§nuit, a lo p a t prin interm ediul calitSfilor care se m anifests in exces
in structura celei care vrea sS se arm onizeze
cea de a doua fazS este aceea de stabilire a celei mai potrivite
proceduri hidroterapeutice pentru a com pensa calitate^ sau calitaple
m anifestate in exces.
Pe parcursu! acestui capitol vom m en^ona la fiecare procedurS de
hidroterapie deficientele pe care le poate com pensa prin integrarea
acestui principiu.

3. Principiul armonizarii prin

similitudine
Nu este nici el nou, el fiin d prin cip iul fundam ental din
hom eoterapie. H om eoterapia (sau hom eopatia, cum a fost denum itS de
Hahnem ann, fondatorul ei) este ram ura m edicinii care urm Sre§te
vindecarea adm inistrand rem edii care in doze mari produc acelea§i
sim ptom e ca §i boala sau tulburarea care se dore§te sS fie elim inatS.
Este o aplicare a binecunoscutului proverb “cui pe cui se scoate” .
Lucrarile lui Sebastian Kneipp abundS in relatSri in care acest
principiu a fost aplicat cu su cces. Cele mai m ulte exem ple sunt cele de
oam eni care se confru ntau cu caracteristica de rece in exces
m anifestata prin c ircu la te foarte proastS la extrem itSfi, frisoane
freevente, puseuri reum atice, team S obsesivS de frig, de vant, apS rece,
etc. La aceste persoane, pe care sim pla idee de a lua con tact cu apa
rece le infiora, a func£onat fSrS gre§ tratam entul cu bSi scurte §i reci,
urm ate de proceduri de dinam izare §i incalzire a corpu lui. Pentru
134 C artea F emeii

aplicarea cu su cces a principiului vindecarii prm sim ilitudine in

asem enea cazuri au fo stn ecesare doua prem ize:
♦ credin(a dinam izanta a terapeutului care sa indem ne pacientul
sa treaca peste logica sa obi§nuita
♦ aplicarea cu strictete a unor procedee com pensatoare, cum ar
fi cele pentru inc&lzire dupa bade reci - procedee care nu sunt altceva
decat o judicioasa aplicare a principiului com pens&rii.

4. Principiul individualizarii remediilor

hidroterapeutice
Are la baza constatarea binecunoscuta ca un rem ediu care este
eficient la un anum it pacient nu este eficient la altul, de§i cei doi sufera
de aceea§i boala. jr
F iecare p acien ta, fie ca prezinta obezitate, celu lita sau o
nediagnosticata incapacitate de a duce un dem ers pana la capat, este
un unicat din punctul de vedere al terapeutului naturist.
Tratamentul este stabilit pentru om §i nu pentru afectiune sau
dezechilibru. In aceastS privinta notiunile prezentate referitoare la
m edicina A yurveda, cu su btllele sale sistem e de investigare §i
diagnosticare, sunt revelatoare. La aceea$i afectiune tipul de agravare
poate fi d iferit De exem plu, o fem eie care sufera de obezitate (agravare
tipic KAPH A la nivel fizic) poate prezenta la nivel psihic o agravare
KAPHA (care s i o predispuna la sedentarism , onirism , som nolenta),
dar §i VATA, (care s i o faca vorbareata, exteriorizata, instabilS §i in
consecint§ incapabilS de un efort consecvent pentru a se arm oniza
fizic) sau PITTA (care sa'genereze un apetit mistuitor, care sa o imping^
spre un consum exagerat de alim ente grase sau fainoase). In aceste
cazuri tratam entul va fi net diferentiat: la agravarea KAPHA in plan
p sih ic vor fi indicate baile dinam izante, reci §1 scurte, eventual
alternante: cald e-reci; la agravarea VATA in plan p sih ic vor fi
recom andate baile cald e, relaxante, care stabilizeaza psihicul §i il ajuta
sa-§i conserve energia pentru a fi folosita apoi in sens constructiv; la
agravarea PITTA vor fi recom andate baile nu foarte reci, ceva m ai lungi,
aplicatiile cu apa §i cu bai de plante detoxifiante, care sa ajute pacienta
sa dobandeasca o puritate §i un rafinam ent care sa-i tem pereze
pom irile “ devoratoare”.
Individualizarea pe tipuri constitutionale §i pe tipuri de agravari la
toate nivelele poate eficien tiza m ult tratam entul, in felul acesta
actionandu-se m ult mai aproape de cauza, facilitand accesul la sursele
profunde ale unei afectiuni sau disfunctii §i stabilizand rezultatele.
 H lD R O T E R A P lA 135

5. Principiul ritmicitafii
A cest principiu integreazS Tntr-un anum it m od elem entu! timp In
aceastS terap ie. El este strans co relat §i acfion eazS sin ergic cu
urm Storul principiu: principiul dozajului. Elem entul tem poral nu se
refers la durata aplicaflei cu apa, ci la frecvenfa cu care aceasta se face.
Ca §i la tratam entul m edicam entos, este esenpal ca aplica^iile
hidroterapeutice sS se repete la intervale de timp cat mai bine adaptate
la constitupa, agravarea, starea de vitalitate §i de tonus psih ic a celei In
cauza. Un ritm prea lent al ap licafiilor duce la o diluare a efectu lui, in
timp ce un ritm prea rapid m Sre§te riscul de aparifie al efectelor
nedorite. D acS, de exem plu, o pacienta cu o vitalitate scSzutS face douS
aplica^i cu apS rece pe zi, este posibil ca ea sS se confrunte in scurt
timp cu o stare de slSbiciune foarte accentuate, eventual com binatS cu
frisoane, infecpi ale cSilor respiratorii, infec{ii urinare, etc. N ici extrem a
cealaltS nu este de dorit, cum ar fi cazul In care o persoanS cu un apetit
“ nestins” , vioaie ar face o singurS aplicape pe sSptSm anS, in restul
tim pului m enjinand acela§i ritm , stil de via{S §i acelea§i gre§eli din
totdeauna; In cazul acesta este de dorit o intervenpe intr-un ritm mai
susjinut cu proceduri de hidroterapie care sS o stim uleze in sensul unei
transform Sri globale §i de lungS durata.

6. Principiul dozajului $i al repartizarii

tem porale a remediilor
“ N im ic nu este otravS, ceea ce conteazS este d o za” afirm a
Paracelsus. DatoritS im pactului lor foarte puternic, aplicafiile cu apd
trebuie foarte ju d icios repartizate ca durata §i ca intensitate. B aile cu
apS rece, de exem plu pot deveni periculoase dacS sunt prelungite pe o
perioadS de 5-10 m inute, dar au un efect benefic cand sunt efectuate o
perioada de 20-120 secu n d e. Fiecare procedurS de hidroterapie are un
anum it interval de timp minim §i, m ai ales, m axim de efectuare. A cest
interval de tim p depinde de tipul procedurii, dar §i de constitufia
pacientului.
Doza sau, mai plastic spus, puterea unui procedeu hidroterapeutic
este data de durata procedeului §i de tem peratura apei folosite.
Pentfu m ajoritatea procedurilor de hidroterapie, mai putin cele
efectuate In cadrul natural, vor fi indicate tem peraturile in grade
C elsiu s. In functie de tem peratura vor fi individualizate cateva tipuri
fundam entale de aplicatii cu apa.
136 C artea F emeii

bAile generale
BAI RECI
Descriere
Temperature apei la aceste bPi este de 17-22 de grade Celsius.
Durata acestor bdi este de maxim 120 de secunde; pentru inoeput este
bine ca durata sa nu fie mai mare de 10-30 de secunde.
Frecven$a lor este in funcpe de consfitupa persoanei care aplica aceste
bfii §i de vitalitatea sa. In general trei bai pe sSptamana sunt suficiente
pentru a obpne rezultatele dorite, rare fiind cazurile in care aceste b&i sa fie
necesare zilnic. Este bine sa se inceapa cu o baie la 34 zile, marind gradat
frecvenfa.
De exemplu:
♦ in prima faza vom face o baie rece cu o durata de 10 secunde, o
data la 4 zile, timp de 12 zile, marind cu fiecare baie durata cu 5 secunde,
a$a incat in a 12-a zi durata bdii va fi de 30 de secunde;
♦ in urmatoarea faza facem o baie cu duratsi de 10 secunde, o data
la 3 zile, timp de 9 zile, crescand durata cu 5 secunde la fiecare baie, a^jp*
incat in a 9 a zi durata va fi de 25 de secunde;
♦ apoi se menpne ritmul de o baie la 3 zile cu o durata de 25 de
secunde, dacS ni se pare suficientde intens. DacS nu, putem mari frecvenfa-
o baie la 2 zile, durata fiind de 20 de secunde. Dacfi ni se pare prea solicitant
o baie la 3 zile putem reduce frecvenja, revenind la ritmul de o bSie la 4 zile
§i parcurgand un nou ciclu de 12 zile.
In cazurile in care vitalitatea este ceva mai sla b ! se recom andS maxim
o baie de 10 secunde o data pe sapt&mana, pans cand situapa se remediazS.
Dupa baie obligatoriu se fac exercipi fizise dinam izante. Ele au rolul de
a incSlzi, de a dinamiza circulapa sanguina, de a elasticiza gradat corpul.
Exercipile vor fi corelate cu respirapa, care trebuie s i fie cat mai com plete,
mai ampla, mai lenta, mai linS (vezi capitolul referitor la exercipile
respiratorii). Complexul hidroterepie-mi$care corelatfi cu respiraPa va avea
un efect revigorant, inPneritor deosebit
Este un procedeu care, in general, se aplica conform cu principiul
armonizSrii prin simliitudine (“cul pe cui se scoate”). Este ufila pentru
dep&$irea inerpei (calitatea de greu in structure), a incePnelii (calitatea de
lent), a indolenfei, som nolenfei §i gandirii “cetoase" (calitatea de tulbure).

Indicatii:*

- astenie, obezitate, som nolenfa, lentoare

- masa in exces la nivelul picioarelor §i a taliei
- celulitP, flascitate
 H lD ftO T E K A PIA 137
- subponderalitate asociatS cu astenie
- apedt putem ic pentru dulciuri
- sani lSsati, lipsifi de fermitate
- apetit sexual exagerat, im posibilitatea controlului energiei sexuale
- ingro§ari uniforme la nivetul taliei, depuneri m asive de pe abdomen
- picioare insuficient conturate §i definite
- circulate deficitara la extremitafi
- stari depresive, m elancolice
- alcoolism
- dependents de excitante cum ar fi tutunul sau cafeaua

Precautii:
Nu se fac aceste bSi atunci cand corpul este foarte IncSlzit din cauza
efortului fizic sau a caldurii atm osferice decat dupS o stropire a corpului cu
apS care sS u§ureze acom odarea cu noua temperatura
Intrarea in apS se face dupa o stropire preatabilS §i gradat.

Contraindicatii ferme:
Isch e m ie ca rd ia cs, h ip e rte n siu n e , h ip erte n siu n e cu
ten siu n e o scila n ta , a ccid e n t vascu lar.
B o li reum atice in fa z e fo a r te a va n sa te sa u a fla te in fa za
acu ta .
Epilepsie
B o li p sih ice grave (se fa c la indicafia f i su b
supravcgherea medicului).
Start d e ebrietate sau dupa consum d e alcooL
La persoan ele cu b o li care s e m anifests acut , cu
vitalitate scazuta, in c o n v a le s c e n t. aceasta aplicafie se
face doar cu avizul medicului.

BAI RACO RO ASE

Descriere
Temperatura apei la aceste bai este de 22-34 de grade Celsius. In
general temperatura este apropiata de lim ita inferioara, adica de 22 de
grade Celsius.
Durata acestor bai este 20 - 300 de secunde. La inceput este bine sS nu
se depS$easca durata de 30-60 de secunde. Este foarte important ca
trecerea la durate mai lungi ale aplicapei sa se faca gradat.
Frecven|a este ceva mai mare decat la baile red . Bind o aplicape mal
blanda §i, deci, cu o Intensitate mai redusa.
Se poate incepe cu o freevents de 1 baie la 3 zile, care se va mentine
138 C artea F emeii

timp de 12-24 de zile, crescandu-se durata (de la 30 de secunde) cu 10

secunde la o baie. Dac3 simpti ca ati mSrit prea mult durata, puteti s3 o
reduce^ panS la cota pe are ap simtit-o cea mai convenablta.

Dupa baie se fee exercifii de inc&lzire ca §i la procedura anterioara,

dar mai lent §i mai controlat realizate. Dupa efectuarea tehnicilor
dinamizante o perioada sufident de lungs de timp se recomandS o scurta
relaxare.
Este o procedurS care, in general, se aplica in conformitate cu
principiul armonizarii prin contrarii. in consecinfe, a$a cum este §i firesc,
aceasta baie rficoroasa va fi aplicata pentru tratarea temperamentelor $i
afecfiunilor mai fierbinti. Vor benefida de ea fem eile care au un apetit
putem ic §i “taios”, care se confrunta cu stari de nervozitate, iritare, furie
(start psihice care pot fi caracterizate prin calitatea de fierbinte), care nu au
rabdare sa actioneze pentru a-§i transforma gradat propria structura (este
vorba de compensarea calitafii de rapid dizarm onios manifestata), care au
o pasionalitate in viafe amoroasa excesiva (manifestare com binata a
caiitatilor de umed §i de fierbinte), care au capatat obi$nuinfe de a face prea
des compromisuri in ceea ce prive$te eforturile de transformare (calitatea
de mobil, elastic dizarmonios manifestata').

IndlcafJJ:
- apetit foarte putem ic, senzape de foame “taioasa”, care se cere
potolita prin mese copioase, cu alimente grase, foarte consistente
- flebita
- iritabilitate, start de nervozitate, de furie, frustrare
- erup(ii la nivelul pielii insofite de prurit
- sani lasafl
- start pronun fate de oboseaia atunci cand se efectueaza efort la
caidura
- circulate extrem de slaba la extremitap
- siabidune fizica extrema
- Imbatranire prematura
- alcoolism
- hipertensiune.

Precautii:
Nu se prelungesc baile mai mult decat este prescris.
Intrarea in apa se face treptat, dupa stropiri prealabile, care sa
acom odeze organismul cu noua temperatura.1

1 Reamintim ca Intreg spectrul de calitati redate tn caztll acestor aplicatii au rolul de a

ne ghida intuitiv spre procedura cea mai potriviti structurii noastre $i tipului de probleme
lizlce $i psihomentale cu care ne confruntam.
 lilD R O T E F LA P IA 139

BAI CA LD E
Descriere
Temperatura apei la aceste bai este de 34-39 de grade Celsius. In
general temperatura este apropiata de limita superioara, adica de 39 de
grade Celsius.
Pentru mfirirea eficien^ei acestei bai adesea se fac adaosuri de plante
m edicinale la apa de baie, caz in care aceasta procedure este de dom ehiul
fitobalneologiei, de care ne vom ocupa separat
Durata bail este de 15 - 30 de minute, niciodatS mai mult.
Frecventa acestei aplicatii este In general mai scazute - 1, m ax. 2
aplicatii pe saptam ana. La indicatia expresa a m edicului curant se poate
face aceasta aplicatie cu o frecvenfa mai mare.
in timpul tteii se urmare§te decontractarea gradate, spontana a
m usculaturii. Aceasta decontractare poate fi facuta global, sistem atic
pornind de la dreapta spre stanga §i de jos in sus pe segmente (picioare,
brafe, fese, zona pelvianS, abdom en, spate, piept, gat, mu§chi facial!) sau
urm arind doar anum ite grupe m usculare, cum ar fi: m usculature
abdom enului 0 a fem eile care nu pot respire abdom inal, m ai ales),
m usculature spatelui, umerilor $i cefei (la fem eile care sa u obi$nui cu
pozitia Incovoiata a spatelui), m usculature gam belor $i coapselor (la
fem eile care au activityti care le solicita s4 r&manS m ult timp In picioare sau
sa mearga mult), etc. Pe langa decontractarea m usculara, se va con$tientiza
starea de confort psihic, de destindere, de eliminare a inhibitiilor §i a
temerilor, de relaxare la nivel psihic §i m ental. Este o stare m odel pe care o
vom evoca de cate ori este necesar.
La sfarfitul bail vom remarca, pe masura scurgerii gradate a apei din
cada o stare de relaxare, de greutate, de dilatare a corpului care iese din
apa treptat Vom resimti concom itent o stare plScuta de dilatare a corpului.
Dupa baie vom face o reiaxare gradate, con?tienta, com plete,
remarcand efectele benefice ale acestei aplicatii §i stabilizandu-le'. Durata
relaxarii este de 15-30 de m inute. O ora §i jumatate dupa baie se evita
expunerea la frig, curenti de aer reci, mirosuri neplacute, nu se m ananca.
Atunci cand pielea are tendinte de uscare, la 20 de minute dupa baie
se va face un masaj cu uleiuri sau unguente.

Aceste bai se aplica in conformitate cu principiul armonizarii prin

contrarii. Deci vor fi indicate In tratarea sterilor anxioase, de teama, a
frigiditetii (steri psihice caracterizate de calitatea de rece dizarm onios
manifestate), a asimilatiei deficitare, a slabiciunii §i a uscaciunii corporate1
1 Dupa aceasta aplicatie este $i momentul propice pentru masaj, mai ales cel de
relaxare, lucru cu subon^tientul sugestoterapie, bai de lumina colorata (facute in cadrul
terapiei cunoscute sub denumirea de cromoterapie).
140 C artea F emeii

(manifestSri a calitSpi de uscat), a stSrilor de nelini§te, de labilitate

(combinape a calitSfllor de u§ort §i m obil) p sih ici, a lipsei de consecvenfS
datoratS agitatei inutile psihice §i mentale (com binatfe a calitaplor de rapid
§i mobil).

Indicatii:
- stSri de agitate, nelini§te
- relaxare dificilS, stSri de Incordare m usculara
- insuficienta dezvoltare a sanilor
- stres cronicizat
- stSri de anxietate, nelinigte
- frigiditate
- inhibi^ii diverse
- dispareunie de etiologie psihicS
- insomnie
- stres putem ic (mai ales cel provocat de insecuritatea m aterials,
instabilitatea socials, familiala, profesionalS)

Precautii
Pentru obfinerea efectelor dorite este bine ca atenpa sa fie activS pe
parcursul acestei proceduri, urmarindu-se sS fie fScute cu tenacitate §i
rabdare exercitiile de detensionare §i relaxare.
MSrirea din proprie inifiativS a duratei bailor §i a frecvenfei lor nu
com penseaza prea mult lipsa de con^tientizare §i de stabilitate a atenfiei, §i
in plus poate cauza alte neplaceri.

BAI FIERBINTI (HIPERTERMICE)

Descriere
La aceste bSi temperatura apei este de 39-42 de grade Celsius.
Temperatura initials a bSii este de 35 de grade, cre§terea fScSndu-se gradat
pans la temperatura m axims. Supravegherea temperaturii apei cu ajutorul
termometru de bale se va face cu scrupulozitate de cel are aplica
procedura. Inainte cu 5-10 minute de terminarea procedurii se va face o
scSdere gradatS a temperaturii apei in cada pana la 35 de grade Celsius.
Durata baii este de 35-40 de minute: 10-15 minute - faza de cre$tere
gradata a temperaturii; 15-20 minute - faza de platou, In care temperatura
este menfinutS in jurul valorii de 41 de grade Celsius; 5-10 minute - faza de
revenire, in care apa se race§te pans la 35 de grade Celsius.
Frecvenfa bSilor este de una la 4 zile. Se recom andS efectuarea lor in
cure de cate 4-6 aplica{ii.1
1 Este evident^ aid corelafia cu starea de greutate plScuta care trebui conjtientizatS la
sfarjitul baii.
 HlDROTERAPlA 141
Dup& baie se face o relaxare scurfa, revenirea la ritmul normal de
activitate facandu-se treptat
Este o procedure de un lip mai special, datoritS in te n s ity sale de
acpune foarte m ari. AceastS metoda a fost concepufa pentru a actiona
conform principiului contrariilor. Mai mul(i m edici au dedus, observand
m ecanism ele imunitare, ca febra este un reflex benefic de aparare a
organismului. Ei au mai remarcat ca problem ele majore ridicate de
accesele febrile se reduc la una singura: sl&biciunea organismului, care
adesea nu este obi§nuit sa suporte rigorile terapiei prin febra1. Baile
hiperterm ice sunt o prefigurare a procesului febril, oferind persoanei
tratate ocazia sa controleze c o n s e n t procesele ce se produc in timpul
cre§terii temperaturii corpului1 2. Marea majoritate a acceselor febrile sunt
determinate de infecpi cu microorganism e patogene, aceste aplicafii au
rolul de a preintampina aceste infec^i §i de a determina o reacpe de aparare
a organismului prompts §i care sa nu ne afecteze echilibrul lSuntric. Bolile
infecjioase sunt un prilej de uzura m ult accelerata a organismului, fiind
adesea piedicile “Tntampiatoare" care sunt puse in calea unui demers
sistematic de infrum useiare §i arm onizare care, a§a cum este firesc, ar
trebui mentinut neintrerupt timp de cateva luni. E)e la banala gripa la
com plicapile unei bron§ite, de la cistita la cancer avem de a face cu boli
care ar putea fi rezolvate printr-o reactie im una prompta. Aceste aplicatii
corect efectuate reprezinta o m odalitate ingenioasa de stim ulate a
capacitapi naturale de aparare a organism ului.
Din punctul de vedere al calitatilor care pot fi armonizate prin
intermediul acestor aplicatii, aprecierea este pu£n mai com plexa, deoarece
aceasta aplicape, mai m ult ca altele, acponeaza in conformitate cu cele
doua principii com plem entare, al arm onizarii prin sim ilitudine §i al
armonizarii prin contrarii.
Temperamente §i manifestari fierbinfl cum ar fi m ania, iritarea, furia cu
cortegiul lor de manifestari som atice: uzura fizica rapida, problem e
digestive, apetit nestavilit, tulburari ale activitapi endocrine, etc. pot fi
com pensate prin aceste aplica{ii efectuate gradat, corect §i cu multa atentie
(este vorba a§adar de com pensarea calitatii de fierbinte). Nu vor putea
beneficia de aceasta procedura persoanele la care s-au instalat deja
afectiuni cum ar fi: hipertensiunea, tensiunea oscilanta, aritmiile cardiace,
accidentele vasculare, trom boflebita §i flebita, alcoolism ul, afectiunile
1 Denumirea de “terapie prin febra“ nu este o exagerare daca luam In considerare doar
cateva din procesele care se produc atunci cand temperatura corpului create: celulele T ale
sistemului imunitar i§i intensifica activitatea, anumite microorganisme patogene mor sau le
este mult diminuati rezistenta (la crejteri cu doar 2-3 grade a temperaturii corpului). prin
accelerarea procesului transpira(ie sunt eliminate numeroase toxine din organism.
2 Acest control se poate face destul de u$or prin procesul de adaptare al respira(jei,
care trebuie sa ajunga tot mai profunda $i mai fluida, prin conjtientizarea atentA a reacfiilor
corpului, modificand imediat ce apar stari de jena temperatura apei fi graduand astfel
procesul de adaptareal-erganismului.
142 C artea F emeii

cutanate cu manifestari active cum ar fi pruritul, usturimea.

La alt pol se situeazd constitutiile §i temperamentele nelini§tite,
disipate, cu discontinuitati In percepjie, gandire §i actiune, cu un fond vital
scazut, lipsite din toate aceste m otive, de rezistenja naturala, de
“co n sisten t” fizica, dar §i psihica. §i fem eile la care se manifesto aceste
d e ficie n t P ° t beneficia din plin de aceasta procedure, cu conditia de a avea
sau de a dobandi un fond vital care sa le permita sa integreze o asem enea
procedure. A$adar, la conditiile initiate, referitoare la: gradare, corectitudine
§i aten$ie, se adauga §i cea referitoare la vitalitate, care este cea care permite
sustinerea unui asem enea procedeu fara a aparea una sau mai multe din
simptomele: am eteala, vertij, slabiciune, stare de !mpr3§tiere, confuzie
mentala, supraexcitare, extenuare (§i altele sim ilare). Aparina acestor
simptome inseam na ca aceasta procedura nu va este indicate, urmand sa o
aborda£ dupa ce ve£ dobandi vigoarea necesara aplicand dietoterapia,
fitoterapia, exercitiile de respiratie, hidroterapia (prin proceduri mai blande
care perm it am plificarea vitalitatii)-

Indicatii:
f
- sensibilitate excesiva la bolile infectioase care produc accese febrile
- frisoane produse de o expunere prea indelungata la frig
- stSri anxioase extreme
- d e ficie n t imunitare diverse
- contractura m usculara cronica
Nota: Datorita faptului ca modul de aplicare §i de acpune al acestei
proceduri necesita o Tnttegere m ai n u a n tta , v a recom aridam sa
desprindep din context indicatiile numeroase ale acestei proceduri.

ContraindJcatii
w ferine:
H ip erten siu n e, aritm ie cardiac a, isch e m ie ca rd ia ca ;
A cc id e n t vascular, fle b ita , tro m b o fleb ita ;
Arterita obliteranta, stadiUe 2 ,3 f i 4
In fla m a fii d ive rse ;
E r u p fii cu ta n a te ca re p r o d u c s e n z a tie d e a rsu ra ,
ustu rim e, p ru rit (m ancarim e);
SISri febrile;
S ta ri d e a g ita tie p sih o m o to rie;
D evita liza re, sla b iciu n e fiz ic a , ep u iza re.
re rso a n e le care au con su m a t a lc o o l, ca re au o b ice iu l
sa b ea a lco o l nu vor fa ce aceastik p roced u ra ,
in a in te d e a recurge la a cea sta procedura co n su lta fi-va
m ed icu l cu ranL
 H lD R O T E R A FiA 143

ALTE TIPURI DE BAl GENERALE

BAI DE PLANTE
Sunt de obicei bai calde, apa avand temperaturi cuprinse Intre 34 §i 39
de grade Celsius. Ele com bina efectele specifice ale apei cu cele ale
plantelor m edicinale. Datorita marii lor varietat, a efectelor terapeutice
com plexe pe care le au vor fi tratate separat ca subcapitol al hidroterapiei
§i anume BALNE0FTT0TERAP1A.

BAI DE M ARE
Sunt o parte integranta a THALASOTERAP1EI, Bind $i ele tratate
individual in cadrul spa^iului acordatin prezenta lucrare acestei sub-terapii.

BAI In a p a r a u r i l o r d e m u n t e
Se inscriu la capitolul bai red , in general apa acestor rauri §i parauri
de munte nedepa^ind temperatura de 20 de grade Celsius. Adesea
temperatura acestor ape scade sub 17 de grade, motiv pentru care aceste
bai trebuie sa fie foarte scurte, dinam ice (cu multe m ijcari care sa stimuieze
circulafia sanguina). Dupa baie sunt absolut obligatorii exercitiile fizice
dinam ice de incaizire. Aceste bai nu se fac decat atunci cand afara este cald
?i soare, a§a incat reincalzirea sa se facfi rapid.
Durata acestor bai generate nu trebuie sa fie mai mare de 2-3 minute,
durata minima fiind de 10 secunde. ta persoanele cu o constitute mai
firava este recom andat ca aceste bai sa nu se faca cu o frecvenja mai mare
de una pe saptamana, fiind de preferat in rest alte aplicapi, cum ar fi
stropirile §i baile partale cu apa rece.
Indicatii: acelea§i ca la baile re d , cu precizarea ca aplicatile in ape
pure, netratate, facute intr-un cadru natural sunt m ult mai eficiente.
Co n train d icatti: acelea§i ca la baile re d , insa, pentru a preintampina
orice abuz le vom relua:
Ischem ie cardiaca, hipertensiune, hipertensiune cu
tensiune oscilanta, accident vascular:
Boli reumatice in fa ze foarte aoansate sau a flate in faza
acuta;
Epilepsie;
B o li p s ih ic e grave (se fa c la in d icafia $i su b
supravegherea medicului);
Stari d e ebrietate sau dupa consum d e alcool;
La p e rso a n ele cu b o li care s e m anifesta acut, cu
vitalitate scazutA, in convalescenta, aceasta aplicafie se
fa ce doar cu avizul medicului.
144 C artea F emeii

BAI TERMALE
B&ile termale sunt un capital aparte, care necesita cartari 51 sistematizari
ale efectelor apelor termale din diferitele statiuni care depafesc cadrul
acestei lucrSri. Pentru mai multe informa{ii adresafi-va m edicului curant

SAUNA
Este o procedure de hidro-termoterapie traditional^ in farile nordice
ale Europei. Sauna ca instalatie este o incapere foarte bine izolata term ic, cu
o sursS putem ica de cSldurS, care poate incalzi aerul la temperaturi de 70-
120 grade Celsius. Inciperea este prevazufa cu cateva trepte inalte din lemn;
pe mSsura ce se urcS pe trepte crefte fi temperatura aerului (datorita
faptului cS aerul mai cald fund mai ufor se ridica mai sus).

Modul de efectuare al saunei

Ca procedure, sauna poate fi de douS tipuri: uscatS fi um eda (cu
aburi). Am bele tipuri de sauna decurg in urmatoarele etape:
♦ se face un d u f cald foarte scurt - optional
♦ face un scurt masaj (de 10 minute) de dinamizare sau de relaxare,
functie de necesitatile de moment - optional
♦ se intra in sauna complet dezbracata1(avand in vedere conditiile
existente la noi, mai ales la nivel de prejudecap, facem precizarea; cat mai
dezbracata posibil)
♦ dupa o etapa de acomodare de 5 minute se urea prima treapta a
saunei, pe mdsura ce capacitates de acom odare $i rezistenta flzica v3
permite, urcand §i celelalte trepte, dar foarte grad at;
♦ pentru a favoriza transpiratia, pe intreg parcursul saunei se bate
u§or corpul cu o maturica din nuiele de mesteacan;
♦ la sfar^itul saunei se face un du§, care poate fi adus gradat pana la
o temperatura la care sa fie perceput ca racoros (din intervalul 22-34 de
grade Celsius);
♦ se intra apoi intr-o incapere inealzita §i se face fie o relaxare
completa de cca. 15 minute, fie un masaj complet
♦ o ora - o ora fi jumatate dupa sauna nu se iese in frig
Am bele tipuri de sauna (cea umeda fi cea uscata) sunt utile in
tratamentul femeilor care prezinta exces ponderal, depuneri inestetice de
tesut adipos, boli de uzura, afectiuni de etiologie alergica.
Sauna are un efect purificator intens, perm ite elim inarea prin
transpirafie a toxinelor. Totodata, ea in caizefte corpul, favorizeaza
relaxarea, dar “dezgheata" f i structurile mai inerte.
1 In timpul saunei transpiratia se amplifica loarte mull; costumul (mai ales daca este
Hcut din material sintetic) fie va refine transpiratia aproape de corp, fie se va imbiba dand
o senzatie neplacuta, sensibilizand pielea la alergii, la infeefii.
 H lD R O T ER A PIA 145
Sauna um eda este recomandata fem eilor care prezinta pe ansamblu
un exces al calitatii de u scat au o piele mai uscata, prezinta asimetrii ale
corpulul fizic, se confruntS cu incapacitatea de a se relaxa (cu insom nie),
au o digestie oscilanta §i probleme de asim ilatie, au trasaturile feminine
(sanii, talia, curbura §oldurilor) mai estompate, chiar daca se confrunta cu
un exces ponderal.
Sauna uscata este indicata fem eilor care prezinta in exces calitatea de:
♦ greu: au o masa corporals prea m are, Ingro§ari ale taliei, ale
picioarelor
♦ m oale: prezinta flascitate a sanilor sau a feselor, a tesutului cutanat
al abdom enului, membrelor, etc.
♦ umed: au celulitS §i/sau tesut adipos in exces, transpira m ult

Indicatii:
9

- obezitate
- dezintoxicare pentru persoanele care au fum at au consum at alcool,
stupefiante
- dezintoxicare pentru persoanele care au abuzat in alim entape de
carne, produse cu zahar rafinat coloranti §i aromatizanti chim ici
- celulita, (esut adipos in exces
- racirea extremitatilor datorita circulatiei slabe
- recuperare dupa perioadele de efort intens
- boli de metabolism
- ingro§ari ale taliei, ingro§ari ale picioarelor
- artrozS
- acnee
- alergie la praf, alergie la polen
- exces de m ucus pe traiectul respirator, rinita cronica.

Precautii
9
Daca dupa ce ati intrat in sauna simtiti stari de sufocare, anxietate.
am eteala, este bine sa ie§iti §i sa nu recurgeti la acest procedeu. La varste
inaintate (peste 50 de ani) sauna se face numai cu avizul m edicului.

Contraindicatii: 9

Hipertensiune, tensiune oscilanta, b o li cardiacs.

Stari d e graviditate $i lauzie
Claustrofobie.
Tuberculoza, astm (sunt contraindicate mai ales baile
d e abur), b oli respiratorii in faza acuta.
Boli inflamatorii aflate in faza acuta.
Boli p sih ice grave.
ISu s e fa ce sauna dupa c e s-a consum at alcool.
146 C artea F emeii

DUgURILE $1 SPA l ARILE

Du$urile fi spalarlle, alaturi de afuziuni §i stropiri alcStuiesc o
categorie aparte In hidroterapie. Toate aceste proceduri introduc elem entul
dinamism in cadrul procedurilor hidroierapeutiee. Efectele com une ale
acestor terapii sunt
♦ stimularea circulatiei sanguine
♦ stimularea proceselor metabolice
♦ inducerea unui anumit gen de dinamism la nivel vital §i psihic
♦ inviorarea generals
Toate aceste aplicatii au fost denumite §i proceduri de dimineatS,
deoarece dinamizeazS §i improspateazS tiin^a, tiind un exceient stim ulent
pentru a indeplini eficient §i rapid acpunile de peste zi.
Du$urile sunt ciasificate dupa temperatifra apei In reci, rScoroase,
calde §i altem ante - calde-reci/calde- racoroase/rScoroase-reci.
0 alts dasiflcare este In funcjie de zona pe care se lac du$uriie. Exists
duguri generale - care se aplicS pe Intreg corpul §i du§uri parpale - care se
aplicS doar pe anumite segmente corporale (membrele inferioare, bazinul,
membrele superioare, pieptul).
In aceasta lucrare vom face referiri la du§urile generale, celelalte
aplica{ii, focalizate doar pe o zona a corpului, subintelegandu-se.
lYoti- Cea mat exacts reglare a temperaturii d u ju lu i se
face punand termometrul su b jetu l d e apa $i lasandu-l pana
cand co loan a se stabilizeaza la o anumita temperature.
Dupa cateva aplicafii de acela$i tip vom memora
temperature optima $i vom putea fa ce reglajele doar dupd
percepfia noastra, facand eventual anum ite mdsurdtori de
verifica re.

DU$UL RECE
Descriere
Temperatura apei la aceste du§uri este in intervalul de 17-22 de grade
Celsius.
Sunt du§uri scurte, de 2-3 minute. DacS suntem incSlziti, este bine ca
trecerea la apa rece sS se facS gradat Jetul du§ului trebuie sS cadS cat mai
uniform pe suprafata corpului. Pe parcursul du§ului se fac mi$cSri energice
de frecare a pieiii, cu mana sau cu un burete.
Dupa du§ ne vom grabisa ne Im brScSm, dupS care urmSrim sS facem
o u§oarS mi§care pentru a ne IncSlzi (mi§cSrile .vioaie prin casS in
pregStirea plecarii la servici sunt un m ijloc suficient pentru persoanele cu
o vitalitate medie).
Acest tip de dus se aplicS in conformitate cu cele douS principii
 H lD R O T E R A P lA 147
com plem entare, acela al armonizArii prin contrarii §i acela al armonizarii
prin sim ilitudine. Calitatea de rece a acestui du§ este folosita conform
principiului armonizarii prin sim iiitudine, acest tip de du§ Bind folosit
pentru reglarea drculatiei, com baterea senzatiei de rScealA, marirea
rezistentei la frig, am plificarea imunitalii la bolile specifice sezonului rece
(Intr-un cuvant pentru com baterea afecjiunilor §1 tuiburAriior caracterizate
prin calitatea de rece). Calitate de dinam ic, de rapid (conferitA de viteza
jetului de a pa, de durata scurta a aplicafrei, de mi$carile rapide de frecare
a corpului §i de dinam izare a drculatiei) a acestui procedeu este folosita
conform prindpiului armonizArii prin sim ilitudine, fiind utilizat pentru
combaterea stSrilor de lene, som nolenta, tnceh'nelii §i lipsei de fermitate Tn
actiune, a bolilor cauzate de sedentarism 51 a Insu§i sedentarism ului.

Indicapi:
- flascitate generala a corpului
- flascitate a sanilor (este foarte eficient pentru redobandirea fermitajii
sanilor)
- obezitate, tendintA de Ingra$are
- lipsa de control a apetitului, pe fondul sedentarism ului §i delasarii
- aversiune pentru exercitiile fizice
- ipohondrie
- digestie lenta
- receptivitate marita la situatiile generatoare (eventual com binata cu
pasivitate)
- lene (cronicA §i acuta), lipsa de voinjA
- somnoIenJA, somn greu, somn neodihnitor, vise umede (vise erotice
insopte de descArcare)
- ciclu prea indelungat
- depresie, m elancolie, plictisealA §i/sau blazare cronica, plictiseala
§i/sau blazare cronica acuta
- lentoare m entala, confuzie mentalA, abulie

C o n t r a in d ic a ft il fe r in e :
Ischem ie cardiaca. hipertensiune, hipertensiune cu
tensiune oscilanta, accident vascular.
Boli reumatice In fa ze foarte avansate sau aflate in faza
acutH.
Epilepsie
B o li p s ih ic e g ra ve (se fa c la indicatia $i su b
supravegherea medicului).
Stari d e ebrietate sau dupa consum d e alcooL
La p e rso a n e le cu b o li care s e m anifesta acut, cu
oitalifafe scazuta, in convalescenfa, aceasta aplicatie se
148 C artea F emeii

face doar cu avizul mediculuL

Precaupi:
Este bine ca persoanele care au probleme la adormire sS nu facS acest
du§ seara inainte de culcare.
Un du§ pe zi este suficient, m&rirea numarului de du§uri pe zi are
efecte inverse celor scontate. Prelungirea du§ului poate avea, de asem enea
efecte inverse.
Folosirea acestui du§ pentru dinamizare atunci cand deja suntem intr-
o stare de epuizare nu este deloc de dorit, deoarece nu face decat sS
biciuiascS artificial un corp care are nevoie de odihna.

DU$UL RACOROS
Descriere
La acest du§ temperatura apei este cuprinsS In intervalul de 22-34 de
grade Celsius.
Durata sa este cuprinsa Intre 2 §i 5 minute. Frecven^a este de maxim o
aplicape de acest tip pe zi.
Avem douS posibilitati:
1. La fei ca §i la procedura anterioarS, se fac mi§c3ri de dinam izare a
circulapei, de energizare a pielii
2. In cazul !n care urmarim efectul reconfortant, utilizand calitatea de
r&coros specifics acestui procedeu pentru a ne destinde, vom rSmane Intr-o
stare oarecum pasiva, urmSrind destinderea cSt mai com pleta §i
con§tientizarea efectelor binefScStoare ale acestei aplicatii date de calitatea
de “rScoros” .
Dupa du§ este necesarS, de asem enea, o Tncalzire a corpului, mai
exact, o normalizare a temperaturii sale: deci ne vom tmbraca u§or §i vom
face cateva mi§c3ri u^oare de incSlzire,

Calitatea de rScoros, de rece a acestei proceduri este folositS in

conformitate cu prindpiul armonizarii prin contrarii, aceasta procedurS
fiind utila in combaterea stSrilor febrile, a boliior caracterizate de calitatea
de fierbinte dizarmonios manifestatai: eruppi cutanate insotite de senzatie
de arsura §i mancarime, acnee, hipertensiune in forme u^oare (1ATENTIE,
trecerea la temperatura mai scazuta a apei se face foarte gradat!),
nervozitate. iritare, irascibilitate, gelozie in forme “fierbin£” . Pentru
obtinerea acestor efecte procedura trebuie facutS static, fara mi§cari de
dinamizare, intro stare cal mai relaxata.
Facuta dinam ic, cu mi§cari de energjzare. de stimulare a circulatiei,
este o procedura care stim iileaza aparitia unor efecte similare cu cele de la
du§ul rece, numai ca ceva mai reduse. La varianta dinam ica a acestei
 HlDROTERAPIA 149
proceduri trebuie precizat c&: jetul d uju lu i trebuie sS fie cat mai puternic,
procedura este mai scurtS, de maxim 3 m inute.

Indicapl
In cazul in care procedura este efectuata cu mifcari dinamizante:
- flascitate generala a corpuiui
- obezitate, tend ing de ingr5§are
- lipsli de control a apetitului, pe fondul sedentarism uiui §i deUis&rii
- aversiune pentru exercitiiie fizice
- ipohondrie
- digestie lenta
- som nolen(a, somn greu, somn neodihnitor, visuri um ede,
- depresie, m elancolie, lene (cronica §i acuta), lipsa de voinfS
- lentoare m entaia, (stari de) confuzie mentala
in cazul in care procedura este efectuata static, urmarind efectul
calitatii de rece:
- hipertensiune in forme u§oare (iA T E N JIE , trecerea la temperature
mai scazuta a apel se face foarte gradat!)
- acnee, foliculita, deregiari ale activitatii endocrine
- apetit putem ic, “ascufit" (alim entar sau de alta natura)
- gastrita hiperacidfi - profilaxie
- eruppi cutanate manifestate prin usturime, prurit, senzape de arsura
- uzura fizid i §i psihica
- m enopauzS - com baterea simptomelor neplScute
- stSri psihice de frustrare, iritare, iraseibilitate, m anie, furie
- alcoolism

DU$UL CALD
Descriere
Este cel mai cunoscut §i aplicat, mai ales in scopuri igienice.
Temperatura apei la aceste du§ este cuprinsa, de obicei, intre 34 §i 39 de
grade Celsius.
In mod normal nu are re strict speciale in ceea ce prive§te durata, in
schim b este de retfnut c a n u e bine s5 rSmanem “ uitafi” sub du$.
Pentru igiena zilnicS este mai indicat du$ul decat baia com plete,
deoarece ajuta la mentinerea tonusului psihic §i fizic, realizeazS un masaj
suplim entar (prin u§oara presiune a jetului de apS), este mai econom ic din
punctul de vedere al timpului. Este bine ca du§ul ziinic sa nu fie cald,
preferandu-se ceielalte dujuri.
150 C artea F emeii

DUSUL ALTERNATIV
Descriere
Este una din cele mai indraznefe proceduri de hidroterapie. Ea
actioneaza prin varierea temperaturii apei, creand in intervale scurte de
timp diferente de “potential” care actioneaza cu putere asupra corpului §i
psihicului deopotriva.
Du$urile alternative pot fi, in funcfie de intervalul de temperatura $i de
rapiditatea variatiei acesteia mai mult sau mai putin “dur”.
Intervalele de temperatura ale du§ului pot varia de la limita inferioara
51 superioara a unui singur tip de du§ (cald - 39-34 grade Celsius, racoros -
34-22 grade Celsius sau rece - 22-17 grade Celsius), pana la diferenja (de 22
de grade Celsius!) dintre limita inferioara a du$ului cald 5! limita inferioara
a du$uiui rece, adica 39-17 grade Celsius. Este de la sine in(eles ca pe
masurS ce cre5te intervalul de temperatura, cre5te §i intensitatea efectului.
Variajiile de temperatura ale apei pot fi §i eie mai m ult sau mai putin
brii5te, o trecere a apei de la 34 la 22 de grade Celsius in 20 de seeunde va
fi mai putem ic resimtita decat o trecere de la 39 la 22 grade Celsius in 2
minute. In general intervalul de timp in care se face alternarea temperaturii
este cuprins Intre 10 5i 60 de secunde.
Numarul de altem ari ale temperaturii se hotara§te in functie de
vitalitatea persoanei care efectueaza procedura. La structuriie mai fragile,
predispuse la variatii ale tensiunii §i probleme cardiovasculare o altem are
este de ajuns, in timp ce la persoanele rezistente, care s-au asigurat de buna
functionare a sistemului cardiovascular se pot face §i 6-8 altem ari.

D u$urile cu altern ari rapid e (bm§te) §i cu intervale m an de variafie

a temperaturii sunt recomandate femeilor cu o structure putem icS, dar
insuficient dinamizata care se confrunta cu prezenta in exces in structure a
calitatilor de:
- greu - manifestatS prin somnolenta, predispozitie spre sedentarism ,
obezitate, lipsa de entuziasm , biazare, lipsa sau pierderea sim tului
umorului, afectiuni cum ar fi indigestia, obezitatea, arteriosclerozS (faze
putin avansate §i predispozitie), sinuzita, boli ale c&ilor respiratorii
(profilaxie1):
- m oale - manifestata prin lipsa de vointa, de control asupra propriului
corp fizic, flascitate a sanilor, flascitate generala;
- um ed - manifestata prin apetit exagerat (mai ales pentru dulce §i

1 La persoanele cu aceasta structure, in care se manifesta in exces calitatea de greu

prirrtr-una sau mai mulle din simptomele descrise. predipozi(ia la boli respiratorii cronice
cum ar fi bron$ita. astmul, bronjita astmatiforrna este u$or de observat prin aparifia unor
simptome cum ar fi respirafia grea, neconlrolata. zgomotoasa, cu amplitudine redusa
(datorita unei “greutafi” care apare in piept sau substernal).
 M lD R O T E R A P IA 151
sarat), onirism (tendinfa de a visa dulce cu ochii deschi§i), aparifia tesutului
adipos Tn exces 51 a celulitei;
Du§urile alternative astfel fScute acponeazS conform principiului
armonizSrii prin contrarii, avand calitSCile de rapid, aspru (opusul lui
m oale),
Dufurile cu alternarl mai lente §i cu intervale medil de variate a
temperaturli (daca variable sunt lente, variatiile de temperature pot fi §i
mari) sunt utile pentru tratarea unor agravSri in care diferitele proceduri
par a se exclude. De exem plu, o femeie care prezintS flascitate generals,
supraponderalitate (prezentand calitatea de greu In exces) §i In acela$i timp
se confrunta cu anem ie, vertij, stSri de slSbiciune' (prezentand, ajadar, $i
calitatea de u§or in exces) du$urile rapide, cu variapi mari de temperature
nu pot fi aplicate. Necesitatea dinamizarii este in acest caz evidente, iar
du^urile alternative sunt cat se poate de bine-venite cu condifia sa nu fie
prea dure, adica trecerea sa se face gradat §i, cel pufin pentru inceput,
intervalele de variate a temperaturii se nu tie prea mari. Aceste du§uri
alternative sunt indicate pentru fem eile care se confrunta cu anem ie, lipsS
de calciu, magneziu, d e ficie n t de asim ilare in general, care prezintS boli $i
deficienje produse de sedentarism : obezitate, varice, celulita, dezordini
endocrine, cefalee, somn greu, etc., de stilul de viatS incorect, caracterizat
de “fortSri” §i salturi: vergeturi, asim etrii, estomparea caracterelor fem inine.

Indicatii:
t 1
Du§urile cu alternari rapide (bru§te) $1 cu intervale mari de
variable a temperaturii:
- celulitS
- obezitate
- flascitate generals
- ingro§area taliei, ingro§area pidoarelor
- lipsS de control asupra pozifiei corporale
- apetit merit
-alergii
- predispozitie spre bolile respiratorii
- lipsa de interes pentru viafa sexualS
- incapacitate de efort
- indiferenfS cronicS
- somnolence, onirism
- ipohondrie, fobii diverse
- pierderea sim pilui umorului
- timiditate

1 Aceste simptome, care combine calitatea de greu cu u$or sunt Irecvent Intalnite la
femeile cu exces de greutate $i cu un pronuntat sedentarism, eventual, care lucreaz! mult
intelectual f!r5 a-$i doza eforturile ji energia vital!.
152 Cartea F emeu
D u§urile cu alternari m al lente ?i cu in tervale m edii de v a r ia te a
tem peraturii (daca variable sunt lente, variatfile de temperature pot fi §i
man):
- celulita, vergeturi
- varice
- apetit oscilant, IngrS§Sri §i slSbiri frecvente (inclusiv cele provocate)
- flascitate generate
- sedentarism
- anem ie, hipocalcem ie, hipomagnezie, asimilare deficitarS, in general
- ImbStranire prematura
- uzurS fizica
- verlij am ejeli, incapacitate de efort fizic
- predispozi^e spre somnolentS §i sedentarism
- fobii
- lipsa de vointa

Contraindicatii ferme:
Ischem ie cardiaca, hipertensiune, hipertensiune cu
tensiune oscilanta, accident vascular.
Epilepsie
B o li p s ih ice grave (se fa c la in d icafia f i su b
supravegherea medicului).
StSri d e ebrietate sau dupa consum d e alcooL
La p erso an ele cu b o li care s e m anifesto acut. cu
vitalitate scazuta. in convalescents, aceastS aplicatfe s e
fa ce doar cu avizul medicului.
Precautii:9

Este bine ca persoanele care au probleme la adormire sS nu facS acest

du§ seara inainte de culcare.
Nu se recomandS folosirea zilnica, pe perioade lungi a du§urilor
alternative cu variatii brujte de temperature.
Folosirea acestor du§uri pentru dinamizare atunci cand deja suntem
Intr-o stare de epuizare nu este deloc de dorit, deoarece nu face decat sa
biciuiascS artificial un corp care are nevoie de odihnS.

Spalarile
Sunt aplica^i In care masajul este com binat cu efectele apei. Pentru
spSISri avem nevoie de ape §i de o panzS de canepa (nu foarte aspra) sau,
In cazul In care pielea este foarte sensibilS, de un burete natural (lufS).
SpSISrile sunt o excelentS metodS de calire §i Infrumusetare naturals a
corpului. In general se fac cu apS la o temperature mai scSzutS, rece (17-22
grade Celsius) sau racoroasa (22..34 grade Celsius). Cel mai frecvent este
folositS apa rece.
 H id r o t e r a p ia 153
Spalarile se fac pe tot corpul in cada de baie. De obicei nu se folose§te
sapun de cat pentru zonele unde este strict necesar (sub brat, pe anumite
portiuni ale spatelui, pe antebrat) pentru a nu degresa pielea §i a evita
punerea sa free vents In contact cu substanfele chim ice confinute de sSpun,
care nu Intotdeauna au, mai ales la o folosire IndelungatS, efecte benefice
asupra pielii.

Descriere
Procedura dureaza in medie 3-5 minute §i constS in frecarea energies
a corpului cu panza de canepa (sau cu buretele) im bibata periodic cu apS
incepand de sus in jos §i de la stanga la dreapta. Frecarea nu trebuie sS fie
nici prea insistent^, dar nici lipsitS de energie; apa trebuie TmprospStata
mereu; pielea sub acfiunea concertatS a apei $i a §tergerii trebuie sS capete
o culoare roz-rumenS. Se insists in mod special pe frecarea coapselor, a
feselor, a taliei. In zona pieptului m ifcSrile vor fi mai blande, iar afluxul de
apS rece va fi sporit
Dupa frecarea intregului corp se face o ultima clatire foarte rapidS, cu
multS apa.
Dupa ce am terminat clStirea corpului, ne tamponam (nu ne §tergem)
cu un prosop uscat, dupS care ne im bracSm , chiar daca mai sim(im pielea
putin um edS. In continuare facem mi§cSri u§oare pentru a ne IncSlzi.
La cateva minute dupa procedurS (In cazul in care a fost facutS corect)
vom sesiza o stare de cSldurS plScutS, de dinam izare, de elirainare a
energiilor nocive, stagnante din corp.
Aceasta aplicafie are efecte dinam izante, m odelatoare §i purificatoare
deosebite. Are calitatile de rapid, aspru1, fierbinte (efectul rubefiant care
apare este rem arcabil). Combate eficient manifestarile dizarm onioase
produse de excesul calitatilor de len t m oale, rece.

Indicatii: 9

- celulitS §i vergeturi - are efecte cu totul rem arcabile, mai ales daca se
insista zilnic 1-2 minute pe zonele afectate
- Ingro§area taliei
- ingro§area picioarelor
- sedentarism
- obezitate
- flascitate generals
- circulatie slaba la extremitati - se va insista zilnic la frecarea zonelor
care sunt cele mai afectate
- som nolenta, onirism
- accese
1 Calitatea'Se aspru moderal ji inteligent folosita are un elect modelator foarte eficient
si foarte rapid.
154 C aktea F emeii

Contraindicatll
DacS temperatura apei este atent reglata nu exists efecte adverse.
Temperatura apei indicate pentru persoanele cardiace, care au diverse boli
circulatorii, infectfoase acute este temperatura de indiferen$S - 34~35 de
grade Celsius.
in stArile d e slAbiciune extrem e, d e convalescent#, d e
febr& intensA, se renunfA la aceasti I terapie.
Precautii:
r
Daca venifl din frig, daca spafiul in care efectuap aplicafia nu este
suficient IncSlzit, renuntafi momentan la aceasta.
Femeile cu fragilitate capilarS vor aplica cu multS atenpe, fSra a
exagera mi§cdrile de frecare, aceasta procedurS. Aceea§i ind icate este
valabilS pentru femeile cu varice In faza incipient^. In cazul In care varicele
au apSrut deja, se va evita frecarea zonei respective.
In cazul In care pielea este uscatS, se va unge corpul periodic (o data
pe sSptSmSna, sau la trei zile, sau o data pe zi, dupa necesita^i) cu un ulei
sau un unguent

A P L I C A T I I IN CADRU NATURAL

CALCATUL PRIN IARBA U D A

Este un exercifiu de masaj la nivelul taipilor §i, In acela§i timp, de
caiire.
Procedura dureazS un timp cuprins Intre un sfert de ora §i trei sferturi
de ora, timp In care se face o plimbare prin iarba uda de dupa ploaie sau
pe roua, dimineata. Dupa trecerea timpului acordat procedurii picioarele
vor fi IncSl^ate cu §osete curate §i uscate. Dupa care se va continua
plimbarea pentru IncSlzire.
Este necesar ca atat timp cat este m enfinut contactul picioarelor cu
iarba uda s3 nu stSm pe loc, a$a incat sa fie stimulata circulafia §i sa se
realizeze Incaizirea la nivelul picioarelor.
Impactul benefic al acestei proceduri este am plificat de rezonanfa cu
natura Inconjuratoare, care-§i va pune amprenta asupra psihicului §i, in
timp, asupra fizicului. CSlcatul pe roua, mai ales, am plifies puritatea,
intinere§te fizic $i psihic, confers vitalitate ?i prospeflm e.
Aceasta procedurS, care com binS In egalS m SsurS hidroterapia, cura
de teren, §i psihoterapia, are printre indicajii:
- oboseala (intelectualS §i psihicS mai ales), stresul cronic
- sensibilitatea mSritS la bolile infeepoase, sensibilitatea la frig 51 la
umezealS
 tllD R OTERAPlA 155

-arterita
- sedentarism ul, som nolenta
- Imbatranirea prematura
- lipsa de rezistenta la efort
- obezitatea, apetitul excesiv
Este o procedure care actioneaza in virtutea principiului rezonantei,
punand fiinla in com uniune cu anumite aspecte benefice din naturS,
mSrind rezistenta naturals, catalizand procesele de regenerare §i
purificare1.

CALCATUL PE DALE UDE SAU PE

PIETRE UDE
Imbina efectul de calire cu cel de masaj §i cu reflexologia plantara.
Este o procedura simplS care necesitS un loc cu dale din piatrS sau cu
pietre de dimensiuni ceva mai m ici §i forms cSt de cSt regulatS pe care sS
le stropim (noi, ploaia sau apa unui izvor sau parau). PS§irea pe aceste suis-
generis dispozitive de hidroterapie se face in pas vioi dmp de 3-15 m inute,
in care ne vom relaxa pe cat positail zona plantara (a tSlpii) §i cea a gambei.
im ediat dupS terminarea procedurii vom incalta picioarele cu fosete
uscate $i vom mai face cativa pa$i pentru a ne incSlzi.
Tainele acestei aplicatii simple le veti afla bucurandu-va de ea. Printre
in d ic a te sale mentionam:
- sensibilitate la frig, circu late deficitara in zona picioarelor
- afecfiuni reumatice
- boli circulatorii la nivelul picioarelor: arterita, flebita, tromboflebita,
varice
- sedentarism
- digestie slaba, lipsS generala de tonus

CALCATUL PRIN A P A PAN A LA

G EN U N CH I
Este o procedura care actioneaza prin mi§carea fizica, prin efectul
termic al apei, dar mai ales prin m asajul natural facut de apa zonei
inferioare a picioarelor.
§i aceasta este o tehnica de calire. Nu exists pentru ea restricts in ceea
ce p rivate temperatura apei, Kneipp chiar precizeaza ca “cu cat apa este
mai rece, cu atat este mai bine” . Condifia este ca imediat dupS aceastS
procedura sS putem introduce picioarele In incaltSm inte uscatS pentru a Ie
putea incalzi.
1 Este un proces care se desfa$oara aidoma celui de sugestionare benefica sau de
obpnere a efectului placebo (care $i el nu este altceva decat auto-sugestie), in care
“ motorul” este capacitates sutletului, mintii $i trupului de intra in rezonanta (comuniune)
cu un anumit aspect benefic sugerat de o formulare, de o imagine sau actiune facuta.
156 C artea F emeii

Durata acestui procedeu este de minim 10 minute pe zi, maximul Bind

de 1/2 de ora.
Este de la sine Indies ca apa trebuie sa fie nepoluata, curate, fare
obiecte care s i raneascS zona plantarS. Este in egate mSsura recomandate
apa de izvor, de mare sau a unui lac pupn adanc, de§i se va observa ca
fiecare cadru in care este efectuate procedure m oduleaza specific efectele.
Efectele gimnasticii picioarelor §i ale hidro-masajului realizat sunt
remarcabile:
- rezolvarea (dupa un timp constant acordat acestei cure) a unor
tulburSri circulatorii
- ameliorarea considerabilS a flebitei, tromboflebitei §i a varicelor
- m odelarea picioarelor - conturarea form ei lor §i definirea
musculaturii
- diminuarea {esutului adipos (in zona picioarelor mai ales)
- detensionarea zonei gambelor, eliminarea durerilor la acest nivel
- combaterea crampelor m usculare, rnSrirea rezistenfei la frig

CALCATUL PE ZA PA D A
Este o procedure de calire forte, care permite mai ales o adaptare a
organismului la rigorile anotimpului rece.
C o n d o le de efectuare a acestei proceduri sunt:
- sa ayem la dispozijie zapada curate, proaspate (adica sa nu fie
batucite §i inghejate)
- sa avem Incaijaminte caiduroasa, care s3 permite reincaizirea rapida
- afara sa nu fie vant putem ic, aspru, care sa ne Tngheje in scurt timp
picioarele
- sa nu exageram.
Timpul de mers prin zapada la inceput nu va fi mai mare de 2-3 minute,
timp in care in nici un caz nu trebuie sa stem pe loc, ci din contra, sa ne
mi§cam in pas vioi. Treptat acest timp va putea fi marit la 5 minute, chiar §i
mai m ult dar cu mare atenpe sa nu apara degeraturi, deficienfe circulatorii,
racirea prea accentuate a membrelor inferioare (aceste probleme apar pe
fondul lipsei de atenjie §i a capacite{ii de con§tientizare a corpului intim
combinate de obicei cu bravada). Imediat dupa procedura se incalta
piciorul $i se continua mersul, accelerand pasul §i ruland toata talpa, a§a
incat sa reincalzim rapid picioarele.
Este un procedeu recomandat pentru:
- evitarea degeraturilor, a neptecerilor cauzate de frig
- diminuare sensibilite^ii la bolile sezonului rece
- eliminarea spaimei de m ijcare, de efort susfinut
- interirea voin(ei §i a increderii in forfele proprii
- m icforarea sensibilite(ii la dureri de orice fel
- normalizarea somnului
 HlDROTERAPIA 157
- dinam izarea proceselor m etabolice.

ROSTOGOLITUL PRIN R O U A
Este un procedeu purificator cu valenje m agice care confers femeii
lim pezim e §i prospethne din roua de dim ineatS.
Procedeul se efectueazS dimineata devrem e, in locuri nepoluate,
necirculate.
Corpul com plet gol se rostogolefte timp de 2-3 minute prin roua. Apoi
se pun haineie uscate, se fac exercitii dinam ice pentru incSlzire. DupS 30 de
minute se poate relua procedura.
Eficienta acestei modalitSji este direct proportionals cu entuziasmul §i
deschiderea sufleteascS.
Principalul efect al procedurii este acela de a conferi corpului femeii
strSlucire. In rest, vS ISsSm surpriza de a descoperi §i celelalte efecte prin
practicS.
V S urSm succes!

TH ALASOTERAP1A
Sub aceste nume este cunoscutS cura extem S §i interns cu apS de
mare. Num ele sSu vine de la cuvantul “thalasa” , care in lim ba greacS
inseam nS mare.
In aceastS lucrare ne vom referi pe scurt la acpunile acestei terapii
udlizatS extern.
IncS de acum cateva mii de ani, de pe vrem ea vechilor greci, au fost
clasificate bSile de mare In: reci §i calde. Efectul bSilor red era considerat a
fi cel de cSlire, in timp ce cel al bSilor calde era de detensionare, de
regenerare.
AvSnd In vedere faptul cS este mai diflcil sS influentSm temperatura
mSrii, vom lua mai putin in considerare efectul term ic al apei de mare §i ne
vom concentra m ai mult pe celelalte efecte.

Baile de mare
Descriere
Sunt intotdeauna sunt insotite de mi§care. Nu vom recom anda acum
cateva mi§cSri rigide pe care sS le efectuafi in cadru marin (care dealtfel
predispune la spontaneitate), ci vom sublinia cateva efecte ale bSilor de
mare de care m erits sS beneficial:
♦ efectele de masaj se manifests mai ales in zilele in care marea este
mai agitata. Puteti sa va bucurati de o jedinta complete de masaj marin
expunandu-vS corpul bataii valurilor, schim bSnd orientarea lui a$a IncStsa
permits o acpune completS. asupra fiecSrei laturi a corpului. Puteji sS §i
158 C artea F emeii
variaji intensitatea §i felul masajului mergand In locurile In care valurile se
sparg sau In care incep sa se sparga.
♦ efectul presiunii hidrostatice se manifests mai ales in zona inferioara
a corpului, asupra cavitapi abdominale In special, ceea ce va determina
modelarea zonei abdominale §i a taliei, dar §i o imbunatatire a proceselor de
digestie §i de eliminare.
♦ efectele mi§carii in apa (cand corpul este in imersiune) sunt
remarcabile datorita rezistentei man pe care o opune apa la mers. Efortul de
a merge prin apS este evident mai mare decat pe uscat, solicitand grupe
musculare care de obicei sunt mai pujin solicitate, ceea ce va favoriza
modelarea rapida a corpului.
♦ efectele chimice ale apei vor fi resimtite fare sa fie nevoie sa o bem,
ea actionand direct la nivelul pielii1§i prin piele (fiind absorbita prin circulatia
periferica);
♦ efectele de masaj ale apei de mare asupra picioarelor sunt
remarcabile in cazul In care se fac plimbari prin apa pana la genunchi.
Durata bail de mare
Este In functie de temperature apei. Orientativ precizam ca la
temperaturi Inlre 15 §i 17 grade Celsius durata nu trebuie sa fie mai mare de
35 minute; la temperaturi de 17-22 de grade Celsius durata este de 10-15
minute; peste 22 de grade nu exista alte restrictii decat cele ale bunului simf.
Aceste temperaturi §i ace§ti timpi sunt orientativi, senzatia de confort termic
fiind cea mai important^. Mi§carea vioaie in apa poate suplini deficitul de
caldura. Daca apare senzafia de frig, constrictia pielii (pielea de gaina),
invine^irea u§oara a pielii ve£ ie§i imediat din apa, indiferent de considera^iile
termice. Pentru a va incalzi rapid va ve^i freca energic cu un prosop ceva mai
aspru §i ve(i face mi§care. Baile nu se fac in general in zile farS soare sau cu
vant putemic deoarece fac imposibifa reincalzirea.
Indicatii: 9

- sedentarism
- varice, tulburSri circulatorii la nivelul picioarelor - se recomanda
mersul prin apS pana la genunchi
- celulifa, vergeturi - bai complete §i masaj in bStaia valurilor
- obezitate, ingro§ari ale taliei §i membrelor - bSi complete, Inot
- tulburari produse de uzura fizica §i psihica
- stres cronic
- depresie

1 Este cunoscut faptul ca sub acjiunea apei de mare ranile, cel pu(in cele superficiale,
se vindeca mult mai u$or, inflama(iile cedeaza de 2-3 ori mai repede, unele dermatoze,
reacfij cutanate dispar. Exists insa $i afecfiuni ale pielii la care nu este indcata apa de mare,
motiv pentru care Tnainte de a recurge la aceastS terapie este bine sa consultati medicul.
 H lD R O T E R A P lA 159

BALNEOFITO TERAPIE

Descriere
Baia fitoterapeuticS are m ultiple roluri, efectul sdu terapeutic
exercitandu-se pe dlferite cdi:
- prin preluarea principiilor active prin piele §i introducerea lor in
circuitul sanguin periferic. Pot fi astfel preluate princlpii active ale unor
plante antiinflam atore, stim ulante, caim ante, care m odified m etabolism ul
general $i cel local, care vor fi transportate pe calea cea mai scurta pana
la locul afectat. Pentru ca aceastd preluare de principii active la nivelul
pielii sd se facd eficient se recom andd punerea In am estecurile de baie §i
a unor plante cu un u§or efect rubefiant sau a unor uleiuri volatile cu
acest efect.
- prin inhalarea de vapori de plants aromatied - este indicatd mai ales
pentru a obfine un efect calm ant, reconfortant, antialgic, hipnotic. Se
folosesc pentru aceasta binein{eles plante arom atice, care vor fi puse
intr-o apd de baie ceva mai caldd pentru a facilita evaporarea uleiurilor
volatile.
- prin influenta subtlld bioenergetied - are efecte asupra intregii fiinte.
Folosirea acestui efect bioenergetic face posibild revitalizarea rapida,
deblocarea energetied, purificarea pacientului. Pentru ca aceastd metodd
sd aibd efect trebuie ca plantele folosite sd m acereze la rece timp de 24
de ore, fdra a incdlzi apoi m aceratul obtfnut §i fard a-1 pune in contact cu
lichide fierbinp. M aceratul se pregdte§te din tim p, din plante vitale, astfel
inedt sd nu stea la m acerat mai m ult de 24 de ore, dar nici mai pufin.

M odul de pregatire al baii

Se m acind plantele fin cu o ragni^a (300-1500 gr. de plants pentru o
cadd cu capacitatea de 200 de litri), se pun la inm uiat intr-o gdleatd sau
un vas cu capacitatea de 10 litri, plin cu apd. Se lasa o zi §i o noapte dupd
care se filtreazd m aceratul, restul de plants se pune la infuzat. Infuzia se
face in 3-4 litri de apd, care dupd ce a dat in clocot se scoate de pe foe,
addugandu-se apoi planta folositd anterior la mdcinaL Se lasd la infuzat
timp de 15-20m inute, dupd care se filtreazd, addugdndu-se in apa de baie.
M aceratul la rece fUtrat anterior se adauga la siar$it cand apa de baie §i
infuzia s-au om ogenizat, temperatura apei din cadd nedepd$ind 35 de
grade Celsius. Potrivirea temperaturii apei de baie se face la sfar$it,
addugandu-se doar apd cdldutd, niciodatd clocotitd sau cu o temperaturd
peste 40 de grade Celsius.
Plantele proaspete se zdrobesc inainte de a fi folosite. Atunci cand
intr-un am esteca avem atat plante uscate, cat §i proaspete, vom dubla
cantitatea de plants proaspata. De exem plu, dacd avem intr-un am estec o
160 C artea F emeii

parte rostopasca, adica 200 de grame de pulbere de plants uscatS, atunci

in am estecul nostru vom pune 400 de grame de plants proaspStS bine
zdrobita §i mSruntita, fara a m odifica celelalte proportii. In am estecurile
de plante folosite In stare proaspata dublSm pur §i sim plu cantitatea la
fiecare plants in parte.
Aten{ie: Apa §i plantele de baie NU se refolosesc!
Rejetele pentru tratarea fiecarui tip de deficients in parte le vom
men{iona tabelar la hidroterapia pentru fiecare segm ent in parte.
Capitolul 6
MASAJUL - terapie de baza pentru
armonizarea §i con$tientizarea corpului
feminin

NOTIUW I G E N E R A L E D E S P R E M A S A J
Masajul este un procedeu care, privit global, este foarte com plex atat ca
actiune, cat §i ca modalitati practice de aplicare.
Electele sale sunt manifestate pe mai multe niveluri.
La nivel fizic actioneazS In primul rand asupra pielii, musculaturii,
articulafiilor §i a ligamentelor. In contextul acestei lucrSri sunt foarte
importante efectele de tonifiere a pielii, de modelare a structurii fizice prin
eliminarea fesuturilor de prisos. Pe un alt nivel de profunzime masajul
acfioneazd prin stimularea §i armonizarea activitatii organelor interne. Multe
din fem eile care au S cu t cure intensive de masaj §1 de auto-masaj au relatat
ca au avut surpriza sa constatate ca digestia s-a accelerat constipatia sau
balonarea a disparut, vechile Indigestii cu care se obi$nuisera au avut o
aparenta agravare pentru ca apoi s£ dispara complet, etc. Toate acestea au
avut drept fericit efect reglarea arm onioasa a greutatii, eliminarea mai facila a
grasimii de prisos, infirirea musculaturii. marirea vitalitatii pe ansamblu.
La nivel psthic, masajul a avut ecouri a caror profunzime a fost
co n d itio n a l in principal de:
-intensitatea, durata §i frecventa cu care a fost facut masajul
•gradul de concentrare al atentiei pe perioada masajului
-zona in care a fost facut masajul
Intensitatea, durata $i frecventa cu care a fost facut masajul au aratat ca,
pe mSsura ce a fost Heat mai des. cu intensitate mai mare §i in §edinte mai
lungi, acest procedeu a influentat mai m ult psihicul, In sens armonizator.
Gradul de concentrare al atentiei pe perioada masajului se refera nu atat
la atentia persoanei Ccire maseaza (de§i §i ea are o mare importanta), cat mai
ales la atentia persoanei m asate. 0 atentie mai buna inseam na o
con§tientizare mai buna a deblocarilor emotionale care apar §i, prin urmare,
162 C artea F emeii

o grSbire considerabiia a procesului de armonizare pe toate nivelurile.

Zona tn care se efectueazA masajul este foarte important^. S a observat
c& zona sanilor este cea mai sensibilA, sensibilitatea descrescand de sus in
jos. Astfel masajul taliei va genera “ecouri” psihice mai putin intense (sau in
tot cazul mai putin conftientizate) decat cel al sanilor, masajui coapselor va
genera rSspurtsuri in plan sufletesc mai pupn intense decat cel al taliei, etc.
Observable (acute la numeroasele femei care au aplicat aceastS
procedure ne permit sS afirmSm cA masajul poate accelera fi chiar debloca
procesul de armonizare a psihicului. El ajutfi la (rejtrezirea afectivitajii, la
(re)dlnamizarea fi rafinarea senzualitatii. permite dobandirea unei increderi
marite in propria fiinta fi propriui corp.
Prin masaj s a ajuns la deblocarea unor probleme pe fond psihic (care
grevau foarte putemic dezvoltarea armonioasa a unor practicante) cum ar fi:
frigiditatea, apetitul alimentar exagerat, lipsa cvasitotaia a interesului pentru
propriui corp, delisarea, etc.
A su pra m in tii, m asajul are un efect deosebit de benefic prin
deblocarea §i armonizarea planuiui psihic (asigurand un fundal adecvat
desf&furarii proceselor mentale), prin imbunatajirea prizei de conftiinta
asupra propriului corp (care va favoriza apoi procesul mentalizarii initiat cu
scopul armonizarii fizicului), prin eliminarea anumitor probleme la nivel
somatic, care grevau dezvoltarea intelectuala armonioasa.
Mintea la randul ei, la fel ca §i psihicul, vine sa susfina masajul prin
adoptarea unei gandiri constructive, care sA evoce $i sa anticipeze efectele
profund beneflce ale masajului. Vizuaiizarea plinS de credinb §i forts a
modificSrilor benefice ale corpului care vor aparea in urma efectugrii
masajului, va face ca gandut sS devina atat pentru cel masat, cat fi pentru
maseur o veritabilS unealta, care va m odels intr-un mod inedit corpul,
folosindu-se de integrarea practica data de masaj.
Prin ee se distinge masajul facut pentru armonizarea
corporala a femeii de celelalte tipuri de m asaj?
In primul rand, prin rolul sSu, care este (in primul rand) acela de
m odelare. Acest proces de modelare pornefte de la nivel fizic fi continue
influent&nd pozitiv psihicu) fi m entalul. Din acest motiv este foarte
importanta pe langS tehnica de masaj folositS fi atitudinea launtrica, atat a
persoanei masate, cat fi a maseurului. Focalizarea masajului 51 a puterii
mentale asupra procesului de modelare, de transformare in bine a corpului
va duce implicit la aparitia mutt mai rapids a rezultatelor.
in al doilea rand, prin aceasta procedure se urmarefte in egala mAsura
dinam izarea si arm onizarea structuril fizice, cat fi a celei psih ice fi
m entale. Se pom efte de la premiza fundamentals ca frumusetea unei femei
este conferita atat de fbrm ele sale corporate, cat f i de stralucirea sa, de
atitudinea sa corporala fi interioara, de felul In care ea se sim te fi se
poarta. Masajul in acest context are printre principalele merite faptul os ajuta
 M a s a ju l 163
femeia sa devinS con§tient2i de propriul corp, de ea insa§i.
Trebuie meridional faptul ca mai mult de 70% din femeile care au urmat
programele de Infrumusedare ni>§i conftientizau aproape de loc corpul fizic.
Puse s i f i contracte §i sa^i relaxeze la vointa anumite grupe musculare (cum
ar fi m ufchiul drept abdominal, mu§chii oblici, sail musculatura coapse.lor, a
gambelor, etc.) cele mai mulle dintre ele s-au dovedit incapabile Tntr-o prima
faza de acest lucru. Este evident ca nu pofi sa faci frumos un corp pe care nu
il simdi, nu4 cuno§ti decat din poze §i din oglinda §i uneori nici de acolo.
Masajul de Tnfrumusedare pentru femei se mai distinge prin
complexitatea proceselor pe care le angreneaza. De exemplu, masajul cu
preparate extern e urmare§te o gama foarte vasts de procese: de la procesul
de “hranire” a pielii §i a desuturilor limitrofe din zona masala, pana la cel de
accelerare a eliminSrii tesutului adipos in exces sau al destinderii globale cu
ajutorul unor esende aromate care sunt preluate de drculadia sanguina
periferica.
Masajul de infrumusedare trebuie aplicat foarte atent a§a incat sa
satisfaca chiar anumite necesitaji senzitive ale femeii, cu scopul de a o ajuta
sa-§i darifice, sa-§i rafineze percepdiile globale asupra corpului.
Pe parcursul descrierii practice a procedurilor de masaj vom puncta
particularitadile masajuJui de infrumusefare care, vom vedea, apeleaza la o
gama destul de vasta de proceduri.

P R IN C IP A L E L E M O D A LITA TI D E M A S A J

M A SA JU L USCAT
Efleurajul
Este numit §i masajul-mangaiere. El se realizeaza cu toatS suprafada
degetelor ?i cu paima, care apasS foarte u§or (ca o adiere) zona m asati Se
efectueaza mi§cari uni-sens, lungi. line, toate indreptate spre zona cardiacs.
Efleurajul se poate face cu ambele niaini deodata sau cu m&na stanga $i
dreapta altemativ
Este folosit pentni incalzirea structurii, pentru (re)familiarizarea
pacientei cu masajul.
Aceasta prima procedure ajuta maseurul sa identifice tipul de piele §i
structure pacientei, ceea ce va u§ura aJegerea tipului optim de masaj.
Presiunea asupra pielii se create foarte gradat. la fel $i viteza de
realizare a mi^cSrilor.
Nu se va insista prea mult pe o singura zona cu efleurajul §i se va
adapta presiunea palmei dupa tipul de piele, a§a incat sa nu apara stari de
jena, durere, usturime, etc.
164 C artea F emeii
Atunci cand v4 automasati §i nu vS simtiti prea indem anaticS este bine
s i insistafl mai mult pe faza de efleuraj pana v& obi$nuiji cu atingerea pielii.

Efleuraj cu ambele maini, Efleuraj cu ambele maini,

altemativ - masaj alternativ - automasaj

Frictionarile
Se fac cu degetele, mai rar cu palm a intreaga (pe suprafe^e suficient de
mari ca sS permits acest lucru).
Pielea este apSsatS uniform cu degetele care nu freacS superficial
pielea, ci mobilizeazS un fragment de piele atat cat permite elasticitatea
acesteia §i maseazS {esuturile in profunzime.
Atunci cand mi§carile de frictionare sunt realizate lent, In profunzim e,
favorizeazS detensionarea, aprofundarea relaxarii m usculare, eliminarea
tensiunilor §i contracturilor.
Atunci cand mi§carile de friclionare sunt realizate rapid, energic
stimuleaza circulatia, grabesc procesul de eliminare a toxinelor, a apei din
tesuturi.

Friclionare f&cuta cu degetul mare - masaj Fricjionare facuta cu degetul mare pentru
definirea conturului genunchiului- automasaj

Framantarea (petrissage-ul)
Se realizeaza dupa o IncSlzire prealabila a {esutului cutanat §i
muscular cu primele douS mi§cari de masaj prezentate anterior.
Se aplicS pe jesuturile moi, care sunt prinse cu ajutorul palm ei, apoi
indicate, stranse (ca §i cum am stoarce) §i apoi presate de planul osos dur.
Mai plastic exprim at se framantS pielea §i mu§chii ca §i cum am
 M a s a ju l 165
framanta aluatul de paine: se prinde o cuts, $e
ridicS, se strange, apoi se preseazS §i iarS§i se
ridicfl, §.a.m .d.
FrJmantare - faza de
prindere - masaj
Ciupirile
Se realizeazS dup3 ce In prealabll a fost "incSJzitS "pielea prin efleu raj
§i prin frictio n ari. Se aplicS doar acolo unde exista un strat de piele
suficient de gros ca sS perm its efectuarea acestei manevre fSrS durere.
Pielea §i Jesutul gras subcutanat se prind intre degetul mare $i cel
arStator, sunt trase energic (fSrS a se ajunge ia durere TnsS) dup3 care sunt
eliberate brusc prin desfacerea celor doua degete cu care am prins.
Mi$cSrile de ciupire sunt rapide, intense, dar controlate.
Sunt vizate mai ales zonele In care urmSrim elim inarea stratului gras $i
definirea m usculaturii.
Pe m Ssura ce locul este “incalzit" mi§carile vor fi mai intense §i mai
puternice.
Un foarte bun indiciu pentru a vedea cand este atins scopul acestei
manevre este acela al Inro§irii pielii. Cu cat aceasta (Tnro§irea) este mai
vizibila, cu atat procedure a fost mai intens §i mai corect aplicata. inro§irea
§i Incalzirea nu sunt un indice relevant pentru cele care au prin constitute
o piele fierbinte §i care se inro$e§te foarte u$or'.
Atunci cand apar echim oze (van&tai) Inseam nS c i manevra a fost prea
puternica §i trebuie dim inuata ca intensitate, Exista §i cazuri In care pielea
este foarte fragile §i aceste echim oze se produc la cel mai neinsemnat
contact Solufia este In acest caz ca mi$carile sS fie mai pufin dure (adica
strangerea degetelor arStStor §i cel mare sS fie mai slabs) $i mai rapide
§i/sau sa se recurga §i la alte forme de masaj energic.
Este un procedeu care aplicat suficient de mult timp tonfica fesuturile,
le face ferme §i tari. AjutS, de asem enea, la conturarea taliei §i a
segmentelor inferioare, la definirea arm onioasa a m usculaturii.

1 Este vorba de structurile de tip PITTA.

166 C aktea F emeii

Tragerile
Sunt cumva asemanStoare cu ciupirea. Diferenfele sunt ca:
-degetul mare nu face presiune doar cu aratatorul, ci cu toate degetele
strans lipite intre ele.
-mi§carea este mult mai lunga §i mai lenta ca la ciupire
-este o masare care actioneaza mai in profunzime decat ciupirea, masa
de tesut subcutanat deplasata Hind mai mare.
-degetele dupS tragere nu se destind
Ibrusc ca la dupire, ci dau drumul lent pielii sa
Irevina la normal.
Manevra necesita o mai bunS “incalzire” a
I pielii, care sa permita o mi§care de tragere cat
jm ai ampla §i fara dureri. Nu este o m anevra in
Iforta. fiind facuta atat cat permite elasticitatea
|tesuturilor.
Daca presiunea pe degetul mare nu este
1uniform realizata (adica pe intreaga lui
Tragerea realizata la nivelul suprafa^a, nu punctiform ) se pot produce
taliei - automasaj invinetiri ale pielii.

Pensarile
Sunt similare cu tragerile, avand in plus o mi§care de torsiune.
Prin aceasta mi§care se acjioneaza mai intens asupra straturilor
superficiale.
§i aceasta manevra necesita o buna incalzire in prealabil. Este bine sa
fie f&cut& dupS tragere. For^a mi§carii de torsiune va fi marita foarte gradat

Manevra de pensare realizata la nivelul Manevra de pensare - masaj

abdomenului- automasaj

Mersul in cuta
Se face atunci cand avem o suprafata mai mare de m asat
Se prinde o cuta intre degetul mare §i cel aratator, se trage u§or, dupa
care este propagata in lungime. La primele mi§cari cuta prinsa trebuie sa fie
 M a s a ju l 167
mai m ica, mobilizarea unui volum prea mare putand produce dureri. Pe
masura ce zona este incalzitS volum ul de {esut mobilizat va fi m Srit
Este o m ijcare ce stim uleazS m ult circulajia sanguina §i, in cazul in
care este facutS corect §i gradat, produce o relaxare a m usculaturii.
Mersul in cuts
periombilical -
automasaj

Mersul in cuts
masaj

Forfecarile
Se fac pe zone incSlzite in prealabil prin celelalte manevre.
intreaga suprafafS a palm elor este pusa pe zona masatS, urmarind
prinderea intre cele doua palme a unei porpuni de piele (intre palm e este
o d ista n t de 2-3 cm .) care va fi supusS unei torsiuni, unei forfecSri.
AceastS m anevrS acfioneazS in
profunzimea ^esutului cutanat, favorizand
eiim inarea depozitelor adipoase §i a
grSsimii de prisos. Este eficientS pentru
eiim inarea celulitei.
Se fac m ai m ult pe porpunea
membrelor inferioare, mai pu£n pe alte
segmente.
Forfecare - masaj
Cum decurge o §edinta
completa de masaj?
Intotdeauna m asajul va fi fficut intr-un loc suficient de cSlduros 51
lini$tit, care sS perm its persoanei m asate sS se relaxeze cat mai profund,
fSrS sS fie deranjatS de temperaturS sau de alfi stim uli perturbatori.
M asajui va incepe printr-o destindere totals a pacientei, care va
urmSri sS relaxeze c o n s e n t fiecare grupS m uscularS (vezi relaxarea
com pletS din capitolul privitor la posturile corporate). Apoi pacienta va
urmSri sS se detensioneze cat mai mult psihic, elim inand gradat toate
gandurile nocive. perturbatoare, stresante. 0 aprofundare a relaxSrii se
poate face §i prin efleuraj, care va fi realizat, foarte u?or, ient, cu mi§cSrt
lungi, invSluitoare.
Apoi intensitatea efleurajului va create (adica va fi m aritS presiunea
palm ei pe piele §i viteza m i$carilor) cu scopul de a incSIzi corpul pentru
168 C artea F emeii

urmfitoarele m anevre.
De la efleuraj se trece la frictionari ufoare, fiind masate in aceasta
faz& mai ales zonele care intereseaza in mod direct procesul de
Infrum usetare.
In general, la masajul de infrum usetare principalul scop nu este
relaxarea (de§i este o condifie prealabila necesarS pentru realizarea unui
masaj eficient), cl mai ales stim uiarea anumitor zone din corp (cum ar fi
zona taiiei, a feselor sau zona adiacenta genunchilor) pentru a stim ula fi
directiona procesele de transformare. UrmStoarea etapa din masaj -
frictionarea - va urmfiri fie o detensionare suplim entara a m ufchilor fi o
aprofundare a relaxfirii anumitor segm ente, fie o stim ulare pentru a grabi
proceseie de m odelare a corpului. De cele mai m ulte ori cele doufi tipuri
de fricfionare (de detensionare fi de stim ulare) urm eaza unul dupa
cealfilalt, trecerea facandu-se gradat
Afadar, dupS un efleuraj de minim 5 minute (in unele cazuri poate
ajunge fi la 20 min. - 30 de m inute) urm eaza frictionarea, mai intai lentS,
profunda, apoi din ce in ce mai rapids. Ideal este ca ceie doua tipuri de
frictionare sa dureze minim 5 minute fiecare. Etapa energica va fi mai
Indelungata, ea avand un efect m odelator intens.
Aceasta “ introducere" prin efleuraj $i cele doua tipuri de fricfionare
uneori este suficienta pentru o §edinta de m asaj, mai ales daca persoana
In cauza nu este obi§nuita cu acest tip de procedura §i nu reu§e§te sa se
detensioneze fizic fi psihom ental (ceea ce face ca celelalte m anevre sa
fie mai dificil fi uneori chiar dureros de realizat). De obicei insa este bine
sa se continue cu macar una din celelalte m anevre executate in ordinea
in care au fost descrise anterior.
M odul, intervalele de timp la care sunt alternate celelalte m anevre
este deja o chestiune mai mult de bun-simt, adaptarea trebuind sa se faca
de la caz la caz.

Cum decurge o §edinta completa de automasaj?

In cazui automasajului lucrurile se desfafoara oarecum diferit fata de
masaj, aceasta deoarece singura forta fi experienfa sunt ceie proprii, iar
puterea fi Indemanarea unei femei, cel pufin in prima faza, nu se pot
compara cu cele ale unui maseur profesionist
lata cateva idei folositoare pentru aplicarea automasajului:
-relaxarea anterioara masajului va trebui sa fie cat mai profunda fi
conftienta. In timpul efectuarii manevreior de masaj o mare parte a atentiei
va fl mobilizata asupra m ifcarilor, relaxarea ramanfind in plan secund.
Acest lucru este dezavantajos deoarece pierzand priza de conftiinta asupra
relaxarii, musculature se rigidizeaza, facand anevoios fi ineficient m asajul.
In acelafi timp, daca este mentinuta constant atentia catre procesul de
detensionare, automasajul poate deveni un mare avantaj, deoarece putem
 M a s a ju l 169
simti direct prin atingere gradul de relaxare m usculara, autoreglandu-ne
astfel tonusul'.
-Inainte de a face autom asajul trebuie sa ne stabilim cu claritate zonele
pe care le avem de m asat pentru a ne putea doza cat mai bine eforturile.
Apar cazuri, de exemplu, cand un picior este In mod constant foarte bine
auto-masat, pe cand celalalt, din cauza oboselii, tot In mod constant este
masat mai neglijent Rezultatul este ca dupa o saptamana primul va arata
mult mai bine conturat §i definit decat al doilea, creand o disproporfle destui
de evidenta.
Deci, inainte de masaj ne evaluam fortele §i, in functie de aceasta
evaluare, ne vom doza efortul, a§a Incat sa putem masa simetric §i uniform
diferitele p£rti ale corpului.
-un aspect care poate parea hilar, dar care poate greva eforturile pe care
le depunem in sensul armonizarii, este aceia al aparifiei disperarii $i/ sau
exasperarii in timpul masajului. La multe din femeile care au urmat un
program sistematic de armonizare a aparut, paradoxal - dupa mai mult timp
de auto-masaj, sentimentul ca structura lor fizica este m ult mai
dizannonioasS decat s-ar fi a§teptat Sub impactul psihologic al acestei
“stupefiante constatSri” relativ multe femei au inceput fie sa se lamenteze
interior, reducandu-$i nejustificat eforturile, fie sa se autom aseze cu
du$manie, producandu-§i dureri sau chiar vanStSi. Pentru a nu aparea
asemenea situatii este bine de §tiut cS exista pupne femei care dupa douS
saptSmani de masaj intensiv (adicS minim o ora pe zi, focalizat pe o singura
zona: talie sau sani, sau fese, sau coapse, etc.) sa nu se transforme vizibil.
A§adar avem toate motivele sS ne pastram calmul §i sa facem eforturi
sistematice.
-fiecare manevra de automasaj In parte va fi studiata §i asimilata gradat,
f3ra sa apara pretenpa absurda de a cunoa§te §i aplica foarte eficient toate
metodele Inca de la inceput

M A SA JU L CU DIFERITE SOLUTII
EXTRACTIVE
Fo)ose$te o parte din m ijcSrile de la masajul uscat, In principal
efleurajul $i fricfionarea. Solutiile de masaj faciliteaza “curgerea" palmelor
pe corp, m ijcarile devenind mai line, mai pl&cute. in aceste conditii este
favorizata aparitia efectelor de relaxare: In acela§i timp m asajul de
stim uiare, care este cu predilecpe folosit la programele de infrumusefare,
devine mai bland, mai piacut §i mai u§or de “suportat", chiar §i de femeile
cu o sensibilitate tactile excesiva.
Pe langa stimularile tactile agreabile care se obtin prin folosirea1
1 Automasaju! este o metoda foarte eficienta de conjtientizare a corpuiui fizic ?i
bioenergetic, cuooajtere care este un ajutor foarte prefios in abordarea posturilor
corporate din programul de armonizare, Tn corectarea pozipei corporale in limpul zilei
Autoinasa)ul este chiar o cafe eficienta de imbunatatire a performanfelor obtinute cu
cxercitiile posturale $i de respirajie.
170 C ahtea F emeii

preparatelor de masaj, exists o sene de alte efecte, locale §i generale,

objinute prin preluarea de cStre circulapa sanguinS perifericS a unor
substance (principii active) din solujiile folosite. Aceste substance
actfoneazS pe multiple cSi in organismul uman, ducand la accelerarea
proceselor de modelare §i de transformare ale corpului, la rezolvarea
anumitor afecfluni cu caracter general sau local.
Soluble folosite pot fi impSi(ite in:
-grase
- apoase
- hidroalcoolice

Solupile grase
Pentru prepararea solufiilor grase (emoliente) este folosit ca suport
uleiul vegetal natural sau untul. Exists §i alte suporturi nenaturale
(lanolina, vaselina $.a.) pe care insS nu le recomandSm datoritS faptului cS
nu au o valoare terapeuticS comparabila cu cea a produselor similare
naturale.
Uleiurile vegetale este bine sa fie obtinute prin presare la rece, cele
rafinate, prelucrate, “ameliorate” cu diferite ingrediente chim ice de sintezS
fiind mai pu£n sau deloc recomandate. Exists o mare varietate de uleiuri ce
potfi folosite in masaj; cele mai u§or accesibile sunt cele de floarea soarelui,
de mSsline, de soia, de rapi^S, de porumb, de arahide. O categorie cu totul
specials de uleiuri, mult mai scumpe, sunt cele obtinute din samburii unor
fructe cum ar fi strugurii, merele §.a., acestea fiind foarte valoroase din
punct de vedere terapeutic §i extrem de placute la m asaj. O eficienta
terapeuticS cu totul aparte o are uleiul de germeni de grau, care are o serie
de proprietSti reglatcare §i stimulatoare ale activitStii celulare §i endocrine
care-1 fac deosebit de valoros pentru masajul de infrum usejare.
Dintre uleiurile mai accesibile cel mai neutru ca miros §i foarte placut
pe piele este uleiul presat la rece obpnut din m Ssline.

Solutiile apoase
Sunt denumite a§a datorita faptului cS au un conflnut ridicat de apS
(cca. 90%). In masaj, soluble apoase folosite cu predilectie sunt sucurile din
fructe. Aceste sucuri se obtin prin stoarcere simpIS (ca in cazul sucurilor de
citrice), prin turboextractie (ca in cazul citricelor la care se urmare§te §i
extract a partialS a uleiului volatil din coajS), prin centrifugare (ca in cazul
sucurilor de mere, morcov, etc.), prin presare (sucul de struguri, de mere,
etc.). La sucurile de fructe fblosite pentru masaj nu se mai adauga apa,
deoarece ele sunt eficiente extern atunci cand concentrarea principiilor
active este maximS.
 Ma s a ju l 171
Solutiile hidroaJcoolice (tincturile)
Sunt solutii obtinute din plante prin extracpe In alcool. Tincturile pot fi
obfinute dintr-o singurS plants sau din mai multe (cum este cazul faimosului
bitter suedez). In masaj nu este foarte recomandatS folosirea solupilor
aicoolice nediiuate pe piele, deoarece o usucS, ii afecteazS metabolismul
local, deranjeazS anumite sistem e naturale de autoprotecjie. Pe de alts
parte extractele aicoolice din plante au efecte terapeutice deosebite, Bind in
anumite cazuri indispensabile.
Cea mai bunS cale rSmane cea de m ijloc - la femeiie cu o piele de tip
KAPHA, grass, cu mult sebuum solutiile hidroaicoolice pot fi folosite §i
nediiuate; la o piele de tip VATA, caracterizatS de uscaciune, foarte
sensibilS, cu tending de crapare nu vor fi folosite de Ioc solutii aicoolice
nediiuate, in timp ce la tipul PITTA folosirea acestor solutii se face cu
m oderate.
Pentru ca solutiile hidroaicoolice sa-§i pSstreze puterea curativS §i
dupS diluare este necesar ca ele sS fie foarte concentrate, a$a incat
adaugandu-le una, doua sau chiar trei parti apS, ele sS ajunga la o
concentrate de minim 20%.
O alts solutie este inlocuirea acestor solutii cu infuzii obtinute in 2
trepte mai concentrate fa{S de cele obi§nuite. IatS, pe scurt, cum se obtine
o asem enea infuzie:
-se pun 2-3 lingurite de plants mSruntita (pulbere obtinutS cu ra§nifa
electrics de cafea) cu 100 m l. de apa cSldufS (la 40 de grade Celsius) intro
cans §i se lasS la m acerat 8-12 ore;
-dupS macerare se filtreaza m aceratul, iar peste pulberea de plants
rSmasa dupa filtrare pun 100 m l. de apS fierbinte §i se lasa la infuzat timp
de 15-30 de minute;
-infuzia se filtreazS, se race§te (a§a incat sS ajungS la 40 de grade
Celsius) §i apoi se com binS maceratul anterior obtinut;

Cateva efecte ale solutiilor de masaj

Efectu l astringent
Este urmarit mai ales in cazul in care pielea este cu pori, grasa, in cazul
in care tesuturiie au o tendintS accentuate spre flascitate. A$a cum aratS §i
num ele, efectul unui remediu a stringent este acela de a-strange, de a da, de
a conferi soliditate, fermitate tesuturilor.
Solutii cu efect astringent su n t
- sucurile (din pulpS §i din pulpS cu tot cu coaja) de lam aie §i de
grepfrut
- sucul sau tinctura din coaja de rodie
- tinctura de coada racului (Potentilla anserina), salvie (Salvia off.),
rachitan (Lythrum salicaria)
172 CARTEA FEMEll

- decoctul de salcie (Salix alba).

So lub le astringente sunt folosite pentru com baterea celulitei, a
flascitSfli (sanilor, pielii de pe abdom en, fese, coapse), pentru inchiderea
porilor pielii.
Efectul em olient
Este specific soluflilor grase.
So lu b le em oliente sunt recom andate persoanelor cu o piele uscata,
care prezinta tendinte de crSpare (m ai ales la frig).
M asajul cu solupi em oliente este recom andat §i fem eilor cu piele
norm als, dupa baie, deoarece m ajoritatea sSpunurilor, solu|tilor de baie
degreseazS pielea.
Solutiile em oliente sunt uleiurile (de floarea soarelui, m asline,
porum b, germ eni de grau) §i unguentele pe bazS de unt clarifiat sau
uleiuri vegetale.
Plante care poten^eazS efectul em olient al ulfeiurilor sunt:
- ciubotica cucului (Prim ula off.)
- sem injele de in (Linus usitatissim um )
- nalba (M alva sp.)
Efectul hidratant
Este utilizat la toate tipurile de piele, mai pu£n cea grass, seboreica
sau cu fesut adipos in exces. Se considers in lum ea m edical-cosm eticS
cS o parte din vina apari(iei ridurilor, a im bStranirii pielii se datoreazS
pierderii apei din {esuturi. Crem ele §i so lu b le (sem i) lichide hidratante
au efect de Intrefinere. Aplicarea acestor solufii in tim pul m asajului are
un efect agreabil, reducand iritabilitatea pieiii, elasticizand-o, creand o
stare de confort
Dintre plantele care favorizeazS hidratarea pielii m entionam:
- asm afuiul
- arnica
- galbenelele
Toate aceste plante se folosesc su b form a de infuzie obtinutS in 2
trepte sau sub forma de tincturS diluata cu apS.

Dintre sucurile de legum e §i fructe cu efect hidratant le consem nam

pe cele de: caise, cartof, struguri, pepene galben, struguri, m orcov, mar.
Efectul rubefiant
Este utilizat pentru stim ularea locals a circula(iei. Aplicarea pe piele
a unei solutii rubefiante produce inrojirea §i incSlzirea zonei - sem ne
specifice ale intensificSrii circulatfei. De asem enea, apar senzapi u$oare
(sau mai puternice, in func|ie de cantitatea de substantS rubefiantS
utilizatS) de arsurS §i incSlzire.
 M a s a ju l 173

Substance naturale cu efect rubefiant sunt:

- faina §i extractele de mu§tar alb, mu§tar negru, hrean
- unguentele cu extract de ardei iute
- extractele din untul pSm antului (Tham us com m unis)
Stim ularea circulatiei locale este foarte utila pentru a putea fi
preluate cat mai repede alte substance utile (cu efecte astringente, tonice,
stim ulatoare ale m etabolism ului celular).
Efectul de stim ulare a m etabolism ului celular
Apare la o serie de plante folosite em piric In cosm etics §i m edicina.
La m ajoritatea plantelor nu au fost identificap cu precizie com pujii
chim ici care au aceasta actiune asupra m etaboiism ului celular, dar s-a
constatat cS m asajul cu extracte din anum ite plante duce la elim inarea
celulitei, vergeturilor, a {esuturilor adipoase, stim uleazS procesele de
refacere.
latS cateva plante recom andate pentru actiunile lor:
- coada calului - so lu b le §i unguentele din aceastS plants au drept
efect elim inarea vergeturilor, elim inarea celulitei’.
- tatSneasa (Sym phytum o ff.)-are drept efect Inchiderea §i vindecare
rapidS a leziunilor, vindecarea estetica a cicatricilor. A ccelereazS
procesele regenerative la nivel cutanat §i favorizeazS vindecarea plSgilor
vechi.
- creti§oara (A lchem illa vulgaris) - ajuta la elim inarea vergeturilor
- iedera (Hedera helix) - com bate celulita, ajutS la elim inarea
vergeturilor
-lem nul cainesc (Ligustrum vulgaris) - extractele din frunze §i flori
ajutS la elim inarea celulitei
Efectul tonic
Este un “rezum at” al tuturor proprietatilor de panS acum . Efectul de
tonifiere este sinonim cu cel de “intarire” , de cre§tere a rezistentei pielii
In fa(a agenplor externi.
Preparate tonice pentru masaj sunt:
- sucurile de lam aie, grepfrut, mere
- extractele de catina, de m ace§e
- unguentele com plexe care conpn arnicS (A rn ica m ontana),
gSlbenele (Calendula o ff.), sanziene galbene (Galium verum )
- sucul de rSdScinS de angelicS (Angelica archangelica) §i sucul de
radacina de leu§tean (Levisticum officinale) 1

1 Pentru eliminarea celulitei se recomanda ji un tratament intern cu crefu$ca (Spiraea

ulmaria/ Filipendula ulmaria), cre(i§oara (Alchemiila vulgaris), frunzele de vi(a de vie (Vitis
vinifera) - se recomanda frunzele vi(ei de vie cu strugurii ro$ii, coacaz negru (Ribes
nigrum).
174 C artea F emeii

Uleiuri aromatice
0 ultima serie de preparate de masaj despre care vom vorbi in acest
context sunt uleiurile arom atice. Cele mai sem nificative efecte ale acestor
uleiuri de masaj sunt cele psihice. Prin masajul cu uleiuri arom atice pot B
modulate foarte ufor trairile din sfera psiho-mentala:
-prin masajul cu ulei natural de mentS, pelin, chimen este amplificata
starea de luciditate, de claritate m entals, somnul devine mai conftient
-prin masajul cu ulei natural de lavandS, coriandru sunt stimulate
procesele de detensionare psihica. sunt atenuate sau eliminate anumite
inhibitii privitoare la corpul fizic
-prin masajul cu ulei natural de busuioc, fenicul estE facilitate trairea
unor stari de decontractare euforica
-prin masajul cu ulei natural de scorti$oarS, busuioc, coriandru este
favorizata eiimirtarea anumitor inhibijii din plan afectiv fi erotic
-prin masajul cu ulei natural de lavande, portocal, menta pot fi induse
start de relaxare profunda, poate fi eliminate insom nia, stresul, anxietatea
-prin masajul cu ulei natural de trandafir, busuioc, menta poate fi
rafinat erotismul, trairile din sfera senzuala, pot fi elim inate fricile fi
angoasele
-prin masajul cu ulei natural de lim aie, cimbru este favorizata trezirea
dinamismului launtric, a dorintei de actiune.
Modularea trairilor launtrice prin masaj cu solutii (uleiuri) arom atice
este foarte facila pentru cele ce cunosc sau intuiesc actiunile acestor uleiuri
§i modul lor de com binare. Folosirea acestor uleiuri va fi facuta sinergic cu
manevrele de m asaj. Masajul de relaxare va fi corelat cu un ulei care
favorizeaza relaxare. Un ulei care favorizeaza trairea unei stari de
expansiune in plan afectiv va fi corelat cu (auto)m asajul zonei pieptului.
Folosirea preparatelor de masaj poate mart de cateva ori eficienta
acestei proceduri fi ii poate da un caracter mai com plex.

Aplicarea procedurilor de masaj tinand cont de elem entele prezentate,

referitoare la manevrele specifice, la corelafiile Tnlre stim ularea tactile fi
planul afectiv, la folosirea unor soiujii care au o influenta locala fi generals
foarte putem icS, va fi de naturS sa catalizeze procesul de infrumusetare §i
de armonizare globala.
Masajul este cea mai rapids procedure de modelare a corpului
Stabilizarea efectelor sale este ficuta prin repetarea acestei proceduri cu
consecvenja, zilnic. 0 stabilizare fi mai buna a efecteior se realizeaz&
aplicand celelalte terapii, ceva mai lente, dar care ofera perspective noi si
foarte ample asupra procesului de transformare a fem eii, pe fcoate planurite.
Pentru o ghidare simpla §i rapida prin aceste tehnici de masaj vS
recomandam ghidul tabelar.
Capitolul 7
HATHA YOGA,
IZVOR DE SANATATE §1 ARMONIE

HATHA YOGA este calea consonan{ei cu energiile subtile benefice ale

Naturii, fiind bazata pe echilibrarea polaritailor fundam ental ale fiintei, a
energiilor solare, m asculine, Yang, (+) §i lunare, feminine, Yin, (-). Ea
urmSre§te stSpanirea cat mai perfects a corpului, a simpjrilor, controlul cat
mai deplin al energiilor vitale, fScand astfel cu putintS obpnerea unei sSnStSfi
depline, condifie indispensabilS oricSrui proces de armonizare $i elevare
reals a fiintei.
Referitor la HATHA YOGA, SWAMI VIVEKANANDA spune: “Pentru cel
care o practicS cu consecvenfS, HATHA YOGA este un veritabil dar divin care
favorizeaza succesul in toate directiile. Corpul, psihicul §i mentalul sunt
instrumente pe care practica sistemului HATHA YOGA ne permite sS !e
menfinem sSnStoase, putem ice §i pline de energie." in tratatul de YOGA
GORAKSH A SAMHITA gasim urmStoarea afirm afie: Ҥtiinfa secrets a
sistemului HATHA YOGA este scara pe care urea repede cei care vor sS
atingS regiunile superioare ale caii spirituale ce conduce cStre SUPREM UL
ABSOLUT."
HATHA YOGA se compune in special din acele practid §i tehnici care -
au in vedere actiunea asupra corpului furic sau grosier. Dar intrucat acesta se
aflS Intr-o stransS tegaturS $i interdependents cu corpul subtil energetic al
fiintei - pentru care el reprezintS inveli§ul exterior - descoperim cS, in fapt,
controlul deplin asupra corpului grosier afecteazS in mod direct $i
proportional corpul subtil impreunS cu manifestSrile sale specifice. intrucat
primul este o replies fidelS a naturii celut de-al doilea, am bele corpuri
afiandu-se intr-o strSnsa interdependentS, rezultS cS orice operare sau
actiune in interiorul sau exteriorul corpului fizic afecteazS imediat §i corpul
subtil energetic, reciproca fiind in mod egal vaJabiia.
Este u§or de Inteles, avand in vedere toate aceste aspecte, de ce am ales
cateva dintre procedeele spedfice acestui sistem ca parghii esenpale in
176
CAR TEA FF.M E l I

cadrul programului de armonizare VENUS.

Tehnicile sistemului HATHA YOGA, abordate In cadrul antrenamentului
specific o perioadS adecvatS de timp, vor conduce la purificarea corpulul
fizic, a NADI-urilor (canalelor subtile de energie) §i a min(ii, fapt care va face
cu putintS transformarea simultana a corpului, psihlcului §i mintii In sensul
amplificSrii acelor calitafi feminine minunate care confers im preuna
frumuse^ea §i farmecul specific unei femei armonioase.
Cateva recomandari preliminare pentru a actiona eficient
prin intermediul procedeelor de HATHA-YOGA:
- nu se va manca nimic cu minim 2 ore Inainte de realizarea exercitiilor
posturale §i nid la 2 ore dupa Incheierea §edintei de armonizare.
- mediul In care vor fi realizate procedeele de armonizare este bine sa fie
cat mai linijtit, astfel incat sa evitam orice perturbare pe durata de timp
afectata §edintei.
- ImbrScamintea pe care o utiliz&m pe parcursul §edin(ei este necesar sa
fie comodS §i, dacS este posibil, realizatS din materiale naturale (bum bac,
matase).
- intotdeauna ?edinta de lucru va fi Inceputa printr-o stare de
interiorizare §i deconectare, pe cat posibil com plete, de la grijile $i
preocupSrile exterioare, urmarind totodata evocarea in minte, cat mai clar, a
idealurilor elevate §i aspiratiilor de transformare pe care, ca femei. le nutrim.
- In timpul realizarii pozifiilor corporale prezentate trebuie evitata
distragerea atentfei de ganduri perturbatoare. Hind necesarS concentrarea cat
mai ferma asupra corectitudinii execufiei posturii, asupra dinamizarilor
energetice §i sfarii interioare spedfice care apare (In cazul execufiei corecte)
la scurt timp dupa Inceperea exercitiului.

In continuare vom prezenta cateva modalitati eficiente specifice

sistemului HATHA-YOGA, care vizeaza mentinerea sau dobandirea sanStatii,
armonizarea corporala §i apropierea gradata de idealul de frumusete fizica §i
sufleteasca specific constitutiei individuate.

SALUTUL SOARELUI fSurya Namaskara)

Salutul soarelui reprezintS o modalitate dinamica de amptificare a
energiilor benefice de tip YANG §i in acela$i timp o m etodS de
con$tientizare §i control atat asupra corpului fizic, cat §i asupra diferitelor
energii vehiculate de fiecare fiinta umana.
Practic, SALUTUL SOARELUI este o succesiune aproape nelntreruptS
de 12 mi§cSri, repetate de mai multe ori la rand cu scopul de a ne pune In
actiune intregul sistem muscular, realizand o rapida tonificare a acestuia §i
determinand totodafa o anumitS accelerare dublata de o amptificare
armonioasS a respirafiei §i a ritmului cardiac, f5ra a provoca insa stSri de
oboseala sau de pierdere a suflului.
 H a t h a Y o cia 177
T EH N ICA DE E X E C U JIE
Prezent&m in continuare succesiunea celor 12 mi§c5ri care alcatuiesc
SALUTUL SOARELUI:
1. A§ez3m palm ele lipite in zona pieptului, varfurile degetelor mari
Bind a$ezate in scobitura gatului, in unghi drept fata de celeiaite degete;
coloana este perfect dreapUi §i talpile sunt foarte apropiate (insa f&ra sS se
atinga) §i paralele.
Expir&m apol lent pe gura, dand afarS tot aerul din pl&mani; sprijinim
coatele de coaste, in s i mentinand mainile la locul lor. Vom expira atunci
profund pe gura, urmStind sa expulz&m §i ultimele m olecule de aer vidat
din noi. Pentru aceasta putem retrage u§or zona abdom inala. Atunci cand
plSmanii sunt com plet goi, contractam intreaga m usculature corporala,
incepand cu labele picioarelor, apoi pulpele, coapsele, abdom enul, spatele,
pieptul, bratele, palm ele §i gatul.
Erorl curente care trebule s i fie evltate: daca mainile nu sunt
a§ezate la inaifim ea potrivita §i degetele (cu exceptia degetelor mari) nu
sunt lipite, plamanii nu se pot goli com plet de aerul rezidual.

2. Relaxam apoi te>ti mu$chii §i venim cu bratele com plet intinse in sus,
c5tre spate, curband cat mai mult zona bazinului §i orientandu-ne privirea
spre varfurile degetelor. Inspiram atunci profund §i farS grabs pe nas.
Erorl curente care trebule sS fle evltate: daca nu curbam sufident
de bine spatele §i zona bazinului, m usculatura spatelui nu va fi intinsS
suficient de m ult

3. Explram profund pe gura, aplecSndu-ne cStre in fata, ideal este sa

putem a$eza palm ele cu toatS suprafata lor pe sol; vom veni de asem enea
cu capul cat mai mult cStre genunchi. in faza finals a mi$carii vom retracta
partial §i abdom enul. exact ca la inceputul realfzSrii Retrac(iei Abdom inale;
(fSrS a face insS complet Retractia Abdom inalS) §i fSrS sS fortam. Este admis,
lain cep u t in situatiain care suntem mai rigizi, ca palm ele sS nu a tings sol ul.
Erorl curente care trebule s& fle evltate: daca nu venim sufident de
mult cu capul c&tre genunchi flexia corpului va fi mai putin accentuate, iar
efectele sale sunt considerabil reduse. Faptul de a avea barbia presata cat
mai mult de piept face sa se amelioreze gradat toate dezechilibrele functiei
tiroidiene.

4. Inspiram in continuare profund pe nas, a$ezand acum toatS taipa

pidorului drept pe sol, inclusiv caicaiul, iar genunchiul drept va fi im pins1
1 Vezi mod ill de executie at Retractlei Abdominale. in faza de invafare, pentru a putea
retine mai ufor succesiunea mi^carilor putem realiza salutul Soarelui lira sa reatlzam
Retrac(ia Abdomlnala fi fara sa corelam rnijcariie cu respirafia. Aceste elemente vor fi
introduse in realizarea tehnlcii dupa ce sunt retinule fi realizate u$or tele 12 posluri (in
succesiune) aie SALUTULU! SOARELUI.
178 C artea F emeii
catre inainte; gamba, coapsa fi talpa dreaptS vor forma astfel un Z.
Impingem dupS aceea simultan zona bazinului cat mai aproape de cSlcaiul
drept Piciorul stang este apoi Intins Inspre spate, insa nu la maximum,
pentru cA, in acest caz ne va fi imposibil sS adoptSm pozi£a corectS.
IndreptSm apoi spatele. fi orientam apoi privirea catre tavan (sau cStre
Soare, dacS realizdm tehnica in NaturS), cu toate ca (ATENTIE!) ochii se
men{in tot timpul in chifi.
Erori curente care trebuie sa fle evitate: vom avea grijS sa nu st3m
cu capul aplecat sau cu tibia piciorului drept perpendiculars fa(S de sol.

5. Corpul trebuie sS formeze acum un V inversat; cSlcaiele vor fi intinse

cat mai mult cStre sol, afezandu-le, dacS ne este posibil, chiar lipite de sol.
DacS la postura anterioarS am intins prea m ult piciorul catre spate, V-ul
inversat va fi prea deschis, iar cSlcaiele nu vor putea atinge solul. Capul va
fi orientat cat mai m ult spre interior, presand bSrbia in piept, iar spatele va
fi cat mai drept Privirea interioarS este orientate acum cAtre zona
om bilicului. Contractam in continuare zona abdom inals fi m ufchii
coapselor (aceftia se vor contracta automat daca apropiem cSlcaiele de
sol).
Erori curente care trebuie sa fie evitate: nu trebuie sS stain doar pe
varfurile picioarelor fi vom evita sS (inem capul drept (aceasta poztyie nu
mai este asemSnatoare cu un V inversat); vom evita de asem enea sa avem
spatele curbat §i abdom enul necontractat

6. Expiram apoi pe gurS, lSsandu-ne sS coboram spre sol. Singurele

noastre puncte de contact cu solul vor fi acum barbia, palm ele, pieptul,
genunchii fi degetele de la picioare. In aceasta pozitie. abdomennl nu va
putea sa atinga solul, bazinul fund bine cam brat De asem enea, nici nasul
nu va atinge solul. Aceasta postura confera o curbura foarte specials
coloanei vertebrale.
Erori curente care trebuie sa fie evitate: nu ne vom a§eza cu bazinul
pe sol; talpile nu vor fi orientate in sus, degetele de la picioare trebuie sa fie
sprijinite pe sol. Palmele trebuie sA fie fixate fern pe sol. Picioarele (talpile)
trebuie sS revinS la acelafi punct de plecare. La inceput aceasta este ceva
mai greu de realizat, dar Drin practicS consecventa acest lucru va putea fi
realizat cu ufurinta.7

7. In continuare inspiram pe nas, apoi ridicam apul cat mai mult

posibil §i curbam cat mai mult zona bazinului, insa (ATENTIE!) corpul nu
atinge solul. Singurele puncte de contact cu solul sunt acum degetele de la
picioare fi palm ele. Bratele sunt acum intinse, iar umerii sunt Ufor adufi
catre in spate, pentru a permite expansiunea pieptului in fa(a.
 H a t h a Yo g a 179
8. In continuare ramanem in retentie pe plin §i revenim in postura
aseman&toare c u u n V inversat (identic cu postura 5).
Erori curente care trebuie sa fie evitate: vezi postura 5.

9. Continuant S3 ne refinem suflul (plamanii Bind in continuare plini cu

aer). In aceasta postura vom inversa ins3 amplasarea picioarelor fata de
postura nr.4, pentru a comprima altem ativ §i sim etric Fiecare parte a
abdom enului (vom intinde piciorul drept la sol in timp ce stangul va fi
dispus cu talpa ferm a§ezati pe sol).
Erori curente care trebuie sa fie evitate; vezi postura 4.

10. Expiram profund §i fSra graba pe gura §i revenim in postura nr. 3.

Erori curente care trebuie sa fie evitate; vezi postura 3.

11. Inspiram profund §i com plet pe nas, realizand simultan mi§carea §i

postura nr.2.
Erori curente care trebuie sa fie evitate: vezi postura nr.2.

12. in final expiram din nou profund pe gura $i relaxam intreaga

musculatura corporals, revenind apoi, din nou, in postura de plecare nr.l.
E rori curente care trebuie sa fie evitate: vezi postura nr.l.

Dupa o noua contracfie a intregji m uscuiaturi a corpului, corelata cu o

expiratie am pla, profunda, se reia intregul ciclu de mi$cSri. Este util ca, mai
ales In fazele de inceput, dupS 3-4 executii succesive al SALUTULUI
SOARELU1 sa realizSm un scurt moment de con^tientizare a efectelor ample

Postura 1 Postura 2 Postura 3

EXPIRATIE INSPIRATIE EXPIRATIE
 C aktea F emeij
180

Posture 10 Posture 11 Posture 12

EXP1RATIE 1NSPIRAJIE EX PI R A P E
 H atha Yo q a 181
pe care tehnica le genereaza In noi. A cesl lucru ne va permlte, de
asem enea, o rnSrire gradata a atenpei §i focaiizarii, pe m&sura ce realizam
mai multe astfel de serii de SALUTUL SOARELUI, determinandu-ne sa
perfec^onSm cat mai mult execufia acestei tehnid §i sa trSim din ce in ce
mai intens fuziunea cu energiile subtile benefice YANG pe care le captam
atunci prin rezonanfa cu sfera giganticS de for^S a Soarelui.
inceputul practicii ritmul indicat pentru realizarea
SALUTULUI SO A R ELU I
Ritmul optim de realizare a acestei tehnid este acela in care intreaga
serie de mi$cari este realizata in 45 de secunde. fntr-o primS etapa vom
urmari atingerea acestui prim obiectiv, orientandu-ne atenp'a mai ales la
execupa cat mai corecta a BecSrei mi§c4ri in parte. Este indicat, de
asem enea, sa urmarim sa reaiizdm in aceasta etapa un numar de 10-12
execujii ale lui SALUTULUI SOARELUI pe zi. Vom create num irul de
execupi zilnice ale SALUTULUI SOARELUI gradat, urmarind sa ajungem in
final (dupa un interval de 6 luni de practica neintrerupta) la o m edie de 40
de execufii pe zi. Aceasta constituie o foarte buna m edie de execute a
SALUTULUI SOARELUI, pe care este inutil sa o depa§im. Ea poate fl
structurata, daca vrem , in doua reprize, 15 minute dimineata §i 10 minute
seara, inainte de culcare.
M OM ENTUL DE E X E C U JIE
Cel mai indicat moment pentru realizarea SALUTULUI SOARELUI este
dimineata, imediat dupa sculare, la rasaritul soarelui. Efedele realizarii
acestui procedeu dimineata vor determina o stare de tonus, de forta §i
optimism care se vor influenza in mod benefic desfa^urarea activitytiior din
intreaga zi.
SALUTUL SOARELUI poate fi realizat de asem enea seara cu pu{in
timp inainte de culcare On plus fata de executiile de dim ineata). Aceasta va
determina un somn mult mai profund §i odihnitor, permitand totodata §i un
control marit asupra energiei erotice In timpul somnulut (evitandu-se astfel
pierderile nedorite de energie erotica ce pot apare In timpul som nulul).
ATITUDINEA IN TER IO AR A
Concentrarea neintrerupta ?i partidpare activa §i atenta a mentalului
sunt de o important^ primordial^ In timpul execu(iei SALUTULUI SOARELUI.
La fiecare mi$care, este necesarS o participare activa a con^tiinfei. Cand
reaiizSm SALUTUL SOARELUI nu trebuie sa ne gandim la nimic altceva;
procedand astfel vom evita gradat divagatiile mentale §i “ pauzete" aten(iei.
Vom urmari de asemenea sa menfinem un anumit ritm care trebuie sa fie cat
mai constant deat lungul tuturor reiuariior succesive ale SALUTULUI
SOARELUI. Acest aspect este foarte important Doar primele executii le
putem face ceva mai lent $i nu neaparat duse pana la perfectiune, deoarece
182 C artea F emeii

mu§chii sunt ceva mai intepeniti, In special dim ineaja. !n timpul

antrenamentului se recomanda sa fim oriental fie cu fa(a catre Scare, fie cu
fa(a catre Est (RAs ARIT).
Inainte de inceperea realizfirii SALUTULU1 SOARELU1, in picioare,
avand fata orientate in direcfia indicate (spre Soare sau spre Est) vom Inchide
ochii §i vom urmari (timp de 2-3 minute) sa evocam cat mai clar imaginea
slerei gigantice de foita a Soarelui, cSutend in acela$i timp sa amplificam cat
mai mult rezonanta cu energiile intense §i elevate ale Soarelui.
Este esential sa pastram in minte cat mai clar, ferm §i constant aceaste
imagine a sferei gigantice de for|a a Soarelui, pe tot parcursul realizarii
procedeului.
fn finalul executiei SALUTULUI SOARELUI vom ramane in continuare cu
ochii inchi§i §i vom sesiza efectele ample produse de aceaste tehnica asupra
intregii Hinder starea de tonus muscular §i de for(a la nrvel fizic, amplificarea
energiilor de tip solar, YANG, resimtite ca §i capacitate de control mult
amplificate, asupra intregii fiinte, capacitate de acfiune rnSrite, remarcam
amplificarea vointei, a Increderii in foitele proprii, curaj, stepanire de sine,
amplificarea radiatiei magnetice.
Procedand in modul indicat anterior pe tot parcursul tehnicii, intreaga
noastra energie, chiar §i cea pe care o folosim pentru realizarea salutului
yoghin al Soarelui, o imprumutem (o asimilam ATUNCI PRIN REZONANTA)
din strSludrea §i radiatia lui1. Treptat, pe mfisura ce vom exersa constant §i
perseverent salutul yoghin al Soarelui, vom deveni in mod tainic con^tienti
de semnificatiile spirituale profunde ale salutului yoghin al Soarelui, care va
inceta sa mai fie pentru noi un simplu ansamblu de exercifii, iar aceaste trSire
tnefabila va Ingloba gradat intreaga noastrS fiinfi, tecand-o sfi infloreascfi pe
toate planurile.
Grade acestei atitudini teuntrice constante, ENERG1A SUBTILA SOLARA
(HA(+)) YANG pe care o vom asimila realizand SALUTUL SOARELUI va fi
totdeauna UR1A§A.
Efectele benefice generate de realizarea co n stan ts,
perseverenta, a Salutului Soarelui (SURYA
N AM ASKARA)
Efectele minunate ale acestui ansamblu de exercijii relativ simple apar
la toate fiintele care le practica cu regularitate. Vfi prezentam in continuare
principalele efecte benefice ale Salutului yoghin al Soarelui. Aceaste partiala
trecere In reviste care li s-ar putea parea unora putin exagerate la prirna
1 Toata hrana din care este construit ?i sintetizat neincetat corpul provine Tn mod direct
din lumina ce ne parvine de la Soare. Mai muit decal atat, fiecare atom al corpului nostru
a lacut parte ta un moment dat dlntr-o stea aseminStoare Soarelui sau chiar din Soarele
msu$i Prin practica consecventi a SALUTULUI SOARELUI. corelata cu atitudinea interioara
poirivita putem cunoajte gradat, (prin rezonan(a) Eocarul de energie divina a carui
manifestare fizica este Soarele.
 H atha Yo g a 183

vedere - este totufi departe de a fi exhaustiva:

- SALUTUL SOARELUI poate fi practicat de oricine, atat de unul singur
cat fi in grup, in orice anotimp, deoarece se poate realiza la fet de bine atat
in cam era cat fi in aer liber (totufi trebuie sa menfionam ca efecteie sale
profunde apar ceva mai repede atunci cand este p ra c tica l in natura, in
perioada rasarituiui Soarelui);
- SALUTUL SOARELUI nu necesita mai mult de 3-10 minute zilnic. Acest
ansamblu de exerdtii nu ifi limiteaza acfcunea doar la o anumita parte a
corpului, ci actfoneaza armonios asupra intregului organism.
- SALUTUL SOARELUI nu necesita nici un fel de echipam ent fi nu
necesita nid un fel de cheltuieli, spre deosebire de saiile m odem e de
gim nastica, ce in prealabii trebuiesc in2estrate cu o aparatura com plicata fi
scum pa. Atund cand urmArim sa practicam SALUTUL SOARELUI nu avem
nevoie decat de un spafiu de 2 m pafirafi fi de o patura pe care sa stam;
- SALUTUL SOARELUI tonifica iptregul sistem digestiv prin Tntinderea
fi comprimarea succesiva a abdom enului; totodata acest ansamblu de
exercitii m aseaza profund toate viscerele: ficatul. stom acul. splina,
intestinele, rinichi, activeaza digestia fi eiim ina constipafia:
- SALUTUL SOARELUI intarefte gradat Centura abdom inaia, menfinand
fi readucand, daca este cazul, organele la locul lor (DACA ACESTEA SUNT
DEPLASATE). Stazele sanguine de la nivelul organelor abdom inale sunt
astfel rapid suprimate;
- SALUTUL SOARELUI este o com binafie armonioasa de m ifcari fi
respirafii sincronizate; tocmai din aceasta cauza, piamanii sunt profund
ventilati, iar sangele este oxigenat f i dezintoxicat prin expulzarea m asiva de
bioxid de carbon fi alte gaze toxice pe caile respiratorii. In plus, realizarea
sa corecta intensifies activitatea cardiaca fi astfel, circuiatia sanguina este
activata in Intregul organism. Acest aspect constituie una din conditiile
primordiale ale starii de sanState. Salutul yoghin al Soarelui com bate de
asem enea hipertensiunea fi palpitafiile. (acand ca mainile fi picioarele care
sunt red sa se reincSlzeasca;
- SALUTUL SOARELUI tonifica intregul sistem nervos grade elongapilor
fi flexiilor succesive ale coloanei vertebrate. Realizarea sa consecventa
normalizeaza functiile sistemului nervos simpatic fi parasimpadc. Somnul
devine din ce in ce mai profund fi mai odihnitor, iar memoria este mult
ameliorata;
- SALUTUL SOARELUi indeparteaza rapid grijile fi tensiunile
interioare, caim and persoanete anxioase. in mod obifnuit, celulele
nervoase se refac mai lent decat celelalte celule ate organismului. insa
practica regulata fi asidua a SALUTULUI SOARELUI restabilefte gradat o
funcfionare normaia a creierului;
- SALUTUL SOARELUI stimuleaza fi normalizeaza activitatea glandelor
endocrine, indeosebi a glandei tiroide. datorita m ifcarilor de com presiune
184 C artea F emeii

realizate la nivelul gatului;

- SALUTUL S0ARELU1 amelioreaza aspectiil pielii, deoarece activitatea
generals a circulatiei sanguine in intregul organism face pielea m ult mai
capabilS sa evacueze mari cantitafi de toxine, mai ales daca acestansam blu
de exercitii este continuat pana la aparitia unei u§oare transpiratii.
SALUTUL SOARELUI m odifies in sens pozitiv aspectul pielii, care se §tie ca
reflects ca o oglinda starea noastra de sSnatate. Tenul practicantului devine
lum inos, iar pielea, fiind bine irigata, reintinere§te;
- SALUTUL SOARELUI fortifica global intregul corp: gatul, umerii,
bratele, incheieturile, degetele, spatele, bazinul, Centura abdom inals,
coapsele, pulpele picioarelor §i gleznele sunt progresiv intarite fSrS a se
ingreuna sau a deveni prea masive. Se §tie de altfel cS fortificarea
musculaturii spatelui este un m ijloc sim plu, dar foarte eficient de a lupta
impotriva tulburarilor ce pot apare la'nivelul bazinului;
- SALUTUL SOARELUI previne caderea parului §i totodata dim inueaza
tending naturala de albire a acestuia;
- SALUTUL SOARELUI contrabalanseazS efectul nefast al centurilor sau
al hainelor stranse pe noi sau foarte stramte; totodata el previne platfusul §i
Tntare§te gleznele,
- SALUTUL SOARELUI reduce grasimea in exces, in special grSsimea
“de lux“ din zona abdominala , de pe §olduri, coapse, gat §i bSrbie;
- SALUTUL SOARELUI eliminS mirosurile corporale neplScute prin
favorizarea actiVitalii purificatorilor no§tri naturali: piele, plamani, intestine,
rinichi;
- SALUTUL SOARELUI dinamizeaza §i spore§te capacitatea naturals de
rezisten^S in fa(a bolilor prin intSrirea terenului (corpul fizic) §i a sistemului
imunitar;
- SALUTUL SOARELUI ne m odeleaza in mod ideal corpul (fara
exagerarea masei m usculare) reducand arm onios excesul de grSsime
- SALUTUL SOARELUI ofera gratie fi sigurantS in mi§cSri;
- SALUTUL SOARELUI pregate§te In mod excelent practica gimnasticii
sau a diferitelor sporturi in general;
- SALUTUL SOARELUI este cea mai rapidS metoda pentru crearea §i
mentinerea unei stSri interioare de spirit mereu tanar. Este, evident
minunat sa te simti oricand gata sa infrunti cu incredere §i curaj greutatile
vietii, extragand astfel din intreaga ta existenta un maximum de bucurii
intense §i profund autentice. Pe scurt SALUTUL SOARELUI ne deschide
poarta spre o sSnState perfects, forts, arm onie, eficientS §i longevitate,
aspecte care ar trebui sS constituie atributele normale al fiecarei fiinte
umane armonios integrate in MACROCOSMOS
- SALUTUL SOARELUI ne poate cu adevarat procura toate aceste
rezultate deoarece el coordoneaza §i echilibreaza toate functiile vitale.
Bineinteles ca SALUTUL SOARELUI nu este un panaceu, insa acest
 H atha Yo g a 185
ansamblu de exercitii sim ple, practicate cu perseverenfa §i fermitate, li
recom penseaza pe cei care II realizeazS cu o sanitate excelenta, cu o
energie benefica efervescenta, conferind totodata o nouS tinerete
persoanelor In varsta.
Con traind icafii
Realizarea lui SALUTUL SOARELUI este contraindicata In cazurile de
hem ie.

A S A N A D E E L O N G A T E PENTRU
TO RACE $1 C O L O A N A
Va vom prezenta in continuare o metoda terapeutica extraordinar de
eficienta, care pentru cei dotap cu perseveren^a §i entuziasm s-a dovedit a
fi §i m iraculoasa. Este vorba de o tehnica sim pia §i, in acela§i timp, foarte
com plexa cunoscuta sub numele de asana de elongate a coloanei sau
asana de elongate pentru torace §i coloana, sau mai simplu: elongatia
coloanei vertebrale, Intinderea coloanei vertebrale etc.
T EH N ICA D E EX ECU T IE
Picioarele departate la circa de doua on IStimea um erilor, taipile
orientate oblic. A§ezati podul palm elor pe coapse, chiar in unghiul dintre
coapse §i bazin §i va leisati pe vine cat mai mult respirand pe gurS. Coloana
vertebrala cat mai dreapta §i capul in prelungire. Inspirati pe nas §i rein ed
aerul concentrandu-va asupra energiei care patrunde prin cre§tet, trece
prin coloana vertebrala §i se acum uleaza in zona dintre anus §i sex. Sim^ti
m arirea distan(ei dintre coaste §i intinderea coloan ei vertebrale,
energizarea corpului, avand ca ax de iradiere coloana vertebrala,
ASANA DE ELONGATIE PENTRU TORACE §1 COLOANA

Partea intai
Partea intai Partea intai
C0N§TIENT7ZARE
EXPIRATIE RETENTIE PE PLIN intre doua executii
186 C artea F emeii

flexibilitate.
CO N CEN T R AR EA
Vom vizualiza in retenjia pe plin un flux de lum ina alb strSlucitor ce
pStrunde prin cre§tetul capului, strSbate coloana vertebralS §i se opre§te
la baza acesteia, energizandu-ne pe m SsurS ce suntem pStrun§i de e l. La
inceput aceasta vizualizare este posibil sS nu fle foarte clarS §i sS nu
simpm foarte pregnant energia de care vorbeam . Perseverand cu
credinJS §i cu aspirate vom observa cS incepem chiar s i vedem §i sa
simtim.
ERO RI C A R E VO R FI EVITATE
Genunchii nu trebuie sS cadS in interior, ci trebuie s i fie impin§i
spre exterior.
Expirajia trebuie sS fie com plete, golind de aer plSm anii
com presand atet zona toracica §i clavicular^, cat §i zona abdom inals.
Inspirafla trebuie sS fie §i ea com plete; pentru aceasta vom decontracta
m u§chii, mai ales cei abdom inali, ISsand aerul sa intre liber, firesc §i
com plet in plSm ani. La inceput va fi greu de realizat o expirajie §i o
inspirape com plete, dar prin auto-observare atente §i exercipu, in timp,
perform antele dum neavoastrS se vor im bunStSti.
La aparifla unor steri de ame^eate nu co n tin u a l. Va opriji. Va
odihni(i. Apoi, relua£.
Nu foitafi retenfia aerului in plSm ani, pe plin sau pe vid.
Se vor evita mi§cSri bru§te.
EFECTE §1 BEN EFICII A LE A CEST EI PO STU RI
- Are ca efect indreptarea considerabila a coloanei dupS num ai 2
luni de practice! consecvente. Se com bat atat curburile laterale-scolioza,
cat §i cele frontale-cifoza (garboveala sau cocoa§a).
- Elim inS grSsim ea inestetica din talie §i de pe picioare. Ajute la
elim inarea tesutului adipos. Reduce §i face sa dispara celulita.
- Mare§te m obilitatea a rtic u la to r §i a coloanei vertebrale.
- Elimina durerile intervertebrale
- Confers o stare globala de vioiciune §i prospepm e (m ai ales atunci
cand este executatS im preunS cu vizualizarea creatoare). Elim ina
som nolenja, sterile de lipsa de entuziasm , de slabiciune.
- Confers o stare foarte plScutS de for^S §i dinam ism .
- Mare§te m obilitatea m entals §i puterea de adaptare.
- Dinam izeaza creativitatea
Alte indicate: poliartrite reum atoida, sciatica, rigidizarea coloanei
vertebrale, sudarea vertebrelor (spondilite anchilozanta),
CONTRAINDICATII
AceastS postura nu prezinta contraindicate.
 H atha Y o q a 187

POSTURA M AINII LA PICIOR

(Padahastasana)
TEHNICA DE EXECUTIE
Stand cu picioarele foarte putin dep&rtate, talpile paralele Tntre ele, ne
aplecam inainte §i cautSm sA apucam degetele man de la picioare intre
degetul mare §i urmatoarele doua degete de la maini cu palmele spre interior
§i sa le tinem strans. Mentinem picioarele drepte 51 arcuim spatele cat mai
mult, incercand chiar sa lipim fruntea, pieptul 51 abdomenul de picioare.
Intr-o faza avansata de practice, cand ne-am elasticizat sufitient, introducem
chiar complet palmele sub labele picioarelor sau eventual, la alegere, a$ezam
m alnile cu palm ele pe sol In lateralele
picioarelor sau in fata. Este im portant ca
picioarele sa ram anS com plet intinse pe
Tntreaga durata a execu^ei.
CONCENTRAREA
In timpul efectuarii acestei posturi ne
concentram sa percepem fluxurile de energie
telurica care sunt captate prin m em brele
inferioare ca ni§te foarte fini curenp bio-
electrici. Urmarim ascensiunea lor, energizarea
§i dinam izarea plan^eului pelvian §i
preponderant a zonei dintre anus $i sex.
Concomltent reaiizam eliminarea prin brafe,
palme §i degete a fluidelor launtrice reziduale
consumate, perturbatoare ale echilibrului vital.
La revenirea din postura con§tientiz&m POSTURA MAINir LA PICIOR
senzatia placuta de ampla energizare, intens
sesizabila la nivelul m em brelor inferioare,
dinamizarea §i energizarea plan§eului pelvian precum §i senzatia neta de
purificare a energiilor In zona trunchiului.
Pentru a putea sesiza cat mai bine fluxurile energetice regeneratoare
care apar pe durata realizarii posturii este important sa relaxam cat mai bine
musculatura spatelui (in special zona lombara), musculatura pidoarelor §i
toti ceilalti mu§chi care nu sunt direct implicati in mentinerea pozitiei.
ERORI CA R E VO R FI EVTIATE
Vom cauta pe cat posibil ca coloana sa fie cat mai decontractata §i
pasiva.
Vom evita de asemenea sa Indoim genunchii §i la revenire se va evita sa
se deruleze brusc coloana.
 /

188 C artea F emeii

EFECTE §1BENEFICII ALE ACESTEIPOSTURI

- Practica Constanta a acestei posturi face s i d evin i umerii putem ici,
talia subpre §i pieptul larg.
- Organele abdominale sunt tonificate. Cre§te cantitatea de sue gastric,
far ficatul §i splina sunt activate.
- Persoanele care sufera din cauza unor senzapi de umflare abdominaia
sau de anumite afeepuni gastrice, vor remarca ameliorari §i chiar diminuarea
acestor tulburari prin practica acestei posturi.
- Discurile spinale deplasate catre inainte pot fl readuse In mod natural
la normal prin aceasta posture. Inilpm ea, de asemenea, poate fi sporifa prin
practica posturii.
- Asigura elasticitatea coloanei vertebrale mai ales la nlvelul zonei
lombare, contribuind In felul acesta la menpnerea sfarii de sanitate perfects
a acesteia §i la vindecarea multor maladii a ciror origine este necunoscute.
- Postura este folositoare §i pentru reducerea greutapi corporale,
determinand eliminarea adipozitaplor in exces.
- D upi efectuarea posturii, un anumit interval de timp ne vom simp mult
Invigorap. Corpul devine u§or intrucat energiile §i aspectele ineipale sunt
disipate.
1Orice scurtare a picioarelor datorata vreunei fracturi a oaselor gambei
sau coapsei este d u p i o practica adeevata a acestei posturi gradat rectificata.
Se poate obpne, de asemenea, o considerabila alungire a piciorului prin
practica acestei posturi, timp de aproximativ 3 luni, masand in paralel inainte
§i d u p i executarea posturii membrul afectat cu ulei de mu§tar sau din floarea
soarelui in care se adaugS putina sare, sarea marind puterea de patrundere
a uleiului.
- De§i aceasta postura este extrem de u§or de executat chiar §i pentru
incepitori, ea este totu§i foarte binefacStoare. Fie §i o practica redusa a
acestei posturi cu atentia concentrate ferm sa percepem fenomenele de
rezonanti, poate produce un efect imediat §i notabil.
CONTRAINDICATII
Aceasta posture nu prezintS contraindicapi. Se recomanda totu§i a fl
angrenata cu prudence §i fara a se forfa flexia de citre cei care prezinta
afectiuni ale coloanei vertebrale in zona lombara.
E fe c te le fix ic e a le p o stu r ii s e r e fle c ts m ai a le s p rin
armonixarea la nivelul picioarelor $i a taliei:
• d ep u n eri in e stetice d e fe s u t a d ip o s p c a b d o m e n ; ta lie
ingrofatd
■ a efioneaza e fic ie n t p e n tr u o m od elare a rm on ioa sa a
picioarelor (fie prin inlaturarea gradate a fesuturilor suplim entare,
fie prin modelarea m usculaturii coapsektr f i g am belor in caxurile
picioarelor insuficient dezvoltate);
 H atha Yo g a 189
- coapsele fig a m b e le tlevin m ult m ai b in e conturate:
- atitudinea corporate e s te ImbunAtApitA prin corectarea
p ozifiei coloanei vertebrate.
FO ST V R A MA/NII LA F L O O R fa c e p arte dintre posturite indicate
p en tru to a te tipurite co n stitu tio n a le. E fe c tu l d e e lim in a re a
tendinfelor f i energiilor inerfiale determ ine o sta re d e p rosp efim e
vitate f i tonus care s e resim te in intregul corp im ediat dupA
incheierea realizArii co recte a p ostu rii f i m ult timp dupa aceea.
Postura determ inA o stare d e vitalitate f i regenerare d e naturA
sa sustina orice p ie c e s d e m odelare f i infrum usefare corporate.
Din a ce st m otiv ea e ste indicate ca adjuvant in toate terapiile, in
sp ecia l in ca zu l persoa nelor cu vitalitate f i energie reduse.

POSTURA VULTURULUI (Garudasana)

TEHNICA DE EXECUTIE
Executfa implied realizarea posturii in mod polar (stanga-dreapta).
Se pome§te din pozitia !n picioare, cu tdlpile
paralele.
EXECUTIA pe partea stanga
Se va indoi mai intai genunchiul stang, aducand
piciorul drept peste coapsa stanga, deasupra
genunchiului, punand partea din spate a coapsei
drepte peste partea din fata a coapsei stangi. Laba
pidorului drept se va plasa pe dup& pulpa piciorului
stang, astfel incat fluierul piciorului drept sd atingd
gamba stanga §i degetui mare al pidorului drept sd se
agafe chiar deasupra pdrp'i interioare a gleznei drepte.
Astfel piciorul drept este rdsucit in jurul
piciorului stang, iar echilibrul se va realiza
sprijinindu-ne doar pe pidorul stang. Se indoaie apoi
coateie, ridicandu-se bratele pana la nivelul pieptului.
Se va plasa cotul stang pe partea din fatd a
antebratului drept Se aduce apoi mana stanga in
spate spre dreapta §i mana dreapta Tn spate spre POSTURA VULTURULU)
stanga, apucand degetui mare al mainii stangi cu (Garudasana)
degetele mijlociu §i aratator ale mainii drepte. Execufia pe partea
Aceasta postura se executd cu ochii deschiji. STANGA
Privirea va fi orientata intr-un u§or strabism
convergent Fixam un punct exterior, plasat in fatd noastra aproximativ la
inal^imea mijlocului fruntii, central.
In timpul executiei posturii spatele va fi mentinut drept in pozitie
verticala.
190 C artea F emeii

CONCENTRAREA in tim pul execu^iei pe

partea stanga
La sfar§itul execupei pe partea stanga vom
conftientiza dinamizarea planului mental, polaritatea
minus, receptive. Vom sesiza de asemenea distinct
jumatatea stanga a intregului corp.
EXECUTIA pe partea dreapta
Se repeta apoi executia posturii absolutsim etric;
stand pe piciorul drept §i rasucind piciorul stang in
jurul piciorului drept, iar bratul stang in jurul bratului
drept
CONCENTRAREA in tim pul executiei pe
partea dreapta
La revenire se con§tientizeaza dinam izarea
planului mental polaritatea plus, em isiva, solara,
dinamica. Vom sesiza de asem enea distinct jumatatea
dreapta a intregului corp. La executia pe aceasta
POSTURA VULTURULUI parte femeile vor con$tientiza cu atentie sporita
(Garudasana) starea pe aceastA parte, deoarece aspectu! dinamic.
Executia pe partea solar este latent (partial dezvoltat) la structura
d r ea ptA feminina.
CONCENTRAREA FIN A L*
in final conjtientizam activarea global^ a planului mental, stare de
echilibru §i armonie in plan mental. Percepem de asem enea o capacitate
mArita de focalizare mentals $i mSrirea puterii de concentrare.
ERORI CA R E VOR FI EVITATE
Postura trebuie sa fie realizatS perfect pe am bele parfi, f5ra nici un fel
de dezechilibru. Dezechilibrul pe una din parti aratS in mod ex a ct
dizarmonia in planul polaritatii corespondente.
Buna concentrare asigura un echilibru perfect
EFECTE §1 BENEFICII ALE ACESTEI POSTURI
- Aceasta postura intare$te gleznele §i indepSrteaza rigiditatea umerilor.
- Ea este recomandata pentru prevent rea carceilor sau a durerilor
mu§chilor gambei.
- POSTURA VULTURULUI intare§te gleznele, gam bele, genunchii §i
coapsele, fiind de un real folos pentru persoanele care trebuie sa meargS pe
jos distante lungi. P ra ctica l chiar §i pentru putin timp de o persoanS care a
stat o zi intreaga in pidoare, ea inlStura oboseala.
- Durerile (artralgiile) genunchilor, gleznelor §i a celorialte incheieturi,
ca §i durerile sau tremuraturile umerilor, coatelor, bratelor §i antebratelor
 H atha Yo g a 191
sunt vindecate prin practicarea acestei posturi.
- De asemenea, ea s-a dovedit utils in vindecarea afecpunilor urinare §i
ano-rectale.
CONTRAINDICAJI1
Aceasta posturS nu prezinta contxaindlcatii.
E fectele b e n e fice ate FO ST U K JI VULTURULUI asupra fem eilot
su n t fbcalizate in sp ecia l asupra zon ei picioaretor, dar f i a brafelor.
■ datoritA realizarii p o la re , p o stu ra p e rm ite c o recta re a
asim etriilor c e p o t s i aparA in dezvoltarea picioarelor
- are e fecte d e indepArtare a fesutului a dip o s d e p e co a p se f i
gam be, con turarea f i definirea coapselor, gen u n ch ilor f i gam beior
• in ca zu l u n e i in s u fic ie n te d ezvo ltA ri a m usculaturii
picioarelor, e ste in m od sp ecia l recom andatA reatizarea a cestei
posturL
- p ostu ra realizeazA o d in a m iza re en erg eticA in ten sA a
intregului carp, ceea c e determ inA crefterea tonusului fiz ic f i
p sih ic
- postura are un p u te m ic e fe ct d e echilibrare f i stabilizare
asupra m infii, genereazA calm, lu ciditate f i putere d e focatizare
mentalA
■ in cazul femeilor. PO STURA VULTURULUI (execufia p e partea
dreaptA) determinA crefterea gradatA a a sp ectelor solare (+, Yang)
la n iv e l m ental fin g en e ra l m ai p u fin d in a m iza te la fem ei),
m a n ife sta te p rim cr e fte r e a p u te r ii d e sin te zA a id e ilo r f i a
ca p acitA tii d e cu prin d ere a m in fii, ca p a c ita te creativA f i d e
exprim are a id eilor intr-o form a p re cisA . p u te re d e e vo ca re ,
dezvoltarea in telig en fei sin tetice. TotodatA, in urma e x e cu fie i
posturii p e partea stangA, e ste dezvoltatA f i rafinata inteligenta
analiticA, puterea d e analizA f i recep fie a ideilor b en e fice ,
JmpreunA cu PO STURA PLUOULUI. areastA postura e s te de
naturA sA sporeascA eficien ta celorlalte p roced ee d e arm onizare
a ng ren ate, prin m Arirea e fic ie n fe i co n cen trA rii f i foca lizA rii
m entale.

POSTURA TRIUNGHIULUI (TVikonasana)

T EH N ICA DE E X E C U T E
Aceasta postura se executa altern (stanga - dreapta). Pozitia de
plecare este stand in picioare, depSrtam picioarele mentinand taipile
paralele astfel Incat sS avem intre picioare un unghi de 90 de grade. Aceasta
ne va ajuta sS reducem mi$cSrile laterale ale bazinului. intindem bratele
lateral, cu palm ele orientate in jos. AplecSm apoi trunchiul:
A) Catre dreapta (pentru realizarea posturii pe partea dreapta), in timp
192 C artea F emeii

ce mana dreapta coboara catre genunchiul d rept Atunci cand mana

dreapta atinge genunchiul, lisam sa alunece degetul mare §i arfitatorul de-a
lungul tibiei. UmSrul urmeaza in cazul de fata mi§carea §i bazinul pivoteaza
u§or. Aplecam aslfel trunchiul pan5 ce degetele de !a mana dreapta ating
piciorul drept Sim ultan, pSstram intins brajul stang, capul rim anand
nem i$cat In aceasta atitudine ne imobilizam, facand sa basculeze umerii
pentru a-i a§eza cat mai perpendicular cu putinta in raport cu podeaua.

CO N CEN T R A R EA
- In timpul executiei jjosturii pe partea dreapta con§tientizam §i ne
concentram sa percepem fluxul de energie telurica focalizand in zona
plexului solar, dupa ce urea prin membrele inferioare. Concom itent
percepem fluxul de energie cosm ica captat prin palma stanga §i degetele
relaxate, circuland prin brat §' energizand dupa focalizare partea stanga a
abdom enului. Ramanem in aceasta pozitie respirand norm al, de voie, cu
atentia concentrata sa percepem dinamizarea plexului solar global $i In
mod pregnjint vom percepe distinct energizarea pattii stangi abdom inale.
Este important sa distingem ca zona plexului solar este dinamizata §i prin
intermediul energiilor subtile telurice ce focalizeaza in aceasta zona a
abdom enului, iar partea stanga a abdomenului prin intermediul energiilor
cosm ice captate prin bratul stang ridicat
Revenirea la pozitia normala implica rSmanerea cu picioarele in
continuare departate, dar necesita, dupa revenirea trunchiului la normal,
coborarea bratelor pe langa corp, unde raman relaxate. Aceasta este
incheierea executiei pe partea dreapta.
- La revenire, con$tientizam masajul specific al organelor digestive,
dinamizarea plexului solar §i in mod secundar con§tientizam energizarea
 H atha Yo q a 193
parpi stangi abdom inale. Sesizam in final efectele complexe de elasticizare §i
modelare produse de aceasta postura asupra zonei abdominale §i partii stangi
a taliei. Sesiz&n con§tientizarea mult mai buna a acestei zone a corpului.
B) Catre stanga (pentru realizarea posturii pe partea stanga), in timp ce
mana stanga coboara catre genunchiul slang. Atunci cand mana stanga
atinge genunchiul, lasam sa alunece degetul mare §i aratatorul de-a lungul
tibiei. Umarul urm eaza In cazul de fata mi$carea §i bazinul pivoteaza u$or.
Aplecam astfel trunchiul pana ce degetele de la m ana stanga ating piciorul
stang. Sim ultan pastram intins bratul drept, caput ramanand nem i§cat In
aceasta atitudine ne im obilizam , facand sa basculeze umerii pentru a-i
a§eza cat mai perpendicular cu putinta cu podeaua.
C O N CE N T R A R E A
- In timpul executiei posturii pe partea stanga con§tientizam §i ne
concentram sa percepem fluxul de energie telurica focalizand In continuare
in zona plexului solar, dupa ce continua sa urce prin m embrele inferioare.
Concom itent percepem fluxul de energie cosm ica, captat prin palma
dreapta §i degetele relaxate, circuland prin brat §i dinam izand dupa
focalizare partea dreapta a abdom enului. Ramanem de asem enea in
aceasta pozitie, respirand norm al, de voie, cu atentia concentrata sa
percepem dinam izarea plexului solar global §i In mod pregnant vom
percepe distinct energizarea parpi drepte abdom inale. §i de aceasta data
este im portant sa distingem ca zona plexului solar este activata §i prin
intermediul energiilor subtile telurice, ce focalizeaza in aceasta zona a
abdom enului, iar partea dreapta abdom inala, prin intermediul energiilor
cosm ice captate prin bratul drept ridicat Revenirea la pozitia normaia
im plica ram anerea cu picioarele in continuare departate, dar necesita dupa
revenirea trunchiului la norm al, cu bratele Intinse lateral, coborarea
bratelor pe langa corp, unde raman relaxate. Aceasta este incheierea
executiei pe partea stanga.
- La revenire, con§tientizam masajul specific al organelor digestive,
dinam izarea plexului solar §i In mod secundar con§tientizam energizarea
polara a partii drepte abdom inale. Sesizam In finalul executiei pe aceasta
parte efectele com plexe de elasticizare §i m odelare produse de aceasta
postura asupra zonei abdom inale §i partii drepte a taliei. Sesizam priza de
con§tiinta m ult marita asupra zonei taliei.
C O N CE N T R A R E A G LO B A L A FIN A LA
In faza finald a acestei posturi sesizam pregnant dinam izarea plexului
solar, secundar remarcand energizarea distincta a partii stangi §i drepte a
zonei abdom inale. Rem arcam de asem enea m asajul Intregii zone
abdom inale, la nivel psihic con§tientizand starea de Incredere in sine,
vointa m arita, curaj, putere de control §i dom inare, arm onie interioara
avand ca focar de iradiere plexul solar. Sesizam In final legatura existenta
194 C artea F emeii

intre aceste efecte Intense asupra psihicului ?i starea de elasticizare,

flexibilitate §i suplefe pe care o resimfim cu claritate la nivelul taliei.
Con§tientizain efectul modelator, transformator pe care flexia specifics
posturii dinamizarea energetics intens resimtita il au asupra structurii
noastre fizice.
ERO RI C A R E V O R FI EVITATE
IatS erorile cele mai frecvente:
- Sa se expire coborand bazinul §i bratul;
- Sa se indoaie §i sS se anuleze liniaritatea brafelor Tntinse;
- SS nu se indepSrteze suficient de mult picioarele intr-un unghi de cel
pu£n 90 de grade, deoarece aceasta las3 o mare mobilitate bazinului;
- Sa se Tndoaie un picior;
- Sa se lase capul sS atame sau sS i se schim be pozitfa naturals (in
prelungirea coloanei vertebrale);
- SS se deplaseze unul dintre §olduri in fa^S relativ la planul vertical
determinat de realizarea posturii;
Pentru realizarea corecta $i fara efort a posturii:
- inaintea intrSrii in posturS, dupa etapa de departare a picioarelor.
greutatea corpului trebuie sS fie distribuita egal pe am bele tSlpi; totodatS,
talpile se vor sprijini ferm pe sol, pe toatS suprafa^a lor
- intrarea in posturS se face lent, astfel incat sa putem con$tientiza §i
relaxa foarte bine mu$chii din zona taliei §i toracelui,
- in faza finala relaxam bratul ridicat mu$chii spatelui, ai picioarelor §i
tofi mu§chii care nu sunt direct implicati in mentinerea echilibrului.
EFECTE §1 B EN EFICII A LE A CEST EI POSTURI
- AceastS postura intinde §i dezvoltS admirabil m usculatura coloanei
vertebrale.
-M u$chii intercostal! mobilizati §i devin supli, din cate se §tie ei fund
in general airofiati §i diminuati din cauza m odului nostru superficial de a
respira. Din acest punct de vedere, POSTURA TR1UNGHIULUI le restituie
acestora mobiiitatea pierduta.
- Mu§chii abdominali oblici $i cei ai §oldurilor su ntin tinji atunci cand
trunchiul se inclinS lateral pentru a realiza pozifia §i fortificati atunci cand
trunchiul revine la verticals.
- Centura abdom inals este fortificata §i intSrita.
- AceastS postura fortifies mu§chii gatului §i cei ai cefei, rareori pu§i
in aeflune in viata curenta.
- POSTURA TRIUNGH1ULU1 RESTTTU1E INTREAGA SA MOBILITATE
CUT1E1 TORACICE, acesta fiind un efect foarte im portant Se §tie cS
majoritatea oamenilor prezinta asimetrii care fac ca unui dintre cel doi
piamani sS respire mai mult decat celSlalt Din acest punct de vedere s a
constatat ca cel mai adesea piSmanul drept .este cel mai activ. Acest
 H atha Yo g a 195
dezechilibru respirator se accentueaza gradat, odata cu trecerea tim pului,
plamanul cel mai putin activ tinzand sd-§i reduca §i mai m ult activitatea sa.
Desigur, numai un singur plaman ne este suficient pentru a trSi In mod
normal, cu condifia sa nu ne deddm la exercitii foarte violente. Referitor la
aceasta se §tie c& natura ne-a Tnzestrat cu o suprafatS pulmonara din plin
suficienta, antidpand nevoi respiratorii importante, in spedal in caz de
eforturi intense §i prelungite. Totu$i trebuie ca ambii ptdmani $d fie in mod
egal aerati, in caz contrar, plam anul mai putin activ expunandu-se la
afectiuni pulm onare cum ar fi in special tuberculoza. Prin expansiunea
alternative a fiecdrei jumdtafi a toracelui, postura restabile§te echilibrul
respirator §i ventileaza in profunzime cei doi plamani.
- POSTURA TRIUNGHIULUI constituie de asem enea o excelenta
pregatire incipienta pentru exercifiile care implied utilizarea controlata a
respiratiei. Aceasta postura favorizeaza deci ventilarea nu numai a partii
mijlocii a pldmanilor, ci §i pe cea a lobfior superiori.
- Aceasta postura corecteazS anumite defecte de curbura ale coloanei
vertebrale ceea ce va determina atat o buna functionare a diferitelor
sisteme corporale, cat §i CORECTAREA GRADATA A AS1METRIJLOR DE LA
N1VELUL TALIEI, SANILOR, umerilor etc. (care adesea sunt in legatura cu
deformarile coloanei). Prima parte a mi§carii pliaza coloana vertebrala
lateral, ceea ce corecteazS deformarile laterale. In cazul scoliozei, trebuie sa
se practice exercitiul asim etric: de exem plu, de doua ori in sensul corectiv
al scoliozei, o singura data in celalalt sens. In cazul deform arilor accentuate
nu se va actiona decat pe o singura parte pana la elim inarea problem elor.
In acest caz, postura trebuie sa fie executata de mai multe ori pe zi. Partea
lombard este in special angrenatd in cadn.il acestei posturi. De aceea,
POSTURA TRIUNGHIULUI se completeazd foarte bine cu POSTURA DE
TORSIUNE (ARDHA-M ATSYENDRASANA).
- Practica acestei posturi inldtura durerea de spate §i dezvolta mu§chii
fesieri.
- Corpul devine u§or.
- Afectfunile plam anilor §i frecventele eczem e §i co§uri ale pielii sunt
vindecate.
- 0 trasdtura speciala a acestei posturi este ca ajuta la cre§terea in
inaltime in cazurile in care este necesar.
- Postura se dovede§te a fi utila §i in cazurile de sciatica daca este
practicata inceL
- O altd caracteristica deosebita a acestei posturi este aceea ca poate
fi practicata chiar $i de o fem eie insdrcinatd, fara a4 cauza vreun rau. In
timpul primelor 3-4 luni de graviditate, fem eile pot practica lent aceasta
postura. Ea arm onizeaza §i echilibreaza numero§i nervi directionati
transversal §i oblic in corp. De§i atat de sim pla, postura este extrem de
folositoare pentru fem ei. Femeile cu corpul aplecat sau incovoiat, precum
196 C artea F emeii

§i cele care resimt dificultap in a merge drept trebuie sa practice POSTURA

TR1UNGH1ULUI. InsS ea nu trebuie executata cu smucituri sau grSbit,
deoarece astfe! i$i pierde din valoare $i utilitate. Numai menpnand corpul
in aceasta postura un anumit timp. avantajele ei pot fi obtinute.
- POSTURA TR1UNGHIULUI, pe langA crefterea in inaifim e, face de
asemenea corpul bine proportionst.
- Aceasta postura tonifica mu§chii picioarelor, iniatura rigiditatea din
pidoare §i §olduri, corecteaza anumite deformari ale picioarelor §i le
permite acestora sa se dezvolte egal.
- U§ureaza $i alina durerile de spate §i luxapile gatului, intare$te
gleznele §i dezvolta pieptul. De asem enea, tonifica m ujchii folduriior, ai
gambelor §i tendoanele de la genunchl. Determina funcponarea corecta a
mu§chilor spatelui §i ai coloanei vertebrale, deoarece postura mare§te
cantitatea de sange din partea inferioara a regiunii spinale. Pieptul este
extins pe deplin. Postura alina eficient durerile spatelui invigorand totodatfi
organele abdominale $i mu$chii foldurilor.
- Acest exercitiu fortifica Centura abdom inaia §i activeaza circulapa
sanguina in abdomen prin comprimarea §i intinderea altem ativa a fiecarei
jumatfip a pantecelui.
- Postura acRoneaza eficient in cazuri de ptoze, sau aitfel spus in cazul
deplasarilor intestinului (atat a intestinului subpre cat ?i a colonului).
- Nervii paitii lombare a coloanei vertebrale sunt tonificap §i stimulap,
ceea ce influenteaza direct toate organele abdom inale §i in special sistemul
genito-urinar, ca §i colonul.
- Postura combate constipatia din doua direcpi:
1) m ecanic, prin comprimarea §i intinderea alternativa a abdom enului;
2) pe cale reflexa, prin stimularea centrilor nervo§i m edulari care
comanda aceste organe (de notat ca apare de asem enea o cre$tere a
diurezei). i
- POSTURA TR1UNGHIULUI indreapta coloana vertebraia, echilibreaza
§i dezvolta cu$ca toracica, corecteaza prin cre§tere toracele de tip plat
elimina grasimea §i celulita de la nivelul §oldurilor.
Toate aceste efecte se obpn mentinand postura cel pupn un minut pe
fiecare parte.
CONTRAIND1CATI1
In cazul acestei posturi nu exista nici un fel de contraindicapi, cu
condipa ca ea sa fie executata fara a forfa, urmand indicatiile date mai sus.
Femeile insarcinate vor trebui sa fie prudente in ceea ce p riv a te
executarea acestei posturi, incepand cu a patra luna de sarcina,
suspendand execupa acestei posturi dupa a cincea luna de sarcina din
cauza efectelor sale asupra uterului.
Efee tele b e n e fice ale a ce ste i p ostu ri s e fa c resim fite in cazul
fem eilor ut sp ecia l in ceea ce p riveftes
 H atha Y o g a 197
- dezvoltarea cu tie i to ra cice f i fortifica rea p iep tu lu i ■ ceea ce
atrage dupA s in e e fe c te d e arm onizare asupra sanilor, a tat in ceea
c e p r iv e fte corectarea aaim etriitor ca t f i d in p u n ctu l d e ved ere al
intAririi, fortificA rii $ i redArii ferm itA fii lor
- co n ftien tiza rea ta liei (zonA p e ca re a d ese a fe m e ile nu o
p e rce p d istin ct ? i n u o p o t controla)
- m odetarea taliei, in s e n su l d e b u n A d efin ire $i conturare,
p r in in dep A rta rea a rm o n io a sA , g rad atA , a fe s u tu r ilo r
suplim en tare d in aceastA zonA
■ co re cta re a a sim e tr iilo r c o lo a n e i verteb ra te, c e e a c e
determ inA $i corectarea celo rla lte a sim etrii corporate co rela te cu
a ceasta (la nioelul taliei, sanilor. bazinului)
- m enfinerea u n ei p o z ifii corporate drepte. su p le, p lin e d e
g ra fie f i fem in ita te
■ exprim area un or ca litA fi fe m in in e ca : ferm itatea, curajul,
vo in fa, stApanirea d e s in e , a u tocon trolu l. capacitatea d e acfitm e.
in dep en d en fa in ga n d ire f i a cfiu n e, im pact b e n e fic mArit asupra
c e lo r d in ju r .
Pentru ob fin erea rapidA a a ce sto r e fe c te e s t e im portantA
m enfinerea p o stu rii o duratA ca t mat m are d e tim p, in care atenfia
trebuie sA f ie ferm focalizata p en tru a p e rce p e clar e fe c te le fiz ic e
su b tile (bioenergetice) a le p o stu rii. Angrenarea VOlIYfEI d e a
m entine postura (in m odul d escris, fArA contractAri $i "strangeri
d in d in ti", cA utan d pAstrarea foca lizA rii m en tale), e s te d e natura
sA a c c e le r e z e m u lt o b fin e r e a
rezultatelor.

POSTURA SEMILUNII
(Ardha Chandrasana)
T EH N ICA DE EX ECU T IE
De§i aparent sim ple, aceasta postura
necesita muita atentie in privin^a felului in
care ea trebuie abordata. Pozitia de plecare
este foarte im portanta §i conditioneaza
executarea corecta a tehnicii propriu-zisS. Se
porne§te din picioare cu bratele intinse
deasupra capului. Aceasta pozitie de plecare
este corecta In momentul in care, vazuta din
profil, de la varfurile degetelor de la maini
trecand pe linia coloanei vertebrale §i pana
la calcaie, corpul descrie o linie perfect
dreapta §i nu una franta. De aceea, aceasta prima etapa trebuie sA fie
realizata cu muita atentie. Intreaga greutate a corpului va fi repartizata
198 CAR TEA Fl.M EII

uniform pe toatS suprafata talpii pidoarelor. BAZINUL VA FI BASCULAT

PENTRU A-L PLASA LA ORIZONTALA (pentru aceasta vezi ?i metoda de
corectare a pozitiei bazinului din capitoiul referitor la atitudinea corporals),
coloana va fi indreptata aranjand vertebrele pe o linie dreapta, eliminand
loate curburile in fata ale coloanei. Capul va fi pSstrat drept iar palm ele vor
fi orientate spre in fata, relaxate, in timp ce brateie §i trunchiul vor fi intinse
cat m ai mult posibil. Deplasand apoi capul pe spate pentru a putea vedea
varful degetelor, inclinSm progresiv partea superioarS a trunchiului c&tre in
spate. Nu va trebui sa ne inclinam catre in spate deplasand regiunea
lombarS, zona care opune putina rezistenta in cazul unei flexii in spate, dar
care deseori este cea mai fragila zona a coloanei. Tocmai pentru aeeasta
vom evita ca regiunea lombara sa participe la mi§care, incercand sa
curb&m numai partea superioara a spateiui. Va trebui deci sa derulam
coloana vertebrala, vertebra cu vertebra, pomind din zona cervicaia,
incercand Set inversion curbura naturala care este chiar prea accentuate la
unele persoane, fira a cobori Insa pana la zona lombara. Procedand astfel
se vor elasticiza pufin cate putin fiecare dirrtre vertebrele dorsale. Realizand
aceasta postura, vom avea deci grija sS pliem in special zona coloanei aflata
intre omoplap, protejand zona lombarS. Totu$i va fi aproape im posibil ca
aceasti zonS sa nu participe deloc la flexia generala dar vom cSuta ca
aceasta sS se reaiizeze cat mai putin posibil $i nu intr-o manierS deliberatS.
Pentru a executa cat mai corect acest exercitiu §i a inclina cat mai
mult trunchiul catre in spate farS efort va trebui sa ne imaginam cS
vertebrele se deplaseazS precum un evantai ce se deschide din ce in ce mai
mulL Grape acestei reprezentari mentale, postura va fi executatS mult mai
u§or iar musculatura pSrtii inferioare a trunchiului va fi in Intregime pasivS.
Vom inclina trunchiul cat mai mult posibil catre in spate basculand bazinui
spre in fats in timp ce picioarele sunt mentinute perfect intinse §i greutatea
corputui se pSstreaza In continuare pe intreaga suprafatS a tSlpii piciorului.
Se va rSmane cat mai mult tirap in aceastS pozitie, nemi§cat, in timp ce
respiratia va fi mentinuta norm als, de voie.
In cazui practicarii acestei posturi pe un interval de timp indelungat,
procesu! respirator se incetinefte iar durata inspiratiei devine de la sine
egala cu cea a expiratiei.
CO N CEN T R AR EA
- In timpul executiei acestei posturi ne vom concentra sa percepem
fluxurfle de energie cosm ica trecand prin brate, con$tientizand circulatia
descendentS a energiei prin bratul stang precum $i circulatia descendentS
a energiei prin bratul drept, apoi vom urmari trecerea fluxurilor prin
trunchi 51 vom remarca focalizarea lor la nivelul organelor sexuale - unde
va amplifica capacitatea noastra de control asupra energiilor sexuale.
• La revenirea din postura sesizam amplificarea potential ului erotic
elevat precum 51 capacitatea mSritS de control la nivelul acestei energii.
 H atha Yo g a 199
Vom con§tientiza de asem enea o stare de destindere a zonei plexului sacral
ce are ca efect disiparea tensiunilor, a com plexelor sau a inhibifiilor sexuale
precum §i o euforie specific^ manifestata in tot corpul, expansionata, ce ne
va permite sS simfim ulterior rafinarea trairilor erotice. SesizSm , de
asem enea, am plificarea imagmafiei creatoare controlate de voin{5. Ulterior
vom sesiza distinct efectele specifice produse de aceasta postura asupra
zonei taliei $i bazinului - starea de flexibilitate, elastidzare la nivelul taliei;
sesizam faptul ca postura ne permite o foarte buna priza de con$tiinta
asupra acestei zone (vom putea sim{i §i controla mai u$or diferitele grupe
m usculare din zona abdom inata).
Tot atunci vom putea sesiza am plificarea capacitafii de modelare a
propriului nostru corp in conformitate cu aspirafiile noastre $i cu imaginea
arm onioasa, creatoare a “taliei ideale” pe care o putem evoca mental in
aceasta faza finaia a con$tientizarii.
ER O R I C A R E V O R FI EVITATE
- Vom urmari ca intregul corp §i indeosebi trunchiul sa nu fie
contractat
- Vom evita ca taipile picioarelor sa nu fie paralele.
- Vom avea grija ca bratele sa fie intinse §i cat mai mult lasate pe spate.
- Vom fi atenfi ca zona lom bara sa nu fie for^ata.
EFECT E §1 B EN EFICII A L E A CE ST EI POSTURI
- POSTURA SEMILUNII este una dintre cele mai eficiente posturi
pentru a restabili verticalitatea §i pentru a asigura statica corecta a coloanei
vertebrale (Curburile norm ale vor continua sa ramana dar practica
POSTURII SEMILUNII va tinde sa le estom peze, ac(ionand in mod corectiv
asupra tuturor deform afiilor).
- Prin acfiunea asupra coloanei vertebrale $i zonei bazinului, postura
determina redobandirea gradata a pozitiei corecte a bazinului.
- Centura abdom inaia este m ult intarita, talia devine supia, corpolenia
este redusa
- Aceasta postura ajuta ca na$terile sa devina ufoare, normale,
spontane §i fara dureri.
- Practica POSTURII SEMILUNII are de asem enea ca efect ameliorarea
irigarii cu sange a m aduvei spindrii §i a celor doua lanturi de ganglioni ai
sistem ului nervos simpatic situa(i de o parte §i de alta a coloanei vertebrale,
ceea ce vindeca numeroase tulburari functionale §i leziuni organice.
CO N TR A IN D ICA TII
Aceasta postura nu prezinta contraindicafii putand fi realizata chiar
§i de gravide in vederea obtinerii unei na§teri fara dureri.
P O ST U R A SEM ILU N II e s fe una d intre p o stu rile c e le m ai
im portante in ce e a c e p rive$te e fe c te le d e indreptare arm onioasa
200 C artea F emeii
a b a zin u lu i $i a c o lo a n e i verteb ra te ■ c u to a te re z u lta te le
e xce le n te c e decurg din aceasta.
■ prin practica perseverentA a a ce ste i p o stu ri talia d evin e
suplA. b in e conturatA. atractivA. fiin d elim ina tegrad a t d ep u n erile
e xce siv e d e fesu t adipos din aceastA zon a.
■ e fe cte le resim tite in zon a abdom inala s u n t fo a r te b in e
co m p le ta te d e c e le rea liza te p rin p ra ctica P O S T U R II
T fu u n a n iu u ii.
- e fe c te le e n erg iza n te, reg en era to a re, d e e lim in a re a
in h ib itiilo r $i te n siu n ilo r d e natura se x u a la d ete rm in A o
m anifestare libera, arm onioasa f i amplA a unor a s p e c ie a le
fem initafii c e fin d e su p lete (fizicA f i psihica). adaptabilitate,
sen zualitate controlatA
- p o stu r a p e r m ite u n m a i b u n c o n tr o l f i o ra fin a re a
m anifestArii energiilor erotice.
- in cazul fem eilor c e resim t ten siu n i sa u b lo ca je in zo n a
genitalA postura e ste d e un real ajutor
- realizarea co n secv en ta a p o s tu r ii p e rm ite am p lificarea
radiatiei m agnetice fem inine.
-P O ST U R A SEM ILU N II p e r m ite trezirea (sa u retrezirea )
senzualitatii $i erotism uluL
AceastA posturA perm ite in felegerea gradata a legAturii care
exista inf re gradul d e co n ftien tiza re f i d e arm onie din zon a
b a zin u lu i ta lie i f i g ra d u l d e m a n ife sta re a rm o n io a sA a
erotism uluL

POSTURA STAND PE VINE

IN RIDICARE (Utkatasana)
TEH N ICA DE EXECUTIE
Pozi^ia de plecare pentru realizarea acestei
posturi este ghernuit, pe vine, dar trebuie sa fim atenti
ca gleznele sa nu fie lipite, coapsele Rind moderat
departate una de cealalta. Se va deplasa apoi u§or
bazinul pentru a aduce greutatea corpului pe calcaie,
apropiind insa cat mai mult fesele de cSlcaie. Greutatea
intregului corp va fi astfel repartizata pe varfurile
degetelor de la picioare. Coatele se vor a§eza pe
coapse, cat mai aproape de zona genunchilor. Mainile
se vor pune cu palmele plasate sub barbie, iar degetele
vor fi lipite de obraji fara a fi incordate. POSTURA STAND PE
VINE IN RIDICARE
Vom ramane In aceasta pozitie imobil, cu ochii
(Utkatasana)
deschi§i §i orientati Intr-un u§or strabism convergent
catre zona din mijlocul frunfii, unde se afla zona de proiectie a centrului
 H atha Yo g a 201

mental de comandS. Respiratia va fi de voie, norm als, pe Intreaga durata a

executiei acestEi posturi.
CO NCENTRAREA
- In timpul realizSrii acestei posturi ne vom concentra sa percepem
fluxul energiilor telurice ascensionand prin picioare fi dinamizand zona
planfeului pelvian; In continuare vom percepe urcarea fi sublimarea
energiilor amplificate prin trunchi fi focalizarea lor masivS la nivelul planului
mental. Concomitent vom sesiza de asem enea, global, transmutarea fi
sublimarea potenjialului creator (sexual) pe coloana.
- La revenire, conftientizSm stare placuta de energizare la nivelul
membrelor inferioare fi in zona pelvianS; sesizSm o stare de vitalitate marita.
in plan psihic conftientizSm o stare caracteristica de echilibru, for^S lSuntricS,
calm profund, luciditate, elevare.
ERORI CA R E VO R FI EVITATE
- Vom urmari obtinerea unei stari de relaxare dupa angrenarea posturii.
- Greutatea trunchiului va trebui sa fie repartizatS pe varfurile degetelor
de la picioare fi nu pe intreaga talpS.
EFECTE §1 BENEFICII A LE ACESTEI POSTURI
Efectele benefice ale acestei posturi se manifests adeseori simultan la
mai multe nivele ale fiin(ei.
- POSTURA STAND PE VINE iN R1DICARE redS elasticitatea labei
piciorului, m Srefte mobilitatea degetelor, remodeleazS bolta plantarS fi
fortifies musculatura picioarelor. Incheieturile genunchilor, de asemenea,
devin suple fi vor fi mai putin vulnerabile la §ocuri sau la diferite afectiuni:
reumatism, artrozS, decalcifiere. in general, practica perseverentS a acestei
posturi inlSturS gradat afectiunile dureroase ale incheieturilor picioarelor.
- Atunci cand postura este practicata corect, sprijinindu-ne doar pe
varful degetelor, ea constituie totodata un exerci^iu util de redobandire fi
amplificare a echiiibrului, dinamizand progresiv organul de coordonare
motricS specific, care este creierul m ic. Prin aceastS activare, reflexele devin
mult mai rapide fi coordonarea tuturor m ifcarilor se amelioreazS. Fiinta
devine spontanS fi mult mai abilS in executarea oricaror m ifcSri. Pentru ca
aceste efecte sS se manifeste cat mai pregnant fi rapid, va trebui insS sa
cautam sS realizSm in timpul executiei posturii o imobilitate perfects.
- Calcaiele trebuie, pe cat posibil, sS atingS fesele cat mai aproape de
anus. Compresiunea acestei zone, combinatS cu realizarea simultanS a
contractiei sfincterelor anale, intSrefte musculatura deosebit de importantS a
planfeului pelvian. Afluxul de sange in aceasta zonS va iriga mult mai
puternic aceasta regiune, organele sexuale fi sistemul genito - urinar fiind
mult tonifiate fi fortificate, acest aspect favorizand o stare optima de vitalitate
§i sSnState.
202 C artea F emeii

- POSTURA STAND PE VINE IN RIDICARE este consideratS ca Bind

foarte utild pentru dobandirea unui foarte bun control asupra energiilor
erotice.
- Compresiunea organelor abdominale ridicS u$or diafragma. Aceasta
va avea ca efect un masaj bland asupra inimii, ce se dovede§te a fi foarte
favorabil pentru buna sa funcponare.
- Activarea circulate! sanguine !n zona de jos a abdom enului precum
?i depresiunea creatS in aceastS zonS, exercitS o influents binefScStoare
chiar §i asupra creierului. in cazul acestuia circula^a sangulnS va fi mai
intensS, ceea ce are ca efect o relmprospatare a memoriei, im bunStSfirea
activitSbi sistemului nervos §i dinamizarea funcffilor cerebrale.
A lte efecte b in efacatoare:
- Atund cand in aceastS posturS este realizatS simultan §i RETRACJIA
ABDOMINALA, organele din partea de jos a abdom enului primesc de
asemenea un aflux suplimentar de sange. Rinichii sunt masa^i §i vor
funcpona mai bine, iar suprarenalele vor fi considerabil activate.
- De asemenea, consecvent realizatS, aceastS posturS acjioneazS in mod
eficient in cazul afecjiunilor reumatice, favorizand secrejia de cortizon a
suprarenalelor. Secrefiile de cortizon endogen, in cazul acestei dinamizSri
armonioase, nu sunt niciodatS nocive §i nu depS§esc doza fiziologicS optima.
- Constipa{ia este gradat inlSturatS prin practica acestei posturi.
CO N T R A IN D ICA JII
In cazul acestei posturi nu exists contraindicajii.
PO ST U R A STAND P E VINE IN R ID IC A R E a cp o n ea zA d in p u n c t
d e ve d e re f iz ic in s p e c ia l a su p ra p ic io a re lo r. In tA r e fte
m usculatura g a m b e lo r; co rectea zA g a m b e le p re a s u b fir i. c u
m usculatura asim etric dezvoltatA.
C a litilfile ca re p o t ft tr ezite cu u fu r in fA p rin p ra ctica
conseccentA a a ce ste i p o stu ri sunts vitalitatea f i forfa, echilibrul
f i stabilitatea men tala, puterea d e concentrare, d e foca liza re
mentalA, atenfia, capacitatea d e co n trol asupra in tregii ftin fe .

RETRACTIA A B D O M IN A LA (Uddiyana
Bandha)
Este o tehnica fundam entals, folositS pentru ridicarea energiei sexuale,
pentru transmutarea §i sublimarea ei. DinamizeazS vointa, curajul, confers
calm , luciditate.
TEH N ICA DE EXECUTIE:
lata conditiile prealabile ale reu§itei acestui procedeu:
A . trebuie in mod absolut sS nu fi mancat cu 2 ore inainte.
B. pentru a permite diafragmei sa urce, plamanii trebuie sS fie cat mai
 H atha Yo g a 203

Prima faza A doua faza A treia faza

EXPIRAJ1A RETRACT1A JNSPIRATIA §1RCTENTTA PE PUN

RETRACTIA ABDOMINALA (Uddyana Bandha)

goi §i sa ramana astfel pe intreaga durata a exercitiului.
C . Centura abdom inals trebuie sS fie relaxata com plet §i sS ramana
pasivS - in cazul in care este contractati din gre§eala, ea se va opune
actiunii exercitate de presiunea atm osferica - deci mu§chii abdom inali nu
lucreaza absolut deloc pe intreaga durata a exercitiului.
D . printr-o falsa inspiratie toradcS, diafragma urea in pozitia sa cea mai
inaita.

POZTflE: in picioare, indoiti u5or genunchii §i a^ezati mainile pe pulpe,

cautand sa sprijinifi intreaga greutate a trunchiuiui pe bra{e. Pentru a putea
relaxa Centura abdominala brafele trebuie sS sustina um erii, mentinand
ferm corpul pe intreaga dura 15 a exercitiului. Procedand astfel, picioarele
vor fi departate la 30-40 cm , cu talpile paralele.
Executia propriu-zisa:
- PRIM UL TIM P: Expirati profund cStre in fata, contractand chiar
abdom enul pentru a goli plamanii in intregim e. Simultan cu aceasta
lasati-va la sol, chircindu-va pentru a facilita astfel expirafia. Cu cSt va
ramane mai putin aer rezidual in plSm ani, cu atat retraefia abdom inala va fi
mai u§oara.
- TIM PUL DOI: Revenifi din nou la pozitia de plecare, in apnee pe vid,
d ed FARA A MAI LASA SA INTRE ABSOLUT DELOC AER. Relaxati apoi
rapid, dar com plet Centura abdom inala pe care ati incordato pentru a
realiza expiratia profunda $i in continuare departafi u§or coastele §i realizati
sim ulacrul unei inspiredi toradee profunde. De indata ce coastele se
departeaza u§or §i se ridica, diafragma urea de la sine $i veti constata, poate
chiar cu surprindere ca abdom enul se retracteaza (suge) de la sine fara nici
204 C artea F emeii

un efort de contracpe.
La Inceput se va men{ine In acest fel RETRACTIA ABDOM INALA
numai cateva d ipe, 5 secunde la inceput, minim, §i se va mciri progresiv
durata, fSrS a ajunge la stari de jena interioara.
CO N CEN T R AR EA
Pe intregul interval al retractarii cautam sS percepem transmutarea1
energiilor inferioare din zona bazinutui (specifice planului vital $i sexual) ?i
ascensiunea energiiior sublimate in planurile superioare ale fiintei, la "etajele”
de deasupra plexului solar (afectiv, intuitiv, mental)1
2. Simultan, con§tientizam
starea de dinamism l&untric, amplificarea voinjei, a increderii in sine.
Sfar§itul tehnicii:
La sfar§itul retracpei abdominale lSsati cutia toracicS sS i§i reia
amplitudinea normala §i zona abdom inals sa revinS la pozitia sa obi§nuita.
ATUNCI §1 NUMAI ATUNC1 INSP1RAJ1 ! Astfel aerul va intra u§or in
plSmani. DacS lisa(i sS aflueze aerul simultan cu revenirea din UDDIYANA
BANDHA, depresiunea existenta in torace va provoca un aflux violent de
aer in plSmani ori, datoritS structurii foarte delicate §i a extremei fragility a
membranei alveolare, aceasta nu este de dorit, Bind chiar periculos. In
continuare, dupS aceastS inspira(ie, ramane(i in retenpe pe plin moderat,
sesizand in continuare efectele com plexe ale tehnicii, stare de dinamism
launtric §i energizare la nivel bioenergetic a plexului solar.
Cauzele unui eventual e§ec §i rem edii
Retractia abdom inala nu poate sa reu§easca daca:
a) Plam anii nu rfiman com plet goi (vizi) §i dacS lasafi sa mai intre
aer in m omentul retractiei (sugerii abdom inale).
REMEDIU: La inceput va puteti astupa narile, apasandu-le cu
degetul mare §i aratStor de la m ana, pentru a fi astfel siguri ca ram anefi
in apnee in timpul exerci(iului.
b) Centura abdom inala ramane contractata - in pozi(ia de plecare cu
plam anii goi, cu ajutorul mainii pipaiti m usculatura abdom enului pentru
a verifica daca ea este relaxata. Fara aceasta relaxare prealabilS, Retractia
Abdom inala (ca procedeu de transmutare §i sublim are) este im posibilS.
REMEDIU: A se vedea paragraful urmator.
c) Cuba toracicS nu se departeaza atat cat este necesar.
REMEDIU: intins pe spate, la sol, incercati sa retractati abdom enul
incercand sa indepSrtati coastele. Culcat, se va constata ca este mai u§or
sS se relaxeze abdom enul §i cu toate cS in aceasta pozitie se retracteaza
1 Vezi explicarea procesului de transmutatie fi a celui de sublimare din subcapitolul
special dedicat transmutarii fi sublimarii
2 Transmutarea fi apoi sublimarea energiilor vitale fi sexuale poate fi resimpta, de cele
mai multe ori, in momentul in care se produce, sub forma unor vibrapi fine (ca nifte fiori)
care ascensioneazd la nivelul coloanei.
 H atha Yo g a 205

mai putin, aceasta va perm ite sa Invafa^i m i§carea.

Indicatii, efecte §i beneficii ale acestui procedeu:
- Efectele sale deosebite {in de transmutarea §i sublim area !n planurile
superioare a energiilor inferioare §i sexuale. Este un exerci£u excelent
pentru a putea realiza co n tin en t sexuala.
- In cazurile In care s-a optat pentru o totala ab stin e n t sexuala,
Retracpa Abdom inala elim ina senzatiile de tensiune §i stres la nivel sexual,
reflectate pe plan psihic prin sS ri de frustare, irascibilitate sau nelini§te.
- in cazul In care intenponam sa rea!iz2m co n tin e n t sexuala, fara a
exclude executarea func(iei sexuale, RETRACT1A ABDOM INALA este de
un real folos atunci cand se sesizeaza o acum ulare mare de energie
sexuala, ce depS§e§te capacitatea proprie de control.
- realizarea ei inainte sau dupa actul sexual (sau chiar In timpu!
acestuia) confer^ o stare de elevare §i am plificare a sferei con§tiin(ei, prin
transm utarea §i sublim area energiilor sexuale, generand totodata o stare
de efervescenja, de dinamism euforizant a energiilor In fiin(3.
- executata corect, regulat (zilnic minim 30 de execujii) este un
excelent rem ediu pentru elim inarea ejacularii precoce
- datorita efectelor com plexe (de stimulare arm onioasa, m asare
profunda) asupra abdom enului, plexului solar, cavitatii toracice, elim ina
efectele nefaste ale sedentarism ului, m entine starea de vigoare in Intregul
corp.
CONTRAINDICATII
- Acest procedeu este contraindicat In cazul afec^unilor in forma
grava sau In criza a organelor abdom inale: colita, apendicita, ulcer etc.
Daca afectiunea este ignorata, R E T R A CJIA ABDOM INALA v3 va provoca o
durere violenta. !ntr-un asem enea caz, moderap tehnica §i reluati mai
tarziu cand sesizati aceste fenom ene ca fiind pe cale de disparitie. Ptozele
abdom inale nu sunt o contraindicatie, aceastS tehnica elim inandu-le.
Retracfia Abdom inala este contraindicata copiilor sub varsta de 12
ani
R e tr a cfia A b d o m in a la c o n fe r 3 c e lu i c e o p r a c tic e
c o n s e c v e n t:
• ca p a c ita te d e c o n tr o l (prin tran sm utare $i su blim are)
asupra p o ten fia lu lu i se x u a l
- vointa , ferm ita te, in cred ere in fo r fe le p roprii
- ca p a cita te marita d e a a cfio n a e fic ie n t in o rice d ire ctie in
care n e angrenam
■ stare Constanta d e optimism $i buna-dispozitie
Retractia a bdom inala e s t e una d in tre m od a lita file c e le m ai
in d ica te (al&turi d e p o s tu r ile inverse) p en tru a ft realizata dupa
a ctu l am oros.
206 C artea F emeii
La n ivel fiz ic s e remarcH o conturare bun a a taliei. reducerea
fesuturitor suptim entare d in zon a abdom inalA, o d e f in ire m ai
bun a a m usculaturiL A ce a sta teh nica redd su p letea $ i ferm ita tea
abdom en ului.

POSTURA V O IN JE I ENERGIEI V IEJH

(Jivabalasana)
TEH N ICA D E EXECU TIE
Stam in picioare, cu talpile paralele,
departate la o distanta egala cu latimea umerilor.
Indoim u§or genunchii ca §i cum am vrea sa ne
a§ezam pe un scaun, dar oprim mi§carea de
flexie in momentul In care unghiul dintre coapse
gam be este de aproximativ 90p. Spatele ramane
drept, iar capul se m entine in prelungirea
coloanei vertebrale. Ridicam apoi m ainile
!ntinzandu-le In fata astfel incat, in pozipa Bnala
ele vor fi plasate exact la nivelul umerilor, nici
mai sus §i nici mai jos, perfect paralele, cu
palm ele orientate in sus §i cat mai relaxate,
coatele fiind de asem enea perfect intinse.
Ramanem in aceasta pozitie nem ifcati, cat mai
mult timp, respirand normal, de voie, fara a POSTURA VOINTEI
incorda abdom enul, mu§chii spatelui sau ai ENERGIEI VIET1I
gatului (Jivabalasana)

CO N CEN T R A R EA
In timpul executarii posturii ne vom concentra intens sa percepem
fluxurile de energie telurica prin membrele inferioare, energizand cele 6
zone corespondente articulatiilor de la nivelul gleznelor, al genunchilor
51 al articulatiei coxo-fem urale, sim ultan sesizand ener^a cosm ica ce va
fi receptata direct prin palm e §i degete, dinamizand pregnant cele 6 zone
corespondente articulatiilor de la nivelul incheieturilor m ainilor, coate ?i
um eri. Se va percepe de asem enea aspectul polar al acestor energii,
sesizand la nivelul mainii §i piciorului drept o energie specific solarS,
YANG, in timp ce la nivelul corespunzator mainii §i piciorului stang se va
resimti o energie specific lunara, YIN.
La revenire, se con$tientizeaza starea globala de fuziune cu
energiile cosm ice $i telurice, se percepe in acela§i timp energizarea
zonelor corespondente celor 12 articulatii principale de la nivelul
m ainilor §i picioarelor, precum §i starea de dinamism launtric ce rezulta
din transferul mare de energie in zona de proiectie fizica a acestor
articulatii.
 H atha Y o q a 207
RemarcSm In final starea de vitalitate resim ptS global, in intregul
corp, §i in special la nivelul plcioarelor. SesizSm priza de con§tiin^a
m aritS asupra zonel picioarelor §1 stare de tonus sp ecifics unel dezvoltSri
arm onioase la acest nivel.
ER O R I C A R E V O R FI EVITATE
- Vom avea grijS sa menpnem un unghi de 90 de grade intre coapse §i
gambe.
- Suntem atenp sS pSstrSm perm anent coloana v£rtebralS dreaptS §i
capul in prelungirea acesteia.
- TSlpile sunt menpnute paralele §i brafele intinse la nivelul umerilor.
EFECT E §1 B EN EFIC II A L E A CE ST EI PO STU RI
- POSTURA V O IN JE I ENERG1EI V1EJ1I creeazS o stare de energizare
globalS, com plexS, in care vom putea distinge in propria fiint& energiile de
tip HA (+, solare, YANG) ji cele de tip THA (-, lunare, YIN ), sesizand distinct
polaritatea energetics (+,-) la nivelul parpi drepte §i respectiv stangi a
corpului.
- Practica acestei posturi mSre§te foarte m ult vitalitatea, contribuie la
regenerarea fiintei, dinamizeazS magnetismul individual, conferind, atunci
cand este realizata sistem atic, am plificarea capacitSplor m agnetice curative
(aceasta permitandu-ne “SA LUAM DURERILE CU M ANA").
- POSTURA V O IN JEI ENERGIEI VIEJ1I are efecte deosebite asupra
im bunatSprii circulapei sanguine periferice, stim uland de asem enea
acpunea inim ii.
- Ea intSrefte artiCulapile m ainilor §i picioarelor, am eliorand gradat §i
vindecand reumatismul articular. Prin exersarea ei consecventa, mu§chii
m ainilor §i picioarelor devin supli §i putem ici. Umerii §i pieptul devin largi,
iar atitudinea corporals se imbunatSte§te, devenind m ult mai fermS §i
dem nS, ca§tigand in sensul proporponalitSpi §i simetriei fizice.
CO N TR A IN D ICA TII
In cazul acestei posturi nu exists contraindicapi.
E fe c t e le c e le m a i s e m n ific a tiv e a le P O S T U R II V O IH JE I
E H E R Q IE I V IE fH . d in p u n ctu l d e ved ere a l arm onizArii corporate la
fe m e i co n s ta u in p u te m ic a en erg iza re $i revigorare ca re s e
p ro d u ce la n ivelu l p icio a relo r $>i b ra fe lo r $i, iradiind d e a i d , in
intregul co rp .
- p o s tu r a e s t e utilA p e n tr u d e z v o lta re a a rm o n io a sA $i
conturarea form elor la n ivelu l p icio a re lo r
• in cazurile d e steb iciu n e g en era te, o b o se a te , devitalizare,
lipsa to n u su lu i fiz ic § ip s ih ic
• rea liza rea c o n s e c v e n ta a a c e s t e i p o s tu r i d e te rm in e
corectarea g lob a te, grad ate, a asim etriilor corporate; a cea sta s e
208 C artea F emeii
va reflects in m o d p lA cu t f i prin corectarea a titudinii co rp ora ls
Pentru co n stitu fiile sa u agravdrile fiz ic e d e tip VATA postura
e ste d e m a refotos, conferind vitalitate $i stabttitate.

POSTURA COBREI (Bhujangasanaj

TEH N ICA DE EXECU TIE
1. Stati TntinsS la sol, cu
fa{a in jo s. Picioarele sunt
intinse §i u§or apropiate, cu
degetele In prelungire, astfel
Incat talpile sa fie aproxim ativ
orientate catre in sus. A§ezati
m ainile astfel Incat la pornire
palm ele sS fie aproape sub POSTURA COBREI
umeri sim etric, lipite de sol, cu (Bhujangasana)
fa{a in jos iar coatele sa fie
lipite de trunchi. BSrbia este sprijinita pe sol la pornire.
2. Ajutandu-vS de puterea bratelor, arcuifi gradat trunchiul catre
inapoi, ridicand capul.
3. in faza finals bra^ele sunt intinse iar capul este cat mai m ult lasat
pe spate. Picioarele, fesele §i spatele sunt relaxate' intreaga tensiune fiind
angrenata in brate. Se va avea grija ca pieptul sa fie cat mai m ult scos in
afara, evitand gre§eala curenta de a lasa gatul sa se afunde intre um eri;
dim potriva, ridicati cu mandrie capul facand astfel ca arcuirea sa-§i adnga
m aximul. Gura ramane Inchisa.
4. IMPORTANT! Va trebui sa urmSriti ca portiunea din corp situata
intre om bilic §i degetele de la picioare sa ram anS cat mai aproape de sol.
Actionand astfel, cam brura mcixima a coloanei se va localiza in jum&tatea
ei superioara, ceea ce este excelent
5. Intrarea In postura ca §i ie§irea se vor executa lin, fara a violenta
coloana prin mi§cari bru§te.
V arianta pentru cele lipsite de flexibilitate sau bolnave: se va
proceda intocm ai ca la varianta com pleta, cu deosebirea ca se va sprijini
greutatea trunchiului pe coate, care vor fi a§ezate pe sol, in dreptul
umerilor; antebratele vor fi orientate catre in fata. Se va urm ari, de
asem enea, realizarea flexiei m axim e a coloan ei in jum Statea sa
superioara. Efectele acestei variante sunt insa m ult dim inuate fats de
efectele posturii originale, com plete.
CO N CEN T R AR EA
In timpul executiei se va percepe atent energizarea zonei plexului
cardiac, prin intermediul energiilor cosm ice cat §i al energiilor telurice
transmutate §i sublim ate la nivelul coloanei. Evocarea unei stari psihice
 H a t h a Yo q a 209
afective euforice va accelera §i va am plifica m ult efectele posturii.
La revenire se vor con§tientiza vibra^ii foarte fine In zona plexului
cardiac, stare afectivA de iubire fArA obiect §i senzafie de calm profund
lAuntric, avand acela§i focar de iradiere. Intr-o faza superioara se va
putea percepe chiar co n so n a n t plenara, euforic telepaticA, cu sfera de
m anifestare a iubirii universale.
Se con$tientizeazA In final cu claritate zona pieptului §i a sanilor,
energizata intens. Aceasta prizA de conjtiin^a asupra zonei sanilor este
un factor esenfial pentru reu§ita modelArii lor arm onioase; se poate
rem arca cA daca pana acum aceasta zona era sim tita mai rar in mod
distinct, odata cu realizarea consecventA a POSTURII COBREI ea devine
“v ie” pentru noi, fiind chiar sursa trAirilor de nature afectivA.
ER O R I C A R E VO R FI EVITATE
- Va trebui sA urmariti ca porpunea din corp situata intre om bilic §i
degetele de la picioare sa rAmana cat mai aproape de sol.
- Vom evita forfarea flexiei coloanei.
- La revenire vom derula u§or coloana, foarte lin, fara a brusca coloana.
EFECT E §1 B EN EFICII A L E A CE ST EI POSTURI
- POSTURA COBREI pliaza §i elasticizeaza partea superioara a
coloanei vertebrale catre inapoi, In vrem e ce POSTURA LUM A n ARH §i
POSTURA PLUGULUI o flexeazS citre inainte. Aceasta inlatura prompt
tendin|a spre ghebojare, durerea de spate, crizele de lum bago (afecfiune
dureroasa a zonei lom bare), m ialgia (dureri m usculare In zona spinarii).
Postura este o adevaratA binefacere pentru o coloana vertebrala cu
afectiuni sau vatam ata, cat §1 in cazul unor deplasari ale discurilor
vertebrale catre inapoi. Practica ei readuce gradat discurile la pozijia
norm ala. este cunoscut faptul ca flexibilitatea coloanei este o garantie
esentialA pentru o sAnatate deplina, vitalitate §i b'nerete.
- POSTURA COBREI am elioreaza irigarea mAduvei spinarii §i a
celor doua lanturi de ganglioni ai sistem ului nervos sim patic, ceea ce
vindeca num eroase tulburAri functionale ?i leziuni organice.
- Funcfionarea tiroidei §1 a capsulelor suprarenale este de asem enea
normalizatA, ceea ce are efecte m ultiple binefacatoare, de exem plu in
anum ite forme de reum atism .
- Prin cre^terea presiunii intra-abdom inale, POSTURA COBREI
inlAtura constipafia, indigestia §i flatulenfa (producerea de gaz gastro­
intestinal care genereazA balonare), fiind folositoare chiar §i celor afectati
de constipatie cronica.
- De asem enea, ficatul, vezica biliara, pancreasul, splina §i rinichii
sunt favorizati considerabil de aceasta postura.
- POSTURA COBREI este in m od special folositoare fem eilor, pentru
tonifierea ovarelor §i uterului. Ea este un puternic tonic, vindecand
210 Cartea F emeii
am enoreea maladivA (lipsa m enstruatei), dism enoreea (m enstruate
dificilA sau dureroasA), leucoreea (poala alb A) §i diferite alte afectu n i
utero-ovariene. Postura m entne o circu late sustnutA in aceste zone,
regularizeazA cid u l m enstrual §i ajutA m ult ca na§terile sA fie norm ale ji
u§oare.
- Practica acestei posturi face talia suplA §i pieptul larg §i este foarte
folositoare pentru reducerea corpolenfei. Corpul devin e m inunat
proportonat Fem eile nu vor mai trebui sa rojeasca pe plajA sau purtand
un decolteu pe spate foarte adanc, deoarece POSTURA COBRE1 le va
dezvolta m usculatura dorsalA §i va ascunde vertebrele inestetice, fArA
totu§i a le da alura unui luptAtor de circ.
- Din punct de vedere psihic, s-a constatat cA POSTURA COBRE1
com bate rapid sentim entele de nesiguranfA §i inferioritate, creand
dimpotrivA o justA aptitudine sp iritu a l demnA, tonicA, increzAtoare,
afectivA.
- De asem enea, aceastA posturA mAre§te cAldura corporalA ?i
regleazA in mod echilibrat pofta de m ancare
CONTRAINDICATII
Practic nu existA contraindicati in afara cazurilor de hernie
perforatA sau hipertiroidie (in acest caz capul rAmanand norm al fArA a
mai fi lAsat pe spate).
POSTURA CO B R EI e ste una dintre ce le m ai e ficie n te p ostu ri
din punctut d e vedere al unei dezvoltdri afective p lenare f i
elimindrii blocajelor (inhibifii, refineri, rigiditate, incapacitate
d e m anifestare e tc.) d e natura se n tim e n ta l-a fe ctivd .
Am plificarea stdrii d e deschidere su fleteascd f i posibilitatea
trdirii cu mai mare ufurinfd a unei stdri d e iubire in ten si i
creeazd condifiite optim e (din p u n ct d e vedere subtil-energetic)
pentru o dezvoltare armonioasa la nivelul pieptului f i sanilor.
A cea std a cfiu n e, corelatd c u e fe c te le fiz ic e ca re fin d e
tonifierea zon ei pieptului recomandd aceastd posturd pentru a
■ fi utilizatd impreund cu celetalte m etode d e dezvoltare f i
modelare a sanilor.
Postura per mite o am plificare rapidd a fem initd(ii (pot f i
resim fite cu ufurinfd trdiri ca ddruire. p utere d e autoacceptare.
autotransfigurare. trdirea unor se n tim e n te m atern e.
com pasiune. iubire fdrd obiect etc.)
- prin practicarea ei perseverentd, POSTURA C O B R E I reduce
corpolenfa, m odeldnd talia.
POSTURA C O B R EI reprezintd un fa cto r arm onizant p en tru
constitu fiile HAPtlA, un calmant f i detensiona nt p en tru cele
care au tipul constitutional predom inant VATA sau PITTA
 H a tha Yo g a 211

POSTURA ROJ1I (Chakrasana)

T E H N ICA D E EX ECU T IE
A^ezap-va la sol cu fata in
sus, aducep apoi picioarele catre
fese pana cand calcaiele sunt
aproape de §olduri, iar talpile ferm
a§ezate pe sol; sim ultan cu
aceasta, ajezad-va m ainile de
fiecare parte a corpului langa
um eri, cu degetele orientate spre
pid oare, cu palm ele pe so l,
indoind bratele din coate. Daca
podul paimei nu atinge solul nu
exists n id o §ans3 sS ne putem POSTURA ROT! I
ridica. Ridicap-va apoi corpu! (Chakrasana)
u§or, sprijinindu-va de palme §i tfilpi §i arcuip-va gradat cat va permite
coioana. Se va evita orice violentare sau tensiune excesiva la nivelul
coloanei.
CO N CE N T R A R E A
In timpul acestei posturi ne vom concentra s4 sesizam fluxurile de
energie telurica circuland in special prin membrele inferioare §i bra^e.
Con§tientizam cat mai distinct aspectul plus (+) al energiei telurice prin
piciorul drept, trunchi, coborand prin bratul drept, §i aspectul m inus (-) al
energiei telurice prin pidorul string, trunchi §i bratul stang.
Se revine apoi la sol §i se va con$tieritiza o dinam izare in planul
corespondent pe care aceasta postura B evidentiaza in mod dominant
(poate fi unul sau mai multe dintre cele 7 nivele) sesizand in mod obiectiv
starea spedfica care se instaleaza in urm a execupei posturii. Activarea se
va resimp sub forma unor vibrapi, atat In corp cat §i in afara lui. Se
con^tientizeaza de asem enea diferen(ele de stare intre piciorul drept -
brapil drept $i pidorul stang - bratul stang.
DURATA
incepeti cu cate trei execupi a cate 15 secunde minim; dupa doua
sSptamani marip durata de EXECUTIE cu cate 30 de secunde, pana vep
ajunge la trei m inute.
ER O R I C A R E V O R FI EVITATE
- Daca podul paim ei nu atinge solul nu exista nid o §ansa sa ne putem
ridica.
- Se va evita orice violentare sau tensiune excesiva la nivelul coloanei.
- Musculature coloanei vertebrate trebuie sa fie relaxata cat mai mult
posibil in tirnpul execupei §i menpnerii atitudinii,
212 C a r t e a F e m e ii

EFECTE §1 B EN EFICII A LE A CEST EI POSTUR1

- POSTURA ROTH tonifica intregul organism. Prin felul in care
elasticizeazS §i elibereazS de tensiuni coloana vertebralS, ea este unicS
printre posturi.
- Ea este dinamizanta §i intineritoare.
EFECTE A SU P R A M USCULATURII
- Musculatura coloanei vertebrale trebuie sS fie relaxatS cat mai mult
posibil In timpul execufiei §i men^inerii atitudinii.
- Posture intinde la maxim mu§chii centurii abdom inale §i In special
marele drept
- Mu§chii bratelor se fortifies, precum §i cei ai um erilor (deltoizii) §i
musculature trapezului. Mu§chii picioarelor sunt §i ei intSrifi.
EFECTE A SU PR A SCH ELETU LU I §1 A LIG A M EN T ELO R
* Curbura accentuata a coloanei da suplete §i II asigura o mobilitate pe
Intreaga sa lungime. Tractiunea mecanica exercitatS asupra tigamentelor §i
a tendoaneior profunde ale coloanei vertebrale are efecte importante
asupra activitSfii nervoase.
EFECTE A SU PR A SISTEM ULUI NERVOS
- POSTURA R O JII intinde §ira spinarii, ceea ce declanjeaza actiuni
reflexe ce se manifests In ansamblul funcfiilor vegetative, generand o
acfiune tonicS (dar nu hipertonica) asupra lantului sim patic, care se Intinde
de-a lungul coloanei vertebrale la stanga §i la dreapta.
EFECTE A SU P R A CREIERULUI
- Creierul beneficiaza §i el in urma acestei posturi deoarece capul
Bind l&sat In jos, sangele va aflua In cantitate mSritS.
EFECTE A SU PR A O R G A N ELO R AB D O M IN A LE
- Cavitatea abdominaia I?i m odifica considerabil forma §i volumul In
timpul practicSrii acestei posturi. Intinderea cavitafii abdom inale face sa fie
eliminate ptozele sanguine, iar organele abdom inale congestionate I§i vor
relua, gratie POSTUR11 ROTH, volumul normal.
- Ea actioneazS In mod special asupra ficatului, pancreasului §i
stomaculul.
- Suprarenalele sunt tonifiate, ceea ce contribuie de asem enea la
IntSrirea efectulul dinamizant al acestei posturi. PracticatS seara tarziu, ea
poate sS provoace la unele persoane insom nie. in asem enea cazuri ea va
trebui practicatS dimineata sau la o ora suficient de IndepSrtatS de
momentul culcarii.
EFECTE A SU PR A INIM II §1 PLA m A N ILO R
- Nu numai organele aflate sub diafragma beneficiaza de efectele
 H a t h a Yo g a 213
PO STU R IIR O JH ci §i inim a, mai ales prin intinderea aortei. Aceasta nu este
un tub rectiliniu; ea formeaza intr-un anum it fel o spirals extensibilS pe care
aceasta postura o intinde, ceea ce genereaza efectE benefice la nivelul
cardiac. Aorta abdom inals este si ea IntinsS, fapt care ii va menpne
elasticitatea atat de Im portant pentru sanStatea totals a organismului.
Ficatul este de asem enea purificat prin vena cava, ceea ce
decongestioneazS acest organ suprasolicitat datorita aiimentapei noastre
prea abundente §1 datoritS respiratiei noastre superficiale care il priveaza
de un masaj indispensabil bunei sale function al! PlSmanii sunt§i ei intin§i
§i astfel elasticitatea lor este intrepnuta §i mSritS.
EFECTE A SU P R A P SIH ICU LU I
- In plan subtil, aceasta postura energizeaza §i vitalizeaza din punct
de vedere bioenergetic intregul corp. Din acest punct de vedere POSTURA
ROTH poate fi asem anata cu un barometru care ne indica nivelul dominant
de energie pe care con$tiinta noastra se m anifests la un m om ent d a t
- Aceasta postura genereaza o circu late globala a energiilor in
intreaga fiintA. Starea noastrS psihica precum §i atitudinea m entals sunt de
aceasta data singurele care determina dinam izarea unui anumit plan sau
nivel energetic al fiintei (vital, sexual, volitiv, afectiv, mental, etc.) ceea ce
reflects deci exact nivelul de con§tiinfa pe care ne aflam.
- Din punct de vedere psihic, im ediat dupS aceasta postura vefl simti
o stare de bunS dispozitie, de entuziasm spontan.
ALTE EFECT E BIN EFA c ATO ARE
- D ata executia POSTURII LUM A n ARII v S creeazS senzafie dureroasa
la nivelul umerilor, POSTURA ROTH practicata ca o contraposturS eliminS
im ediat acest neajuns.
- Practica sa stim uleaza de asem enea nervii spinali, Tnlatura
constipatia §i dispepsia, com bate balonarea, corecteaza defectele de
curburS ale coloanei.
- Vindeca cazurile de lum bago, elim inS durerile spatelui, la femeie
corecteaza tulburarile legate de functiile genitale, eiim inS iregularitatile
cid u lu i. Este un antidot ideal Impotriva obezitatii la am bele sexe. Practica
sa perseverenta mare§te foarte m ult vitalitatea §i energia.
- Se afirma ca bStranetea este m ult IntarziatS prin practica acestei
posturi. Ea este recom andata ca fund de o utilitate deosebita pentru
dansatori.
C O N T R A IN D IC A JII
Dificultatea relativa a acestei posturi ii IndepSrteaza automat, ca un
filtru, pe top cei pentru care postura ar putea fi contraindicatS. De§i pozitia
este foarte favorabtlS pentru inim S, cardiacii vor trebui sS o practice
progresiv.
214 C a k t e a F e m e ii

- efezvolta armonios brafele $i picioarele

- are acfiune puternica asupra zonei pieptului. in ta rind $i
loniflind musculatura pectorate. A c east a are ca efect redarea
gradate a fermitatii $i tonusului sanilor.
- efectu l posturii asupra co lo a n ei vertebrate e ste d e
elasticizare foarte ampte $i tonifiere. Frin acest efect atitudinea
corporate este mutt imbunatatite'.
rOSTVRA ROTII este in mod sp e cial o postura dinamizante,
care solicite in mod armonios intregul corp. Frin dinamizarea
circulafiei sanguine, intinderea m u fch ilo r $i ligam entetor.
tnasajul com plex asupra organelor interne $i diferitilor centrii
nervofi, postura amplifica procesete d e metabolizare (ardere) a
icsutiuilor adipoase suptimentare. fiin d din acest motiv una
dint re cete mai bune posturi pentru COMBATEREA OBEZITATII-
Dinamismul creat f i la nioel bioenergctic ajute la eliminarea
eficiente a sterilor de lentoare. inertie sau plictiseate sp ecifice
unor agrav&ri ale ini tiAFUA DOSHA.

POSTURA LACUSTEI (Shalabasana)

TEH N ICA DE EXECU TIE
Pozitia d e plecare: Culcat
cu fata !n jos, picioarele intinse,
talpile orientate In sus, bratele
Intinse se a§eaza sub coapse, cu
paimele inchise a$ezate pe soL
In limpul executiei, este esential
sa se pastreze bratele lipite de
sol, de la umeri pan5 la vSrful
degetelor. A§ezam barbia pe p o st u r a LAcu stei
covor, Impingand-o cat mai (Shalabasana)
departe posibil Inainte, ceea ce pe de-o parte Intinde gatul §i pe de alta
parte, comprima ceafa. 0 parte din efectele benefice ale acestei posturi,
deriva din aceasta actiune asupra cefei, Trebuie sa ridicam apoi simultan
ambele picioare printr-o contractie puternica a musculaturii lom bare,
urmarim sa evitam sa Indoim genunclii, sa contraction pulpele, gam bele
sau tAlpile picioarelor. Este indispensabil sS mentinem umerii §i barbia In
contact cu solul In timpul executiei posturii.

CO N CEN T R AR EA
Ne vom concentra Intreaga atentie asupra fluxurilor de energie
cosm ica ce sunt captate prin picioare, sesizand cat mai distinct aspectul1
1 Pentru importanta atitudinii corporate In procesul de arm onizare lizica vezi capitolul
referitor la atitudinea corporaia.
 Hatha Yo g a 215
lunar, receptiv, YIN (-), prin piciorul stang §i aspectul solar, em isiv, (+),
YANG prin piciorul drept §i focalizarea lor in zona rSdacinii organelor
genitale (centrul SW ADHJSTANA CH AKRA). RealizSm totodatS starea de
energizare a acestui centru de forta.

La revenire, conjtientizSm vibrant in zona lui SW ADHISTANA

CHAKRA; interior percepem vitalitate marita, disponibiiitate energetica,
destindere la nivel global. Sesizam purificare $i energizare a picioarelor.
Remarcam dinam izarea proceselor erotice In flints, trezirea imaginapei
creatoare.Con§tientizSm de asem enea capacitate marita de control $i
sublimare a energiilor instinctuale, sexuale.
EFECT E §1 B EN EFIC II A LE A CE ST EI PO STU RI
• POSTURA LACUSTEI este valoroasS, deoarece ea tonifica partea
inferioara a parasim paticului, prin aportul de sange in zona inferioara a
coloanei vertebrale, provocat de putem ica contracpie a m usculaturii acestei
regiuni. De asem enea, prin crefterea presiunii intraabdom inale, sunt
toniflcate viscerele.
- POSTURA LACUSTEI red3 suplepea coloanei vertebrale §i Tnt3re§te
m usculatura, mai ales In partea sa lombarS.
- POSTURA LACUSTEI reincarca centrii sistem ului nervos, in special
cei com andand partea inferioara a abdom enului, precum §i plexul solar.
- Ea acfioneaza putem ic asupra rinichilor, prin m asajul intern intens,
deci favorizeaza diureza.
- In ansam blu, Intregul sistem digestiv §i glandele sale anexe, sunt
masate, stimulate §i tonificate.
- Acest exercipu aduce o ameliorare notabiia in funcfionarea ficatului
§i pancreasului, am plificand tonusul intestinal §i In prim ul rand
peristaltismul.
- Ridicarea picioarelor, antreneaz.1 num eroase efecte asupra circulapei
sanguine. In primul rand, sangele venos excedentar, este evacuat din
venele pidoarelor cu ajutorul gravitafiei, ceea ce previne varicele. Sangele
arterial trebuie sa lupte Tmpotriva gravitapei pentru a ajunge pan3 la labele
picioarelor, deci el va iriga din abundenta zona inferioara abdom inala §i
regiunea sacraia.
-POSTURA LACUSTEI vindeca de asem enea diferite boii de stom ac §i
intestin, oboseala ficatului, iniatura dispepsia §i mare§te apetitul.
- Practica POSTURII LACUSTEI afecteaza finele tesuturi §i canalele
hem ocirculatorii, in locul maselor marl de m u§chi, cum fac majoritatea
exercitiilor.
- A§a cum lacusta are o distincta §i foarte dezvoltata capacitate de a sari
in sus, practica acestei posturi sublim eaza multe din capacitatile creatoare,
sexuale, instinctuale ale fiintei umane.
216 C a r t e a F e m e ii

POSTURA LACUSTEI prezinta beneficii terapeutice deosebite,

reflectate la nioelul intrcgii zone genito-urinare f i abdominal?.
Alaturi d e POSTURA SEMILUNH s e inscrie fn seria posturilor cu
acfiune directs la nioelul sferei genitale.
Aceasta posturA permit? un control marit asupra energiei
erotice, fiind de un real folos pentru orice barbat care urmArefte
realizarea continenfei sexuale. Este utilA In toate cazurile de
impotenta, slAbiciune sexualA, lipsa dorinfei erotice, precum f i in
cazurile de lipsA de control asupra energiei erotice, dorinfA
sexualA excesivA. tendinfa d e a angrena relatii am oroase in mod
haotic etc.
CalitAtile feminine ce pot f i dezvoltate prin practica acestei
posturi tin de controlul asupra energiei e ro fice; contin ents
amoroasA. capacitate de manifestare armonioasA, plinA de forfA
f i rafinament in planul social, putere d e fa scin a fie eroticA,
adaptabilitate, imaginafie creatoare controlatA.

POSTURA OMBILICULUI (Nabhi asana)

TEH N ICA DE EXECUTIE
Intin§i la sol cu fata in sus §i
mainile orientate pe langa corp,
orientate insa cu fafa in jos,
contractam gradat §i ferm
Centura abdom inala impreuna
cu mu§chii picioarelor pentru a
ridica progresiv picioarele, astfel
ca acestea s& formeze un unghi
de aproximativ 45 de grade cu
solul. Ridicam apoi capul cat mai POSTURA o m b i u c u l u i
mult posibil, intinzand mainile (Nabhi Asana)
paralele in direct a rotulelor. Centura abdom inala va trebui in cazul
realizSrii acestei posturi sa fie contractata la m axim. Nu trebuie totu§i sa
ridicam deloc cu aceasta ocazie zona lombarS. Este deci o gre§eala sa
efectuam aceasta postura stand Tn echilibru pe fese.
POSTURA OMBILICULUI este prin urmare o postura in care sunt
incordati un numar considerabil de mu§chi: mu§chii trunchiului, spatelui,
gatului, bratelor §i centurii abdominale.
Con§tientizarea
in timpul executiei acestei posturi, vom con§tientiza fluxurile de
energie cosm ica trecand prin pidoare §i focalizandu-se in plan subtil la
nivelul plexului solar. Atentia va fi concentrate la maxim in aceasta zona.
La revenire vom con§tientiza dinamizarea intensa la acest nivel, stare
 H a t h a Yo g a 217
de voin{a marita, stare de forte stepanire de sine, expresivitate arm onioasa.
Pe parcursul realizSrii posturii este im portant s5 realizSm o focaiizare
sim ultana a atentiei §i vointei, concom itent cu m enfinerea relaxSrii acelor
regiuni corporale care nu sunt direct im plicate In realizarea posturii (pot fi
relaxate partial picioarele - In special gam bele, mu§chii fesieri, zona
inferioarS a spatelui, zona pieptului, Intr-o mare rrtesurS bratele, mu§chii
fe(ei, In parte mu§chii umerilor §i ai om oplatilor). Acest mod de a aborda
postura ne poate ajuta sa simtim mai rapid chiar decat In cazul posturilor
care nu im plica acela§i gen de efort, dinam izarea vointei §i a capacitetii de
autodepa§ire.
EFECT E §1 B EN EFICII A LE A CE ST EI PO STURI
- Practica consecvente a POSTURII 0MBIL1CULU1 face sa fie eliminate
rapid sterile de stres §i nervozitate. Im portant unei centuri abdom inale
sinatoase §i puternice nu trebuie niciodate sa fie subestim ate.
- In timpul practicSrii corecte a acestei posturi, contracria centurii
abdom inale, sincronizate cu pozifia specifics a corpului 51 cu o respiratie
norm als de voie, constituie totodate un sim ultan exercipu de respiratie
controlate, cu toate avantajele care rezulta din aceasta.
- Organele abdom inale sunt puternic com prim ate in cazul acestei
posturi, fiind eliberate de excesul de sange venos. Atat pozitia corpului cat
§i contracpa mu$chilor pidoarelor In cazul ei, faciliteaza §i accelereaza
Intoarcerea sangeiui venos cStre inima.
- Mu§chii gatului sunt considerabil interiti, ei fiind altfel rareori pu$i In
acfiune. Intreaga zonS cervicalS a coloanei vertebrale este irigate de sange
proaspat.
- Aceaste posturS constituie de asem enea un tonic natural putem ic
pentru intregul organism. De§i coloana vertebrala este putin solicitate In
POSTURA 0MBIL1CULUI, mu§chii dorsali sunt destul de putem ic pu$i In
acfiune, ceea ce are ca efect regenerarea §i forb'ficare lor gradate.
Independent de m usculatura spatelui §i de coloana vertebrala, statica
acesteia este considerabil imbunStetita prin soiicitarea §i Interirea centurii
abdom inale. Este aproape imposibil sS avem o staticS vertebrala corecte
fSrS o Centura abdom inala putem icS §i supla. Centura abdominala este
deosebit de importante pentru mentinerea corecte a trunchiului atatatunci
cand stem jos cat §i atunci cand stem In picioare sau cand mergem.

• interirea centurii abdom inale e ste un prim efect al posturii,

ceea c e va determina posibvilitatea d e a m entine u f or o atitudine
corporala corectA (vexi capitolul referitor la atitudinile corporale
■ pozitia corectA a bazinului).
- dinam izarea fiz io lo g ica f i energetica a abdom enutui
determ ina diminuarea f i tnlAturarea comptetA a tesuturitor
adipoase suplimentare din aceasta zona.
218 C a h t e a F e m e ii

- postura acfioneazA putem ic asupra zonei periom bilicale, in

cazurile unor acumulAri nedorite de grasime la acest nivel
• talia devine mai suplA f i bine conturata
- in cazul starilor p sih ice negative (depresii. lips A de
incredere, descurajare, slabiciune, pesimism, apatie etc.) postura
este un remediu ideal, dacA este realizatA o perioadA mai lung a de
timp (prin reluArl successive ale posturii).
POSTURA OMBILICULUI face parte dintre procedeele care ne
permit sA ne trezim (sau sA ne retrezim) foarte rapid vointa.
capacitatea f i puterea de acfiune. chiar In conditiile in care
resursele noastre interioare par a f i mult limitate. Aceasta o fa ce
indicatA tuturor celor ce doresc sA trezeascA o stare de voinfA.
fort A, autocontrol, dinamism f i curaj, capacitatea de "a-fi lua in
mAini propria soartA". Postura e ste recomandatA mai ales
persoanelor KAPHA pentru efectul de dinamizare generalA f i
eliminare a fesuturilor suplimentare f i celor VATA pentru efectele
care decurg din amplificarea “cAldurii“ (crefterea p uterii
digestive. mArirea cAldurii corporate, eliminarea stArilor p sihice
dizarm onioase, capacitatea mAritA de exprim are a
personalitAfii).

POSTURA PLUGULUI (Halasana)

TEH N ICA D E E X E C U T E
Inainte de a incepe
executia acestei posturi este
foarte important ca, ajutandu-
ne de maini, sa tragem u§or de
cap pentru a ne intinde gatul
a§ezandu-ne apoi ceafa cat mai
aproape de sol, in faza finals a po stu ra plugului
posturii urmSrind, de asem enea, (Halasana)
sS aducem cat mai aproape barbia de piept, deoarece aceasta
imbunStSfe^te circulafia energiilor subtile in fiintS §i permfte o mai bunS
comprimare a glandei tiroide In faza finals.
Vom cauta de asemenea, sa aplicSm coloana vertebrala la sol, mai
ales in regiunea cervicala, pentru a stabili un contact cat mai intim cu
suprafata de sprijin. !n cazul in care coloana e rigidi, executia propriu-zisa
a acestei posturi poate fi precedata de o faza dinam ica, cuprinzand derulari
lente, succesive ale coloanei vertebrate pe intreaga sa lungime. Aceasta fazS
va preceda perioada de imobilizare, care este postura staticS propriu-zisS.
Debutantii se pot ajuta de maini pentru a-§i ridica bazinul, dar nu vor
ceda tentatiei ca printr-un elan brusc sS-§i aduca picioarele in spatele
capului.
 H atha Y o g a 219
Faza statics propriu-zisa, la care se ajunge farS nici un fel de
violentare. conste In a ne imobiliza in pozitia m axims adnsa la sfar$itul fazei
dinam ice, mentinand-o pe intreaga durate de timp. Vom observa o
riguroasA imobilitate, cSutend s5 nu realizam nici cea mai m ica mi$care $i
apoi ne vom relaxa ISsand greutatea pidoarelor sa Intinda coloana
vertebrate.
La revenire, capul nu se ridica de la sol timp de 1 minuL
DURATA
in primele faze im obilizarea poate sa dureze intre 5 §i 10 respiratii
normale fare nici un fel de retentie a suflului.
In starea de nemi§care absoluta, dificultatea nu tine de mentinerea
posturii, deoarece aceasta poate sa devina confortabila, efectele de
respingere provenind din planul m ental.
in cazul POSTURII PLUGULUI aceasta im plica o mentinere in stare de
imobilitate pe un interval ceva mai mare de timp, pentru a beneficia gradat
de maximul de efecte pe care postura le ofera.
Pe intreaga durate a posturii suflul va rSmane norm al.
ATENTTE ! Aceaste postura nu va trebui sa fie executate cu smucituri
pentru ca in acest caz exists posibilitatea aparitiei unor dureri in diferite
2one ale corpului.
CO N CEN T R A R EA
In timpul imobilizSrii ne vom concentre asupra sterii absolute de
nemi§care §t apoi vom urmari fluxul energetic al energiilor telurice urcand
prin membrele inferioare §i focalizand in plan subtil in zona dintre
sprancene la nivelul centrului mental cunoscut $i sub numele de “ochiul
spiritual” sau “a! treilea ochi" sau "ochiul lui SHIVA”. Prin mSini vom sesire
captarea energiilor cosm ice care se vor focaliza in acest centru mental de
com anda. La revenire se vor con5tientiza vibratii foarte fine In zona frunfii,
activarea centrului m ental, dinam izare §i forfa m entals, am plificarea
inteligentei, putere marite de concentrare §i sinteza, dilatarea §i rafinarea
con§tiintei, calm , hiperluciditate §i deta§are.
ER O R I C A R E VO R FI EVITATE
- In execute nu vom indoi genunchii mai ales in faza finals.
- Nu vom forta absolut deloc §i vom ciu ta sS lucrSm gradat. evitend
orice oboseala. O rlce violentare poate avea efecte nefaste asupra
mu§chilor, In cazul acestei posturi.
- Vom evita sa contractem umerii, m axilarul §i gatul. piaoc
- In cazul In care respiratia este insuficiente, aceasta poate sa cauzeze
o stare de sufocare.
- Supletea coloanei vertebrale se obtine lSsand sa actioneze asupra ei
greutatea picioarelor. A^teptati ca degetele mari, grade acestei tractiuni, sa
220 C a r t e a F e m e ii

se apropie de la sine, progresiv de sol pans cand il vor atinge. Adoptatf in

luarea posturii o atitudine pasivS §i relaxa£-va. La Inceput este posibil sS va
simtiti incomod in POSTURA PLUGULUII dar aceasta situate se va ameliora
rapid.
- Ceea ce este important este realizarea unei executii zilnice corecte,
fSra grabs in afteptarea rezultatelor. PSstrati mentalul neutru, indiferent la
rezultatele exterioare ca §i cum ar fi vorba de o alts persoanS.
EFECTE §1 BEN EFICII A LE A CEST EI PO STURI
- POSTURA PLUGULUI constituie un tonic putem ic deoarece ea
acponeazS asupra intregii coloane vertebrale, care contine fi protejeazS
m Sduva spinSrii, fiind dublata de lanful ganglionilor sim patici care
influenfeazS intreaga via^S vegetativa.
- Aceasta postura, in mod deosebit are efecte profund revitalizante fi
reintineritoare care {in in mare mSsura de consonanta cu energiile telurice.
- POSTURA PLUGULUI intarefte fi am plifies efectele POSTURH
LUMA n ARII. O mare cantitate de sange va curge prin rSdacinile nervilor
spinali, ganglionii simpatici, nervii simpatici §i mu§chii spatelui. Coloana
vertebral^ este mentinuta sau redevine elastica. Aceasta postura previne
osificarea §i rigidizarea coloanei. Osificarea §i rigidizarea coloanei
reprezinta un proces de degenerare osoasa. La batrane^e, degenerarea
osoasa se manifests cu atat mai pregnant cu cat osificarea s-a realizat mai
devreme. In procesul de degenerare a oaselor acestea devin grele §i foarte
fragile.
- Cel care practice POSTURA PLUGULUI devine foarte agil, sprinten,
plin de energie.
- Mu§chii spatelui sunt alternativ contractati, relaxati §i apoi intinfi.
Deci ei vor conduce o cjtfititate insemnata de sange suplim entar in zona
trunchiului prin aceste mi§cari variate.
- Diferite feluri de mialgie (reumatism m uscular), lum bago, nevralgii §i
luxatii sunt vindecate.
- Cel care practica POSTURA PLUGULUI nu poate deveni lene§.
Coloana vertebrala este o structura foarte importanta. Ea sustine intregul
corp. Ea trebuie pastrata sanatoasa, puternica §i elastica.
- Prin practica POSTURII PLUGULUI, mu§chii abdom inali, m usculatura
anala §i mu$chii coapselor sunt de asemenea tonificati §i hranili. Centrii
nervo§i im portant situati In apropiere beneficiaza, de asem enea.
- Centura abdom inals este intSrita cSci in timpul fazei dinam ice ea este
aceea care com anda Intreaga m i§care, aceasta atrSgand efecte
binefScatoare importante mai ales prin m en£nerea §i readucerea la locul
normal a viscerelor.
- Obezitatea sau corpolenta fi constipatia cronicS sunt vindecate prin
aceastS posturS.
- Glanda tiroidS este comprimata, beneficiind astfel de un flux mSrit de
 H a th a Y o q a 221

sange, stare care atrage dupa sine regularizarea functiilor sale. Prin
controlul exercitat asupra m etabolism ului, aceaste glanda are o influenza
considerabilS asupra men^nerii tinerefii organismului iar prin secrebile
sale horm onale specifice ac^oneciza asupra celorlalte glande, asupra
intestinului, asupra presiunii sanguine, asupra m obilita{ii celulelor
migratoare sau a globulelor albe care luptS impotriva infectiilor. cat 51
asupra excitabilitetii sistem ului nervos.
- Se §tie ca o hiperexcitare a tiroidei provoacS slSbire §i o accentuate
iritabilitate. Contribuind la m enfinerea funcfionarii norm ale a tiroidei,
postura calm eaza §i nervozitatea.
- In cazul persoanelor la care tiroida nu produce suficient de multi
hormoni acestea au un metabolism Incetinit, presiune sanguinS foarte
redusS, o activitate sexuala insuficiente §i m anifests o evidente lene fizica §i
intelectuala.
- POSTURA PLUGULUI exercite o acfiune extrem de binefScStoare
mai ales daca este vorba de o alterare patologicS a tiroidei. in acest caz se
impune insa o concentrare m entals m axim S cSutand sa sesizSm circuitul
fluidic mai accentuat, operand la nivelul gatului, la trecerea sa prin acea
zona.
- Derularea lente a vertebrelor constituie de asem enea un exercitiu
ortopedic ideal.
- POSTURA PLUGULUI este de asem enea foarte reimprospatare §i
energizante. DacS seara suntem obosifl este suficient sS o practicSm 2-3
minute pentru a ne regSsi forma.
- Corpul Kind In pozitie inversa, sangele aflueazS cStre cap, prin
aceasta realizand o bunS irigare cerebrals.
- Fata prime§te, de asem enea, un suplim ent de sange arterial, aceasta
fiind valabil mai ales pentru frunte cu efecte excelente pentru prevenirea
ridurilor §i avand efecte de regenerare pentru zonele de unde a cSzut parul.
- in afara acfiunii asupra tiroidei, are efecte benefice asupra splinei §i
glandelor sexuale.
- Mai ales In faza finals, organul cel mai influen^at prin acest masaj este
ficatul care va fi deblocat, decongestionat §i chiar stim ulat Se |tie cS o
congestie chiar u§oara sau o staza sanguinS In acest organ are o
repercursiune m ediate asupra Intregului tub digestiv,
- Pancreasul este de asem enea m asat, deblocat §i tonificat
- Printr-o practicS constants §i o concentrare m entals adecvatS,
diabeticii pot sS-§i reducS doza zilnicS de insulins, in anumite cazuri putand
fi posibilS chiar normalizarea deplina a sterfior intr-un timp destul de scurt,
explicafia finand de faptul ca pancreasul cuprinde Insulele lui Langerhans
care secrete insulina.
- POSTURA PLUGULUI e deosebit de eficace mai ales Impotriva
constipatiei care se afla la baza a foarte multe boli, ea combatend totodatS
222 CARTEA F E M E ll

eficient celulita §i Ingra§area prin Tmbunatefirea metabolismului, care se

adaugct la masajul m ecanic al lesuturilor adipoase !n faza finala.
- POSTURA PLUGULUI ajute ca sangele din picioare sa se Intoarca
fara efort catre inima ceea ce imbunState§te circulajia sanguina In general.
Ca o consecin{a a acestui fapt, multe dintre afectiunile derm atologice pot fi
vindecate.
- Femeile vor beneficia foarte mult de pe urma acestei posturi.
Mobilitatea anormala a uterului poate fi tratate executend aceaste postura
Impreuna cu RETRACTIA ABDOM INALA (UDDIYANA BAN DHA).
Practicarea ei elimina durerile din zona pelviana datorate mobilitatii
anormale a uterului.
- Practicarea acestei posturi elimina mirosul neplacut al corpului, face
talia supla §i reduce obezitatea. Ea poate fi executata cu rezultate foarte
bune de oricine - copii, tineri, batrani, barbap sau femei.
CONTRAINDICATII
- In perioada ciclului menstrual femeile vor evita sa realizeze aceasta
postura.
- Persoanele Ccire sufera de forme grave de hernie sau hernie
strangulata nu vor execute aceaste postura.
- Nu este indicate nici persoanelor cu hipertensiune arteriala grava.
In aceste situatii se va plasa un scaun In spatele capului pe care se vor
a§eza In faza finals picioarele.
Efectele deosebite ale acestei posturi in t axul realizarii ei d e
c itr e fem ei constau, la nivel fizic, in indepartarea tesuturilor
adipoase suplim entare d e p e ABDOM EN. TALIE, C O A P SE $/
GAMBE. Aceasta va reda in scurt timp vigoarea, prospetimea f i
functionalitatea specified a acestor zone corporate, fnldturarea
tesuturilor corporate in exces se realizeazd a ta t p e cate mecanicd
(comprimare - masare) cat f i prin interm ediul intensificarii
metabolismuluL
- efectete acestei posturi nu constau numai in indepartarea
tesuturilor adipoase suplimentare ci f i In formarea (conturarea
armonioasd a formelor) la nivelul taliei f i picioarelor.
- pozitia adeevata (dreapta) a corpului poate f i obtinutd f i
menfinuta mult mai u fo r prin practicarea acestei posturi. da torita
elasticizdrii f i corectdrii unor deformatii ate coloanei vertebrate
■ prin efectete produse asupra psihicului f i minfii. postura
con fera capacitatea de focalizare a atentiei, putere d e pdtrundere
mentald. rafinament al percepfUlor, capacitate d e infelegere
mdritd, activarea memoriei;
- prin efectete produse asupra mintii. postura amplified
puterea de autotransformare fizied. psihica sau mentald prin
mentalizare p recis orientatd, su g e stie f i a u to su gestie.
 H atha Yo g a 223
vizualizare creatoare.
Din acest punct tie vedere postura ptugului este tie un mare
ajutor pentru amplificarea eficien fei tuturor celorialte p rocedee
de transformare f i armonizare corporate.
Efectul global care p oate f i resimfit In limp de c&tre fem ei este
acela d e rafinare in te rio a ri f i orientare spre o fem in ita te
superioara, b a z a ti p e o infetegere m ai p r o fu n d i a lum ii
inconjuritoare.

POSTURA AR CULUI (Dhanurasana)

T EH N ICA D E E X E C U T E
Intin§i la sol, cu fata in jos,
ridicSm bSrbia In timp ce mainile
apuca sim ultan gleznele iar spatele e
arcuit incepatorii pot apuca mai intai
o gleznS, apoi pe cealalta. Picioarele
reprezinta singurul elem ent motor in
timpul execupei POSTURII ARCULUI.
Chiar §i bratele rdman pasive;
precum coarda unui arc, ele sunt
perfect intinse §i nu fac decat sS
uneascS umerii cu gleznele. Pentru a
executa aceasta postura trebuie sa
Impingem picioarele cStre in fa(a §i In
POSTURA ARCULUI
sus, printr-o contractfe putem ica a (Dhanurasana)
coapselor §i a pulpelor, care ridica
umerii §i arcuie$te spatele. In timpul acestei posturi nu trebuie sa incordSm
deci decat pulpele §i coapsele; a cdntracta de exemplu spatele, face aceasta
postura im posibiia. La inceput este posibil ca genunchii sa nu se ridice
decat foarte putin §i aceasta cu prepil unor dureri ale mu§chilor coapselor.
Cu perseveren^a insa, vom reu§i sa plasam genunchii mai sus de planul
barbiei, ajungand chiar la nivelul varfului craniului. in acest caz zona
pubiana nu mai atinge solul, iar greutatea corpului apasa pe epigastru
(partea superioara a abdom enului cuprinsa Intre om bilic §i stem ), fapt care
face sa creasca m ult presiunea intraabdominaia, dand un maxim de
eficacitate tehnicii, deoarece aceasta presiune se transm ite integral
viscerelor abdom enului. Dupa adoptarea acestei pozijii incepe faza
dinam ica ce consta dintr-un balans intocinai ca cel al unei barci pe vaiuri;
realizat u§or la inceput. acest balans se lim iteaza initial la zona
abdom enului, accentuandu-se apoi putin cate putin pana cand punctul de
sprijin se deplaseaza din zona pieptului pana In zona coapselor, reaiizandu-
se astfel un masaj abdom inal foarte profund.
224 C artea F emeii

DURATA FAZEI DINAM ICE

Aceasta duratS depinde bineinteles de posibilitatile individuate, avand
grija totu§i sS nu ne depS§im timitele. In general sunt suficiente 4-12
balansSri. Pentru a ne fi mai u§or putem sS ImpSrtim aceasta fazS in 2 sau 3
etape revenind la pozi£a de plecare dupa fiecare etapS pentru a ne relaxa.

R E SP IR A JIA IN TIMPUL FAZEI D IN A M ICE

In timpul fazei dinamice se poate respira in trei moduri:
a) Lnspirape cand capul se ridicS, expira^ie cand el coboarS
b) respirafie norm als tot timpul
c) re^inerea respiratiei, avand plamanii plini; aceasta variants este
rezervata adepplor avansati.
ELEM ENTE SUPLIM ENTARE N ECE SA R E UNEI EXECU TII
CO R ECT E
Pozitia genunchilor:
In timpul POSTURIIARCULU1, genunchii pot fi depSrtati, lucru care
fadliteazS execupa posturii, fSrS a-i reduce din eficacitate.
Pozitia bSibiei:
In faza de balans in jos, trebuie sS coboram bSrbia cat mai mult
posibil, pentru a plasa greutatea corpului pe epigastru.
CO N CEN T R A R EA
SesizSm o dinam izare pregnanta la nivelul plexului solar §i
con§tientiz3m fluxurile de energie pom ind de la acest nivel §i circuland
prin picioare, brate, pentru a produce efecte in partea superioarS a
trunchiului.
La revenire sesizSm starea de dinamism §i efervescenfS energetics in
zona plexului solar, energizarea diferita la nivelul membrelor inferioare,
dinamism vital in partea superioarS a trunchiului.
ER O R I C A R E VO R FI EVITATE
- Pentru a executa corect aceasta posturS trebuie sa impingem
picioarele cStre in fafS §i in sus, printr-o contractie puternica a coapselor §i
a pulpelor, care ridica umerii §i arctiie§te spatele.
- In timpul acestei posturl nu trebuie sa incordam deci decat pulpele
§i coapsele; a contracta de exem plu spatele, face aceasta postura
imposibilS.
EFECTE §1 B EN EFICII A L E A C E ST E I POST11RI
POSTURA ARCULU1, continuand POSTURA COBRE1 §i POSTURA
LACUSTE1, cum uleaza efectele acestor doua posturi, adaugandu-le
simultan §i pe ale sale, datorate in special maririi presiunii intra-abdominale
care tonifica toate viscerele, mai ales dacS postura este insotita de o
respiratie profunda, cSci diafragma maseaza cu putere toate organele.
 HATtiA Yo g a 225

Efecte asupra coloanei vertebrale

- Ca $t in cazul Cobrei ji Lacustei, comprimarea fetei dorsale a
coloan ei, insotitS de intinderea fetei anterioare, actioneaza asupra
ligam entelor, m u§chilor §i centrilor nervo§i ai coioanei vertebrale.
POSTURA ARCU LU l previne calcifierea prem atura a articulatiilor
vertebrale §i redreseaza spatele curbat, In cazul unei atitudini grefite.
Efecte asupra mu§chilor
- La inceput, aceasta tehnica poate produce dureri la nivelul pulpelor,
dar dupa cateva zile de practica, durerea va fi eliminata.
- intinderea centurii abdom inale faciliteaza RETRACTIA
ABDOM INALA.
Euforia §i senzatia de eliberare consecutive acestei posturi provin din
stimularea centrilor riervofi ai coloanei vertebrale, mai ales ai sistemului
nervos sim patic, al carui lanf de ganglioni se g3se§te de-a lungul coloanei
vertebrale.
- Postura are efecte putem ice la nivelul plexului solar, in zona
com plexului nervos din adancitura stom acului, balansarea m asand 51
stimul&nd cu o mare eficacitate aceasta zona. Se §tie cS anxietatea este
Insofita de o senzafie dezagreabila in adancitura stom acului, datorata
congestiei zonei solare, ceea ce influenteazS negativ funcpile vegetative,
cauzand nenumSrate tulbur&ri functionate, refractare la terapiiie curente.
Balansarea §i intinderea musculaturil abdom inale se adauga la masajul
rezultand din respiratia profunda fi diafragmatica, toate acestea imprSftiind
manifestSrile descrise mai sus.
Efecte asupra celulitei §i ingra$arii
POSTURA ARCULUl combate celulita care rezulta in genere dintr-o:
- respiratie insuficienta
- tensiune nervoasa generalizata
- proasta asim ilare a hranei
- circulate redusa in zonele celulitice.
POSTURA ARCULUl actioneaza prin:
- accentuarea respiratiei
- decongestionarea plexului solar
- activare la nivelul sistem ului digestiv
- am eliorarea circulatiei in masele de celulita sau grasime, printr-un
masaj profund §i regulat.
Efecte asupra glan delor endocrine
- POSTURA ARCULUl acponeaza asupra capsulelor suprarenale;
- secrepa maritS de adrenalins dinam izeaza persoanele carora le
lipsefte buna dispozitfe, fare ca prin aceasta sa ne fie teama de o
hiperfunctionare;
226 C artea F emeii
- secrepa de corlizon este regularizatS, aceasta combatand diferite
forme de reumatism;
- cortizonul autogen nu prezinta inconvenientele celui eterogen,
administrat in injec^ii In tratamentul anum itor boli;
- pancreasul va avea functionarea norm alizata §i va fabrica insulins,
indispensable m etabolismului glucidelor;
- cazurile de fals diabet, produse de anxietate (se constats, de
exem plu, o glicem ie temporary la studenfl, in perioada exam enelor) se
elim inS radical, in scurt timp, prin decongestionarea plexului solar §i
norm alizarea funcflilor pancreasului, datorate practicii acestei posturi;
-in cazul unei practici perseverente, Arcul are o actiune terapeuticS
arm onizatoare §i la nivelul tiroidei.
Efecte asupra tubului digestiv §i glandelor anexe
- cre§terea presiunii intra-abdominale acboneazS global asupra
sistem ului digestiv §i asupra glandelor sale anexe;
- POSTURA ARCULUI decongestioneazi ficatul, masat In special in
timpul respirapei profunde $i accentueazS circula^a san guin i in intregul
sistem digestiv. Vom evita deci sa o practicam cu stom acul incSrcat;
- POSTURA ARCULUI com bate constipatia, favorizand peristaltism ul
intestinal;
- rinichii, mult mai bine irigab, trag o serie de avantaje din practica
acestei posturi, elim inand m ult mai bine toxinele.
- este utilci in cazurile de deplasari ale discurilor coloanei vertebrale
(in com binatie cu POSTURA LACUSTEI)
CO N T R A IN D ICA JII
Aceasta posturS este contraindicata in tim pul sarcinii, in cazul
bolilor digestive grave sau aflate In faza acuta.
Postura a rcului fa c e p a r te d in seria p r o c e d e e lo r rea liza te
d in a m ic, ca r e a m p lifie d e fe r v e s c e n fa , fo r t a in te rio a rA . f i
dinam ism uL
- p rin m asajui realizat asupra in treg ii z o n e a b d o m in a le
p o stu r a d eterm inA m odelarea a rm o n io a sA a a c e s t e i z o n e ,
e fe c te le b e n e fic e e x tin zA n d u -se f i asup ra o rg a n e lo r in te rn e d in
zo n a abdom inalA .
- fle x ia c o lo a n e i verteb ra le fa c e ca a titu d in e a corporalA sA
f i e n e t im b u n A tA fitA , p r in c o r e c ta r e a p o z it ie i c o lo a n e i
vertebrale.
■ e x e c u fia a c e s te i te h n ici d in a m izea za s im fu l u m oru lu i.
creeazA o m inunatA p r e d isp o z ifie sp r e v e s e lie $i ras
 H atha Yo g a 227

POSTURA LUM ANARII (Sarvangasana)

T EH N ICA D E EX ECU T IE
1) A§eza£-va la sol, intin§i pe spate, pe o
patura suficient de groasa.
2) Ridicati-va inceti§or picioarele, bazinul
§i trunchiul de la sol, ajungand gradat, In final sa
mentineti corpul in pozitie verticala inversata.
3) Sprijiniti ferm trunchiul cu ajutorul
mainilor, coatele fiind a§ezate ca puncte de
sprijin la sol. Barbia trebuie sa fie cat mai bine
presata in furca sternului, realizand astfel
contractia retelei gatului.
4) Intreaga greutate a corpului In aceasta
postura se sprijina pe umeri coate §i gat Talpile
§i In general toate grupele m usculare care nu
sunt strict necesare pentru mentinerea posturii,
trebuie s4 fie cit mai relaxate. Corpul, Intre talpi
§i umeri trebuie sa fie absolut drept ramanand
perpendicular pe suprafata de sprijin a podelei. POSTURA LUMANARII
5) Revenirea se efectueaza lent, fara a (Sarvangasana)
ridica capul de pe sol.

CO N CE N T R A R E A
In timpul efectuarii posturii se va percepe fluxul energiilor cosm ice
coborand prin pidoare, sesizand distinct diferen^ele Intre aspectul (+)
(YANG) prin picioru! drept §i aspectul (-) (YIN) prin cel stang, canalizarea
lor pe coloana §i focalizarea la nivelul gatului.
La revenire con§tientizati u§oare vibratii in zona gatului, stare de
purificare energetica, dinam izarea inteligen(ei, a intuitiei spirituale.
ER O R I C A R E V O R FI EVITATE
- Vom avea grija ca barbia sa fie cit mai bine presata in furca stem ului.
- Talpile §i in general toate grupele m usculare care riu sunt strict
necesare pentru mentinerea posturii, trebuie sa fie cit mai relaxate.
- Corpul, Intre talpi §i umeri trebuie sa fie absolut drept ramanand
perpendicular pe suprafata de sprijin a podelei.
CO N TR A PO STU R A
In cazurile de tensiuni articulare rezultand din practica prelungita a
posturii lumanarii se va executa ulterior POSTURA ROT1I.
228 C artea F emeii

EFECTE §1 B EN EFICII REZULTAND DIN PR A CTICA

POSTURII LUM ANARII
- Multe din efectele acestei posturi sunt similare cu acelea ale
POSTURII STAND PE CAP, diferen^ele provenind mai ales din ac(iunea de
exceppe pe care aceastA postura o are asupra tiroidei.
- Este un fapt cunoscut ca starea de sanAtate a organismului depinde
Intr-o mare mAsurA de buna func^ionare a glandei tiroide §i a corpului
pituitar din creier.
In aceastA posturA, sAngele aflueazA abundent cAtre gAt $i cap, astfel
incat tiroida 51 centrii nervo§i ai creierului sunt mult mai bine hrAni{i, fiind
astfel prompt regenerap, ceea ce are efecte notabile asupra m etabolism ului,
cre§terii, nutripei, stArii de sAnatate si structurii fizice. Se §tie cA tiroida §i
paratiroida funcponeazA in stransA interdependent cu alte glande
endocrine, ca: pinealA, pituitarA, suprarenale, splina, testicule si, prin
urmare, sAnAtatea ei ctt mai deplfnA o condifloneazA pe a acestora din
urmA, asigurand starea de sAnAtate a intregului corp.
- POSTURA LUMANARII are, de asem enea, efecte excelente asupra
coloanei vertebrale, “§tergAnd” curburile fiziologice anormale §i hrAnind
abundent mAduva spinArii. Aceasta men(ine coloana elasticA §i face spatele
putem ic, ceea ce in con cep ts yoghinA Inseamna inflorire ?i tinerete
nealterata. Postura lumAnarii preintampina osificarea timpurie a vertebrelor
§i a oaselor in general, ceea ce face ca prin practica zilnicA sA disparA sau
sA nu aparA deloc ravagiile bAtrAne^ii.
- POSTURA LUMANARII este o adevAratA binefacere pentru fem eile
cu probleme ovariene sau la care exista unele probleme de functionare a
glandelor sexuale specifice, reglarea anumitor tulburAri sexuale fiind
valabila §i in cazul bArbatilor.
- POSTURA LUMANARII aduce u§urare in cazul ptozelor uterine,
tulburarilor m enstruale, eliminAnd prompt afecliunile sau tulburarile
pasagere dureroase ale acestui organ, fiind totodata utilA in tratamentul
general §i al altor boli, putand chiar ajuta la ellminarea sterilitAtii §i la
decongestionarea rapidA a prostate!.
- Eliminand congestia sanguinA din pidoare, postura lumAnArii are
efect salutar asupra varicelor 51 hemoroizilor. De asem enea, cei care sunt
extrem de sensiblli la variatiile la cAldura 51 la frig in regiunea picioarelor,
sunt insistent sfAtuiti sA practice aceasta posturA dacA vor sA elimine
definitiv o asemenea penibilA stare.
- POSTURA LUMANARII este foarte folositoare pentru atingerea cu
ujurinfa §i mentinerea continent* sexuale, eliminand pierderile energetice
necontrolate (prin orgasm cu descArcare)
- fn plus, postura lumAnArii ac(ioneaza ca un puternic purificator §i
tonic sanguin, acfionand simuitan §i asupra nervilor. Ea tonificA §i lini§te?te
nervii, vindeca durerile de cap §i stArile de iritare, are efecte de regenerare
 H atha Yo o a 229

nervoasa §i vindecte insomnia §i depresiunea psihica (cu u§urin^5).

- POSTURA LUMA n ARII este de asem enea utila in imbun&tetirea
digestiei, eliminand dispepsia, constipa^ia §i alte afecpiuni gastrointestinale
de natura cronica, amplificand focul subtil digestiv.
- Aceaste posturS ujureazS curgerea abundente a sangelui cStre
inim a, ameliorand irigarea zonei pieptului §i alina sufocarea sau greuteple
in respiratie, p a lp ita te , bron§ita §i astm ul. Totodate ea are efecte profund
binefacatoare in cazul bolilor de gat, a afecpiunilor am igdalelor, vindecand
ranile §i tulburarile nazale; din acest m otiv ea este fcarte indicate oratorilor
§i canterepilor.
- Prin energizarea zonei capului postura am elioreazS afecjiunile
oculare §i are efecte salutare chiar §i in epilepsie.
- POSTURA LUM A n ARII reduce ccrpoienpa §i elim ina mirosurile
neptecute ale transpirapiei §i ale altor secrepi corporale.
Ea este recom andatk pentru reducerea taliei, tecand §oldurile
grapoase §i frumos proportionate, elim ina ridurile, incarunjirea prematura
a parului §i barbia dublS sau gu$a. Corpul este eliberat de toxine §i umplut
de o energie nouS, drept care fafa devine rozS, stralucitoare §i m agnetics,
corpul rSrrtene vital, suplu, tanSr $i perfect sSnatos; aceaste posturS va
scute§te de multe note de plate pentru doctori, cu condipia sa fie practica
perseverent un timp suficient de lung.
C O N T R A IN D IC A JII
Aceaste posturS este contraindicate in cazurile de afectiuni cardiace
grave, de hipertensiune arteriala pronunpate §i in afectiunile acute ale zonei
gatului §i capului, cum ar fi: otita, abces dentar, angina, afecpiuni grave ale
tiroidei, sinuzita. scleroza vaselor cerebrale etc. in cazurile de hem ie grava
este mai bine ca practica ei sa fie insopite de executia RETRACTIEI
ABDOM INALE.
- eliminA varicele f i hemoroizii, congestia, um flare a f i alte
stari nepl&cute la nivelul picioarelor
■ are a cfiu n e m odelatoare asupra TA LIEI$1 $ O L D U R lL O R , ca re
d evin prin practicarea F O S T U R II LUM AH ARH b in e conturate f i
g ra fio a se
- fa c e p a rte dintre p o stu rile reg en era nte f i reintineritoare
■ corecteazA d eform a fiile co lo a n e i vertebrate, determ in an d in
a ce st m od f i o m odificare globalA a p o z ifie i corporale
■ prin interm ediul a c e ste i p o s tu r i e n erg iile d e naturA vitalA f i
sexu a lA s u n t fo lo s ite in m o d s u p e r io r (prin tran sm utare f i
sublim are). Un e fe ct rem arcabil a l transm utArii f i sublim Arii
e n e r g iilo r in fe rio a r e e s t e r e d u ce r e a g ra d a ta a d u ra te i f i
a b u n d e n fe i ciclu lu i m enstrual.
- p e r m ite d e z v o lta re a g ra d a tA a in tu ifie i, ra fina rea
p e rce p fiilo r m en tale
230 C artea F emeii
• postura e ste indicate tuturor fem eilor. fiin d to tu fi in m od
specia l d e ajutor celor cu c o n s titu te K APH A, in a ce ste cazuri
cantitatea mare d e energie "stoca U i" s u b form a m asei corporate
$i a resurselor vitale f i erotice e s te d e b lo c a ti p entru a f i fotosita
in sco p u l rafinarii f i elevarii fiin tei.
Este indie at a realizarea zilnica a a ce ste i posturi, indiferent
d e natura p rocesu lu i d e arm onizare p e ca re il urmariti.

PODUL In TENSIUNE (Setu -

bandhasana)
TEH N ICA DE EXECU TIE
Pornind din pozitia culcat cu
spatele pe sol, se indoaie
picioarele, plasand calcaiele cat
mai aproape de fese. TSlpile vor fi
departate §i paralele Intre ele. Se
apuca apoi cu m ainile partea
exterioara a gleznelor, pSstrand
umerii la sol. Se plaseaza bSrbia in
furca stem ului §i se impinge zona podul In tensiune
pubianS cat mai SUS posibil, (Setu Bandhasana)
contractand putem ic musculatura spatelui §i coapsele. AceastS contrac^ie
creeazS o tensiune binefScatoare (BANDHA) ce reprezinta un elem ent
specific in cazul acestei posturi. Respiratia va fi norm als, de voie sau poate
fi realizatS lent §i cat mai ampiu cu putintS. Datorita posturii, respiratia va fi
in mod preponderant abdom inals (adica realizatS cu partea de jos a
pISmanilor). Tensiunea binefacatoare existenta in zona trunchiului face ca
respiratia costala (realizatS cu partea de m ijloc a plamanilor) sS nu fie u$or
de executat, iar daca bSrbia preseaza cu putere sternul, a§a cum este
indicat in cazui acestei posturi, respiratia clavicularS (reali2atS cu partea
superioarS a pISmanilor) devine aproape im posibilS. AceastS posturS
creeaza deci capacltatea de a putea conftientiza in mod distinct modul de
respirajie abdom inals, aspect care este deosebit de important in practica
anumitor exercitii de control al suflului repirator.
CO N CEN T R AR EA
Vom percepe in cazul acestei posturi circuitul subtil al energiilor
telurice prin picioare, urcand In zona bazinutui §i focalizandu-se o parte din
ele la nivelul plexului solar, altele trecand in continuare in zona superioarS
a trunchiului, pentru a energiza zona gatului.
La revenire vom con§tientiza de asem enea o stare de energizare
globala la nivelul intregii fiinte, o circulate libera a energiilor fluidice In
special in zonele contractate in timpul executiei acestei posturi, precum §i
 H atha Y o g a 231
o stare de dinamizare atat a fluxurilor energiilor subtile cat §i a circulatiei
globale a sangelui §i limfei in corpul flzic.
ER O R I C E V O R FI EVITATE
De§i aceastd postura este aparent foarte simpla, exista totu§i cateva
erori frecvente pe care este necesar sa le semnalam pentru a fi evitate:
- a nu depdrta suficient picioarele este o eroare; picioarele trebuie
{mute departate la o d ista n t cel putin egald cu distanta dintre umeri;
- a nu tine furca stem ului impinsd Tn bdrbie, reprezinta o altd gre§eala;
de asem enea este important de m enjionat faptul cd sternul reprezinta
elem entul activ care este Tmpins spre barbie, in timp ce aceasta va ramane
nemi§cata, pasivd;
- a nu impinge suficient trunchiul lipse§te aceasta postura de eficien^a
datorata contractei realizate astfel.
EFECT E §1 B EN EFICII A L E A CE ST EI POSTURI
Musculatura dorsaia:
- Aceasta ASANA fortified putem ic musculatura spatelui, mai ales in
regiunea lom bara, pe care o va consolida, redandu-i in continuare suple^ea.
Contractura putemied a m usculaturii lom bare reprezinta o pregatire
adeevata pentru realizarea flexiilor spre fafd.
In tradifla yoghina este cunoscut faptul cd o contrac^e putem ica §i
voluntard a unui m u§chi provoaca ulterior, printr-o reaefie reflexd,
decontractarea sa benefied spontand. Acest principiu In d ies corect §i
aplicatin anumite situa^i este deosebitde valoros deoarece reprezinta unul
dintre m ijloacele cele mai bune §i mai sim ple de a elimina contracturile
stresante ale mu§chilor posturali profunzi ai coloanei vertebrale nefavorabil
tensionati in special la persoanele sedentare, mai ales la sfar§itul zilei.
Decontractarea spontand, binefaedtoare provocata in acest fel favorizeaza
practica tuturor posturilor de flexie in fa^d.
Articulatia sacro-iliacd:
- Aceastd articulate a sacrum ului cu bazinul este deosebit de
importantd. Daca existd o deplasare a sacrum ului in raport cu una din cele
doua jum dtat ale bazinului rezulta lom balgii §i chiar lum bago, prezentand
uneori toate sim ptom ele unei hernii de disc §i nu este exclus ca
sim ilitudinea durerilor sa conduca un pacient pe masa de operatie pentru
hernie de disc, cand de fapt nu este altceva decat o banala deplasare foarte
m ica a zonei sacroiliace.
in general, cel mai adesea este destul de dificil sa marim mobilitatea
acestei articulapi. in cazul in care exista anumite probleme in aceste zond,
SETU-BANDHASANA ne poate fi de un real folos. Daca cum va deja a aparut
deja o deplasare nedorita intr-o parte, a sacrum ului in raport cu bazinul, se
poate realiza chiar o varianta a lui SETU-BANDHASANA in care se apuca cu
am bele maini piciorul aflat in partea opusd sensului deplasdrii acestei
232 C arte a F emeii

articulatii.
Articulatia coxo-femuralS:
- SETU-BANDHASANA actoneaza de asem enea foarte puternic §i
asupra articulafiei coxo-femurale. Coxartroza este o afectiune foarte
dureroasa ce se manifests din ce in ce mai frecvent la persoajie din ce In ce
mai tinere. Aceasta este o boala insidioasa care nu actioneazS direct in
sensui mic$orSrii duratei de viatS a indlvidului dar poate sa-i limiteze
posibilrtatile proprii de deplasare §i chiar sS ii im obilizeze pentru perioade
lungi, in cazurile grave. Printre multiplele cauze ce pot declan$a coxartroza,
lipsa de mi$care $i de solidtare a acestei articulatii joacS, fara indoiala, un
rol foarte im portant Suprafetele articulare, cufundate in lichdui lor
lubrefiant, nu sunt hrSnite decSt prin intermediul difuziei acestui lichid,
care la randul sau trebuie sa fie pus in mi§care prin Insa$i mobilizarea
articulatiei. Aceste reprezintS, in general, motivul prindpal pentru care
toate articulatiile trebuiesc puse in mi§care $i in aceasta direc^e, HATHA
YOGA, prin posturile diverse pe care ni le pune la dispozitie, realizeaza
aceastS mobilizare constants a tuturor articulatiilor, intr-un mod com plet
Pentru articulapa coxo-fem uralS mersul pe Jos sau mersul pe bicicleta
actioneaza in mod preventiv. SETU-BANDHASANA poate fi insS de un real
folos chiar §i atunci cand aceastS articulate este afectatS, singura indicate
supiimentarS ce va fi respectatS in acest caz constand in aceea c5 se va
realiza rularea coloanei lent ?i foarte u§or. AceastS posturS actoneaza, de
asem enea, putem ic asupra articulatei fSrS a o mai solicita in plus datorita
greutStii corpului a§a cum se intamplS in mod normal in pozitia in picioare
sau a§ezat
Sistemul nervos parasimpatic:
- Tonifierea regiunii lom bare provoacS, atat prin com presia
rSdacinilor nervoase in timpul executei posturii cat §i prin afluxul de sange
din faza de con§tientizare de dupS realizarea posturii, o stimulare profund
benefica a parasimpaticului peivian care actoneazS asupra organelor din
zona InferioarS a bazinului, incluzand in aceastS actu n e reilexS organele
genitale atat la bSrbat cat §i la fem eie. In cazul femeilor, perturbatile
ginecologice nonpatologice, banale pot fi am eliorate gradat §i chiar
eliminate prin intermediul acestei posturi. Este de altfel jtiut faptul cS
asupra unor astfel de probleme este foarte bine sS se actoneze eficient pe
cale medicamentoasS deoarece ele nu constituie propriu-zis ni§te boli d
sunt doar simple perturbSri functionale, care pot InsS crea stSri foarte
neplacute. Rolul parasimpaticului peivian este, in principal, de a asigura
coordonarea anumitor procese la nivelul organelor genitale §i urinare.
SETU-BANDHASANA actioneazS puternic in special asupra acestei pSrti a
parasimpaticului §i asigurS totodatS o stimulare eficientS a organelor
genitale. Ea favorizeazS deci redobandirea sSnStSti §i buna functionare a
acestor organe atat de importante, nu numai din punct de vedere sexual ci
 H atha Yo g a 233

§i din punct de vedere horm onal. In mod indirect prin stimularea

secretiilor de hormoni gonadieni SETU-BANDHASANA acponeazS asupra
Intregului corp §i constituie un exercipu deosebit de eficient !n vederea
regenerarii §i Tntineririi organismului. AceastS stim ulare, fiind naturals §i
perfect fiziologica, nu riscS niciodatS sS producS o supraexcitare sexuala §i
nici o supraproductie horm onala. De asem enea, odatS ce starea de
fUnctionare optima a fost restabilita, echilibrul horm onal se va mentine
nealterat grade practicSrii acestei posturi.
Circulatia sanguinS:
- Prin intermediul fenom enelor determinate de actiunea fortei
gravitation ale, ajutatS de respiratia de tip diafragmatic, sangele venos care
stagna Tn organele abdom inale este Tmpins cu putere catre etajul toracic
(inima §i plam ani) pentru a fi reciclat apoi in procesul circulafiei sanguine
generale. SETU - BANDHASANA are deci ca efect in aceasta directie o
considerabilS purificare §i improspStare a sangelui in zona abdom inals,
precum §i o accentuare a irigarii sanguine in zona capului.
Glandele endocrine:
- In principal glanda tiroida §i paratiroidele beneficiaza de pe urma
execufiei acestei posturi, care intr-un anum it fel com pleteaza §i
desSvar§e§te ac{iunea lui SARVANGASANA care in seria de procedee
trebuie sa preceada practica lui SETU-BANDHASANA. In plus, se poate
rem arca, de asem enea o actiune progresiva considerabila asupra
suprarenalelor §i a gonadelor.
CO N TR A IN D ICA TII
»
Nu exista contraindicafii speciale in cazul executiei acestei posturi
corporale in afara doar de situatia in care ea ar provoca dureri, de exemplu
in regiunea IombarS. Aceste situatii sunt deosebit de rare, dar daca totu§i
apar dureri vagi chiar §i in alternativa cea mai defavorabilS SETU-
BANDHASANA nu va produce nici un efect negativ grav. Totu§i se indica
pentru persoanele suferind de lordoza lom bara exage rats sa nu practice
aceasta postura.

RELA XAR EA jShavasana)

Relaxarea se realizeaza in Y O G A in postura SHAVASANA. AceastS
tehnica are eflcienta marita daca ne a§ezam cu capul spre nord. In YOGA
exista douS rem edii im potriva nervozitStii §i a tensiunii: respirafia
controlatS (PRANAYAM A) §i relaxarea. Tradi^ia yoghinS afirmS cS farS
relaxare nu exists adevSrata YO G A , nefiind posibila nici pacea §i nici
fericirea, chiar dacS exists toate prem izele pentru a atinge aceastS stare. Pe
langa toate acestea, relaxarea este o sursS de gandire creatoare. SWAM1
SIVANANDA spune: “ Numai omul relaxat e intr-adevSr creator, iar ideile ii
vin ca fulgerul” . DacS privim in jurul nostru, constatSm cS anim alele §i
f’opiii se relaxeazS in mod spontan, foarte bine. In YOGA insS relaxarea
234 C artea F emeii

trebuie sS fie un elem ent

principal in procesul de
regenerare §i recuperare
energetics a practicantului.
Trebuie deci sa invStSm
sS ne relaxSm con§tient, mScar
cSteva minute pe zi. Pentru r e l a x a r e a (Shavasana)
persoanele care o descopera prima date, relaxarea de tip YOGA e o stare
euforicS amplS §i poate fi considerate ca o revelatie. Corpul devine la
Tnceput inert ?i greu, fund abandonat, fiasc §i com plet deconectat, in timp
ce mintea pare sa cSlStoreascS, deta$atS de contingentele materiale, in afara
structurii fizice. M ujchii striafi care inconjoarS vasele sanguine sau
organele corpului constituie o bunS parte a viscerelor scobite, formSnd
musculatura tubului digestiv §i a sfincterelor. Ace$ti mu§chi putem ici, cu
mi$cSri lente, scapS actiunii directe a voinfei, astfel cS doar prin YOGA
ajungem sS-i controlam . Vorbind analogic, m u jch ii sunt ca ni§te
electromagneti iar nervii ca ni§te fire conductoare legate la centrala
electrica care este creierul. In stare de veghe, mu$chii sunt activi §i putem
spune cS sunt in stare de tonus. PSstrand analogia, putem spune cS prin
firele conductoare circulS un curent de slabs intensitate. In timpul somnului
omul se retrage din lumea exterioara. Intensitatea curentului scade pe
retea, electromagnetii Bind aproape demagnetizati. In afara acfiunii, mu§chii
trebuie sS fie moi §i flasci. Prin relaxare yoghina mentaiul ajunge sS
controleze tot corpul, deconectand unul cate unul toate firele conductoare
de energie, reducSnd aproape la zero transm isia de curent cStre
electromagnefii musculari, rSspandifi in intregul corp. In acest fel, fiinta
realizeazS o intimS fuziune cu energiile subtile vitale ale Universului.
Din alt punct de vedere, relaxarea yoghinS e exercitiul ideal pentru
vointS, a$a cum o inteleg yoghinii, deci nu ca o putere durS §1 dictatorialS care
se face ascultate cu biciul, ci ca o sugestie lentS, ferma, ca o corrvingere plina
de rSbdare. In tehnica relaxarii este deci exclusS vointa “durS” , cSci e
imposibil sa se forteze relaxarea §i stSpanirea mentalului asupra corpului.
Vom constata, dimpotriva, cS relaxarea se va realiza in modul cel mai eficace
fSrS constrangere sau viotenfS. Relaxarea da fiintei un aspect de lini§te,
frumusete: fat3 x destinde §i din intreaga sa fiinta se degaja un camp de
linijte calm. Practicand relaxarea, veti ajunge sS radiati calm ul, pacea,
armonia in jurul dumneavoastra., spontan, devenind astfel un centru de
atractie. In India, yoghinii mai utilizeazS §i alte posturi pentru relaxare; de
remarcat ca postura pe o parte este foarte pretioasS pentru a se adormi in ea,
pentru cS YOGA recomanda sS nu se adoarma cu fata in sus, aceasta pozitie
antrenand cu u$urinte sforaitul, gura deschizandu-se de la sine. Este
preferabil sS se adoarma pe partea stanga. Explicate fiziologicS: stomacul,
care favorizeaza formarea unui buzunar, e bine sustinut, daca ne culcam pe
 H atha Yo g a 235

aceasta parte. Explicate yoghinS: stand pe stanga, nara dreapta se desfunda

?i respiram toatft noaptea pe aceasta nara, acest lucru avand efecte favorabile
asupra sanatatii. SHIVA SAMHITA, la capitolul IV, stanta 41, spune: “Daca
YOGA va va procure doar relaxarea profunda, chiar §i aceasta va fi minunat”.
CO N D IT IILE P R EA LA B ILE A L E RELAXAR1I
Se recomandd elim inarea, pe cat posibil, a exdtatiilor senzoriaie. Ne
vom retrage intr-o cam era unde nu ne va deranja nim eni. Pe cat posibil,
putem crea sem iobscuritate. Inchidem ferestreie pentru a estom pa
zgomotele exterioare; temperatura in incapere trebuie sS fie agreabila, d id
in timpul relaxarii temperatura corpului scade §i senzatia de frig poate
dauna reu§itei experientei. Caut3m ca nim ic sa nu ne jeneze in timpul
antrenamentului de relaxare, deta$andu-ne cat mai bine de problem ele sau
grijile cotidiene. Daca este mai greu, ne vom instala eventual in fata unei
oglinzi §i vom surade. Dupa ce am reu$it intr-o am anita masura sS facem
abstracfie de preocuparile stresante care ar putea dauna reu§itei, ne vom
intinde bine §i, dac3 e posibil, vom casca. Ne frecam ochii §i ne comport&m
ca §i cand ne-ar fi som n §i am fi obositi. Ne intindem mai Intal lungiti pe
spate, apoi ne rodm indreptandu-ne catre stanga §i reincepem operatia la
dreapta. Ne intindem in continuare, incordam §i indepartam degetele. Dupa
ce am cascat §i ne-am intins cat mai bine, vom resimti o stare de
nonactiune, d id a te relaxa in YOGA inseam na a te antrena la nonactiune.
Acesta e principiul de baza, care este din nefericire cel mai adesea ignorat
Nu trebuie deci sa ac^onam brutal. Nu trebuie s3 spunem : “Vreau sa m3
relaxez!" Ne comportam ca §i cum am fi du§i, lasandu-ne priori in inefabilul
proces de fuziune al M acrocosm osului cu m icrocosm osul propriu. Starea
aceasta de abandonare este esentiala. Pentru a infelege §i mai bine
procesul, putem recurge la o tehnicA extrem de simpla pentru a ne testa
capacitatea de nonacfiune. Stand in pidoare, indepartam u§or talpile, ne
aplecam trunchiul inainte, aproape in unghi drept In report cu pidoarele.
Lasdm astfel bratele sd atarne cat mai m oi. Apoi, dintr-o mi$care a umerilor,
prin rota tie de la stanga la dreapta, facem s3 se balanseze m ainile ca lim bile
unui clopot Cautam , pentru aceasta, ca bratele §i m ainile sa fie intr-adevar
atam ate, evitand ca ele sa partidpe direct la mi$care. De Tndata ce
balansarea e bine realizata, stopam brusc mi$carea um erilor §i lasam
bratele sa osdleze liber, de la stanga la dreapta, sub im pulsul dobandit
Amplitudinea balansarii se va dim inua de la sine destul de repede. Lasam
deci fiecare brat sa se im obilizeze putin cate putin ca pendulul unui ceas ce
se opre§te.

Ne dirijam atentia asupra a ceea ce se petrece In brate §i maini. DacA

m ainile nu sunt moi §i destinse §i nu ne dau senzatia placutA de relaxare §i
dilatare, repetam exerdtiul, procedand astfel pana ce singura ac(iunea
greutatii ghideaza mi^carea bratelor §i a mainilor in timpul oscilatiei
236 C artea F emeii

pendulare, fArA nici o intervenpe m usculara din partea noastrA; InvAtam

astfel s i relaxAm bra tele §i sA redam o atitudine pasivA, intocm ai ca ia
relaxarea In tot corpul. Alt exercipu pentru testarea §i aprofundarea
relaxArii este urmAtorul: in apa destul de caldA a unei bAi ne vom simp
destin§i ;i suficient de relaxap, atat din cauza cAldurii apei cat §i datoritA
iipsei de greutate. In continuare, dupa ce am conjtientizat pienar aceastA
stare, fArA a ie$i din baie, scoatem bujonul §i lasAm apa sA se scurga. Vom
observa atunci ca pe niasura ce apa scade $i membrele ies la suprafata, ne
vom simp atra$i cu toatA greutatea cAtre fundul cAzii §i vom sesiza in
Intregul corp o stare de greutate ?i deconectare. A invAta sA cream la voinpi,
prin simplA concentrare, aceastA stare de greutate plAcutA §i dilatare in
afara apei este prima treaptA a aprofundArii relaxArii. DupA aceea ne vom
culca in SHAVASANA, cu brafele de-a lungul corpuiui $i palm ele, daca se
poate, dirijate in sus. Va trebui acum sA simpm pe cat posibil cA PAmantuI
cu forta sa de atracpe atrage fiecare celulA a picioarelor, fiecare m olecule,
fiecare atom. Ne vom gandi la puterea atracpei terestre §i ii vom abandona
in intregime picioarele. Le lasam sa atam e grele pe covor. Incercam apoi sa
le mijccim contractand m ujchii §i daca am atins acest nivei de profunzime,
vom percepe cA sunt foarte deconectate $i extrem de grele. Esenpaiul la
inceput este sA ne focaiizarn intreaga atenpe in picioare §i sA ne abandonam
acpunii gravifice. Parcurgem astfel de mai multe ori, mai intai piciorul stang
in intregime, de la varful degetelor pana la trunchi. Chiar dacA nu ajungem
sa ne destindem de la primele IncercAri in intregime, vom cAuta sa fim
con?tienp ca indeplinim cu toate acestea o operape extrem de important^:
localizarea precisa a zonelor de tensiune §i de contractura, de care mai intai
trebuie sa devenim con§tienp pentru a le putea elim ina mai tarziu. Deci,
chiar daca exercipul este reu§it imperfect, nu considerAm ca pierdem
timpul, caci esenpalul este de a persevera; astfel, rezultatele nu intArzie sA
apara, in majoritatea cazurilor, dupa cateva zile de antrenare rAbdatoare.
cand vom sesiza cA incep sA se manifeste progrese sensibile. Din acel
moment, fiecare nouAincercare ne va recom pensa cu o senzape agreabilA
de repaus, energlzare §i destindere. Daca trebuie sa a§teptAm undeva,
putem sA profitam pentru a exersa relaxarea. In acest fel, ace§ti timpi morp,
In loc sA ne enerveze, vor constitui o contribupe plenarA la revitalizarea §i
destinderea noastra.
APRO FU ND AREA R ELA XA R II
In fiecare zi, in profunzimile {esuturilor noastre, m ilioane de celule
mor, Bind inlocuite in acela§i timp de altele. Doar celulele nervoase nu se
reinlocuiesc. Suntem nascup cu ele §i ele mor odatA cu noi. Ele sunt cel mai
intim suport fizic a ceea ce numim "personalitate". D ed , dacA le surm enam ,
daca le epuizAm le acceleram procesul de distrugere §i cum ele sunt de
neinlocuit, noi cream leziuni iremediabfle, nimicindu-se potentialul vital $i
diminuandu-ne longevitatea.
 H atha Yo q a 237
Relaxarea yoghini ne deschide deci accesul la propria noastra lume
interioarS, la fuziunea len ti cu infinitele surse de energie su btiii ale
M acrocosm osului. Ea ne permite sa energizim profund celulele nervoase,
s i ne simflm plini de energie ?i forfi, fapt care ne conduce la posibilitatea
atingerii formelor superioare de YOGA m entals, cSci este im posibil sa te
concentrezi intens pe o durata mare de timp dacS corpul are contracturi
sau este in circat cu energie stresantS.
Scopul aprofundirii relaxirii este deconectarea com plete a tuturor
m ufchilor, realizarea hipotoniei celei mai avansate, co n so n a n t intimS a
fiintet noastre vitale cu aspectele energetice ale energiilor stelare ale
Universului, sincronizate in flinfa noastri d u p i n ecesitifl, in mod autom at
Exerciflile precedente au pregitit progresiv ac easts relaxare integrals,
care procurS o delicioasS senzafle de ufuritate in toatS fiinta, de detafare
m entals, intr-un cu van t o stare specials de euforie pe care orice yoghin o
va aprecia din plin cSnd o va simti.
Suntem deci intinfi in SHAVASANA, cu capul spre nord, cu picioarele
spre sud. ObservSm mai intai respirafla, fata de care va trebui sS devenim
un martor pasiv. Ne dirijSm atenfia asupra actului respirator, fSrS a-l
influenza. D efi la prima vedere pare dificil, va trebui sS acflonam lent cSci
insufi taptul de a lua cu n o ftin fi de m ifcarea respiratorie ne incitS sS o
m odificSm involuntar. RespirSm cSt mai d etafat ObservSm unde, cum fi pe
ce ritm respirSm, DacS respirSm din partea superioarS a pieptului, urmSrim
unde se plaseazS suflul. Vom vedea cS sesizSm aceasta la m ijlocul
abdom enului, intre om bilic fi stem cSci acolo este locul in care se plaseazS
centrul de gravitatie al respiraflei. Fiind cu lcat f f im obll, nevoile
organismului in oxigen sunt minime. In consecinti, m ifcarea respiratorie va
fi de am plitudine m inim i (redusS). Esentialul este de a percepe unde §i
cum respirSm , apoi de a lisa sS se instaleze un ritm lent $i regulat, calm fi
placut
Daca constatam totu§i c i respiratia este chinuita sau dacS ritmul ei este
neregulat, pentru a ne regulariza suflul, gandim intens: “respiratia mea
devine calm a fi regulati, abdom enul se ridica fi coboarS calm fi regulat"
ContinuSm astfel pana cand vom percepe acest calm interior, aceasti
respiratie p lacu ti. Din momentul in care am reu fit ne vom simfl deja
relaxat Acum , vom incepe sS influenfim inspiratia (expiratia), sS o facem
mai len ti, dar nu mai profundi. Lasim prin urmare expirafla s i se fa ci
spontan, fir i in s i s i forfSm. Deci, procedand gradat vom cauta s i o
prelungim p a n i cand se va intinde aproxim ativ la dublul timpilor de
inspirafle. De exem plu, dacS observSm respirafla pisicii adormite vom
constata cS expiratia este de douS ori mai lun gi ca Bmp d e cit inspiratia. La
un nou n iscu t vefl sesiza acelafi lucru. In YO G A respiratia fi relaxarea
sunt strans unite.
Dupa ce am realizat acest lucru oprim p secunda suflul. E suficient un
238 O utre * F em ui

timp de oprire de doar cateva secunde cu plam anii goi (pe vid ). In acest
timp, ne dirijSm atenjia asupra plexului solar (M ANIPURA CH AKRA). La
inceput, acest lucru ni se parea im posibil pentru ca nu4 percepeam . Chiar
§i Intr-o astfel de situate, ne vom multumi sa ne fixam atenpa asupra zonei
unde trebuie sa se plaseze centrul de for^i, centru care coincide cu centrul
de gravitatie al actului respirator - substem al, putin mai sus de buric - §i ne
imaginam aceasta zona ca Bind incalzita de m i§carea de du-te vino a actului
respirator. Ne imag$nam ca suntem culcati la soare §i ca aceasta parte a
corpului ne este incalzita. Continuant in acela§i m od pana la perceperea cat
mai clara a acestei senzatii speciale pe care o resimjim in timpul unei bai
de soare intr-o zi torida §i care se asearnSna cu un u§or frison. Ne
concentram apoi atentia asupra pidorului stang §i incepem relaxarea
gradate a mu§chilor de la degetele picioarelor, unul cate unul, fara a uita
degetul mare, indepartem astfel in mod gradat once contractura sau
senzatie de incordare din piciorul stang. Vom fi astfel capabil dupa ce am
reu§it exercitiul deserts mai sus sa realizam relaxarea rapida §i com plete a
piciorului impreuna cu pulpa pentru a le face cat mai inerte. Inainte aim
invatat aid sa percepem o senzatie de greutate. Treapta urmatoare va fi sa
producem tot aici o senzatie de caldura. M ai tarziu vom vedea ca aceasta
nu este autosugestie. De indate ce am reu§it sa relaxam mu§chii intr-o parte
a corpului, calibrul vaselor sanguine se m odifica in acea parte. Ele se
destind astfel §i acolo se va produce o vasodilata$e care da na$tere caldurii,
in timp ce , atund cand suntem crispati §i incordati, contractia spasm ica a
vaselor sanguine le reduce calibrul §i, franand circulatia, provoaca o
senzatie de big. Intr-un mu§chi relaxat intotdeauna irigatia sanguina se
accentueaza §i in consecinta respiratia celulelor se am plifica, caldura
corporala crescand. lovers, se poate sesiza de catre fiecare ca sptasmele
vasculare tec s i ne in^iete mana, aceasta, de asem enea, nefiind o
autosugestie d o realitate obiectiva.
Relaxarea se va realiza in YOGA totdeauna incepand de pe stanga §i
se va opera de jos in sus. Intai de pe partea stangS, pentru ca aceasta parte
se spune in YOGA ca este receptiva. In ceea ce prive^te sensul jos - sus,
aceasta se realizeaza pentru ca expertenta m ilenate La invatat pe yoghini ca
mu§chii volumino§i care exists se relaxeazS ioarte u§or. Este d e d logic sS
incepem intai din partea stanga a corpului $i apoi sa trecem la partea
dreapte §i sa operam de jos in sus mai ales cand §tim ca mu§chii picioarelor
sunt cei mai volumino§i iar cei ai fetei sunt mu$chii cei mai m id din corp.
Din punct de vedere subtil, este indicat sa incepem relaxarea de jos in sus
deoarece prin priza de con§tiinja pe care o realizam gradat de la picioare
spre cap realizam totodate o rafinare a energiilor existente in fiinte. Astfel,
suflul vital asccnsioneaza catre zonele superioare ale fiinjei (cre§tet) §i
astfel mintea se pacifica.
Capitolul 8
RESPIRATIA CONTROLATA,
O MODALITATE ESENTIALA iN
PROCESUL ARMONIZARII
PR1MII PA$1
M etabolismul este marele proces care stS la baza Tntregii vietf. El este
definit ca o lnsu§ire de baz& a tuturor organism elor vii, prin care acestea se
deosebesc de lum ea nevie. M etabolism ul este constituit de totalitatea
proceselor chim ice §i fizice care stau la baza transformarilor structurale §i
energetice, celulare. Procesele m etabolice In organism ul um an se
desfa^oara sub urmatoarele aspecte:
♦ Incorporarea substantelor nutritive de cStre organism. Aceste
substance nutritive su n t alimentele - Inglobate de c&tre tubul digestiv §i
oxigenul - extras din aer in procesul respiratiei cu ajutorul plSm anilor
♦ eliberarea energiei ca urmare a oxid&rii anumitor substance
♦ elim inarea produ§ilor reziduali rezultati in urm a proceselor
desf&§urate
Intensitatea procesului m etabolic este masuratS prin cantitatea de
oxigen consum ata in unitatea de timp.
Prezentarea acestor informatii pune in evident^ e x iste n t a doua
categorii de substance necesare omului: hrana §i aerul.
Influenta alim entelor asupra viefli fiziologice, nervoase, psihice,
m entale a omului am prezentat-o intr-un subcapitol amplu al acestei lucrari
§i anum e In cel referitor la DIETOTERAPIE. Despre hranirea cu aer, celalalt
elem ent indispensabil viepi, vom vorbi in acest capital, care se refera la
RESPIRAT1E.

Aerul ca aliment
Daca despre calitatile alim entelor §i despre efectul lor asupra fiintei
um ane in raport cu acestea au fost facute mai multe observatii, despre aer
§i influentele lui se §tie destul de putin.
240 C artea F emeii

SA ne gandim la o masa cu alimente grele, lipsite de prospepme: este

evident cA ea va genera o stare de greutate, de mo!e§ealA, inhiband
procesele de gandire, initiativa. Analogic, asim ilarea unui aer inchis, lipsit
de prospejime va genera o serie de efecte similare cu cele rezultate in urma
consumarii alimentelor anterior descrise.
in mediul Inconjurator exista o multitudine de sortimente de aer
“nedigerabile”, pe care nolens-volens fiin^a umana trebuie sa le consum e.
Aerul poluat de gaze de e§apament, aerul viciat de fum de pgara, aerul cu
miros de alcool, cu fum, cu scurgeri de gaze, cu mirosuri alimentare §i ne-
alimentare din cele mai diverse creeaza cel pu(in tot atatea disfunc^ii ca §i
alimentele necorespunzAtoare. Aerul slab oxigenat, impur, produce boli
respiratorii, reduce capacitatea intelectualA, m ic$oreaza rezistenta
organismului la acfiunea agenfilor infec{io§i. La fem eile care inspire un
astfel de aer apar consecinfe nefaste cum ar fi:
-pierderea strAlucirii pielii
-imbAtranirea (cel mai potrivit termen este ofilirea) prematura
-pierderea rafinamentului
-scAderea vitalita(ii
-dereglari de asim ilafie - manifestate prin im posibilitatea reglArii
ponderale
-diminuarea strAlucirii, a feminitatii pe ansamblu
Toate aceste simptome, departe de a fi exagerarii sau speculatii, pot fi
observate cu u§urinja, mai ales dupa trecerea unei perioade de timp, la
femeile care intra adesea in contact cu astfel de tipuri de aer in nelipsitele
baruri, In birourile cople§ite de sedentari fum atori, in am bianfele
“prietene§ti” dubioase, etc.
Chiar dacA, din pAcate, femeia din societatea m odem a este nevoitA
adesea sa inspire un aer cat se poate de nepotrivit, asta nu inseamna ca nu
exista o multitudine de “sortimente” de aer sAnAtos. Aerul pur, proaspAt
influenteazA beneflc flinfa umanA. mai ales in plan em otional. latA acum §i
cateva din sortim entele de aer curat: aerul de dupa ploaie, aerul de dupa
ninsoare, aerul de dimineata, aerul de searA, aerul din pAdure, aerul de
iam a, aerul de primAvara timpurie, aerul de miez de primavarA, aerul de
primAvara tarzie, etc. Fiecare tip de aer proaspAt impresioneaza profund
fiinta umana, avand o putere binefAcAtoare miraculoasA asupra psihicului
$i a mintii- Aceste tipuri de aer sunt suportul a ceea ce este cunoscut astAzi
ca aeroterapie. Deja este prosper in Japonia $i in alte zone poluate de pe
glob o formA de coined care asigura difuzarea ... aeruiui proaspat de munte
sau ...a brizei oceanului sau a aeruiui proaspAt de pAdure, etc.
Nu putem beneficia din plin de efectele aeruiui proaspat pur, decat
daca $tim cum sa(4) respiram. DacA aerul este in multe privinte asemAnAtor
cu alimentele, nu este mai pupn adevArat $i faptul ca hranirea cu aer, adica
respiratia, are multe similitudini cu procesul hranirii cu alimente.
 R pSP IR A T IA COEiTROLATA 241

Respiratia ca act de hranire

Este binecunoscut faptul ca la multe feme) care se confrunta cu exces
sau deficit de masa corporals, care au probleme de digestie §i de
metabolism, problema aiimentatiei este o consecinJS a modului in care ele
abordeazS actul de hranire. Predzam in capitolul referitor la
DET0TERAP1E ca timpul de m asticatie, gradul de atenfle in timpul
degustarii hranei §i dupa aceea, in tim pul procesului digestiv §i
postdigestiv, condifioneaza foarte mult starea de vitalitate generals,
rafinamentul culinar ($1 nu num ai), obiceiurile alimentare.
Chiar dacS aerul nu este necesar sS fie m asticat §i degustat (in sensul
propriu al cuvSntului), el necesitS o aten^ie cu totul aparte din partea fiintei
umane care i! inspirS. 0 respiratie superficiala, rapids, pe gurS, cu ritm
neregulat, haotic este cel pujin tot atat de nefastS ca m esele luate in fuga, pe
nem estecate.
In privinja cantitStii de aer inspirat la o “m asa” (adicS la o respirafle)
nu exists (spre deosebire de alim ente) restrictii cantitative, din contrS cu
cat este inspirat mai m ult aer, cu atat este mai bine. 0 respiratie, profunda,
linS, fluids, silendoasa §i, nu In ultimul rand, con§tientS este una din
tem eliile armoniei corporale $i psihom entaie.
A§a cum este necesar sS ne dSm seam a cum ne influenteazS calitatea
§i tipul alim entelor pe care le consum Sm , pentru a ne putea regia m eniurile,
orarul de masS, etc., a$a este necesar sa realizSm cum ne afecteazS tipul de
aer inspirat tipul de respiratie, timpul de inspir-expir, perioada in care se fac
retenfiile.
Un exercitiu sim plu de con§tientizare a felului in care ne influenteazS
aerul pe care II respiram este sim pla sesizare a stSrii noastre iSuntrice (mai
exact a transformSrii ei) In momentele sem nificative care apar in situatii
cum ar fi: trecerea de la o incSpere cu aer Inchis la aerul proaspSt de afarS
(stare de u§urare), inspirarea dimineata dupS trezire a primei guri de aer
proaspat (stare de luciditate), inspirarea profundS a aerului proaspSt de
dupa ploaie (stare de puritate, prospetim e), etc.

Aerul ca energie
In chiar introducerea facuta la subcapitolul referitor la DIETOTERAPIE
aminteam cateva experimente care puneau in evidenja la aiimente existenta
unei bioenergii, vizibile prin eiectrografiere, detectabile prin masurare cu
diferite aparate electrice. Omul are §i el o aura bioenergeticS a cSrei mSrime,
forms, structurS §i culoare diferS de la un individ la altul. Realitatea corpului
bioenergetic - a aurei - este incontestabilS. Institutele de antropoiogie,
laboratoarele de cercetSri biofizice din intreaga lume au adevSrate coiectii de
aure de plante, animale, oameni, fScute in cele mai diverse ipostaze §i
momente.
Se pare ca aura bioenergetica, la fel ca §i metabolismul este o insu§ire
242 C artea F emeii

generals a organismelor vii.

Forma, mSrimea §i culoarea aurei sunt direct proportionate cu starea de
sanatate a flintei umane. O Hints devitalizatS, bolnavS va avea o aurS redusS
ca strSlucire §i dimensiuni, In timp ce o alta, plina de sSnState §i energie va
prezenta un “corp auric” bine dinamizat, putem ic.
Chiar dacS nu se cunoa§te incS natura aurei, ea nefiind nici materie, nid
una din formele de energie cunoscute, s-au putut face TncS din anii 50 (cand
a fost descoperit in URSS dispozitivul de fotografiere care poartS numele
sotilor Kirlian) anumite observatii privind aura omeneascS In raport cu
sSnStatea. Un fapt remarcat la persoanele care au o r e s p it e anem icS, cu
amplitudine mica, su perficial este cS aura prezinta o strSlucire mult redusS.
Prin contrast persoanele care au o respiratie aropIS, lentS, profundS au o
aurS mult mai strSlucitoare, intensS, dilatatS. Un fapt important este cS dupS
efectuarea o perioadS suficientS de timp (nu foarte mare) a unor respiratii
ample §i profunde, intr-un aer curat pur se observS o mSrire considerabilS a
aurei. Aceasta na$te intrebarea daca nu cum va aerul este purtStorul nu doar
a atat de necesarului oxigen, ci §i al unei energii de naturS sim ilars celei puse
in evidentS prin electrografiere la alimente.
Posibilitatea ca aerul sS fie un purtStor de bioenergie este sugeratS §i de
efectul benefic, foarte intens §i instantaneu pe care il are aerul proaspat
asupra psihicului §i mintii um ane. Explicarea acestor transformSri
psihomentale care apar doar la contactul (Scu t prin respirafie) cu ceea ce
numim in mod curent “aer curat” doar prin simplul aport suplimentar de
oxigen care ajunge la creier este nesatisfScStoare. DacS ar fi doar simplul
aport suplimentar de oxigen, atund cum s-ar putea explica diversitatea de
moduISri ale trSirilor emotionale atunci cand are loc contactul cu diferitele
“sortimente" de aer1(aerul de dimineatS, searS, de dupS ploaie, etc.)?
Posibilitatea ca aerul sS fie un veritabil purtStor de energie era
consideratS drept reaiitate de nezdruncinat IncS din antichitate, la greci §i la
indieni. in India yoghinii numesc energia purtatS de aer prana §i considers ca
aceasta se gase§te in intreg mediul exterior in forme divers modulate.
in(elep£i taoi§ti o numesc qi.
Plecand de la premiza cS ceea ce noi inspirSm in m edie de zece-
cincisprezece mii ori in timpul zilei este nu doar o sursS de oxigen, ci §i de
bioenergie vom avea o cu totul alts perspectiva asupra respirafiei.

Respirafia $i corpul fizic

Practican(ii m edicinii psihosom atice au rem arcat cS exists corelatii
directe intre capacitates respiratorie, tipul de respira^ie §i starea de
sanatate a om ului.
M Ssurarea respiratiei se face foarte u§or, stabilind prin masurare
circum ferin(a toracica dupa expirafie §i afland dupa aceea cu cat se
1 Am considerat ca aceste trairi generate de contactele cu diferitele tipuri de aer sunt
objective datoritS faptului ca o majoritate (care poate fi pusa In eviden(a chiar statistic)
si ’ife in acela$i mod contactul cu un anumit “ fel” de aer.
 R E S P IR A JU CoriTHOLATA 243
mare§te circum ferinta toracica la inspira{ie. La persoanele cu capacitate
norm als de efort, cu o conditie fizica m edie circum ferinta toracicS se
mare§te in procesul inspirapei cu 10%. La persoanele care suferS de boli
circulatorii §i de inim S (m ai ales cei cu ischem ie cardiacs) se rem arcS o
dim inuare a capacitafii respiratorii, circum ferinta toracicS m arindu-se la
inspir cu doar 2-5%. Astfel, bolnavii de inim S care au o nevoie de oxigen
m ult mai m are, prim esc paradoxal datoritS respiratiei defectuase o
cantitate m ult mai m icS.
La persoanele cu problem e digestive cum ar fi aerofagia, digestia
lente, balonarea s-a observat cS respiratia este mai ales toracicS §i
clavicularS, cea abdom inala fiind practic blocata.
Una din reactiile involuntare la stres a m ajoritetii oam enilor este
blocarea (retinerea) respiratiei. D acS stresul este foarte frecvent,
devenind practic perm anent, atunci poate apare chiar dezvoltarea
anorm ala a unor tesuturi conjunctive §i m usculare, care blocheaza apoi
efectiv respiratia, red ucand o ia lim ita de supravietuire. Respiratia de
acest tip, su p erficial, perturbs (datoritS lipsei oxigenSrii
corespunzatoare) toate functiile vitale ale organism ului.
La fem e! multe din problem ele fizice care apar sunt consecinta unei
respiratii incorecte. Fie cS este vorba de tulburSri circulatorii, digestive
sau horm onale, ele ar putea fi m ult reglate prin adoptarea unei respiratii
corecte.
Eforturile de auto-transform are, de Infrum usetare ale fem eii sunt In
mare m SsurS condiponate de capacitatea sa de e fo rt Trebuie (inut cont
de faptul cS efortul fizic, psihic §i intelectual depus in “ lupta” cu propriile
sISbiduni nu este chiar m ic. Capacitatea de efort fizic, care are o mare
im portantS, este Intr-o m SsurS foarte mare condifionatS de capacitatea
respiratorie. Studiile de m edicinS sportivS au arStat cS o capacitate
respiratorie ridicatS com penseaza m ulte alte defid ente cardio-vasculare
sau m usculare.

Respiratia si psihicul
R elajia psihic - respiratie este m ai u§or observabilS chiar d ecat cea
dintre m inte §i respiraUe sau dintre corp §i respiratie.
Fiecare tip de respiratie are o serie de conotatii psihice:
♦ respiratia abdominala - atunci cand este predom inants, indica
stapSnire de sin e, calm , putere de actiune. Este respiratia caracteristica
oam enilor de actiune, sportivilor, tem peram entelor de luptatori
♦ respiratia toracica - atunci cand este dom inants, indica o stare
de agitate psihica m SritS. Este considerate respiratia de alerts, de fuga §i
apSrare. Este dom inants mai ales la persoanele stresate, tensionate.
♦ respiratia claviculara - atunci cand este dom inants indicS un
anum it tip de neadaptare. Este respiratia persoanelor cu un psihic
244 C artea F emeii

sensibil, fluctuant, cu dispozifli care se schim bS la intervale scurte §i

foarte scurte de tim p.
Ritmul respirator, ia fel ca 51 tipul de respirafle, are §i el o serie de
conotafli psihice, binecunoscute de cStre cei care au studiat in diferite
scopuri reacflile de adaptare ale om ului. La fem ei, de exem plu, respira£a
rapidS 51 preponderent clavicular^ este sem nul unei start de receptivitate
gj em otivitate m axim a, respirafla scurta §i sacadata, destul de profunda,
indicS o anumita trezire erotica, re spiraea intrerupta, preponderent
toracicS, grSbitS indicS un reflex puternic de apSrare, etc. Acestea sunt
doar cateva corelafli intre ritmul respirator gi starea psihicS. 0 viziune
sistem aticS asupra ritmului respirator in corelafle cu starea psiho-
m entaia aparpne sistem ului ayurveda: agravarile in plan psihic, produse
de perturbarea uneia dintre cele 3 DOSHA (KAPH A, PITTA gi VATA) este
destul de ugor decelabila doar urm arind ritmul respirator
♦ respirafla neregulata, rapidS, su perfidala este asociata agravarii
VATA - este de obicei asociata cu alte sim ptom e sp ed fice perturbarii
acestei DOSHA: o anum ita instabilitate psihica m anifests tS prin treceri
destul de rapide de la o stare la alta, stari de nesiguranJS, anxietate,
team s.
♦ respirapa guierStoare, fortatS, intr-un ritm sacadat este asociata
agravSrii iui PITTA - este de obicei asociata cu problem e legate de
activarea unor com plexe de inferioritate, de refularea unor star! de
m anie, revolts, indignare, aversiune, dorinta refuIatS, de exteriorizarea in
exces a unor start psihice dizarm onioase: furia oarba, spiritul critic
exacerbat, etc.
♦ respiratia grea, infundata, lentS gi dificiia este asociata agravSrii
lui KAPHA DOSHA • este corelata in general cu start de greutate
(resim titS fizic, mental gi psihic), de confuzie, de delasare, de plictiseaia,
de depresie.
Determ inarea acestor ritmuri gi particularitSti ale respiratiei trebuie
fScuta foarte minu^ios, de mai multe ori pe zi, pentru a stabili dacS aceste
ritmuri sunt proprii persoanei respective sau se datoreazS doar unor
conjuncturi de m om ent, caz in care tragerea unor concluzii ar fi pripita.
Mai trebuie precizat cS dacS una sau mai multe din particular tAtile de
respirape prezentate ca agravari se m anifests, sS zicem , 8 ore din 24 gi
aceasta zilnic sau aproape zilnic, putem considera cS persoana care le
m anifests se confrunta deja cu problem eie specifice agravSrii respective.
Este bine de cunoscut 51' faptul cS exists sim ptom e m ixte, care indicS
agravSri a mai multor DOSHA-uri in acelagi tim p. De exem plu, o respirafle
grea, intretSiata gi neregulata - indica agravari aie lui KAPHA gi VATA.

in tehnicile de m anipulare este foarte cu noscu ta urm Stoare

am anevra: cel care vrea sa influenteze interlocutorul (inducandu-i o
 R e s PIR A JIA COnTROLATA 245

stare de receptivitate psihicS §i m entals foarte mare la sugestiile lui)

“im prum uta” (adicS adopta) ritm ul respirator a! acestuia, dupS care
incepe sa sim ta, s& intuiasca atitudinile §i cuvintele ch eie pe care trebuie
s3 le foloseasca pentru a adorm i vigilenfa interlocutorului sau. DupS ce
a rSm as o vrem e in a ce la fi ritm respirator cu interlocutorul sSu, timp in
care cauta sS-i capteze cat mat m ult atenpa, el incepe sa schim be u§or
ritmul respirator, avand grija sa supravegheze $i ritmul respirator al
interlocutorului (a§a incSt ritm urile respiratorii ale celor doi sS se
m odifice in acela$i fel). D aca cel care vrea sa efectueze m anipularea a
reu§it sS-§i capteze interlocutorul, acesta va incepe sS-§i plieze ritmul
respirator dupa cel ai “ m anipulatorului” , arStand astfel cS este pregSPt sa
prim easca sugestiile pe care acesta vrea s i i le dea.
Tehnica sincronizSrii cu ritmul respirator al interlocutorului este
folosite §i in psihoterapie (pentru a favoriza em patia), in hipnozS (pentru
a depista "ritm ul” interior al ceiui care urm eazS sS fie adus in starea de
transS), pentru a facilita proceseie telepatice, pentru a pune rapid la
unison, pentru a sincroniza o echipS, etc.
Toate aceste experim ente practice pun In e v id e n t legatura foarte
stransa dintre respirape §i em opi. Este evident, in lum ina acestor date, ca
pe m asura ce ne vom controla respirapa vom reu§i sS ne controlSm pe
noi in lin e la un nivel de profunzim e pe care poate nici nu i-am sperat.
Aceste date nu au fost prezentate pentru a pune diagnostice §i ai stSpani
(nici ntecar tem porar) pe aitii, ci pentru a deveni stSpanii propriei
noastre fiinfe, facilitand astfel apropierea de m ult ravnita condipe
fem inina arm onioasa, plenar exprim ata.

Respirafia si mentalul
Intr-o legatura foarte stransa cu psihicul, m entalul va reacpona §i el
negre§it la schim barea tipului de respirape §i a ritm ului respirator.
Respirapa am pla, lina, profunda, curgitoare este cea care asigura
condipile funcponale optim e ale m inpi. Starea de calm m ental, de control
este condiponata de o respirape corecta.
Fiecare dintre cele trei tipuri de respirape are propria sa acpune
asupra funcponarii creierului. Cu exceppa respiratiei abdom inale (care
este foarte utilS in anum ite circum stante, dar nu v-o recom andSm in nici
un caz ca m odalitate unica §i perm anents de a respira, cea mai indicata
fiind, totu§i, respirapa com plete) celelaJte tipuri de respirape adoptate ca
m etodS unicS de respirape favorizeazS m enpnute fiind mai mult timp,
lipsa de stabilitate m entals §i haosul in gandire.
late conotapile pentru fiecare din tipurile de respirape, in cazul in
care ele predom ina (putem vorbi de predom inant^ atunci cand respirapa
este de un singur tip sau aproape de un singur tip intervale mari §i foarte
mari de timp pe parcursul zilei):
246 C artea F emeii

1. respiratia abdom inala - favorizeaza stabilitatea in gandire, atunci

cand este adoptata ca unic tip de respiratie se asociaza un anum it tip de
rigiditate in gandire, inhiband fa c u lty le creatoare, intuitive.
2. respiratia toracica - atunci cand este predom inant^ este asociata
cu o instabilitate in gandire. Favorizeaza proceseie m entale rapide, dar
datorita lipsei de stabilitate nu perm ite atingerea unei anum ite
profunzimi in gandire1.
3. respira^a claviculara - atunci cand este predominant^ indicti
d ificu lty in concentrate, discontinuity in gandire. De§i este in legatura cu
dinamizarea anumitor fa cu lty intuitive, creatoare, mentinutS mult timp
reduce mult capacitatea de gandire, de control mai ales, favorizand
instalarea dezordinii §i confuziei mentale.
La vointa pot fi abordate o perioada limitata unul din tipurile de baza
de respiratie pentru dinamizarea anumitor fa cu lty mentale:
1. pentru dobandirea sta b ility i, claritafii, pentru amplificarea for^ei de
evocare §i de mentinere a anumitor idei-forta este foarte utila abordarea
preponderenta sau, pe anumite perioade de timp, chiar exclusiva a
respiratiei abdominale
2. pentru a favoriza dobandirea e la stic ity ! in gandire, pentru
facilitarea unei anumite u n ity intre gandire §i simtire, este foarte utila
respiratia toracica.
3. pentru dinamizarea ca p a city i de creatie, a intuitiei, pentru a
dobandi o mare mobilitate in plan mental se recom andS abordarea (o
perioadd limitata de timp - maxim 5-6 minute) respiratiei claviculare.
Respiratia claviculara este utila ?i pentru dobandirea, pe m om ent a unei
anumite spontaneity in reactii, Bind utila pentru auto-inducerea unor stSri
cum ar fi aceea de ras, de optimism exuberant de inventivitate
“sclipitoare”, etc.
Ritmul respirator este bine sa fie cat mai regujat §i mai le n t Starile de
concentrare maxima sunt asociate unei respiratii line, silentioase, calm e,
profunde, complete (abdom inaie, toracice §i claviculare).
Sunt cunoscute anumite ritmuri respiratorii arm onioase, sincronizate
cu anumip timpi (masurati cu un ceas) sau cu propriul ritm cardiac, sau cu
ritmul de mi§care, etc. care indue anumite stari de concentrare, creativitate,
relaxare sau meditatie.
Controlul respiratiei este foarte important pentru orice fem eie care
vrea sa-§i “ia in stapanire” mentalul §i sa4 orienteze in sens constructiv.

1 Toate aceste consideraq^ii sunt valabile pentru cazul In care respectivul tip de
respiratiejeste adoptat inconjtient ?i este modalitate unica sau aproape unica de a respira.
 R espiratia C ontrolat A 24?

RESPIRATIA CA FACTOR MODELATOR AL

CORPULUI
Prin intermediul respiratiei corpul poate fi m odelat pe mai multe c3i,
care acponeaza pom ind de la diferitele conexiuni dintre respiratie §i celelalte
facultafi um ane. In continuare vom preciza fiecare dintre aceste c&i.

/ . Actiunea fizica directa prin respiratie asupra

corpului fizic
O prima aplicatie a respiratiei pentru infrum usetarea corpului este cea
directa, §tiut fiind ca extensia §i distensia pl&manilor In procesul respiratiei
m odeleaza doua coinponente foarte importante ale siluetei feminine:
toracele §i abdom enul.
Fem eile care nu respira deloc toracic sau respira foarte superficial au
un piept foarte Ingust, evident disproportionat cu restul corpului. Adesea
ni§te sani de dim ensiuni mai mari a so cia l unei capacityti toracice reduse
creeaza un aspect nefiresc. La m ute femei care au un torace foarte Ingust
sanii sunt fie mai mici decat norm alul, fie sunt lipsifl de vitalitate. O mare
parte din fem eile care aveau blocatfi respiratia toracica s-au confruntat cu
dureri ale sanilor chiar la un masaj bland al acestora. Exersand zilnic
respiratia toracicS, c&utand si-i m arim am plitudinea, toate aceste
inconveniente sunt elim inate in scurt tim p, favorizand o dezvoltare
arm onioasS a acestei zone. Este foarte utila asocierea unor tehnici care
dezvolta arm onios structura fizica (cum ar fi Salutul Soarelui, Postura
Triunghiului, Postura Energiei Vietii), a exerci^ilor de respiratie toracicS.
Blocarea respiratiei abdom inale este asociata §i, In acela§i timp, este
declan§ata (formand astfel un cere vicios) de contractura musculaturii
abdom inale, care genereazS In timp un adevarat blocaj la acest nivel, avand
efecte nefaste asupra zonei taliei. In conditiile blocarii respiratiei
abdom inale zona m ijlocului I§i pierde supletea §i elasticitatea; talia nu
devine mai subtire prin faptul ca abdom enul nu se mai bombeaza la
inspiratie, ci, din contra, devine rigida §i se 5ngroa§a pe fondul unei
“Impietriri” a m usculaturii care In mod norm al ar trebui sS o contureze §i
sa o defineasca. Adoptarea unei respiratii care sa se desfa^oare abdominal
pe perioade de timp cat mai lungi pe parcursul unei zile va duce (in timp)
la am eliorarea §i elim inarea acestor problem e §i va eficientiza intr-o mare
masura procedeele de armonizare efectuate la nivelul taliei. Respiratia
abdom inala, pentru a putea fi abordata, va fi com binata cu relaxarea §i
con§tientizarea musculaturii acestei zone. Avertizam asupra faptului ca
abordarea respiratiei abdom inale la fem eile care nu au adoptat deloc acest
tip de respiratie pana acum nu este nici foarte u§oara §i nici incununata de
rezultate foarte rapide, con§tientizarea §i detensionarea acestei zone la
vointe necesitand multa perseverenta §i atentie.
248 C aktea F emeii

2. Imbunatatirea proceselor fiziologice, vindecarea

anumitor afectiuni somatice prin corectarea
respiratiei
Este o alta metodS foarte eficienta. lata cateva directii demne de urmat
de catre femeile (care, din pScate, nu sunt putine la numSr) care se
confrunta Inca cu anumite probleme fizice care le im piedica sa se
transforme in sensul Tnfrumusetarii ?i armonizSrii:
♦ Pentru rezolvarea unor probleme digestive cum ar fl indigestla.
arsurile gastrice, gastrita hiperadda, aerofagla se recomandS adoptarea
respiratiei abdominale sau preponderent abdom inale. Exists ni$te
momente-cheie In care acest tip de respirafie este necesar sS fie adoptat
- la muite persoane problemele tubului digestiv apar pe fond de stres. Pe
parcursul zilei, cu rare excepfii in care stresul este generalizat, exists cateva
momente hotSratoare pentru niveiul de stres la care vom ajunge. Asemenea
momente pot fi, de exemplu, intainirea cu superiorul ierarhic sau cu o
persoanS a carei vedere ne tensioneaza, programul de lucru cu publicul,
§ed'tn{a operativa, reactualizarea pe o cale sau alta a con§tiintei faptului ca
avem o situate materials §i/sau sociala instabilS, etc. In toate aceste momente
marea majoritate a femeilor, datoritS marii lor receptivitSti em ofionale, se lasS
adesea inconftient cople§ite de valuri de Ingrijorare, resentim ente,
neimpiinire, etc. In aceste condipi in care stresul poate create peste anumite
iimite, de la care apar tulburSri digestive ca reacpe de rSspuns, el poate fi
coritrolat prin intermediul respiratiei. 0 respiratie linS, profundS,
preponderent abdominala este o garanfie pentru obfinerea unei stSri de
luciditate §i deta§are absolut necesare in momentele dificile care apar
cotidian datorita unor condifii §i exterioare. Mecanismul de care ne folosim
in acest caz pentru combaterea problemelor digestive este: controlul
respirapei duce la controlul emopilor §i, implicit, al nivelului de stres, de care
este conditionata buna functionare a functiei digestive.
* o data declan§atS o anumita problems de digestie, controlul nivelului
de stres prin intermediul respirafiei, de§i este util (problemele de sSnState
tensionandu-ne fiinta poate mai mult ca orice), nu poate rezolva problema in
sine. Respiratia abdominala capStS, insS acum, aite funcfiuni. in cazul unei
indigestii, de exemplu, respiratia abdominals stimuleaza intreaga activitate
gastrica grabind mult procesul de digestie sau, daca indigestia este provocatS
de alimente necorespunzatoare, declan§eazS reflexul vomitiv, ajutandu-ne sS
eliminam prompt alimentele alterate deja din stom ac'. In cazul aerotagiei
efectul respiratiei abdominale este ca ne ajutS sS ne controISm mult mal bine
t Contrar parent “poputare" conform careia voma trebuie combatuta, fiind un semn
de boalA ?i o cauza a sa, lucrurife sunt in reaiitate invers. Reflexul vomitiv este un reflex de
apirare aJ organlsmului care expulzeaza astfel substanfe care daca ar fi asimilate i-ar dauna:
organismul ne semnaleazS astfel ca are nevoie de un repaus alimentar pentru a putea sa se
refaca.
 R e sp ir a jia C omtrolat A 249
structure fizicA, Impiedicandu-ne sA mancam neglijent, incon$tient, inghitind
aer. In demersul de vindecare a gasbritelor (fie ca sunt hipo sau hiper-acide)
actiunea respiratiei abdominale este mai complexA, angrenand atat procese
pur fiace (cum ar fi “m asajul” reaiizat de mu$chiul diafragmei), cat §i procese
com plexe din sfera neurovegetativA.
4 Pentru marirea capacitatii de efort este indicate adoptarea
respiratiei complete (care se desfa§oara pe segm entul abdom inal,
toracic §i cla v icu la r), marirea am plitudinil respiratiei §i
regularizarea ritmului respirator.
A§a cum precizam anterior, o capacitate buna de efort coincide
unei am plitudini a respiratiei de m inim 10%, adica circum ferinta
toracelui sa fie dupA inspiratie cu m inim 10% m ai m are d ecat inainte de
respiratie.
Controlul respiratiei pe parcursul unor exercitii fizice dinam ice
cum ar fi dansul, Salutul Soarelui este esen jial, m ulte fem ei sim findu-se
“sfar§ite” dupA num ai 10-15 m inute de exerci{H sim ple. In lipsa
controlului respiratiei la fem ei respirafia se dim inueazd ca am plitudine,
devine predom inant toracica §i clavicu lar^ , devine rapida 51 neregulata.
Studii statistice au aratat ca la fem eile cu capacitate de efort redusa
apare tendinta de a executa m ult m ai neglijent §i superficial procedurile
de Tnfrumusetare, reducand eficienta acestora cu pana la 70%.
4 Pentru depa$irea sau compensarea problemelor
respiratorii §i cardiace
Problem ele respiratorii devin tot m ai frecvente la persoanele care
traiesc in tarile intens populate 51 industrializate. Fie ca este vorba de
un astm bron§ic (alergic sau nealergic), de o pneum onie sau de o
bron$it5 (acuta sau cronicizatA ) aceste problem e afecteaza m ult
sAnAtatea §i frum usejea fiinjei um ane. Problem ele respiratorii pot fi
com bAtute chiar prin respiratie. M ijloacele de ac(iune sunt res pi rad a
corectA §i profundA, curele de aer cu rat fAcute cat mai des posibil,
con$tientizarea gre5elilor care se fac in procesul respirator de zi cu zi
(inspiratia aerului pe gurA, nefolosirea com pleta a fiecarui segm ent
pulm onar, dereglArile ritm ului, etc.).
Practicanpi m edicinii psihosom atice au pus la punct strategii de
vindecare, m ai ales pentru b olile cron ice (astm , bronfitA ), folosind
tehnicile autogene. Persoanele care vor sa-§i rezolve problem ele
respiratorii trebuie sA urm areasca:
-form area unei im agini cat m ai d a re despre ceea ce inseam na
respiratia corectA, adica o respiratie com pleta, am pla, profundA, fluida,
lina;
-adoptarea gradatA a m odalitatilor de respiratie corecta (urm arind
in prim ul rand deblOcarea tipului de respiratie pe care deocam datA nu
il poate folosi);
250 C arte A F emeii

-managementul stresului1 prin folosirea inteligentA a relaxArii $i a

respiratiei. Controlarea stresului este necesarA datorita faptului cA la
persoanele cu afecfiuni cronice, mai ales respiratorii, starea de sAnAtate
este foarte mult condi{ionatA de starea pshicA;
-toate aceste demersuri de control a respiratiei (care este functia direct
afectatA la respectivele persoane) dau un verdict hotarator asupra eficientei
celorlalte forme de tratament, ajutand mult medicul sa se orienteze asupra
celor mai potrivite remedii necesare pacientului $i afec^iunii Tn cauza.
Marea majoritate a bolilor cardiovasculare sunt datorate lipsei igienei
psihice, cu alte cuvinte o via(A emotionala tensionata, pe alocuri presArata
cu mici (sau mai mari) crize launtrice, care perturbs indirect, dar foarte
putem ic finul sistem de reglare §i control al funcflei cardiace. Celelalte
cauze sunt alimentatia incorecta, deficientele de metabolism1 2, efortul fizic
prelungit lipsa perioadelor §i condifiilor necesare pentru refacere dupa
efort Prin respiratie se poate interveni foarte direct §i rapid asupra viepi
psihice, stabilizand-o, norm alizand-o. Efectele respiratiei asupra
metabolismului vor fi partial abordate In subpunctul im ediat urmAtor
(referitor la asimilatie), amintind acum de faptul cA Intregul metabolism este
coordonat de sistemul nervos TmpreunA cu cel endocrin, am bele Bind
foarte mult iniluentate de cAtre activitatea psihica §i cea mentalA, care am
vazut §i vom mai vedea cum pot fl controlate prin respiratie. In ceea ce
prive§te efortul fizic prelungit la fel ca la orice alt tip de efort fAcutin exces
$i fAra a tine cont de resursele reale |>e care le avem la un anum it m om ent
este evident cA el nu este recom andat putand deveni in anumlte situatii mai
periculos decat un atac extern. Respiratia poate contribui mult la refacerea
dupA efort, relaxarea Bind indisolubil legatA de lini§tirea §i armonizarea
respiratiei.
♦ Pentru imbunAtStirea asimilatiei sunt utile mai multe tipuri de
respiratie. Caile principale prin care poate fi imbunStatita asimilatia sunt in
general simple $i (aparent paradoxal) din aceasta cauzA greu de abordat
Implicatiile asimilaflei in procesul de armonizare §i de infrum usetare sunt
u§or de rem arcat Numai dacA ar fi vorba de reglarea ponderala §i tot ar
suscita un mare interes posibilitatea de a ne regia asimilatia ajutandu-ne §i
1 Conceptul de management aJ stresului este o achizitle recenta care vizea z& auto-
controlul nivelului de stres prin pSstrarea alen(iei (ocalizale pc anumiti parametri fliicl fi
psihici cum ar li gradul de contractura muscularS, tipul de respiratie, stare de contort
psihic, etc. Atunci cand unul din aceftl parametri iese din limitele normale prin diterite
tehnlci autogene este readus rapid la valorile lirefti.
2 Privtnd dintr-un anumit punct de vedere o mare parte din problemele somatice care
apar, mai ales in cazul bolilor cardio-vasculare provin din deficiente de metabolism. Fie ca
este vorba de o slaba asimilare a unor minerale care sunt esentiale pentru a men tine intr-o
bunS stare de func(ionare fi a pastra integritatea vaselor de sange, tie ca este vorba de o
deticien{a de metabolism celular. care se manitesta prin "construcpa" defectuoasS a unor
tesuturi, problemele sunt Tn esen{a legate de aceiafi mare complex de procese integrate in
ceea ce numim metabolism-
 R espiratia C ohtrolata 251

de respiratie. imbunatatirea proceselor de asimilatie inseam nS insa ?i

com pensarea lipsei de calciu, lipsa care "strica” unghiile §i podoaba
capilara a atator de fem ei, a lipsei de fier care produce celebra anem ie
feripriva. care devine o problema tot mai frecventa, a altor deficiente de
oligoelem ente necesare bunului “ m ers” al intregului organism.
A asimila bine nu inseamna a asim ila foarte mult sau foarte pu(in, ci a
asim iia cat trebuie. Caiie prin care poate fi imbunatatita m ultasim itada su n t
- reglarea digestiei - a§a cum arStam ia primul punct (referitor chiar la
reglarea digestiei) se face in primul rand prin adoptarea respiratiei
abdom inale, efectele acesteia Hind tratate in extenso la punctul anterior
amintit
- exercitiul fizic dinam izant, care facut inteligent §i sistem atic
stim uleaza activitatea enzim atica din organism, declan§eaza §i catalizeaza o
serie de procese biochim ice in mare parte prea pufin cunoscute, dar care
au drept rezultat aceasta im bunatafire a asim ilatiei. in acest context
reamintim importanta respiratiei In timpul efectuSrii activitApi fizice §i in
perioadele de relaxare de dupS aceea.
- imbunatatirea activitapi m entale poate fi (§i este) decisiva pentru
armonizarea metabolismului (ca de altfel a oricarei functii sau proces a
fiintei um ane).

3. Imbunatatirea vietii psihice prin interm ediul

respiratiei
De mare im p ortan t in procesele de arm onizare, datorita ponderii
extraordinare pe care o are activitatea em ofionala in viafa unei fem ei, viata
psihicfi poate fi foarte mult imbunStatitS prin intermediul respiratiei.
Relatia intre psihic §i respiratie este biunivocS: im bunatetirea
respiratiei duce la o echilibrare simtitoare a vietii psihice, in timp ce
armonia psihicS induce in m od, sa zicem , reflex la imbunStatirea respiratiei.
De multe ori dem ersurile de armonizare psihica sunt blocate de
anumite probleme de ordin fizic. O respiratie haotica, o rezistentS fizicS
redusa, resurse vitale m ult diminuate, dereglfirile de digestie, metabolism
sau cardiovasculare nu im bie o fem eie stresatS de aceste probleme
presante la studierea §i aprofundarea chestiunilor suflete§ti.
Respiratia, datorita rolului esential pe care il joacfl in regiarea activitafii
som atice ?i nervoase, este una din premizele necesare (§i, in cazul in care
este aplicata cu consecventA, sufidente) echilibrSrii psihice.
In m edicina psihosom aticS se considers ca respiratia reflects $i
reveleaza cel mai bine procesele em oponale $i afective, fScand-o mult mai
exact decat orice alts functie controlata autonom. Mergand la originile
actului respirator medicii psihosomatici §i psihanali^tii au remarcat cS
prima actiune a unui copil nou nSscut in aceasta lume este aceea de a
respira. Respiratia este primul act al sau de autonomie fata de mama de
252 C artea F emeii

care pans atunci era indisolubil legat Sem nificatia psihologica a respiratiei
este afadar autonomia, libertatea de m ifcare. Aceasta idee de libertate de
autonomie corelata cu respiratia se reg&sefte in expresiile de zi cu zi: “nu
am timp nici sa rSsuflu" - despre o activitate prea intensa, formats care
limiteaza libertatea celui in cauzd sau “ Lasa-mS sa rasuflu in voie” - cerere
de a fi lasat sa se exprime §i sa traiasca in voie, liber, neconstrans.
in multe limbi, mai ales in cele vechi, cuvantui aer este sinonim cu
cuvantu! spirit, duh sau chiar divinitate. in sanscrita pran a inseam na fi aer,
fj spirit, dar fi bioenergie; In ebraica ruach Inseam na aer, vant, spirit; In
araba ruh (cuvant foarte apropiat de cel din limba ebraica) Inseam na vant
(adica aer in m ifcare) §i spirit; in greaca veche aceeafi notiune este definite
prin pneum a.
Au lost identificate in medicina cateva corelapi general valabile intre
starile psihice negative fi anumite probleme respiratorii:
-mahnirea produce reducerea respiratiei
-anxietate face respiratia superficiala §i neregulata
-triste^ea face ca respira^a sa fie sacadata, destul de lenta §i intrerupta
- minioftaturi neintrerupte
in acela§i timp s-a putut stabili ca starea de fericire face respiratia
profunda §i foarte ampla, in timp ce starea de exuberanfa face ca respiratia
sa fie ampla §i sa se desfa§oare preponderent toracic §i clavicular.
De aid $i pana la punerea la punct a unor foarte tehnici precise de
antrenament autogen al respiratiei nu a mai tost de cat un pas:
♦ pentru evitarea starilor de anxietate §i controlarea lor se
recomanda respirajiile profunde §i lungi, preponderent sau exdusiv
abdom inale, mu§chiul diafragmei impingand cu putere aerul binefacator in
piamani
♦ pentru controlarea depresiei se recom anda deblocarea respiratiei
toracice §i claviculare, precum §i con§tientizarea §i arm onizarea procesului
respirator pe ansamblu
♦ pentru marirea capacitapi de acfiun e, intarirea vointei se
recomanda respiratia abdominala profunda, cu pastrarea fi am plificarea pe
parcursul respiratiei a unei stari de fermitate §i incredere In sine
♦ pentru controlarea energiilor vitale fi psihom entale foarte m ail din
timpul fuziunilor erotice se recomanda respiratiile foarte line, cu expiratii
lente fi lungi (ca timp); exista fi tehnici respiratorii speciale corelate cu
vizualizari creatoare recomandate de catre sexologi .
♦ pentru controlarea maniei fi a emopilor distructive este foarte utiia
respiratia toracica ampla, lunga, care va schim ba negrefit in bine starea
launtrica intr-un timp record (5-10 minute)
♦ pentru stimularea atitudinilor creatoare, spontane, pentru o mai
mare suplete fi elasticitate in atitudini este foarte buna respiratia claviculara
♦ pentru “ trezirea" afectiva este foarte utiia respiratia toracica,
 R espiratia C omtrolat A 253
efectuata lent, am plu, profund, c o n s e n t, cu atenfia focal izata In zona
pieptului, central. Acest tip de respirafie este foarte util pentru fem eile care
nu simt nim ic sau aproape nim ic la m asaj, se confrunta adesea cu
im posibilitatea de a iubi, care mai au temeri subcon$tiente de iubirea de
sine, asociind-o cu o form s de narcisism .
Pentru echilibrarea sufleteasca tehnicile respiratorii sunt utile fie ca
tehnicS de sine statatoare, cSreia ii acordam un anumit timp zilnic, fie ca
tehnica aplicata conjuncture), atund cand situatia ne cere luciditate §i
transform iri psihice care ne sunt greu accesibile fare un ajutor, fara o
metoda sigura de autocontrol.
La inceput este necesar ca tehnicile respiratorii in scopul echilibrarii
psihice sa fie abordate ca exercitii se sine statatoare, executate !ntr-un
interval de timp bine delimitat §i fare a interfere cu alte activitati, cu alte
preocupari (fie ele §i mentale) de ordin secundar. Este foarte bine sa nu
a§teptam ca exercifiile respiratorii sa fie abordate atunci cand situatia
noastra psihica a devenit deja plina de tensiuni. Este dificil pentru femeia
care are impresia ca a epuizat toate m etodele de a-§i controla apetitul
chinuitor sa se concentreze asupra respiratiei profunde, sa-§i deblocheze
cu adevdrat segmente pe care nu le-a folosit nici m Scar in p ro p o se de 10-
20% pana atunci; este dificil §i pentru fem eile m adnate de indoieli §i
nehotarate sa se concentreze pentru a depa§i blocajele care apar la nivelul
centurii m usculare abdom inale. Pe scurt, chiar daca nu este im posibila,
abordarea tehnicilor respiratorii in m omentele de tulburare sufleteasca este
foarte dificiia, momentele de pace, de acalm ie sufleteasca fiind de preferat
pentru a Incepe aceste tehnid foarte eficiente.

4. Potenfarea §i echilibrarea activitatii men tale

M intea umana, datorita disponibilitafilor sale extraordinare este un
factor esenfial intr*un proces de o asem enea anvergura §i cu o asem enea
baza motivafionaia cum este cel de infrum usetare.
Respirafia poate influenta mintea sub mai multe aspecte:
♦ facando mai stabila sau mai instabila §i favorizand astfel procesele
de concentrare asupra actfunilor facute sau, din contra favorizand
impra§tierea §i disiparea
♦ favorizand aparifia unor ganduri benefice, stenice (in cazul
respiratiei profunde, com plete, con$tiente) sau a unor ganduri descurajante
(in cazul respiratiei strangulate, reduse ca am plitudine), care favorizeaza
instabilitatea psihica (in cazul respiratiei intrerupte, neregulate). etc.
♦ ajutand la con§tientizare (atunci cand respiratia este llna,
silenfioasa, lenta) sau, din contra, blocand aceste procese de finefe (atunci
cSnd respiratia este zgomotoasS, grSbita)
♦ facilitand lucrul, operarea cu propriul subcon§tient (atunci cand
respiratia este calm a, inceata, preponderent abdom inala) sau diminuand
254 C artea F emeii

eficienta sugestiilor benefice adresate subcon§tientului (atunci cand

respirajia estE rapidS, fortata, im piedicand destinderea fizicS, psihica §i
mentals)
In rezum at, ritmtkl, gradul de silentiozitate, regularitatea (sau
neregularitatea) respiratiei, nivelele (abdom inal, toracic sau clavicular) la
care ea se desfa§oara conditfoneaza gradul de concentrare, calitatea
gandurilor, procesele de con§tientizare, eficienta lucrului cu
subcon§tientul. Regland respiratia putem mSri capacitatea de concentrare,
ceea ce va mari mult (cu procente de pana la 100% §i chiar §i mult mai
mult1) eficien(a tehnicilor §i procedurilor de infrum usetare. Adoptand o
respiratie corecta putem combate gandirea negativS, care este corelatS cu
respiratia de stres, putand astfel depa?i stavilele impuse de multe ori In fata
infrumusetarii de catre gandurile pesimiste, depresive, fantasmagorice, etc.

5. Actiunea directa §i rapida asupra m isteriosului

“corp vital”
Semnalarea unor numeroase cazuri de vindecare prin ceea ce este
cunoscut sub numele de “bioenergie” a devenit ceva obi§nuiL Aceasta
misterioasS bioenergie este obiectul multor articole, polem ic!, (din pScate)
afaceri, dezbateri. Oamenii de §tiinta In marea lor majoritate sunt Inca
sceptici privitor la realitatea acestei bioenergii. Exists num eroase
dispozitive de fotografiere a aurei, mii de mSrturii, sute §i mii de dovezi
video, de experimente medicate ?i totu§i oam enii se Indoiesc. Faptul ca
§arlatani numero§i au invadat acest domeniu nu a fScut ca Increderea In
terapiile bionergetice sa creasca in mediile oficiale. Cei care totu§i recurg la
aceste terapii din pacate adesea se pun in postura unor receptori, a unor
fiinte dependente de contactul saptSmanal cu bioenergoterapeutul care, la
rSndul sau, cade de multe ori In mercantilism, grandom anie.
Este lesne de Inteles cS nu ne vom opri asupra acestor “tehnici" de
operare cu energie, ci vom merge mult mai in profunzimea fenomenului.
Mai util decat o simpla enumerare a unor dovezi despre existenpi unei
energii vii in aerul pe care-1 respirSm ar fi sS precizSm (aptut ca exists
discipline spirituale cum ar fi artele marfiale tradifionale, taoisraul, yoga
care au integrat tehnici foarte precise $i sistem atice de actiune prln
bioenergie. Prin aceste tehnici se urmSre§te:
♦ con$tientizarea gradata, prin rafinarea perceptiilor subtile
bioenergetice a energiei purtate de catre aer
♦ asimllarea acesteia prin armonizarea respirafiei
♦ directionarea bioenergiei captatS din aer prin focalizare mentals
pentru a obtine transformSri in plan fizic, vital, m ental, psihic, spiritual.
0 minte calma, lucida, lipsitS de prejudecSp este condipa necesarS
1 Un proverb stravechi spune c3 “minlea poate transforms ofrava in nectar 5I nectarul
in olravS". DUerenta de la otravS la nectar este, (Sri a exagera, la (el de mare ca intre o
procedure de infrumusetare facuta (Sra, respectiv cu concentrare mentala.
 R espiratia C ontrolat A 255
pentru a putea sS percepem , sS asimilSm §i apoi sS direcponam aceastS
energie. O data controlata aceasta energie, ea poate fi direcponatA oriunde
in corp, stimuland procesele de m odelare, de arm onizare, de Ins£nato§ire
a corpului fizic.
Pentru a putea in(elege mai bine modul in care este corelata aceasta
bioenergie cu sonata tea fizicS §i cu arm onia corporals vS vom prezenta un
experim ent fScut in urm a cu decenii in U .R .S.S. Exemplul este extras din
fasdnanta carte "Viata seereta a plantelor” , scrisS de doi autori am ericani
(Peter Tompkins $i Cristopher Bird) §i este foarte graitor:
“Afland despre invenfia care punea in e v id e n t o ciudata form a de
energie la corpurile insuflefite, un botanist a adus descoperitorilor acesteia
douS frunze identice spre a fi electrografiate. La una din frunze aura a fost
cu u§urin(S pusS in evidenfS. CealaltS, insS, de§i era perfect identicS cu
prima, le a pus la grea incercare rSbdarea celor care voiau sd-i surprindS pe
materialul fotosensibil corpul energetic. Dupd multe ore de lucru incordat
au trebuit sS se recunoascS infranfi: doar la una din cele douS frunze, altfel
perfect identice, putea fi pusS in e v id e n t aura bioenergeticS, cealalta fiind
“mute”, ca §i cum nu ar fi fost tot materie insuflefita. De fapt botanistul
nostru cu ajutorul sofilor Kirlian a fScut o descoperire care s-ar putea sS se
dovedeascS epocalS: frunza care nu avea aurS fusese in urmS cu 2 zile
infectatS cu un virus ucigStor, care fSrS a schim ba cu nim ic forma sau
culoarea frunzei ii §tersese efectiv minunatul inveli§ de lum inS.” Ulterior s-
a putut pune in eviden(a de fiecare data cand apare o boalS intai se
manifests simptomele aurice (sub forma reducerii in dim ensiuni a aurei,
cSpStSrii de cStre aceasta a unor culori mai terne) §i abia apoi apar
simptomele fizice.
Pornind de la aceste date este u$or de dedus care este metoda prin
care vom putea obfine rezultate minunate prin angrenarea tehnicilor de
dirijare a bioenergiei captate prin respirafie: direefionand la vointS energia
captate (prin respiratie) la iocul pe care vrem sS-1 m odelSm sau sS-1
vindecSm va fi generate o schim bare a echilibrului energetic local, care
negre§it va atrage dupS sine o schim bare ?i la nivel fizic.
Bioenergia din aer, numite prana in lim ba sanskrite (lim ba in care sunt
sense vechile tratate care descriu tehnicile respiratorii), va aefiona in corp
asem enea oricarui alt rem ediu natural, adica inteligent §i arm onios. Ea
(prana) va “§ti” cum sa aducS in mod spontan arm onie in organism , cum
sa m odeleze prin m isterioase procese tesuturile din care suntem alcStuib,
cum sS reechilibreze ceea ce a fost perturbat, cum sS producS m iraculoase
schimbSri de forms. Este un proces oarecum asemSnStor cu cel care era
descris la plante: substantele active com plexe secretate de plants
declan$eaza un proces reglator prin care sunt adu$i la normal §i stabilizati
anumi(i parametri flziologici (cum ar fi: tensiunea sanguina, nivelul de
colesterol din sange, cantitatea de calciu, fier, etc.). In cazul exercitdilor
J5 6 C artea F emeu

respiratorii prana (bioenergia vehiculate prin intermediul aerului) exercita

o actiune binefacatoare, armonizatoare la fel de spontan §i m iraculos ca !n
cazul principiilor active continute de plante.
0 data parcurs lungul drum al controlului tipului de respiratie, al
ritmului, al con§tientiz§rii, al controlului prin mental al prana-ei iucrurile
devin a§adar extrem de simple: directiortem energia binefacatoare captata
din aer spre zona pe care vrem sa o arm onizam , sS o modelam $i efectele
vor apare. E drept, insa, ca rapiditatea aparitiei acestor efecte benefice este
direct proportionate cu calitatea (corectitudinea) tehnicii noastre de
operare cu prana §i invers proportional cu gravitatea perturbarii, a
dizarm oniei pe care vrem sa o rezolvam .
Mai trebuie precizat ca sub aceasta denumire generica de direcponare
a energiei se ascund o sene de procese m entale: de control al energiei prin
con$tientizare, de vizualizare creatoare, de mentinere focalizata a atentiei.

DESCRIEKEA METODEI DE RESPIRATIE

co m pletA

Etapa pregatitoare
Aceasta etapa are rolul sa ne ajute sS con^tientizAm $i sS controlam
acele zone ale corpului nostru care trebuie s& fie utilizate co red Tn cazul
respiraflei com plete. Cele trei zone distincte care iau p>arte la realizarea
procesului respirator su n t zona abdom inala, zona toracica $i zona
claviculara.

1. Respiratia abdominala (diafragmatica)

Prima parte a procesului de inva^are a respirafiei com plete este
respiratia abdom inals. Acest tip de respiratie presupune utilizarea intr-un
mod cat mai amplu §i com plet a lobilor inferiori ai plSm anilor situaji inspre
cavitatea abdom inals (situatS intre cutia toracicS, stem §i bazin - vezi
figura). Pentru a putea constientiza cat mai bine aceasta zona §i modul in
care ea este implicate in procesul respirator, voin realiza un exercitiu
simplu:
Rind tn camera noastra, ne intindem pe jos (pe o patura) cu fata Tn sus
$i bratele pe langa trunchi. in continuare ne vom relaxa cat mai profund
intregul corp (vom folosi procedeui de relaxare deserts in capitolul
consacrat posfcurilor corporale). Dupa realizarea relaxarii com plete a
corpului vom incepe respiratia abdom inals propriu-zisa. La fiecare
respirafie vom umteri desfa§urarea a patru faze distincte: expiratia, retentia
pe vid (fara aer in plSmani), inspiratia §i retentia pe plin (cu plamanii plini
cu aer). Ceea ce vom face insa specific fata de o respiratie obi$nuita va fi
 R e SP IR A JIA CO N TR O LA TA 257
faptul cA singura zonS pe care o vom utiliza pentru respiratie va fi cea
abdom inala. Pentru aceasta vom cduta sS fim foarte aten^r ca nici zona
toracelui §i nici zona clavicular^ sS nu sc mi$te. Acest lucru este perfect
posibil chiar printr-un antrenam ent de scurte durata, condifla necesara
Bind o atenfie bine focalizata. DacS apar dificultafi In realizarea acestui tip
de respiratie (ceea ce este posibil avand in vedere faptul cS, In general,
femeile utilizeaza mai pu£n la respiratie zona abdom inals) va fi necesar sS
respectam urmatoarele recom andSri:
- respiratia trebuie sS curgS cat mai natural. Pentru aceasta este foarte
important sa nu se forteze nici ritmul respirator On sensul de a deveni prea
lent) $i nid retenpile On special la retenfia cu aer in plSmani este interzisS
orice fortare. Prelungirea duratei de menfinere a retenfiei se va face gradat,
de la sine, odate cu practica).
- trebuie sa lie m enfinuta starea de relaxare fizica pe toafca durata
realizSrii exercitiuiui. Vor fi folosifi, evident, numai mu$chii care sunt
implicati In realizarea respiratiei abdom inale (diafragma).
- pentru a sesiza cat mai bine am ploarea §i corectitudinea mi$carii pe
care o realizSm putem plasa mana dreapta pe zona abdom enului (u§or
lateral). Aceasta ne va ajuta m ult sS ne marim tjradat controlul asupra zonei
abdom inale.
- daca obsentem ca In continuare este dificil sS realizSm acest tip de
respiratie, putem folosi o curea, pe care o vom aplica in jurul toracelui §i o
vom stra n d astfel Incat sS ii putem bloca eventuala m ifcare de dilatare.
Aceasta ne va constrange sa respirSm numai abdom inal.
- atentia trebuie sS Insofeasca Intotdeauna realizarea acestei metode
simple de respiratie. Nu vom lasa m intea sA vagabondeze.
In timpul realizarii procedeului ne Vom concentra atentia pentru a
percepe captarea aerului im preuna cu energiile pranice prin nSri §i
patrunderea lor in fiinta noastrS. Vom urmari sa observSm efectele
directionarii energiei pranice In zona abdom inala: energizarea lui M anipura
Chakra, aparitia unei start de vibratie In aceastS regiune, u§oard Incalzire,
dinamism, vointe mult marite.
In succesiunea fireasca a fazelor respiratorii urm eaza respiratia
toracica:

2. Respiratia toracica
Acest tip de respiratie presupune ca in toate etapele procesului
respirator sS utllizam numai zona toracelui Ontreaga cutie toracica, de
deasupra diafragmei, pana in zona situate imediat sub clavieule).
Pentru a putea exersa acest tip de respiratie ne vom intinde de
asem enea la sol, cu fata In sus, dupa care vom trece sa realizam respiratia
toracicS in m odul urmator: In timpul inspiratiei vom uniteri sa dilatam cat
mai mult cutia toracica precum §i rebordurile costale, pentru a putea
258 C artea F emeii

absorbi o cantitate cat mai mare de aer. In aeela§i timp este important sA nu
mi§cAm absolut deloc zona abdomenului §i nici zona clavicular^.
In cazul in care observAm cA acest tip de respiratie este realizatA cu
greutate, este bine s i urmArim sA respectAm cateva recomandAri:
- Pentru a putea sesiza distinct mi§carea toracelui, va trebui s i plasAm
palma mainii stangi pe torace, u§or in lateral.
- DacA nu suntem siguri de faptul c i zona abdominalA este perfect
imobilA, putem verifica acest fapt aplicand de asem enea palm a dreaptA
foarte u§or, pe zona abdom enului.
Concentrarea in timpul acestei respiratii va fi realizatA In acela§i mod
ca §i in cazul respirafiei abdom inale, cu singura diferenffi ca energia pranicA
va fi focalizatA de aceastA datA asupra zonei toracelui (in zona centrului de
fortA Anahata Chakra). Exersarea acestui tip de respiratie genereazA o stare
de efervescenta a energiilor in zona toracelui. Este un tip de respiratie
recomandat pentru deblocarea afectivA, pentru com baterea stArilor de
“inchidere” , de insingurare.

Ultimul segment respirator este cel toracic §i corespunde utilizArii

lobilor superiori pulmonari:

3. Respiratia claviculara
Este acel tip de respiratie in care utillzAm numai zona superioarS a
plAmanilor. Pentru a putea realiza aceastA respiratie va trebuie sA
con§tjentizAm §i sA controlAm cat mai bine zona clavicularA. In cazul
respirafiei daviculare cantitatea de aer §1 de energie subtilA prana care este
absorbitS este mult mai micA decAt in cazul celorlalte tipuri de respiratie; cu
toate acestea, modul acesta de a respira este perfect realizabil (mai ales in
starea de relaxare), fund abordatin mod spontan de multe dintre femei.
Exersarea acestui tip de respiratie se realizeazS ca §i in cazurile
anterioare,
Pentru o reu$ita deplina a realizSrii acestei respiratii putem plasa una
dintre maini In zona ultimelor coaste (zona de trecere dintre abdomen $i
torace)-in acest mod putem verifica faptul cA resplrAmin totalitate clavicular,
zona abdominalA 51 cea toracicA Bind imobile.
In timpul realizArii acestui tip de respiratie atenfia va fi focalizatA
intocmai ca la respirape descrise anterior, singura diferenta Bind aceea cA
energiile pranice vor fi directionate distinct in zona superioara a pieptului
(zona daviculara). Vom putea remarca gradat, o stare de efervescentA a
energiilor in aceastA zonS §i amplificarea unei stAri de puritate §i rafinament
De asemenea vom sesiza o u$oarA stare euforica §i o efervescentA in planul
ideilor, §i in timp vom remarca energizarea lui Vishuddha Chakra, centrul
energetic al intuitiei si sensibilitap localizat in zona gStului, central.
 R espiratia C ontrolat A 259

Modul de realizare al respirafiei

complete
Trecerea la aceasta etapa, a realizarii propriu-zise a respira^iei
com plete, se va face NUM AI DUPA CE ETAPA AN TERIOARA
PREGAT1T0ARE A FOST DEPA§ITA CU SU CCES - aceasta inseam na faptul
ca putem realiza Tn mod distinct, corect, fiecare dintre cele trei tipuri de
respiratie expuse.
Daca aceasta conditie este indeplinita, putem trece la realizarea unui
alt pas: fiind plasati in postura de relaxare, dupa realizarea unei relaxari cat
mai am ple a intregului corp vom trece sa realizam acum respiratia Tn modul
urmator:
1. Expiratia - este ampla, urmarindu-se eliminarea intregului aer din
plam ani. In acest scop Centura abdom inal a se incord eazA u§or, abdom enul
se retrage u§or spre interior “fortand" plamanii sa expire intreg aerul.
2. Retenpa pe vid este de voie, men{inand plamanii goli^i de aer atat
timp cat acest fapt nu ne provoaca o stare de jena.
3. Inspirafia - incepem inspirapa profunda abdom inal^, dupa care
continuum gradat dilatand u§or, firesc zona toradca (exact ca la respiratia
toracica) §i in final realizam inspiratia claviculara. Toate aceste trei etape
trebuie sa fie realizate in m od fluent fara pauze intre ele §i fara sa ne creeze
senzapa unei inspirafli fragmentate. Toate cele trei tipuri de respiratie vor
alcStui acum o singura respiratie, care se va desfi$ura Tn mod continuu.
Atentie, dilatarea zonelor respective nu se face prin efort m uscular, ci
prin relaxare profunda, urmatd de patrunderea, fireasc-A, gradata a aerului
Tn plamani.
4. Retentia pe plin se face de voie, atat cat nu apare absolut n id o stare
de jenA. In aceasta etapa con§tientizAm acum ularea energiei pranice din
aerul inspirat $i difuzarea ei in intreaga fiinta.
5. Expirafla se realizeazA, lin, elim inand de la sine aerul din plamani, -
fara a forja sau a ne grabi.
6. Pauza dintre doua respiratii com plete este absolut necesara, pentru
a con§tientiza efectele acumuiarii energiei prana-ice, pentru a da timp
organismutui sa se obi§nuiasca cu aportul suplimentar de oxigen.
Fiecare faza a respirapei com plete va fi abordata cu multa atentie,
avand grija ca mintea sa participe §i sa con§dentizeze fiecare fenomen fizic,
energetic, psihom ental, spiritual care are loc conex cu controlul respiratiei.
Este absolut necesar ca mintea sa fie term centrata in prezent Ora a avea
preocupari secundare atund cand facem exercitiile de reqiiratie. Atentia in
timpul procesului respirator leaga mintea §i psihicul de respiratie. Aceastra
legatura, aceasta punere in contact a unui proces fiziologic autonom cu
mintea §i sufletul permite arm onizarea facultatilor m entale §i psihice,
sporirea foitei launtrice.
260 C artea F emeii
Exerctyiul de respiratfe complete presupune pentru a fi eficient
-derularea corectA a fazelor: expira(ie - retenpe pe vid - inspirafie -
retentie pe plin - expiratfe - pauzA pentru con$tientizare
-folosirea intr-o proporpa cat mai mare a c a p a c ity respiratorii a
plAmanilor prin mArirea armonioasA (prin relaxare) a am plitudiinii
respiratiei
-pAstrarea unor timpi de reten$e, pe plin sau pe vid, In deplin acord cu
posibilitAple noastre vitale de la momentul respectiv, fAra a ne suprasolicita
deloc
-mArind armonios durata fiecarei etape in parte, a§a incat respira0a sA
ajungA sa curga cat mai lent, mai fluid, mai silentios.
Efectele respirapei complete, precum §i ale fiecarui tip de respirape
(abdominal, toracic, 51 clavicular) in parte au fost detaliate in subcapitolul
anterior, care se referea la influenza respirapei asupra diferitelor nivele ale
fiin(ei in cadrul procesului de infrumusefare §i de armonlzare la fem ei. In
capitolele destinate armonizArii fiecarei pArp anatomice in parte vom
detalia modul de acpune focalizate prin intermediul exercitiului de
r e s p it e complete corelat cu vizualizarea creatoare §i cu direcponarea
energiei prana-ice.

ALTE MODALITATI DE UTILIZARE A

RESPIRATIEI COMPLETE $1 ALTE TEHNICI
RESPIRATORII:
Respirafia de ventilafie
Este o etapa preliminarA la respirapa complete $i poate 0 executatA
corelat cu aceasta sau ca tehnicA separate. Este un m ijloc eficient de
detensionare $i purificare. Mai este numit §i respirapa-suspin sau oftat cu
care se aseamAna.
Inspirapa se face pe nas, am plu, abdominal preponderant §i este
imediat dupa aceea urmata de o expirape pe gurA puternica (dar nu
formate). La expirape buzeie sunt pupn tuguiate, intocmai ca atunci cand
oftem. Aerul este expirat “din rarunchi" cu un sunet profund asemanator
oftatului (fArA insA a-l exagera deloc). pe expirape eliminAm nu doar
bioxidul de carbon ?i aerul viciat din plAmani, ci §i toate tensiunile,
neimplinirile, reziduurile mentaie.
DupA efectuarea a 3-4 respiratii de ventilate con§tientizam 0 stare
globala de puritate. de lini§te interioarA, de pace.
Este o modalitate simplA care ne creeazA un cadru pentru exersarea
altor modaliteti de respirape. Este utila §i ca pregatire pentru abordarea
unor tehnici de mentalizare, psihoterapie, masaj, etc.
 R espiratia C ohtrolat A 261
Respirafia anti-stres
Nu este un tip propriu zis de r e s p it e , diferit de cele descrise pans
acum , ci o modalitate de reglare naturals a respiratiei la un regim care sS
permits controlarea nivelului de stres.
Stresul este o stare de tensiune psihicS, tensiune care se cere
descSrcatS prin rezolvarea situafiei care a generat-o. Atunci cand rezolvarea
unei situatii conflictuale intarzie, aceasta tensiune se acum uleaza §i Tn acest
moment stresul care pans atunci a avut un rol benefic, fiind insu§i impulsul
care ne-a im pins spre a rezolva anumite situafii exterioare §i mai ales
interioare care au apSrut in mod necesar. devine un factor riodv. Atunci
cand nivelul de stres a depS§it cotele adm islbile, tensiunea psihica,
asemeni unui volum de gaz sau de lichid com prim at intro incintS, incepe
sS “dea pe afarS”, ducand la manifestSri psihice dizarm onioase, la reacfii
fizice cum ar fi contorsionarea corpului in bizare pozitii de aparare,
m odificarea respiratiei, dereglarea anumitor funcfli vegetative, contractura
m uscularS, etc.
Diferitele motive de aparitie a stresului, precum §i constitufia noastra,
nivelul de con$tiintA, gradul de adaptabilitate hotSrSsc intensitatea §i modul
de manifestare al simptomatologiei stresului. Evident, fiecare din aceste
circumstanfe interioare §i exterioare i§i va pune amprenta proprie asupra
modului in care respiram. §tiind cS prin corectarea respirafiei este redus
nivelui de stres §i cS fiecare stres are propriile circumstante care deregleazS
respiratia intr-un mod particular, rSmane doar sS elaboram propriile “tactici
de aparare” .
Com baterea stresului cotidian se face de obicei prin adoptarea
respiratiei abdom inale, aceasta deoarece m ajoritatea stresurilor din
interacpunile sociale sunt de naturS vitals, senzualS §i volitivS, tensionand
zona abdom inals §i blocand folosirea in procesul respirator a lobilor
pulmonari inferiori.
Respiratia abdom inals nu poate fi brusc adoptatS, forfand prin
presiunea exercitatS intrarea aenilui in zona inferioara a plSm aniior a§a
cum multi incepStori sunt tentati sa faca, ci gradat Prima fazS este pasiva
(din punct de vedere strict fizic) “explorand” doar cu mintea zona
abdom inala §i observand care sunt focarele de contractura. MemorSm
aceste focare de contractura, apoi gradat, cu calm , incepem s i relaxant
abdom enul. Pe masura ce relaxSm abdom enul respiratia incepe sd curgS in
mod spontan abdom inal. Ritmul respirator trebuie m enfinut lent, eventual
incetinit In rest nu trebuie actionat de loc asupra respiratiei in sine, ea
devenind abdom inala doar ca urmare a decontractSrii.
Dupa ce am reu§it sa adoptSm respiratia abdom inals dem ersul nu este
incfreiat, urmand sS desfS§uram etapa de stabilizare a respiratiei la acest
nivel a stabilizSrii ritmului respirator. In aceastS etapS doar jumState de
atentie este atenta asupra respiratiei, restul flind orientat asupra activKSfilor
262 C aktea F emeii
--------------------------------------------------------------------------------------------------------- --------- 1--------------------------
pe care trebuie sa le des£a§uram, gradat respiratia abdom inals devenind un
reflex benefic. Este posibil sa mai apara dereglSri ale respirap'ei, dar de
fiecare data vom interveni cu calm, deruland cu rabdare §i iermitate aceia§i
proces de revenire la respiratia abdom inals.
Acest procedeu de combatere a stresului este foarte sim plu, sigur ?i
u§or de aplicat, singurele probleme fiind cele generate de efectul psihologic
al acestei preluari a controlului asupra corpului §i respirafiei. Multe din
femeile care au aplicat pentru prima datS c o n s e n t $i sistem atic acest
procedeu s-au lovit de im posibilitatea con§tientizarii m usculaturii
abdom inale. Aceasta problem s se rezolvS fie in bmp - prin auto-masaj
abdom inal, fie pe loc - prin contractarea §i relaxarea con§tientS a
musculaturii abdom inale'. O alta problem s, care poate pSrea neobi§nuita
pentru cei ce nu cunosc impactul psihologic al respiratiei, este panica ce
a pare in fazele cand este realizatS priza de con$tiintS asupra procesului
respirator, dacS acesta nu poate fi controlat decat in mica sau foarte micS
masura. Unele participantele la programul de infrumusetare care au aplicat
aceste tehnici au relatat cS atunci cand realizeazS cat de putin aer inspirS in
mod normal apare senzalia de sufocare, ceea ce le TmpiedicS sS mai
continue tehnica. Lipsa de aer care exista in mod obiectiv inainte de a
incepe tehnica de respiratie corelatS cu relaxarea abdom inals, odatS
observatS, provoacS o reacpe de apSrare (adicS un nou stres), care trebuie..
sS fie depa§ita pentru a putea continua. Cu alte cuvinte, declan§areS
procesului co n se n t de eliminare a stresului na$te un stres suplimentar,
care o datS depk$it permite realizarea §i aprofundarea tahntcir.
In contextul unui program sistematic de infrumusetare arm onizare,
care necesitS o angrenare consecventS $i entuziastS pe perioade mai lungi
de timp, aceasta tehnicS antistres este foarte utila. Nivelul de participare al
unei feme) la un demers atat de com plex cum este cel de armonizare al
naturii feminine este conditionat de resursele sale psihice §i vitale. Este
suficientS o zi de stres sau, mai grav, o sSptSmana de stres la servici sau in
familie 51 acea minunata efervescen|S lSuntricS (atat de necesarS intr-un
autentic proces de Lransformare) se pierde, ducand la reducerea sau chiar
oprirea efortului.
AceastS modalitate face parte din ceea ce in Occident este cunoscut ca
management de stres. M anagem ents stresului a fost conceput pentru ca
participant^ la programele de vindecare sa-§i poatit conserva resursele
sufletefti 51 fizice pentru eforturile constructive §i, nu in ultimul rand,
! Con$tientizarea musculaturii prin once tehnica este facilitate de starea de “lin ijte”
m entals. Este o stare de a$teptare plina de curiozitate in care ne concentram atenfia sa
percepem cat mai lucid evolutia starii de relaxare La fiecare inspira[ie vom avea ocazia sa
constalam care mai sunt zooele de relaxat $i s i le “notam" in m inte, focalizarea minfii
pentru a realiza detensionarea facandu-se astfel ca pe o harts (al carei relief este format din
proprti noftri m ujchi abdominali).
2 Este un proces sesizat 51 la alte terapii, nu doar la cea prin respirafie: o boala sau o
hilburare inainte de a se vindeca se agraveaza.
 R espir a jia C ohtrolat A 263

pentru a nu pierde in scurt timp ceea ce au dobandit prin eforturile lor de

panS atunci.

RESPIRATIA IN TIMPUL FUZIUNILOR

AMOROASE
Sexologii m odem i, la fel ca §i mae§trii antichitapi, au remarcat o
stransd relate intre nivelul de excitafie sexuaia, controlul energiei sexuale
§i respirajiei.
A$a cum este cunoscut, fuziunea erotica, de§i este un tot armonios,
poate fi imparpta in trei etape care decurg firesc una din cealaltS: preludiul
(etapa de dinalntea fuziunii propriu-zise), ludiul (fuziunea propriu-zisa) §i
post-ludlul (etapa de final, in care gradat cei doi indragostiti tree de la
euforia fuziunii amoroase la bucuria aprofundarii acestei start in realitatea
cotidiand, in a§a-zisul “obi§nuit”). A tund cand aceste etape nu decurg in
mod firesc, apare riscul fie al frustririi femeii (care are nevoie de o graduare
in primul rand emoponaia a fiecirei noi etape a actului erotic), fie al
pierderii controlului asupra energiei sexuale prin orgasm cu descarcare, fie
sa se produca am bele fenomene nepiacute.
Aparent fem eile nu au foarte multe alternative in viata erotica, rolul de
conducator revenind prin tradi(ie (inradacinata adanc in subcon§tientul
colectiv) §i prin vocafie barbatului, care are controlul asupra intregi situatii,
fem eile neavand prea multe m ijloace de a tempera un birbat prea Infocat
pasional (nesabuit), nici de a dinam iza un barbat blazat m oale, lipsit de
tem peram ent
Jo cu l respirator este o m odalitate de a controla §i conduce in mod
magistral jocul am oros. Femeia are doua alternative:
♦ sa-§i controleze propria respirape, m enjinand astfel spontan §i
controlul asupra propriului erotism §i, daca este curajoasa §i cu inijiativA,
asupra erotismului barbatului
♦ sa-§i inijieze iubitul in tainele respiratfei §i sa parcurga cu el acest
traseu al controlului, rafinarii §i sublim arii erotism ului prin modificarea
con§tienta a respirafiei. Trebuie rem arcat avantajul conferit de o abordarea
cum va indirecta a problemei erotismului care este m ult mai u§or acceptata
de catre barbaji, care pot fi altfel foarte afectaji de o “atacare” directa a
rolului lor de inijiatori.
Calea de m ijloc este ca fem eia sa experim enteze in prima faz3 tehnidle
respiratorii, apoi sa le aprofundeze §i sa le aplice tot mai c o n s e n t §i mai
subtil, pregatind astfel “terenul” pentru o ulterioara abordare im preuna cu
iubitul s3u a acestor procedee.
264 C artea F emeii

1. Respiratia in timpul preludiului

Este etapa in care barbate. de obicei, sunt mai inflacarab, femeile
r&manand (tot de obicei) intr-un fel de expectativS, in care urmaresc mai
degraba dinamizarea afectiva decat cea erotica. Exists, insa, §i situatii
inverse in rare ea are inipativa, iar e! este pasiv. In am bele situatii, precum
§i in cele intermediare jocul este acela$i $i anum e acela al compensarii 51 ai
punerii in rezonanta.
Vom lua mai intai in discupe cazul clasic in care el este activ, impetuos,
iar iem eia este mai retinuta. In acest caz este urmSrita ajungerea pe caiea
de mijloc a$a incat birbatul sa poata controla deplin propria energie erotica
§i sa poata con§tientiza cu luciditate necesitatile de ordin afectiv ale iubitei
sale, iar femeia sS inceapa sa intre intr-o stare de efervescenta erotica in
care sa poata raspunde firesc §i natural la impulsurile pe care le prime$te.
Starea de excitare foarte intensa §i greu de controlat este asociata unei
respirajii grabite. zgomotoase, sacadate, adesea superficiale - este respirada
caracteristica barbatilor care nu au un control prea bun. Starea de
expectativa a femeii este asociata cu o diversitate destul de mare de tipuri
de respiratie: respiraba specifica em otiei asociata cu nesiguranta -
superficiaia, destul de lenta. intreteiate, respiratia specifica femeilor care-§i
simt sensibilitatea lezata - intrerupta, claviculara, provocand o ridicare a
umerilor similara cu tresarirea. La fem eile care nu sunt deloc trezite erotic,
in timpul preludiului apare o respirape foarte apropiata de cea normaia, cu
o amplitudine mica, combinata: superficial abdom inal §1 toradc sau
superficial abdominal $i preponderent clavicular, etc.
Pentru ca femeia sa intre pe o frecventa care sa-i permite rezonanta cu
iubitul sau in timpui preludiului este util ca ea sa-$i accelereze u$or ritmul
respirator, inspirand in aceia$i (imp tot mai profund. Pe m asura ce va
accelera ritmul respirator §i-$i va mari amplitudinea respirapei ea se va
concentre asupra unei calitab a iubitului pe care o gase§te ca flind cea mai
evidenta §i cea mai atractiva la acel moment $i va cauta sa se bucure de
acea calitate tot mai intens. Intensificarea respiratiei am piifica intensitatea
trairilor launtrice, iar intensificarea tralrilor iauntrice acfioneaza imediat
asupra respiratiei in sensul amplificarii §i accelerarii ei.
Urmarib apoi sa va sincronizab respiraba cu cea a iubitului. Menbneb
pe cSt posibil ritmul tui respirator, urmarind ca in acela^i timp respiraba sa
fie cat mai complete, preponderent abdom inaia (respiraba abdom inaia
mare$te capacitatea de acbune, puterea de influenta). Apoi ririti gradat
ritmul respirator, mangaindu-va iubitul tot mai lent §i mai ap isat pe masura
ce incebnib respiratia. Daca reu§ib sa §i com unicab sufiete^te cu el, mai
mult ca sigur ca ritmul sau respirator se va plia dupa al dumneavoastra.
!ntr-un mod subtil coreland intensitatea trairil sufiete$ti cu ritmul respirator,
u mangaierile. cu atitudinile corporale puteb sa conduceb subtil 51 delicat
intreg preludiul. Daca aveb suficient control a§a incat sa puteb respire
 R espiratia C outrolat A 265
mereu profund fi fluid §i suficientA dexteritate, initiative fi creativitate sA-1
atragefl fi pe el In acest fascinant joc puteti trAi incA din Tnceput nifte culm i
ale com unicarii afective, ale rafinamentului fi, nu in ultimul rand, ale
plAcerii.

2. Respiratia in timpul ludiului

Momentul fuziunii erotice propriu zise este pentru bArbati (cu extrem
de rare e x c e p t) cel al amplificArii exponentiate a stArii de excitatie. In
primele 0-15 minute barbatii pierd cel mai frecvent controlul asupra
energiei sexuale. In aceastA perioadA respiratia este in general foarte grabitA
sau foarte zgomotoasa, neregulata, paroxistica. La femei tipul de respiratie
este foarte mult conditional de reufita sau de nereufita preludiului. Foarte
adesea, in m od intuitiv, fem eile se pun pe aceeafi frecventa respiratorie cu
cea a iubitului lor. Este ca o com unicare tainicA prin respiratie, provenitA
din necesitatea pe care fem eia o intelege sau o simte de a trAi la unison, de
a avea aceleafi manifestari cu iubitul sau. AceastA corelare a ritmului
respirator cu cel al barbatului nu este insA totdeauna de dorit, deoarece
poate incuraja lipsa de control a bArbatului care se simte intr-o anumita
masurA sustinut de iubita sa in “dem ersurile” sale.
Scopul femeii in faza de inceput este sA determine bArbatul sA adopte
o respiratie fi o atitudine lAuntricA care sA-i permitA atingerea fazei “de
platou” in care intensitatea excitatiei erotice rAmane constantA pe perioade
destul de lungi de timp. In fata ardorii unui bArbat “aprins” pare destul de
slab "rem ediul” respirator al iubitei a ile §i a§a ar fi dacA nu ar exista putinA
creativitate.
Atunci cand bArbatul ajunge la - sau este foarte aproape de punctul
paroxistic cunoscut ca punctul “non - retur” al iminentei descArcArii prin
ejaculare, singura solutie este stopul total: respirator, fizic, psihic §i m ental.
Femeia se va destinde brusc foarte mult, oprindu-$i respiratia in retentie pe
plin, impingSnd aerui cu m ujchiul diafragmei in zona abdominalA. Va stopa
orice alta mi§care, mentmand cu fermitate aerui presat in abdom en,
stopand orice proces mental, orice verbalizare lAuntricA. Stopul mental este
activ, fiind manifestata o energie care “ingheatA” toate procesele din
m icrocosm osul celor doi. Daca lAuntric fem eia este suficient de puternicA,
are o minimA prizA de con§tiintA asupra energiei erotice ft dorefte sincer sA
i§i ajute iubitul ea va reufi sa opreasca descArcarea acestuia. Daca este
suficient de dinamizatA ea va reufi sA-1 ajute chiar fi im potriva dorintei
acestuia. IncA un elem ent: atunci cand se apropie de punctele paroxistice
bArbatii la fel ca fi fem eile find sA inspire pe gurA, ceea ce perturbA mult
energiile sexuale - un sArut prelung este cu atat mai binevenit..
In cazul fericit in care fem eia a preluat controlul asupra situatiei Inca
din timpul preludiului lucrurile se vor sim plifica m ult intre cei doi existand
deja o minunata com unicare fi un consens tacit
266 C artea F emeii

3. Respirafia In timpul postludiului

Pbstludiul este etapa In care trebuie sa fie intensificate interacpunile In
plan afectiv §i mental, in timp ce efervescenfa erotica este redusa firesc,
gradat
Spre finalul ludiului odata cu incetinirea mi§c4rilor, respirapa devine
mai lenta, mai profunda, desfa$urandu-se pe toate cele trei segmente:
abdominal toracic §i clavicular. In aceste momente femeia poate orienta
energia pranica asimilata din abundenfS prin intermediul respirafiei
profunde impreuna cu energiile erotice §i afective pentru armonizarea sa
corporaia, vizualizandu-$i In acela$i timp corpul plin de vigoare, frumusete,
grape, vitalitate. Energia poate fi difuzata In intreg corpul sau poate fi
directionata spre orice parte a corpului pe care vrem sa o armonizam.
0 data terminat ludiul, respirafia va fi menpnuta foarte profunda $i
ampia, relaxata, spontan pusa la unison cu respirafia iubitului prin
com uniune empatica. Pentru a intensifica starea de afectivitate se poate
recurge la respirapa toracica executata cat mai amplu §i m£ii con§tient Vefi
simp valuri de iubire, de recuno^tinpi care va inunda odata cu inspirarea
aerului, ducandu-se apoi spre fiinta iubitului o data cu expirafia... Pieptul vi
se dilata cu inspirapa §1 se destinde la expirape Intr-un tempo care va face
sa va simpp pusa la unison cu ritmul iubirii. Fiinfa dumneavoastra ?i a
iubitului este euforic dilatata §i expansionata.
Pentru a face tranzipa cat mai armonioasa de la euforia actului amoros
la lumea obijnuita putep sa va dinamizap spiritul creativ $i inventivitatea
Incercand cateva respirapi claviculare rapide §i am ple. Daca zambip pupn
In timp ce facep aceste respirapi §i va aducep In minte ceva am uzant s-ar
putea ca In curand sa va contaminap iubitul cu rasul dumneavoastra
spontan.
Capitolul 9
iNFRUMUSEJAREA CORPULUI PRIN
ADOPTAREA UNEI ATITUDINI
CORPORALE ADECVATE
De ce pozitia corpului?
Frumuse{ea unei femei este rezultanta unui com plex de factori fizid,
dinam id, dar §i psihid §i mentali. Femeia care se va stradui din rSsputeri s3-§i
modifice doar fizicul pentru a se infrumuseta nu va rezolva decat un sfert din
ceea ce are de I5cut Unul din stilurile favorite de filme holiywoodiene este
acela in care este prezentata femeia timorata, spalacitA, complexata care
intalne§te ideea sau barbatul vietii ei §i peste noapte se transform^. A§a cum
este u§or de gjxicit. aceasta este una dintre temele favorite ale femeilor mai
ales, care l$i v3d transpuse pe ecran nazuintele lor intime de a-§i transcende
limitarile §i a deveni cu adevarat ele insele.
Oricat ar opera asupra propriului corp, oricat §l-ar modifica silueta, o
femeie se mai confruntS cu o problems, care uneori este prindpala: cum i§i
va “arata” trupul, cum va merge, ce va degaja tinuta ei, ce trebuie sS mai faca
pentru a etala fmmusetea §i forma minunatS a corpului? A$a cum constata
una din femeile intervievate pentru alcdtuirea acestei carp: “Oricum ar fi.
sanii tot sunt complexanti pentru o femeie. O n sunt prea m id, ori ies prea
mult in e v id e n t, ori tradeaza varsta.. A r trebui ca Becare femeie sS inve^e ce
sa facS cu ei." Cu alte cuvinte: Avem corpul pe care-1 avem , mai mult sau mai
pu£n infrum uselat Acum , cu ceea ce avem, sa vedem ce putem face.
Aproape orice femeie poate deveni cea din vis, eroina din filmul de
dragoste $1 de aventurS care se metamorfozeaza in cateva zile. Atf remarcat
dezinvoltura cu care^i poarta un manechin statura pe scend? Mulp sunt uluiti
de faptul cS unele manechine ale unor case de m odi celebre nu sunt uimitor
de frumoase. Farmecul lor nu vine din dimensiuni sau din trdsatnri fizice
imobile, d provine din atitudinea, din mersul lor, din pozitia spatelui §i a
$oldurilor care pares emana spontaneitate, frumuse{e, maiestuozitate.
Pozitia corpului la femei este in foarte mare masurS dependents de
conjuncturile exterioare. In societatea actuala presiunea de conformare
foarte mare nu se manifests doar La nivel mental §i emotional, ci §i la nivelul
268 C ahtea F eme//

corpului fizic, omului modern flindu-i “impuse” anumite pozipi corporale, un

anumit tip, incorect de respirape (mai ales datoritS opreli$tilor exercitate de
vest) mentap a incomodS). contracturi ale unor grupe museulare ca reaepe la
stres, etc.
In excelenta sa carte “Limbaju! trupului", Allan Pease stabile?te o
corespondents directs intre trSirile personalitSpi §i atitudinea corporals.
AceastS corespondents este valabils intr-o mSsurS foarte mare. Prin prisma
datelor oferite de cartea menp'onata, corpul fiecSruia dintre noi este (mai
mult sau mai pupn) “pus" sS “joace" dupS cum ne dicteazS emopile de la un
anumit moment 0 atitudine corporals adeevata, cu coloana dreapta, cu
pieptul simetric a$ezatin raportcu bazinul, este uneori mai im portantS?i face
o femeie mai frumoasS ?i mai atrSgStoare decat zece luni de exerdpi fizice
dinamice, lungi $i plictisitoare. Singura problems a acestei metode de
infrurnusetare foarte eficlente este faptui ca e prea... simplS. Atenpe, am spus
simplS $i nu u?oara. pentru ca vom vedea, sunt cSteva elemente care trebuie
depa§ite:
♦ primul obstacol care trebuie depS?it, este inhibipa ce apare la unele
femei cand devin con§tiente cS trebuie sS-?i “expunS” Intr-un mod flresc, ire
toatS splendoarea sa, trupul.
♦ aJ doilea. este obi§nuinta, care a fScut mu$chii abdominali §i spinali
sS se atrofieze, sS-$i piarda obi?nuinta de a suspne in mod adeevat corpul,
sistemul nervos sa nu mai sesizeze pozipa incorectS ca atare, etc.
Primul blocaj - inhibipa - este pe larg tratat in subcapitolele care se ocupS
de schimbarea atitudinii femeii fata de ea insS?i §i fata de viatS.
A1 doilea blocaj $i anume obi§nuinta daunatoare a sistemului muscular
§i a minpi cu pozipa incorectS va fi “spulberat” prin urmarea sugestiilor date
in randurile ce urmeazA,
Exists cateva segmente anatomice care influenteaza decisiv pozipa
corporals. Cele mai importante sunt coloana vertebralS §i bazinul.
Observarea pozipei lor obijnuite $i corectarea ei, atunci cand este cazul,
consPtuie fundamentul unei atitudini corporale adeevate.

A. UN ELEMENT DE MAXIMA IMPORTANTA

- POZITIA BAZINULUI
Importanta pozipei bazinului in timpul mersului §i al pozipiior statice
este neglijatS nu numai de omul obi?nuit d §i de mulp dintre cei care ?i-au
fScut o profesiune din a-i invSta pe alpi cum sa-?i pastreze organismul sSnStos.
Un practicant celebru al masajului. este vorba de Masayouki. afirmS cS
o mare parte dintre boli pot fi ameliorate prin rea?ezarea articulapilor,
realizata prin manevre specifice. Dealtfel, metoda Masayouki vizeazS in
primul rand rea?ezarea §i corectarea pozipei bazinului. La randul lor,
cercetatorii au observat ca muip din cei care prezintS tulburSri psiho-mentalo
prezintS o contracpe anormalS a musculaturii bazinnl"*
 A titudihea C o r p o r a l A 269
incorecte, indinatS in fa $ a acestuia.
Cei ce au studiat limbajul trupuiui au observat ca femeile §i barbatii
agresivi sexual, cu un libidou putem ic dar dezechilibrat, au tending de a
bascula bazinul spre in fata. Allan Pease define§te pozitia “agresivilor sexuali"
foarte sugestiv: “ pozitia pistolarului". Sistemul Hatha-Yoga merge mai mult in
profunzimea fenomenului, afirmand ca pozitia basculatS in fate a bazinului
este generatoare de blocaje la nivelul celui d eal doilea centru energetic
(chakra), responsabil de activitatea sexualS, procreere, fantezie, imaginatie,
mimetism, senzualitate. In viziunea acestui sistem spiritual aceastS pozifle
determ ine o acum ulare prin rezonantS a unor energii erotice mari,
dizarmonioase §i prin urmare greu de controlat Ca efecte sesizabile ale
acestei perturbari sunt sensibilitatea psihica exageratS, dependen{a de planul
senzual, exacerbarea imaginatiei etc.
Pozitia cu bazinui basculat spre In fata este foarte frecvent intainitS
astSzi, mai ales in randul femeilor. Cauzele adoptarii acestei pozitii incorecte
sunt folosirea tocuriior, ceea ce supralnalta centrul de greutate, obligand la
reechilibrare prin Impingerea in fata a bazinului §i... m oda, care agreeaza
femeile “sexy", pufin agresive, cu talia “cam brata". “ Beneficiile” majore ale
acestei pozitii sunt contractarea invoiuntarS a m ufchilor abdominali, ceea ce
duce la o respirafie incorecta, contractarea unor mu$chi ai centurii pelviene,
ceea ce duce la o stare de disconfort nu numai fizic, d $i psihic, amplificarea
dizarmonioasa a energiei sexuale, a libidoului in fiin(S. curbarea coloanei
vertebrale, slaba dezvoitare ($i chiar atrofiere) a m ujchilor spatelui,
deformarea siluetei. Este considerate o pozipe care ne expune din punct de
vedere emotional, facand mai diflcilS controiarea psihicului.
Influenta asupra conformatiei pieptului este u§or de dedus §i este
verificabila in cele mai multe cazuri in care apar asem enea pozitii incorecte.
Cambrarea cStre in fafS a taliei duce automat la bombarea abdomenului, a
cArui linie “concureazS" §i estompeaza curbura mult mai esteticS a sanilor.
Energia sexuala, care este perturbate prin aceaste pozitie, datorite faptului cS
este in directs corelatie cu aspectul corporal in general 51 cu cel al pieptului
in special, va genera $i ea fenomene nepiacute. Cel mai adesea apare
flascitatea pieptului, dar uneori pot apare §i deplasSri, ca in cazul in care sanii
sunt indreptati prea mult spre exterior sau sunt prea apropiafi unul de altul,
etc.
Coloana se curbeaza pentru a contrabalansa dezechilibrul, dand un
aspect cSt se poate inestetic; abdom enul se contracts, deformand talia,
ingrofand-o. incercand sfi compenseze acest fapt multe femei caute sa-§i
retracteze (sa-$i “sugS") cSt mai mult zona abdom inals inferioara, aceasta
fScandu-se pe seama TncordSrii mu§chilor abdom inali. incordarea mu$chilor
abdominali are efecte cat se poate de nefaste cele mai mari fiind blocarea
respira^ei abdominale §i perturbarea energfei sexuale. Femeia care-§i
subtiazS artificial talia are un aspect rigid §i lipsit de naturalete.
Efectele deplasari'i bazinului de la pozitia normals apar mai ales in timp,
corpul fund obligat progresiv sa se conformeze si sS se deformeze sub
270 C artea F emeu
acjiunea unor posturi incorectE adoptate de catre femeile care nu cunosc
consedntele la care se expun.
Pbzifia corecta a bazinului este aceea In care el este perfect drept. in
pozitia coreda respiratia poate curge nestingheritS, mu$chii abdominali $i
spinali sunt solidtati In mod armonios, in timp ce blocajele energetice de care
aminteam sunt eliminate. Asupra celor din jur o pozijie corecta a §oldurilor
creeaza o senza{ie de echilibru interior, de stabiiitate §i siguran{S, corelata cu
o u$urinta in controlul emofiilor 51senzatiilor care apar, inclusiv In relatiile cu
persoanele de sex opus. Pieptul este pus armonios In evidenfa, aceasta cu
atat mai mult cu cat este ajutata §i coloana sa aiba o pozitie corespunzatoare.
Talia este brusc metamorfozata atund cand se trece de la o pozitie
incorecte la cea corecta. Puteti verifica cu u§urinta acest lucru a§ezandu-va
In fata oglinzii §i facand o base ulare a bazinului fata - spate §i comparand
aspectul taliei in cele douS pozitii.
Corectarea pozitiei §oldurilor este importanta nu num ai pentru
mentinerea sanatatii Rzice, d §i pentru Imbunata^rea viepi psihice. Pentru a
ne corecta va trebui sa Incepem cu o analizS atentS a poziflei §oldurilor,
urmarind sa vedem care este mSrimea unghiuiui care a pare Intre pozitia
$oldurilor noastre §i orizontala. In general, oamenii capata obi$nuinta de a
menflne pozitii incorecte, obi$nuin(a pe care o perpetueaza apoi timp de ani
§i zed de ani, ceea ce duce la atrofierea unor mu§chi §i dezvpltarea altora,
ceea ce va face greu de suportat la Inceput pozitia corecta. lncon§tient vom
tinde sS revenim (mai ales la inceput) la pozitia initials, deformata, datorita
obi^nuintei. Corectarea necesitS In primul rand un exercipu fizic constant,
zilnic pe o perioadS de mai multe luni sau. In cazurile foarte diddle, ani $i In
al doiiea rand o autosupraveghere atentS pe parcursul zilei; la servid . In
mijloacele de transport, pe stradS, in timpul mersului.
Un exerdfiu foarte simplu §i cu beneficii multiple, preluat din sistemul
Hatha-Yoga, extrem de efident pentru corectarea acestei defidente este
Postura semilunii, descris pe largin capitolul referitor ta posturi corporale.

B. POZITIA COLOATCEIVERTEBRALE
Pozitia coloanei vertebrale (sau pozitia “axului vie|ii” , cum mai este ea
num itS) are o influents majora asupra vietii noastre fiziologice §i
psihologjce. De$i In acest final de secol pozitia coloanei vertebrale pare sS
aibS in primul rand valenfe estetice, ea prezintS o importantS mult mai
mare din punctul de vedere al sanStStii: coloana deformatS este asociatS cu
o respiratie incorecta, un echilibru corporal precar, o capacitate redusa de
efort $i in unele cazuri, chiar cu problem e legate de transm iterea
impulsurilor nervoase.
Din punct de vedere psihologic pozitia coloanei vertebrale este cea
care are ponderea cea mai mare asupra aspectului general al unui om . O
coloana vertebrala deformata frontal (cifozS) este asodatS de ceilalti.
 AriTUDiriEA C o r p o r a l A 271
automat, cu o fire inchisS, inhibatS, §ovSielnicS, timidS, cu existen^a unor
com plexe de inferioritate.
Garbovirea accentuate “mSre$te" (mai ales de la un anumit numSr de
ani incolo) varsta, creeazS im presia de imbStranire prematura, scade
prestanfa unui om !n societate. Deformarea laterals a coloanei (scolioza) dS
celorlalp o senza^e de asimetrie generals, a tat fizicS, cat 51 psihicS, fiind
asociatS §i cu neadaptarea la m ediu, cu neputinfa de a fi Inscris intr-un stil
de viafS co rect
DupS estimSrile fScute, cifoza afecteaza 30-40% din populate, in timp
ce scolioza un procent §i mai mare: 60-70% din populate, multe fiinfe
nejtiind m acar cS au un asem enea dezechilibru. Gradul de gravitate al
acestor douS tipuri de afectfuni este direct proportional cu accentuarea
curburii anorm ale.

Curbura frontala a coloanei

Este generate atat de factori fizici cat §i em otionali. Dlntre factorii fizici,
cei mai im portant su n t pozitia incorecta a bazinului (prezentata anterior),
insuficienta dezvoltare a musculaturii spatelui §i a abdom enului, care
sustine coloana in pozipa corecta, lucrul la locuri de m uncS incorect
dim ensionate sau incorect folosite.
Cauzele em otionale, care se pare ca au ponderea cea mai mare, mai
ales in randul adolescentelor - adolescenta fiind varsta la care se §i creeazS
deprinderi care sunt m ult mai dificil (dar nu im posibil) de corectat mai
tarziu - sunt urmatoarele:
-stressul generat de dezvoltarea sanilor - explica motivul pentru care
cifoza este intalnitS foarte frecvent la tinerele femei.
-complexele de inferioritate - fac fiinta umana sa-i fie teama sS se
“expuna” (ca personalitate) judecSJii celorlalti oam eni, generandu-i un gest
primar de apSrare, de retragere prin incovoierea spatelui.
-timiditatea excesiva - genereazS in perm anenta reflexe de aparare
cum este $i aceastS strange re “in propria cochilie” prin incovoierea
spatelui. Este generate de o imagine falsa asupra lumii inconjuratoare care
pare mai dura, mai plinS de amenln(ari im ediate decat este in realitate §i de
o sensibilitate emotionaJS exageratS a celui in cauza.
-lenea - este opusul stSrii de entuziasm , spiritului viu , activ,
intreprinzStor. Este generata de pesimismul absurd $i/sau de indolenta,
nesimtirea cronica a individului. Printre alte sem ne ale delasarii, ale lenei
apare §i aceastS m oliciune a corpului care genereazS aplecarea coloanei
catre in fa {a.
Adesea aparitia cifozei este determinatS de un com plex de factori, care
trebuie analizap de fiecare in parte §i corectafi.
Pozitia coloanei este decisiva pentru felul in care arata o fem eie. Sanii
unei femei pot apSrea superbi atunci cand ea are o atitudine dreapta,
272 C artea F emeii

maiestuoasa, In timp ce atunci cand coloana este garbovita apare fie

senzafia ca ei sunt inexistenfi, fie cS sunt suficient de inestetid pentru a fi
ascun§i. Coloana curbatS creeazfi o atitudine de vulnerabilitate care face ca
femeia sfi fie §i mai expusa unor eventuale agresiuni verbale sau atingeri
nedorite.
Atunci cand coloana este curbatS, talia se deform eazS, !§i pierde
subfirimea, deoarece organele interne presate de sus In jos find sa
bombeze abdomenul inferior. In plus, pozifia dreapta a coloanei antreneaza
mu$chii abdominal! care au un rol decisiv in definirea conturului taliei. Cu
rare exceptii, data rate unei conformatii mai speciale, toate fem eile care-§i
curbeazS coloana l§i deformeazS In timp foarte m ult §i talia.
Atunci cand coloana este menJinutS dreapta sanii m id apar bine
conturafi $i fermi, cei mai dezvoltati au un aspect ferm, plin de vitalitate.
Intreaga flinfa emana demnitate §i echilibru. In plus, in aceasta pozi(ie
mu$chii spinali, abdom inal!, pectorali suntangrenap in mod corespunzfitor,
evitandu-se atrofierea lor (aceasta este, dupfi cum se §tie, prindpala cauza
a lasarii §i deformarii sanilor).
Corectarea pozipei coloanei vertebrale necesita §i ea o practicfi
regulatS, zilnica a unui exercipu. Cu postura indicata la paragraful referitor
la pozi£a §olduri!or (este vorba de POSTURA SEM1LUN1I) se obfin
rezultatele cele mai rapide, mai ales atunci cand efortul de corectare facut
cu ajutorul acestui exerdtiu este dublat §i de cel de supraveghere zilnica
atentS a pozifiei coloanei.

Curbura laterals
A apSrut §i s a accentuat odatfi cu dezvoltarea muncii intelectuale care
necesita §ederea timp de mai multe ore pe zi pe scaun, la birou. Este cauzata
in primul rand de pozi|ia incorecta, asimetrica, la masa de serfs sau de lucru.
S a constatat cS tending de a adopta pozitii incorecte se manifests mai ales la
persoanele agitate. nerSbdatoare. extrovert!te, care “nu au astampSr”.
Pozifiile bizare sunt “delidul" §i unica variatie de la monotonie a celor care
datoritfi exteriorizfirii continue $i a agitafiei mentale nu pot beneficia de
efectele discrete §i rafinate ale disdplinei asupra psihicului uman. S a constat,
mai ales la copii, ca pentru a-i determina sa adopte o poztyie corecta este
necesara in primul rand o supraveghere continUa (care este bine sa se poata
transforma in auto-supraveghere), dar §i o activitate care, macar pentru o
anumita perioada de timp, sa-i captiveze, sa-i fascineze, oferindu-le o
m otivate pentru a ramane fSrS a se simfi constran§i Intro postura corporals
corecta.
0 putemica motivatie pentru femeie de a menfine o pozitie corecta este
aceea ca §i aceasta curbura, laterals, deformeaza corpul §i mai ales pieptul,
facandu-1 asimetric. Atunci cand un san este mai mic decat celalalt, cand
apare o a§ezare asimetrica a sanilor unul fajfi de celSlalt, exists 90% §anse ca
 A titudimea C o r p o r al A 273
§i coloana sS prezinte o curburS laterals evidentS.
Asupra taliei, deformatia laterals a coloanei are un elect foarte
interesant, mai pu|in cunoscut §i luat In considerare, dar care confers un
aspect inestetic, de$i in primul moment nu poate fi sesizat ca foarte evident
Coloana delormatS lateral determinS o talie asimetricS. DacS vefi privi cu
atenfle ve$i observa cS exists multe feinei cu o jumState de talie esteticS, bine
conturatS, in timp ce cealaltS jumState este m ult dileritS. Una din cauzele
principale ale acestei asimetrii a taliei este scolioza.
Pentru corectarea curburii laterale (scoliozei) vS recomandSm o metoda
terapeuticS extraordinar de eficientS, care pentru cei dotati cu perseverentS
§i entuziasm s-a dovedit a 6 $i m iraculoasS. Este vorba de o tehnicS simpla §i,
in acela$i timp, foarte completS cunoscutS sub numele de PROCEDEUL DE
ELO N GAflE PENTRU TORACE §1 COLjOANA, descrisS in amSnunt in
capitolul referitor la posturile coporale.

Cateva metode simple de veriBcare a corectitudinii

pozitiei corporale urmarind:
♦ gradul de contracturS al mu§chilor abdominali §i ai umerilor
Abdom enul, mai precis, musculatura abdom inals este prima care
reacfioneaza la stres prin contractura. DupS cum este §tiut, stresul este
general nu doar de stimulii psihici, ci §i de anumiji stimuli fizici. 0 posturS
incorectS, incomoda va avea printre primele efecte incordarea in scurt timp
a musculaturii abdominale. Prin urmare, atunci cSnd ne corectSm pozitia
trebuie sS supraveghem timp de cateva minute gradul de contracturS al
abdomenului, atund cand acesta este relaxat insemnand ca pozijia aleasS
este corecta.
♦ durata de timp pe care ne putem m enjine fara o senzajie de
disconfort aceea?i pozijie
O pozitie, oricat ar pSrea de corectS pentru noi din punct de vedere
teoretie, este cu adevSrat bunS doar atunci cand putem sS ramanem in ea
timp de minim o jumState de orS. Schim barea la intervale de timp de ordinul
minutelor a pozijiei este consumatoare de energie §i im piedicS o buna
concentrare.
♦ stabilitatea privirii §i frecvenja clipirii ochilor este un indice foarte
bun pentru corectitudinea pozijiei, mai ales cand ea este destinata lucrului
intelectual (scrisul, cititul, lucrul la calculator, etc.). Cu exceptia momentelor
in care suntem obositi sau cand ne confruntam cu o stare de nervozitate,
frecventa clipirilor este un bun indice al comoditatii unei pozitiL Clipirea
foarte deasa indicS (cu exceptia cazurilor amintite) o pozitie incomodS, care
face dificila concentrarea, mSrind gradul de nervozitate. Prin contrast intro
pozijie corecta, in care musculatura abdom inals este relaxata, cand mu$chii
spatelui §i ai umerilor sunt tensionati la minim, privirea va deveni treptat, pe
masura ce ne concentrSm, stabilS §i ferma, clipitul se va reduce, mintea fiind
274 C artea F emeii

din ce in ce mai calmS.

Trebuie menponat, totu$i, cS clipitul sau, mai exact, frecvenfa lui, nu este
condiponat doar de pozipe, ci §i de alte lucruri care sunt in mai mare sau mai
mica mSsurS legate de ea, cum sunt respirapa §i starea de contort psihic.
♦ starea generals de “greutate" sau de “u§urime" a fiin^ei este in
legSturS 51 cu gradul de oboseala al unei fiintei, dar 51 cu gradul sSu de
dinamism. in general, in situapa in care apare o stare de greutate accentuate
Indies o stare avansate de obosealS fizicS, dar §i nervoasS. Starea de ujurim e
(resimptS in intreaga fiinpi) este resimptS atunci cand suntem angrenap cu
entuziasm in ceva care ne atrage §i pe care-1 rezolvSm cu u^urinfS. Pozipa
corpului atunci cand lucrSm influenfeazS foarte mult perceperea uneia sau
alteia din sterile opuse: greu-u§or. Atunci cand trebuie sS ajungem rapid la un
rezultat, cand trebuie sS rezolvSm mental o problems intr-un timp scurt este
foarte bine sS adoptSm o pozipe in care sS ne simpm u§ori, liberi in mi§c5ri
§i, prin translape, in gSndire. Este cunoscut ireamatul pe scaun al unui copii
atunci cand este foarte aproape de rezolvarea unei probleme. Chiar §i marii
savanp adopts pe scaun pozipi foarte bizare sau fac gesturi care-i due cu
cSteva aeci de ani in urma, in copilSrie1Cauza acestor manifesteri este dorinfa
de u§urime, de mobilitate cat mai mare, care urmeazS apoi sS se reflecte
asupra minpi.
Pozipa corporals trebuie sS creeze echilibrul dintre “u§or" §i “greu",
adicS s i ne permits sa fim mobili, sS ne mi§c5m, liber, simpndu-ne relaxap,
dar in acela§i timp sS ne asigure §i un grad cat mai mare de stabilitate, cu aite
cuvinte de greutate. Sunt freevent folosite expresii ca: “om cu greutate”, care
este “solid instalat intr-un scaun (post)”- aceste cuvinte redau o realitate care
este sintetizatS intuitiv prin aceste calitep.
in viafa de zi cu zi este bine ca pozipile pe care le adoptSm sS aiba in
vedere §i aceste calitep. Atunci cand condipUe ne permit nu strica sS
adoptSm din cand in cand, dacS vrem, o pozipe pe scaun mai fantezista, care
sS ne stimuleze imaginapa creatoare §i intuipa. in acela§i timp, trebuie sS ne
dam seama cS o pozipe relaxate §i foarte stabilS ne asigurS §i premizele
pentru stabilitatea mentals §i psihicS, permifandu-ne sa depunem eforturi
intelectuale §i fizice de lunga duratS.

De ce pozitiile “corecte” sunt pentru majoritatea

oamenilor incomode?
Pentru cS nu sunt decat in aparenfS corecte.
Vom observa ca atunci cand unei persoane care sta in cea mai mare a
timpului incovoiatS i se va atrage atenpa sS indrepte coloana, ea o va face
brusc, menpnand-o in aceastS pozipe un limp scurt (cateva minute), dupS
care revine fSra sa-§i dea seama la pozipa inipala. SS analizSm cum se
1 A rSmas celebrS o fotografie care-1 Infapfeazii pe marele Einstein la o varsta
venerabila, cu litnba scoasS In semn de Tncantare
 A t it u d ih e a C orporalA 275
desf5§oara lucrurile In caznl descris anterior: coloana este IndreptatS
im ediat, printr-un gest automat, mu§chii spinali $i abdom inali nefiind
suficient dezvoltap prin exercipu pentru a sustine coloana in aceaste pozitie
vor obosi In cateva m inute, efortul depus pentru a menpne aceasta pozitie
(datorite neadaptSrii) va angrena §i grupe musoulare care ar trebui sa fie in
mod normal relaxate, ceea ce va duce la consecinte neplScute: incordarea
centurii abdom inale (ceea ce va bloca respirapa diafragmatica), Incordarea
dureroasa a m u$chi!or spatelui §1 a umerilor, ceea ce va crea o stare
accentuate de disconforL In plus, de multe ori, umerii sunt tra§i foarte m ult
In spate, ceea ce face pozipa 51 mai incom oda. Evident, o astfel de pozitie
este foarte greu §i chinuitor de menpnut, din acest m otiv persoana revenind
la pozitia initiate.
Lucrurile se prezinte in acela^i mod pentru pozitia bazinului, a
umerilor, etc. a$a meat omul prefers adeseori sa-§i m entina deprinderile pe
care le are, decat sa se “chinuie” timp de mai multe luni pentru a obtine
ni$te rezultate care nu ii par deloc apropiate.
Absenta relaxSrii Intr-o pozitie, m usculature slabs sau inegal relaxate,
lipsa unor exercitii de mSrire a mobilitStii articulatiilor care sa fie executate
in prealabil, graba de a eticheta o pozitie care nu este deloc com odS §i
fireascS arept corectS sunt, a$adar, principalele cauze ale e§ecului celor
care vor sS se indrepte (atat la propriu, cat $i la figurat).
Imposibilitatea de a face un lucre atat de banal §i (cel putin in
aparentS) u§or cum este corectarea pozitiei corporale ii face pe multi sa se
confrunte cu un sentim ent de neputinfS, de re$ine chiar, pe care il vor
refula apoi cu grijS, ajungand in final sS le spunS celor din jur cS nu vor sau
nu-i intereseazS sS se corecteze, cand in realitate ei nu se sim t capabili sS
infSptuiascS acest lucre.

Sa infelegem lim bajul propriului corp afu n d cand

vrem sa abordam o pozitie cat mai corecta
Faptul ca atunci cand ne a§ezam corpul intro anum ita pozifie ne
confruntSm cu o stare de disconfort nu inseam nS nim ic alteeva decat cS
inca nu am gSsit pozitia cea mai adecvatS, urmand sS mai corectSm cu
rSbdare dispunerea diferitelor segmente corporale. Ne vom indrepta
asupra fiecarei portiu ni a corpului nostre §i o vom relaxa atet cat ne permite
pozitia adoptate. Vom incepe cu mu$chii picioarelor, vom continua cu cei
abdom inali $i cei din zona bazinului, apoi ai spatelui §i ai umerilor, in final
cu cei ai gatului. Vom cauta sa norraalizSm respiratia, facand-o cat mai
amplS §i mai lenta. De cate ori vom simp o contracture neplScutS la nivelul
m usculaturii unui anum it segm ent, vom urmari sa il relaxSm incet §i cu
rSbdare, gasindu-i pozitia adeevate.
Secretul in gSsirea unei pozitii corecte este cSutarea plinS de rabdare.
De exem plu, dacS ne-am propus sS pnem spatele drept dupS o lunga
276 C a r t e a F e m e ii

perioadS, de ordinul anilor, in care l-am $inut incovoiat, va trebui ca

repozifionarea corecta sa se faca in etape, lent, con$tlentizat §i nu m ecanic.
Coloana va fi adusa lent in pozifia de perfecta rectitudine, im ediat dupa
aceea va fi verificata pozifia §oldurilor a caror orizontaia va trebui sa fie
perfect paraleia cu solul, relaxandu-se apoi cat mai mult musculatura
abdominaia, apoi cea a spatelui, a umerilor, a gatului. In final vom cauta sa
ne percepem pe ansamblu, urmarind sa vedem dacS suntem cu adevarat
relaxate; daca nu, reluam cu rabdare procesul relaxSrii. Toata succesiunea
de operatil ne ia maxim 3 minute, pe masura ce cSpStSm experientS aceasta
perioada reducandu-se la jumatate de minut, ajungand in final sa ramfinem
in permanents in pozifia dreapta. Pentru foarte multi este necesara o
pregatire prealabila prin POSTURA SEMILUNI1, pregatire fara de care va fi
foarte dificila corectarea pozitiei coloanei.
In concluzie, pentru o femeie este foarte important sS-§i poarte corpul
- sanii, talia §i §oldurile, care sunt cel mai evidente sem ne ale feminitStii, cu
dezinvoltura, in acord cu Natura, care a hotSrat cS omul este o fiinta cu o
pozitie ortostatica (dreapta). Gasirea celei mai convenabile pozitii este ceva
personal, neexistand una sau mai multe pozitii prestabilite pentru toate
fem eile, fiecare avand propria sa anatomie.
Este posibil ca multe din femeile care gasesc ca nu sunt suficient de
atractive din cauza unui piept a unei talii sau §o!duri nearmonioase sa
descopere ca singura problems era absenta unei pozitii corporale §i a unei
atitudini psihice care sS le puna in valoare.

C. POZITIA PICIOARELOR
in acest paragraf vom prezenta succint importanta diferitelor pozitii
(statice) ale picioarelor, cat §i elemente despre mers.

Diferitele pozitii ale picioarelor sunt importante sub

mai multe aspecte:
♦ dau corpului o alurS mai mult sau mai putin esteticS, fScandu-ne
mai mult sau mai putin feminine
♦ afecteazS circulatia la nivelul picioarelor, favorizand-o sau din
contrS impiedicand-o $1 creand premizele aparitiei unor afectiuni (varicele
fiind cele mai frecvente)
♦ sunt in directs legStura cu starea de relaxare sau de contractura

Din punctul de vedere al starii launtrice exprimate,

pozifiile picioarelor p ot f i incadrate in :
♦ ofensive
♦ defensive
♦ neutre.
 A titudmea C o r p o r a l A 277
1. Pozitiile neutre ale picioarelor sunt cel raai u§or de abordat $i sunt
corespondente stArilor de calm launtric, de echilibru interior. Repartizarea
greutAtii pe am bele picioare In pozifia ortostaticA sau u$or pe un pidor,
mentinand §oldurile In acelaji plan cu umerii §i coloana dreaptA sunt
exemple clasice de pozitii neutre. Estetica acestor pozitii rezulta din flrescul
$i starea de destindere pe care le emanA corpul 51 fiinta pe ansamblu.
2. Pozitiile ofensive ale picioarelor exprimA anumite tendinte lAuntrice
cum ar fi cea de a domina (o discutie, interiocutorul), de exerdta o
puternica forta de seducfie, de a evita conform area (atat in sens pozitiv, cat
§i in sens negativ). Aceste pozitii (ofensive) sunt fie sem nul unei
personalita# expansive, fie al unei timiditA# acoperite printr-o exteriorizare
u§or agresivA. Adesea pozitiile ofensive nu sunt alteeva decSt o conformare
la un mediu care promoveaza atitudinile §i manifestArile agresive. Multe din
pozitiile ofensive ale picioarelor sunt Imprumutate de la bArbati. Din punct
de vedere estetic ele nu sunt cea mai fericitA alegere, deoarece le lipse§te
gratia, firescul §i rafinamentul feminin. Cu toate acestea ele sunt adoptate tot
mai frecvent ca semn al “dezinhibarii” , “nonconform ism ului” , “relaxArii”
etc.
3. Pozitiile defensive sunt o reactie de rAspuns la stimulii exteriori
agresivi sau recepfionati ca fund agresivi. Ele sunt expresia unei anumite
fragilitAfi interioare, a unei sensibilitAti mArite, de moment sau permanente,
la actiunea mediului exerior. Menfinute mai mereu pozitiile defensive
-creeazA aparenta (§i nu num ai) de inchidere afectivA, de inhibare.

In timp ce pozitiile ofensive au un efect stimulativ, favorizeazA o

anumitA dezinvolturA, pozitiile defensive genereazA o anumitA stare de
securitate, de siguranta. Pozitiile defensive pot fi §i semnul unei lipse de
participare la ceea ce se petrece in jur sau al unei rezistente pasive la un
stim ul, la o idee sau o actiune.
In general pozitiile defensive sau ofensive ale picioarelor sunt mai
solidtante, sunt generate de stAri em ofionale de o intensitale mai mare
decat cea obi§nuitA §i mentinute mai m ult timp favorizeazA aparitia
contracturii m usculare, creeazA o senzatie de disconfort
Am facut aceastA ImpArtire in pozitii ofensive §i defensive in urma
constatArii facute in cadrul programuiui de armonizare cA marea majoritate
a temeilor active in plan social prezintA un ridicat grad de contractura
tnuscularA a zonei picioarelor (a gambei mai ales), num eroase deficiente
circulatorii la nivelul picioareior, dureri accentuate la nivelul gambelor. Am
jutvit constata faptul cA in cadrul ^edinfelor de masaj relaxarea gambei
necesita acordarea unui timp Indelungat de efectuare a manevrelor 51' se
producea mult mai lent decAt in cazul altor segmente. Con§tientizarea
pozifiei picioarelor, renuntarea la pozitiile generatoare de contracturA §i
adoptarea preponderentA a pozltiilor neutre. relaxante, destinderea
278 C a r t e a F e m e ii

voluntara a musculaturii picioarelor pe parcursul zilei conex cu cultivarea

unei start de calm lSuntric au ameliorat considerabil aceste simptome.
Statul indelungat In picioare §i anumite pozitii cum ar fi: picior peste
picior, cu picioarele “In carlig” , cu gleznele Incruci§ate, purtarea
imbracSminfii §i a ciorapilor stramti afecteaza circulapa la acest nivel,
favorizand aparttia sau agravarea anumitor afecfiuni cum ar fi varicele §i
insuficienja circulatorie.
Am luat In considerare pana acum doar pozi^ile picioarelor care
afecteaza mai putem ic statica intregului corp, ele avand §i puterea de
sugestie cea mai mare, in realitate pozifla fiecarui segm ent al picioarelor
exprimS, privita in cordage cu restul corpului, anumite em opi, avand In
acela§i timp §i o valoare estetica.

Mersul
Este una din cele mai expresive manifestSri dinam ice ale corpului
uman. Fie ca exprimS gra{ie, fermitate, forjS, senzualitate, dezinvolturS,
zburdSlnicie, stangacie copilareascS mersul intrege§te farmecul specific al
unei femei.
El este o oglindire in egalS masurS a vitalitafii, a gradului de dinamism
lSuntric §i a caracterului s3u. Multe persoane pot fi mai u§or recunoscute
(chiar de departe) dupS felul in care merg decat dupa statura sau propor£a
dintre segmentele corpului.
Schimbarea fundam entals a modului in care mergem, la fel ca §i
schimbarea modului in care respiram, a intonatiei cu care vorbim, este in
directs legaturS cu o anumita transformare la nivel de caracter.
La femei standardele nescrise in ceea ce prive$te gratia m ersului sunt
mai severe decat la bSrbati. DacS ar fi sS ne hazardiim sS dSm un procentaj
al ponderii de participare al diferitelor com ponente fizice la farm ecul
general al unei femei pe care o vedem pentru prima datS, mersul ar avea
cel pufin 25%. El poate fi claslficat dupS numeroase criterii, tehnice, estetice,
comportamentale, etc. Cele mai “delicate” clasificSri sunt acelea care dau
calificative de tipul estetic - inestetic; grafios - mai pu£n grafios (panS la
dizgrafios); feminin - mai pu£n feminin.
In corelatie cu criteriile estetice vom detalia in continuare, pom ind de
la considered de ordin tehnic, principalele tipuri de m ers.
Pentru a cunoa§te felul in care mergem un prim demers necesar a fi
facut va fi con§tientizare pSrd preponderent folosite cand cSlcSm . Astfel
’ mersul poate fi:
-p e cSlcai
- pe varf
- cu toata talpa
Mersul pe calcai sugereazS calitatile de greu §i rigid, o anumitS
stangacie §i nelndem anare, in general nefiind de loc recom andat
 AriTUDinEA C o r p o r a l A 279
Persoanele la ia re IncSlt&m intea este preponderant tocita In zona
cAlcaiului, au §i un mere preponderant de acest tip, el trebuind corectat cu
rSbdare.
Mereul pe varf, cu condi{ia sa nu fie exagerat, sugereaza u§urinta,
vioiciune, feminitate §i gratfe. Acest tip de mere este cat se poate de indicat
pentru o iem eie cu conditia ca piciorul (mai ales mu§chii gam bei) sa fie
relaxat, farS a depS$i nivelul normal de contractura.
Sesizand valenja estetica a m ersului pe varf creatorii de m ods au
confectionat incAltSmintea cu tocuri, care pe langa cA obliga la mersul pe
varfuri, face piciorul sa para mai lung $i ajuta fem eile sa mai “creasca"
ca^iva centim etri in InSlpm e. Va recom andam totu$i ca m ersul
dumneavoastra gra^ios sa fie §i cat mai natural, foloslrea intensiva §i pe
durate ceva mai lungi a tocurilor nefiind deloc recom andata nici pentru
picioare, nici pentru echilibrul §i armonia generaia a corpului.
M ersul pe toata talpa este stabil (§i sugereaza in ace!a§i timp
stabilitate) §i relaxant Este caracteristic persoaneior “cu pidoarele pe
pamant”. De§i nu pune cel mai bine In valoare corpul feminin este mai
indicat decat mersul pe caicfii sau mereul format pe varfuri.
Mersul p oa te f i clasificat din alt punct d e vedere dupa
felul in care calcdm:
♦ cu zona mediana a taipii
♦ preponderant cu exteriorul taipii
♦ preponderant cu interiorul taipii
0 deficienta frecventa a este caicarea preponderenta pe interiorul sau
pe exteriorul taipii, ceea ce deform eaza incaltam intea, da o anumita
instabilitate a corpului §i, de asem enea, face ca mersul sa devina mai pufin
estetic. Corectarea acestei deficien^e necesita m ulta atenfie, controlul
mi§carilor taipii in plan lateral Bind mai dificil.
Dupa felu l in care finem genuncftii distingenu
- cu genunchii “m oi” - mersul moale - este specific mai ales femeilor
sedentare. Genunchii se flexeaza mai mult decat ar fi normal la fiecare pas,
dand im presia de siabiciune, de instabilitate. Este o deficienta care se
rem ediaza relativ u§or o data ce este con§tientizata. 0 circumstanta
favorizanta pentru elim inarea ei este cultivarea unei atitudini interioare
caracterizata de dinam ism , fermitate, tonus.
- cu genunchii foarte putin flexati - mersul rigid (“teapan) - este adesea
exprim area unei rigidita# interioare. Daca este asociat §i cu o caicaturfi cu
toata talpa, “ infipta", persoana in cauza capata o aparenta de infum urare,
infatuare.
Evident exista, din punctul de vedere al “folosirii” genunchilor, §i o
serie de mersuri normale cu diferite nuante date de flexia genunchilor.
Flexarea mai putemica a genunchilor asociata cu o caicatura pe varf,
eventual §i cu reducerea balansului orizontal al §oldurilor da a§a-numitul
280 C a r t e a F e m e ii

“mere felin”; flexarea genunchilor asociata cu o cSlc5tur5 pe toatS talpa §i

u$or pe varf (a§a meat piciona! sa para a fi “infipt” In pamant atunci cand
cilcSm ) da mersul atletic; reducerea flexiei genunchilor asociata cu pa§ii
m ici, calcatui pe varf preponderent duce la un mers ce sugereaza fragilitate
$i feminitate, daca mai adaugam §i un mic balans al §oldurilor va rezulta un
mere foarte senzual.
Dupa pozitia gambelor $i a oarfurilor talpilor in raport
c u a x a d e mers:
- cu picioarele In “x ” - este specific mai ales femeilor sedentare, care
folosesc freevent o ImbracSminte incomoda (cum ar fi fustele foarte
stramte). Acest mers nu exprima vigoare, spontaneitate, ci o inadaptare, o
anumita nesiguranta. Este Intre altele §i mersul unora dintre persoanelor in
varstS, sau a celor cu o vitalitate redusfL
- cu picioarele “aruncate” - adica cu varfurile orientate spre exterior -
este specific persoanelor mai impra$tiate, care nu au un control foarte bun
asupra mi$cSrilor §i gesturilor. Este foarte pu£n feminin §i trebuie corectat

Alte elem ente care intervin in rezultanta care genereazS alura

mereului sunt
- mi§carea bazinului - balansul in plan orizontal §i vertical al acestora
- pozitia bazinului (vezi aspectele referitoare la pozitia bazinului)
* mi§carea mainilor pe langa corp
- mi§carea umerilor in timpul mersului
- alte elem ente, care tin mai ales de dinam ica: felui in care se face
plecarea la fiecare pas (mai rapid, mai lent), impresia de control sau de
lipsa de control asupra picioarelor pe parcursul mi§cArii.
Capitolul 10
SA DEVENIM FRUMOASE PRIN
ZB O R - DANSUL

DIN LUMEA M ISTERIOASA A PAMSULUI

Dansul este o arta ale carei m ijloace de expresie sunt m i$carile
variate ale corpului om enesc, ritm ice, executate dupa m uzicS. Mai m ult,
am putea spune ca dansul este expresia sufletului exteriorizat cu ajutorul
mi§carilor.
Originea dansului se pierde in negura tim pului, el fiind totdeauna un
excelent m ijloc de exprim are: in trecutul foarte Indepartat era executat
pentru asigurarea succesului la vanatoare, im blanzirea zeilor nem llo§i,
pentru exprim area recunojtintei fata de zeii cei buni, in ritualuri de
aducere a ploii, de adorare a Naturii, pentru exteriorizarea anum itor
sentim ente ca bucuria netarm urita datorata unei victorii, tem erea de
spiritele rele, iubirea, adoratia, etc.
Executat in sunetul tobeior, al batailor ritm ice din palm e sau In
acorduriie m uzicii clasice, dansul com bina gratia §i forta trupului cu
ginga§ia §i puritatea sufletului.
Dansul deschide portile catre ceea ce este nevazut, fiind expresia
unor energii vehiculate de elem entul form a (trupul) §i elem entul auxitiar
- sunet (m uzica). Aceste energii pot fi arm onioase: cand dansul este
vehiculul prin care se m anifesto o idee noua, un crez beneflc, un
sentim ent inaltStor, etc. sau dim potriva - nearm onioase - cand dansul nu
contine acea picatura de divinitate pe care o purtam in noi. Dansurile
nearm onioase nu em otioneaza, nu Incanta, nu entuziasm eaza, fiind
adesea generate de start interioare tensionate ce se exteriorizeaza sub
aceasta form a. Sunt cel mai adesea haotice, necontrolate, fara un tel
anum e.
Dansul presupune un ritm arm onios §i un bun control al m i§carilor,
282 C a r t e a F e m e ii

fie cS sunt grafloase sau pline de vigoare. El are ca unic §i suprem scop
refacerea arm oniei universale. Dansatorul trebuie sS se autotransfigureze
in timpul dansului, acceptand rolul sSu de m esager al frum use^i §i al
binelui Universal. Este cunoscut faptul cS anum ite dansatoare din India
intrau in transa in timpul dansurilor sacre, traind atunci stSri de
con$tiintS foarte inalte, inducand in acela§i timp celor prezenti trSiri
deosebite: de la uimire la extaz. Pentru a ne putea reprezenta m ai bine
acest fapt, sS ne amintim de dansatoareie cnineze care ne-au im presionat
cu mi§cSrile lor pline de grape §i delicate{e, sau de marii balerini care
ne-au em oponat cu intensitatea la care trSiau in tim pul dansului lor.
Dansul poate produce veritabile schim bSri in m entalitatea sau chiar
starea fizica a dansatorului, datoritS tocmai m anifestSrii acelor energii
m isterioase benefice, care, odatS angrenate, pot produce m iracole.
Dansul in sine este reproducerea unor mi§cSri perfecte, arhetipale, care
pun in rezonanja fiinpi umanS cu energii uria§e din m acrocosm os,
energii benefice care il ajutS pe cel care le treze§te in sine s i
restabileasca Armonia atat in corpul sSu fizic, cat §i lSuntric, suflete§te.
Este cunoscut cazul unui m eloterapeut am erican pe num e Don
Cam pbell, director fondator al Institutului pentru M uzicS, SSnState §i
E ducate din Boulder, Colorado, care a reu$it s3-$i vindece un nodul
pulm onar dansand §i cantand singur o noapte intreagS. Este em oponantS
descrierea pe care o face el m uzicii: “m uzica este placerea, scopul, (orpa
ce poate mi§ca orice” . Mai tarziu, cand el a uitat sufletul m uzicii in
favoarea tehnicii §i teoriei, el declara: ”L-am pierdut pe Cel Preaiubit, cel
care se aflS inSuntrul m uzicii, cel care a fost In copilSrie adevarata cale a
sufletului spre o via{3 spirituals, spre bucurie, dans §i creativitate” . Intr-o
searS, pe la varsta de 40 de ani cand o degenerescenfS osoasa §i un
nodul suspect la plamani ii rSpiserS bucuria de a trSi, incepu “sS scoata
sunete ca de tunet". Apoi, batand cu palm ele in birou, se Invarti prin
cam erS panS cand descoperi un ritm interior un ritm pe care 1-a
acom paniat cu sunete vocale prelungite. In ziua urm Stoare se sim^ea ca
un nou-nSscut, iar curand dupS aceea sim ptom ele bolii au dispSrut fSrS
urmS. AceastS povestire are m enirea de a ilustra deosebita putere
curativa 51 transformatoare a dansului, a m uzicii §i a sufletului. Prin
redescoperirea matrfeii Universale dupa care a fost creat O m ul, acesta
ajunge in final s5 se con§tientizeze fiin^a sSnStoasS, echilibratS, spirituals.
Pentru aceasta, atitudinea launtricS a dansatorului este esenpalS.
Acesta tretyulAsS aibS deschiderea sufleteascS necesarS de a ISsa intuitia
sS-1 ghideze pan& cand dansul nu va mai fi rodul propriei gandiri, ci va
deveni expresia perfectei grapi, perfectel frum usep. Fiecare bucatS
m uzicalS inspirata poartS in sine o adevarata m agie: daca dansatorul se
 D a t is u l 283

las& ghidat de intui^e, firS a p lin u i care m ifciri vor urm a a fi executate,
lasand liber spiritul m uzicii sa se m anifeste prin sine, atunci e l,
dansatorul, devine canalul de m anifestare a acelei magii, intreaga forts,
gra^ie, arm onie din acea b u cati m u zicali transferandu-i-se, trecand prin
el c&tre cei care il privesc.
Am amintit mai Inainte c i, in timpul dansului, datoriti efectelor
profunde ce se m anifests pe m ultiple planuri, omul ajunge s i-fi
coriftientizeze m ultipleie p o ten tia lity , fi, mai mult decat atat, sS le poatS
trezi $i dinam iza in sensul atingerii unei depline stari de arm onie fizicS fi
sufleteasca.
Dansul presupune o acceptare actlvfi a proprlel condltll: aceea
de femele sau barbat. Femela trebule sa fie capabllS de a exprlma,
sau de a lasa sa se rnanlfeste prin sine puterea de a darul, ea trebule
sfi exprime duiofle, fragllltate, dar ?l fermltate $1 slguranta de sine
intr-un mod specific femlnln. Cand danseazS, o femele trebule s i
ram ana o femele, nu este necesar s i prela m lfcart sm udte, agresl ve
sau brutale, atitudlnl “baletoase" pentru a Impreslona. TotuI trebule
sa exprim e fluldltate, senslbllltate, grade fi raflnam ent.
intotdeauna tnsa slguranta m lfcarll, fermltatea ?1 increderea In
capacitates proprle de a ne m anifests reprezlnta atu-ul nostru forta.

EFECTE ALE DANSULUI A SU P R A

FIZICULUI
Am prezentat anterior dansul ca m ijloc de a asim ila prin rezonanta
energii fi aspecte sublim e din Univers. Am aritat de asem enea im pactul
pe care il are m uzica fi dansul asupra corpului om enesc. Vom prezenta
mai departe perspectivele m odelSrii corpului prin ace a sti m etodi. La
nivel fizic, dansul presupune m ulta m ifcare, un ritm cardiac accelerat, o
respiratie mai profund i. S i vedem In continuare cateva efecte ale
dansului percepute direct la nivel fizic:
1. M ifcarea produce un mare consum de calorii, aceasta conducand
In final la topirea tesuturilor adipoase, la m odelarea arm onioasi a
trupului. Anum ite persoane vor fi poate tentate s i aleaga alte m o d a lity
de ardere a acestor “ depozite” . Alte m o d a lity ar putea fi m ersul la sala
de forta, sau aerobicul, sau jogging- u l. Avantajele dansului sunt c i aceste
depuneri sunt arse tntr-un mod foarte p licu t. Este o difereht§'foarte mare
Intre a lucra la o sala de forta ca un Sisif cu dintii In cleftati, urand acele
rotunjimi ale trupului nostru, sau a alerga urm&rite de ideea ca suntem
prea corpolente §i trebuie cu tot dinadinsul sa devenim zvelte §i suple, §i
a ne descoperi trupul m odelandu-i m ifcarile, c&utand cele mai
284 C a r t e a F e m e ii

arm onioase gesturi, atitudini corporale, descoperind inlAuntrul nostru

un ritm care se cere exprim at Chiar §i aerobicul este ceva m ecanic, care
conduce, este adevArat, la m odificari insem nate ale siluetei, dar Intr-un
alt mod decat dansul. Sunt multe femei care se decid dintr-o data sa-§i
m odeieze trupul, renun {and dupA un timp din cauza llpsei de m otivate.
Exercipile fizice trebuie sA recunoa$tem cA nu sunt nici foarte placute,
nici nu creeazA cle in sine o m otivate, a§a cum se petrece In cazul
dansului. La inceput dansezi pentru cA vrei sA slabe$ti, dupa care s-ar
putea sA-ti placA ceea ce faci $i slabitul sA se transforme dintr-un scop
intr-un efect.
2. Mi§carea ritmatA accelereazA procesele m etabolice, ceea ce
determine elim inarea masivA de toxine, produce o accelerare a arderilor, -
im bunatatejte asim ilatia.
3. Respirafia devine mai profunda datorita efortului facut ritm ic §i
intr-o stare de destindere psihica §i piacere.
4. Datorita efortului transpirafia va deveni pe m om ent m ult mai
abundenta, ceea ce va produce elim inarea tesutului adipos §i a toxinelor.
5. M usculatura intregului corp va fi intarita, ceea ce va face ca
form ele corpului sa fie mult mai arm onios reliefate §i subliniate. Toate
grupele m usculare pot beneficia de dans. Dansul dinam ic, ritm ic
intare§te m usculatura picioarelor, dandu-le contur, conferindu-le vigoare
§i agilitate. Mu§chii abdom inali sunt in special angrenati prin mi§cArile
bazinului, ajutand la conturarea taliei. Mi§cArile m ainilor due la tonifierea
mu$chilor pectorali, in consecintA sanii fiind mai bine susfinuti.

TIPU R I CO NSTITUTIONALE $1 T IPU R I

DE DANS

TIPUL CONSTITUTIONAL KAPH A

Cele mai frumoase calitAti fizice la acest tip constitutional sunt
vigoarea deosebitA (neegalata de nici un alt tip constitutional),
regularitatea §i dulceata trAsAturilor, plinAtatea voluptoasa a formelor.
Femeile la care predomina Kapha Dosha la nivel fizic au un corK vital, ru
forme pline, un mers m aiestuos, impunator. InfAti§area unei asem enea
femei deconecteaza privitorul, ii da un sentim ent de plenitudine, forta.
Feminitatea emanatA este invAluitoare, cople§itoare.
LAuntric, femeile arm'onioase la care predom ina Kapha Dosha sunt
caracterizate de blande^e, calm profund, stabilitate sufleteasca, siguranta
(deloc ostentativa). Forfa sufleteasca imensd a fem eilor cu acest tip
constitutional este adesea ascunsA de calm ul §i stabilitatea lor interioarS
 Dah su l 285
trecand nevSzutS in m ediile agitate, unde predom inS im pulsurile de
m om ent
Dragostea unei asem enea fringe este puternicS, stabilS, cople§itoare
§i odata trezitS este de neinfrSnt
Caracteristicile m entaie la acest tip constitutional sunt capadtatea
de analizS profunda, stabilitatea, m em oria de foarte lungS duratS.
Fem eiie la care predom inS Kapha Dosha in plan mental o data ce au
acceptat intuitiv o anum ita idee benefica, un principiu superior nu le mai
uitS, ghidandu-se perm anent chiar dacS foarte discret dupS ele.
Dansul care exprim S call tap le lui Kapha Dosha este de la sine m fcles
ca nu va fi nici agitat nici rapid sau cu mi$cSri mai putin controlate. El va
fi stabil, cu mi$cSri lente, dar pline in acela$i timp de forts, va exprim a
putere §i dragoste invSluitoare, stabilitate §i spontana candoare.
Deplasarea corpului va fi ca o alunecare, fiecare mi$care va fi linS $i
fluids, dar ea (m i§carea) va fi insS§i expresia forte! §i a vitalitSpi - analogic
vorbind, asem enea unui val !ini§tit in spatele c&ruia putem intui forta
uriajS §i m isterioasa a m arii.
Atunci cand dansul va em ana senzualitate, aceasta va fi d ulce,
invSluitoare, ca un parfum im bStStor §i greu, care te cuprinde in vraja sa.
Scopul mi§cSrii nu este acela de a arSta, sub m ultiple fatete, corpul
fem eii, ci m uzica va trezi treptat in fiinffi forta $i spontaneitatea iubirii,
care, cuprinzand ca intr-o vraja trupul, il vor face sa se abandoneze
m i§carilor line §i arm onioase izvorate din ea.
Corpul nu va fi doar m obil, ci fluid, bazinul nu se va undui, cl va
aluneca im preunS cu intreg corpul, preeum curgerea lina a unui rau la
varsare; bratele nu vor brSzda aerul, ci il vor m angaia, vor im prumuta
ceva din fluditatea lui; picioarele nu vor fi im boldite de ritmul ascuns sub
acordurile m elodioase $i line ale m uzicii, ci se vor lasa vrSjite de el.
Suflehil i§i va regasi odihna §i liniftea in acest dans - m ijcarea fluids
§i lina va deveni o exprim are a fortei sale. M uzica ientS, afectiva, cu
acorduri pline va face sa reverbereze corzile sale profunde, ajutand fiinja
sa se reintoarcS in sine, fiind calea spre lini$tea de la inceputurile saie.

TIPUL CONSTITUTIONAL PITTA

Frum usejea unei fem ei cu un fizic de tip Pitta este data de form ele
sale bine reliefate. de m ersul sau felin, de mi§CSrile sale elastice §i pline
de un “ ceva” care-i este specific. Nu este o frum usete statics. La ea, spre
deosebire de fem eia de tip Kapha, nu nem i§carea este cea care exprim S
totul, ci totul poate fi exprim at prin m i§care. Numai observand dinam ica
corpului unei asem enea fem ei pop sa-i realizezi cu adevSrat frum usetea.
Anum ite femei apartinand acestui tip constitutional i§i reveleaza cel
mai bine frum usetea fizica in dans. A tunci trSsaturile lor se
m etam orfozeaza, atrag, devin un joc de lum ini m inunat §i dStStor de
286 C a r t e a F e m e ii

bucurie. A bia atunci cand danseazS poate fi rem arcat conturul

picioarelor, m obilitatea taliei §i a bazinului, frum usetea pieptului.
Sufletefte, fem eile la care predom ina Pitta Dosha sunt fascinante
prin lum inozitatea voin^ei, prin pasionalitatea sentim entelor. Ele trSjesc
intens m om entul. Vigoarea iubirii, forta ei im ensa este reflectatS de
aceastS data prin flacara dorului intens, a nazuintei, a aspira^ei.
Dragostea este directa §i intensa.
Mlntea este ascupta, cum ar spune un bSrbat - “ neobifnuit de
ascutitS pentru o fem eie” . R e ca folosefte intuitia sau ratiunea, fem eia cu
acest tip constitutional este foarte atentS la tot ceea ce face sau gande§te.
Memoria sa este exacts §i lim pede, D ataritS unei rapiditSti destul de mare
cu care-§i am intefte, a unei an'umite ascujim i m entale, gandirea este
uneori chiar spectaculoasa.
Dansul va fi expresia dragostei inflScarate. El va em ana poftS de
viata, dorinfS intensa de a fi. M uzica frenetics, antrenanta nu va duce
corpul dupS ea In dans, ci dragostea aprinsS de acordurile ei va Tncepe
sa ardS cu flacara m i§cSrilor sigure, m obile §i arm onioase. Ritmul va
cuprinde §i va uni mi§carile descStu§ate, va fi suportul nenum Sratelor
expresii spontan manifestate ale acelea§i femei care danseazS.
Corpul va fi m obil, fiecare parte a sa regasind parca libertatea de
mi§care. Cu un control posibil numai datoritS m agiei dansului §i focului
dansatoarei, picioarele se vor m i§ca rapide §i exacte ca o exprim are a
ritm ului, bazinul se va undui liber §i fluid, brajele vor frem Sta im bState
de libertate, m uzicS §i aer.
Atunci cand dansul va exprim a senzualitate, fem eia va fi pasionalS,
capabilS de a aprinde instantaneu sentim ente panS atunci ram ase
necunoscute. FlacSra curatS a iubirii exprim atS prin dans va lum ina
laturile ascunse ale senzualitS{ii, le va facilita exprim area fi le transforma
in ceva mai m alt
A vorbi despre dansul in care se m anifests plenar energiile specifice
acestui tip constitutional este putin mai u§or decat a povesti sentim ental
iubirii, adicS foarte greu. InregistrSnd cu o cam erS video un asem enea
dans §i deruland apoi cadru cu cadru film area, vom descoperi cu fiecare
noua ipostazS o nouS fem eie intr-una singura.
GSsiti m uzica ce exprim a iubirea arzatoare, cu un ritm rafinat §i
intens, “focoasa” §i lasati-va cuprinse de ceea ce exprim a - restal va fi
ecoul propriului su fletce respirS la unison cu ritmul m uzicii. Nim ic nu va
putea descrie frum usetea m ifcarii din m om entele in care dansul a
inceput sa devina o prelungire a sufletalui vostru. RegSsiti-vS stralucirea
propriei frumuseti sub vraja m uzicii.
 D a t is u l 287
TIPUL CONSTITUTIONAL VATA
Pentru o fem eie ce aparpne acestei constitutii, m ifcarea reprezinta
una dintre principalele caracteristici §1 form e de exprim are a fiintei sale.
M ersul, alergarea. gestica, m im ica, exprim S toate nature “asem enea
vantului", rapidS, m obilS fi schim batoare pe care fem eile VATA o
m anifests. Cu atat mai m ult dansul arm onios poate constitui pentru o
astfel de fem eie Im plinirea aspiratiei sa le , ad esea n ein felese, de
cuprindere §i de ditatare, fi intr-o anum ita form a chiar a acelui vis al
zborului pe care, intr-o m asurS m ai mare sau m ai m icS, il avem cele mai
m ulte dintre noi.
Pentru fem eile VATA nu va B dificilS abordarea acestei metode
transform atoare prin dans, cu condipa ca ele sS i f i deschida suflehil f i sa
se lase purtate de vibrapile stenice ale unei m uzici adecvate. Cel mai
indicat este ca m elodiile utilizate sa cuprindS a lte r n a te de Htm - atat
pasaje mai rapide, cat fi secvenfe mai lente. Dansul arm onios care va
exprim a calitSple cele mai pregnante ale acestui tip constitutional este
tocm ai expresia sublim atS a calitSpior tnterioare specifice unei astfel de
“ fem eie-fiuture” : d elicatete, rafinam ent, v io iciu n e cop ilSreascS.
spontaneitate fi candoare, senzualitate juc& ufS 51 o mare putere de
expresie a trSirilor interioare.
M if cSrile trebuie sS exprim e grape fi delicatete, fSrfi a m anifesta insS
“ curgerea" linS de la KAPHA, entuziasm sincer §i vioiciune, diferite totufi
de pasionalitatea fi intensitatea de la PITTA. Intregul corp va em ana
libertate fi m obilitate prin m ifcSrile sim ple f i totodatS cuprinzAtoare;
Ufoarele salturi sau piruete Bind in acord cu nature “aerianS" a unei
fem e! VATA.

Cateva sugestii pentru o transformare eficienta

prin dans:
1. Abordap aceastS m etodS de “dans spontan” ori de cate ori simpp
nevoia, de preferat intr-un cadru intim sau chiar farS a fi vSzute de
nim eni, fie doar fi j>entru cateva m inute intr-o zi.
2. TrSirea ISuntricS influenfoazS intotdeauna m odul in care decurg
m lfcSrile spontane ale trupului nostru; totodatS m ifcSrile controlate
influenfeaza fi transforma gradat trairea interioarS. Trebuie sS urmSrim
ca atitudinea interioara fi m ifcarea sfi co n d u ct im preuna la acele stari-
m odel, arm onioase, pe care dorim sa le am plificSm f i sa le trSim astfel
cat m ai des.
3. Pentru a ne TmbogSp mai m ult fiinja fi a ne putea infelege mai
profund putem experim enta tipurile de dans specifice fiecSrei constitupi
in parte. Aceasta ne va ajuta Intr-o m asurS mare sS ne intelegem fi sa
288 C artea F emeii

trezim in noi calitati armonizante (cum sunt dinamismul pentru KAPHA,

controlul §i fluiditatea pentru VATA, calmul si moderatia pentru PITTA).
4. Folostyi pasaje muzicale cat mai armonioase, de preferat fiind
muzica simfonica sau diferite melodii din categoria “muzicS electronics"
ale unor compozitori renumi(i (Vangelis, Yanni, Klaus Schultze, J.M .
Jarre, Kitaro etc.) sau orice melodii care sS va ajute sa treziti sentimente
frumoase, stenice, elevate.
5. Nu uitati cS practica este singura care va poate face sa descoperiji
valentele unei astfel de metode aparent simple, dar care ascunde
surprize nebSnuite.
Capitolul 11
PSIHOTERAPIE

DEFINIRE
Psihoterapia este tratamentul psihologic aplicat unor afectiuni atat din
sfera psihicuiui §i a mentalului, cat §i din sfera fizicului.
Fiecare a observat sau a aflat riS o stare psihica necorespunzStoare
duce la perturbari ale sinStatii flzice mai mult sau mai putin grave. De
exemplu, iritarea, nervozitatea §i stresul produc tulburari digestive (gastritfi,
indigestie, meteorism) sau ale sistemului cardio-vascular. ale sistemului
imunitar, ale metabolismului etc. Mergand pe relafla inversa, s-a observat ca
prin inducerea §i cultivarea unor stSri psihice armonioase, benefice,
organismul se insanato§e$te mai rapid, rezistenfa sa la boli cre§te, aspectul
general al fiintei umane devine plin de vigoare $i vitalitate.
Pornind de la aceste observafll sa u dezvoltat mai multe terapii care
urm&resc armonlzarea psihicuiui cu scopul de a susflne intreg organismul
In procesele de vindecare $i armonizare.
Psihanaliza urmSre$te eliminarea unor traume emoflonale, care
acfloneaza ca ni§te adevarate “focare de nefericire” , producand tulburari la
toate nivelele fiintei.
Prin sugestoterapie sunt imprimate fiintei umane train benefice, care
apoi sunt evocate, menttnute §i in final asimilate de c&tre pacient,
formandu-se la nivel psihic un suis generis reflex necondifionat benefic.
Diferite alte forme de tratament urmliresc fie inducerea §i mentinerea
unor start psihice cat mai armonioase, fie eliminarea celor nefaste.
De fiecare data in aceste terapii se actioneaza concomitent atat la nivel
psihic, cat §i la nivel mental, gandul Bind inseparabil de emotia care II
insote§te §i reciproc. Se poate totu^i decela o dominants a terapiei asupra
uneia sau alteia din cele doua fa c u lty umane: psihicul §i mentalul.
290 C aktea F emeii

PS1HOTERAP1A $1INFRUMUSETAREA
Este cunoscut faptul cS la femei latura afectiva joaca un rol mult mai
important ca la bSjbafi. De aceea terapiile bazate pe armonizarea
aspectelor psihice vor avea un ecou favorabil foarte amplu la femei. Mai
simplu spus, o femeie este mult mai ugor de impulsionat (pentru a pomi un
proces de armonizare) eu un sentiment benefic intens decat cu o mie de
explicate logice. FSrS un fond emotional pregatit, o femeie nu va putea
susfine rigorile §i eforturile de transformare pe care le implies un proces
autentic de infrumuse^are. Emofia beneflei. stariie afective intense,
autotransflgurarea, entuziasmui, susfinute evident de o motivate profunda,
sunt adevaratele motoare ale transformarii la femei. F&rS aceste sentimente
stenice poate apare rapid rutina, plictiseala, descurajarea, iritarea, senzafia
ca lucrurile stau pe loc, etc.
Adesea deficienjele fizice au la baza blocaje mai profunde, la nivel
psiho-mental, blocaje care la un anumit moment au grevat dezvoltarea
armonioasa a femeii pe toale planurile §i care In prezent se manifests foarte
discret, dar puternic, din subcongtient,
Multe din femeile care au recurs la terapiile intensive §i sistematice de
infrumusefare au constatat ca la un anumit moment li s-au (re)activat
pentru a fi rezolvate probleme afective pe care congtient sau incongtient le
purtau de mult timp.
Anumite zone din corp, a§a cum am aratat in partea introductiva, au
corepondente In plan psihic foarte precise. Multe din femeile care au
aplicat, de exemplu, auto-masajul la nivelul pieptului au relatat ca au trait
emofii foarte intense, care le-au tulburat profund. Printre emofiile cel mai
freevent trSite au fosfc trezirea instinctelor mateme, a dorinfei de a darui
iubire, a dorinfei de a trai o adevarata (poveste de) dragoste. Nu au lipsit
nici problemele mai pufin placute reactivate de acest masaj: unele femei au
realizat ca au anumite blocaje In plan afectiv; atingerea acestei zone (a
pieptului) a rede§teptat sentimentul dureros a imposibilitSfii (momentane)
de a trai intens iubirea, de a primi gi de a darui dragoste, etc.
iatS, agadar, ca aspectele psihologice trebuie susfinute in fiecare etapS
a procesului de Infrumusefare. Psihoterapia orientata pe aceasta linie. fie ca
este vorba de tratament sau de auto-tratament, se intrefese, decl, cu toate
celelalte m odality specifice integrate In procesul de armonizare al femeii.
Sa nu uitSm in acest context ca frumusetea fizica lipsita de frumusete
sufleteasca nu InseamnS aproape nimic, deoarece doar ea singura nu poate
genera fericirea.
Im portant practica a psihoterapiei este vitalS In acest context
deoarece:
1. Psihicul este “motorul” oricarei acfiuni - facem un lucru bun pentru
ca II dorim, II vrem, II sim^im bun pentru noi. Daca nu ar exista impulsul
 PSIHOTERAPIE 291

putemic venit din psihic, omul nu ar putea face pa§ii spre transformare.
Psihicul este forja care angrenatS. cored va “impinge” din spate fiinta
umana spre tot ceea ce §i-a propus in sens benefic, ajutand-o sa treaca peste
orice obstacole.
2. Psihicul, datorita remanenjelor con§tiente §i mai ales subcon§tiente,
devine adesea o “frana” serioasS a proceselor de transformare, provocand
conflide teuntrice care anuleazS fortele transformatoare din fiinta. Este
cazul, din pacate clasic, aJ femeilor care renunja in a treia saptamana a
regimului alimentar datorita descurajSrii, care reiau un viciu la care
renuniasera cu multe eforturi, din cauza lipsei de vointa §i a exacerbSrii
dorin^elor senzitive, care se neglijeaza datorita incapacitafilor psihice de tot
felul. Putem spune c& de fiecare data cand un proces benefic de
transformare se opre§te, unul din prindpalii vinova^i este PSIHICUL - nu
mai simte, nu mai pulseaza, se impotrive§te pe fata sau surd, se supara, se
indigneazS este iritat, nu mai dore^te,... nu mai vrea.
Acest capitol este util pentru a ca§tiga un mare aliat in procesul de
infrumusefare: propriul psihic §i pentru a combate un inamic redutabil:
propriul psihic.

MARELE NOSTRU PRIETEN - PSIHICUL

M O T IV A JIA
Este poarta secrete prin care o fiinta umana poate fi (auto)convinsa sa
efedueze o anumite acjiune. Atund cand motivap'a este suficient de
putemicS orice actiune, oricat de grea, este dusS la bun sfar§it. Sunt
cunoscute cazuriie bolnavilor incurabili de cancer care, din dorinta de a
tr&j, §i-au dep&§it destinul sfidand g ran u le cunoa^terii fbin(ifice actuaie. In
aceste cazuri dorinta de a trSi a fost motorul $i combustibilul eforturilor
supraomene§ti depuse.
Fiecare fiinta umana are o parte, adesea secrete, a sufletului care,
odate ce este trezite, se manifestfi cu putere §i tl determine s§ acfloneze In
sens constructiv.

Categorii de m otivapi
Motivafiile sunt destul de diverse de la un om la altul:
♦ la unele Binfe este foarte putemica dorinta de a trai. de a fi in
integritatea fortelor flzice, psihice §1 intelectuale;
♦ la alte fiinte este foarte intense dorinta senzuala - de exemplu, in
dorinta de a fi cu fiinta dorite, unele feme! se transforma “peste noapte”;
chipul §i corpul lor capita strfilucire, in ele se manifests, aparent din senin,
o putere gigantica de actiune, totul Hind impulsionat de nesfar^ita dorinta
de a fi cu el, de a se lasa cucerite, patrunse de fiinta iubite;
292 C artea F emeii
♦ o alt3 categorie este aceea la care domind sim^ul onoarei §i
respectul de sine - este vorha de fiintele care renasc, cum se spune, din
propria cenu§& pentru a dovedi celor din jur $i lor in primul rand c& in ele
exists ceva mai putemic, mai steal uci tor decat once slSbiciune umanS;
♦ In line, exists 51 fiinfe la care iubirea este mai presus de orice.
purtandu-le parca pe aripi spre ceea ce este benefic, armonios, de ia nivet
psihic pans la nivel mental, in acest caz multe din transformSrile (adesea
miraculoase) se produc dintr-un nesfar§it elan de a darui, Intr-o forma sau
alta, iubire;
♦ o categorie cu totul aparte este aceea a femeilor care au o orientare
intuitivS foarte putemica spre ceea ce este firesc, armonios, frumos,
transformarea lor In sens benefic liind cel mai adesea spontanS §i aparent
farS prea mari eforturi;
♦ exists §i fiinfe rare care au un putemic simf al unitatii lucrurilor,
care se transforms In sens benefic datoritS simtSmantutui (intuitiei), clar
exprimat ISuntric, cS totul in NaturS, In Univers evolueaza intr-un perfect
acord cu anumite leg) divine, in acest caz procesul de auto-transformare
este o punere spontanS la unison cu anumite energii sublime din
Macrocosmos care sunt apoi gradat trezite §i amplificate in universul
launtric. De la acest nivel nu se mai pune problema de a face ceva in sens
benefic “ pentru cS ci pur §i simplu acest proces se desfS§oarS.
♦ muite din femeile care au afinitsti cu domeniul spiritual au
remarcat cS sub aparenta unor motivatii mai mult sau mai putin banaie. In
parte adevarate, se afla o alta, mult mai profunda: aceea de a se apropia de
spiritualitate prin frumusefe- Impulsul de a fi o adevarate femeie este
profund inrSdScinat In orice femeie, cat de putin armonizata. Din acest
motiv cSutarea in propria fiintS a fmmusetii feminine exprima dintr-un
anumit punct de vedere dorinta mascatS de (re)cunoa$tere a propriei
naturi sau, cu alte cuvinte, a regSsirii de sine. Pe mSsurS ce impulsul
spiritual este mai bine con$tientizat dorinta de infrumusetare devine
dorinta de a exprima ideea arhetipala de frumusete, de a fl Frumusetea
Insa$i.
Dincolo de orice considerate teoretica, in fiecare femeie se afla una
sau mai multe din aceste motivatii. Punerea In evidenta a faptului ca
procesul de auto-infrumusetare le va duce In scurt timp spre Implinlrea
aspiratiei sau a dorintei care le motiveazS va duce negrejit la dobandirea
unei putemice capacitati de auto-sustinere.
Pentru a face §1 mai u§or de inteles acest aspect, extrem de important,
al motivafiei vom da cateva exemple simple.
Multe din femeile din societatea de consum se confruntS cu doua mari
probleme care le afecteazS in mare mSsura frumusefea: supraalimentarea
§i sedentarismul. Statul la televizor cu tava de mancare alaturi a devenit
“ocupatia" de baza din timpul liber a multor adolescente §i femei din lumea
 PsitlOTERAPlE 293
civilizatA. Efectele acestui stil de viatS nu Intarzie sa apara §i apar
deformSrile siluetei, depunerile de masA corporals In exces, aspectu! greoi,
lipsit de prospetime. Eforturile care trebuie fAcute pentru a ie§i din aceasta
situate sunt destul de mari. Multe femei nu inteleg cA odata ajunse in
aceastS situatie nu mai poate fi vorba doar de a da cateva kilograme jos, ci
de a-§i schimba total modul de via{a. Din acest motiv multe din eforturile pe
care le fac sunt In van §i due doar la ameliorari temporare, urinate de
exasperante 51' descurajante Intoarceri la forma initials (un pic obezA §i
inertS). §i iatS ca $i in aceasta situate, in acest noian de cercuri vicioase
apare elementui-surprizA: femeia sau adolescenta in cauzS este puternic
a trasS de un barbat ori este pe caie sA-§i piarda iubitul, sau i§i da seama ca
pur §i simplu a fi femeie inseamnS mult mai mult decat ceea ce este ea
acum, cS a fi femeie inseamnS a iubi §i a fi iubitS, doritA, a fi fericitS.
Mancarea panS atunci “adoratA” devine in acest caz lipsitS de savoare in
comparatie cu bucuria de a fi femeie, de a fi cu el (el care adesea este
idealizat, transfigurat), nimic nu mai are im portant in comparatie cu
bucuria de a fi doritS, admirata de ei... Ceva se mi§c3 cu putere in fiinta
femeii §i face ca obstacolele insurmontabile de panS atunci: apetitul pentru
mancare §i dorinta de a evada In lumea imaginii T V §i a viselor colorate cu
ochii deschi§i, devin palide in raport cu dorintele profunde care se trezesc
atunci cand o femeie simte cu adevarat posibilitatea de a fi iubita, doritS,
admiratS sincer, adorata.
Un alt exemplu, ceva mai lipsit de poezie, dar destul de freevent
intalnit, este acela al femeilor care datoritS unor conjuncturi exterioare
ajung sa fie confruntate cu problema propriei supravietuiri. Aceste conditii
apar mai ales In perioada in care statutul social este incA nedefinit $i apare
necesitatea indepArtarii de locul caldut de acasA pentru a continua studiile,
a gAsi o muncS necesarA pentru a asigura traiul zilnic, etc. Aceste conditii
care zugravite in cateva cuvinte par banale, pentru fiinta care-5i vede
ameninfata direct stabilitatea sociala, profesionalA, vitalA sunt de naturA sA
de§tepte energii foarte mari destinate supravietuirii. tn c o n d o le in care un
om realizeaza lucid cA doar de el depinde dacA va avea hrana, spatiul §i
securitatea necesarA, o TntreagA revolutie se produce, in aceste momente
pur 51 simplu nu-5i poate permite sA-§i rnentinA o structurA obezA, inertA sau
filiforma, iipsita de vitalitate. In dorinta de a supraviefui corpul va comunica
parcA pe cAi nevazute cu restu! fiintei §i-i va rAspunde mult mai u§or la
comenzi. DacA existA §i indrumarea necesarA pentru ca eforturile sA fie
canalizate pe faga§ul cel bun, corpul §i fiinta intreagA i§i va gAsi ca prin
minune resursele pentru a se transforma, pentru a ajunge la gradul de
armonie necesar. Femeia din aceastA ultimA jumAtate a secolului X X a
beneficiat destul de freevent de aceastS ineditA §i simplA metodA de
impulsionare a auto-trcinsformArii, singura problemA rAmanand aceea a
canalizArii impulsurilor vitale extrem de puternice pe un fAgas benefic.
294 C artea F emeii

Motivatia este a§adar un depozit de energie psihicS, un focar care

odata activat ifi pune amprenta asupra tuturor initiativelor individuale.
Dupa cum motivatia este mai rafinatS sau mat grosiera §i inifiativele sunt
orientate Intr-un scop mai inalt sau mai jos.
0 femeie care vrea sa devina frumoasS pentru a-fi bucura iubitul,
pentru a atrage prin rezonan^a o flints de sex opus care sS o facS fericitS, va
integra cu totul altfel demersurile de annonizare fizica, fata de o femeie care
este motivate de dorinfa de a “arata bine” cu scopul de a avea un succes
social mai facil.

Impletirea motivatiilor
Adesea nu exista doar o singurS motivatie pentru ca o femeie sa
doreasca sS fie frumoasS §i sa facte eforturi in acest sens, ci existe un
complex motivational. Se pot impleti intr-o femeie dorinfa de a-fi atrage
iubitul, de a dSrui iubire, de a avea o relate amoroasS mai intensS cu teama
de a imbStrani, de a dispSrea etc. La diferite momente de timp anumite
motivatii devin mai puternice.
Diferenta dintre motivatie §i aspirate este de ordin calitativ, dar nu
numai. Sub numele de motivatie sunt cunoscute impulsuri din cele mai
diverse de la cel vital (care se manifests prin dorinta de a avea bani,
siguranta materials, etc.) pans la cel spiritual (care se manifests printr-o
continua tend in fa de apropiere de aspectele cele mai pure, armonioase ale
lumii inconjurStoare §i ale propriei fiime). Aspiratia implica nu numai
existema unei dorinte foarte putemice, fundam ental, ci §i sublimarea
acesteia, sublimare care face ca fiinta sa fie orientate spre aspectele
afective, mentale profunde si spirituale.
0 femeie poate fi motivate cu intensiteti diferite sS se transforme; unele
femei vad in transformarea lor un proces vital (absolut necesar), altele o
cerinta mai mult exterioara, pe care o inteleg teoretic. Atunci cand un om
este motivat foarte putemic §i la modul spiritual se poate vorbi despre
aspiratie. A§adar putem sa afirmam cS aspiratia- motivatie + intensitate +
sublimare.

Cand un om incepe sa fie motivat?

Atunci cand devine c o n s e n t de o dorintte foarte putemica care se afla
in el. Procesul motivSrii implies scoaterea la lumina a unor energii latente
din psihic. Atunci cand priza con§tiintei asupra motivatiei (sau a
complexului motivational) scade, energia care ne alimenta pana atunci se
diminueazS fi ea.

Motivatia este totdeauna con§tienta?

Omul poate fi sau nu c o n s e n t de motivatiile care-1 imping sS facS sau
sS nu facS anumite actiuni. in general, motivatiile mai gregare sunt mai greu
 PSItlOTEHAPIE 295
de conftientizat, chiar fi atunci cand actioneazi foarte puternic. 0 motivate
poate fi conftientizata fSrS sS apara discursul mental interior; “lata, aceasta
este motivatia mea” . Femeile mai ales, mai mult simt motivatiile lor
profunde, decat le gandesc. Conftienta nu implies intotdeauna o priza a
mentalului asupra unui (enomen ISuntric. in acest context este bine de ftiut
cS exists fi diferite grade de conftientizare.
incercarea de a ne auto-motiva prin sugestie mentala nu este prea
simplS pentru omul obifnuit Motivatia Intotdeauna preexists in noi,
trebuind doar sS o cSutSm cu ochii sufletulul. incercarea de a ne crea
artificial o motivate este destinatS efecului.
Uneori sunt cu greu acceptate motivatiile reale. Unei femei mSritate, de
exemplu, ii va fi foarte greu sa accepte cS inca mai simte nevoia sa se
infrumusefeze, sS se pregSteascS pentru a intalni iubirea viefii ei. Apare
uneori o pudoare nejustificata fata de motivatiile care vin din plan vital fi
erotic fi care par a contrasta cu morala fi etica. in realitate, o motivatie
puternica poate deveni un prilej de evolutie extraordinar dacS este
sublimatS fi directionata corespunzator.

Motivatia poate deveni un stres daca:

- refuzam sS implinim actiunile pentru care suntem puternic motivati.
Bineinteles ca aceasta nu inseamna ca toate ac^unile pentru care exists
m otivate sa fie duse la Indepiinire. In acest fel o femeie foarte senzuala ar
putea ajunge cu u§urinta la abuzuri sexuale, o femeie foarte orgolioasa la
actiuni antisociale, etc. Orice ar fi, totu§i, o motivatie trebuie acceptatS §i, de
la caz la caz, implinitS sub forma sub care apare sau sub o forma sublimate
§i redirectionatS in sens benefic.
-nu avem capacitatea vitala, volitivS, mentala sa implinim actiunile
pentru care ne simtim motivati
-nu avem curajul sS ne acceptSm motivatia reals a anumitor actiuni

Cum se poate trezi o m otivatie?

Cel mai adesea motivatiile se trezesc spontan, In urma decantarii unor
experiente individuale. Multe din femeile care au ajuns la un program de
armonizare au remarcat pe parcursul unor discutii cS in ultimul timp
impulsul pentru a face acest demers devenise tot mai putemic §i mai
con§tient. Intrebate brusc: “Ce vS determina sa facefi eforturi de
infrumusetare?” ele nu aveau un rSspuns pregStit Direcfionand insS
discutia spre latura sentimentala, emotionaiS a vietii lor din ultima perioada
de timp, remarcau cS intr-o forma sau alta necesitatea schimbSrii apSrea
foarte des.
in multe cazuri abia in urma analizei fScute in momentul unor discutii
individuale realizau cS in spatele acestor actiuni de transformare existau
sentimente foarte puternice fi dorinte care se cereau implinite.
296 C artea F emeii

Cum ne putem permanentiza starea in care sun tew

motivati sa facem o actJune benefica?
In cele mai multe cazuri dorinta de a face ceva in sensul armonizarii
a pare exploziv, ca un curaul motivafiona] care erupe sub presiunea unor
ganduri, situadi, evenimente. Exists o fazfi de maxim, in care hotirarea $i
consecvenfa este maxima, dupS care a pare procesul obiectiv de scSdere a
motivatiei. Aceasta este cea mai difidlS etapa, In care fiinta umana "uitS",
nu mai simte a tat de intens ca vrea, cS dorefte sa facS un anumit lucru
benefic. in acest moment trebuie facutS “repolarizarea ISuntrica”. Cu alte
cuvinte trebuie facut din nou contactul cu latura sufleteasca profunda care
a sustinut pana atunci motivatia inifiala. Trebuie deci sa ne reamintim ce
vrem cu adevarat §i de ce, pentru ca mai apoi sS reorient&m din nou
anumite resurse interioare in acea directie.

Procesul transformarii
“D oar transformarea e ste etem a " ■ BUDDHA

A§a cum arStam, nu este suficient ca o femeie sa fie motivate pentru a

fi capabila sa duca la bun sfarfit demersurile atat de complexe de
infrumusetare. Pe parcursul unui proces amplu de transformare apar
obstacole launtrice din cele mai diverse. Cel mai adesea obstacolele
launtrice sunt confundate cu cele exterioare §i atunci apar problematizari
de genul “Eu vreau, dar nu p o t..” , “Situafiain familie (la servici) este de a§a
naturS incat deocamdata nu am timpul sS...".
Exista multe femei care sunt putemic motivate sS se Infrumuseteze, sa
dobandeasca o armonie fizicS §i psiho-mentala care sa le faca seducatoare,
atragatoare, dar care nu reu§esc acest lucru datorite inconsecventei. Apare
atund intrebarea:
- Oare nu sunt suficient motivate?
Este posibil sS nu se simte suficient motivate, dar nu intotdeauna
aceasta este problema. Inainte de a se hoteri s& faca ceva pentru
frumuse(ea sa exterioarS 51 interioarS Intr-un mod sustinut §i programatic,
este posibil ca o femeie s& fl luat hoterarea sa faca §i alte acfluni pentru care
este putemic motivate.
PrivitS dintr-un anumit punct de vedere, viata este un continuu prilej
de autodepafire §i o continua necesitate de autosustinere. Odate ce o
femeie s-a hotarat sa devinS altfel este necesar ca lucrurile sa se desfafoare
rapid, systematic fi mai ales cu rezultate, altfel ea nu va simji cum se apropie
de ceea ce o motiveazS, ci din contra. Pe de alta parte, datorita dinamizSrii
launtrice care apare On momentul in care ea se hoterafte sa se transforme)
sunt reactivate din subconftient fi aite motsvatii. Alteori, pur §i simplu
mediul (familial, social) in care traie$te simte cS poate rezolva mai mult sau
 PSMOTERAPIE 297
simte ca-i scapa §i ar vrea sS o mai retina. §i a$a a par cele mai diverse
obstacole In calea evolutiei ca femei sub forma unei ava!an§e (mai mici sau
mai man) de solicitari. Cert este ca peste 50% din femeile care au Inceput
un program sistematic 51 controlat de armonizare fizica au putut observa ca
poate mai muJt ca niciodata au fost confruntate atunci cu o impartire a
propriei fiinte, datoritS faptului ca apar cele mai diverse situapi In care se
simt motivate sA acponeze intens, exact In intervalele de timp care, culmea,
coincid cu cele destinate infrumusetarii.
Este, cel putin la prima vederea, contradictoriu, dar multe femei simt
nevoia sS obtinS rapid rezuitate §i In acela$i timp se simt tot mai “tentate”
(termenul exact este de "motivate") sS-§i reduce eforturile sub tot feiul de
motive. Cazul in care ea este tentata sa mearga !a televizor atunci cand este
intervalul stabilit pentru exercipi posturale sau pentru automasaj este un
simplu exercitiu educativ pe langa bogatia de situapi pe care o povestesc
participantele la programele de Infrumusefcire. Sopil se simte neglijat §1 se
manifests morocanos, apatic, irasdbil datoritS faptului ca ea se preocupa,
Intr-un mod pe care el nu-l infelege, de corpul (pe care nu rareori el II
considers proprietatea lui) sau: Prietenul are ideile cele mai incitante de
week-end (ca un rSspuns subtil la efervescenta lSuntrica din ultimui timp al
iubitei sale), etc. In asemenea momente, femeia i§i da cel mai bine seama
de Indatoririle sale familiale, educaponale, sociale, profesionale, umanitare,
mondene, etc. Apar opozitii comice §i total ilogice vazute din exterior, dar
care par serioase din perspectiva celei puse In situapa respectivS. De
exemplu, faptul cS iubitul sau copilul are febrS impiedica iubita, respectiv
mama sa-§i facS exercipile sau: faptul ca sopil pleaca cu ma§ina sa aduca un
pachet de c&rp, Inseamna cS §i mult-ocupata lui sope trebuie sa-1 insoteasca.
Nu Upsesc nici situapi care anaiizate, chiar foarte atent, nu dau impresia
ca ar fi vorba de ceva in neregula in interiorul celei care se confrunta cu
asemenea blocaje, d cS ar fi o simpla ordonare nefericita de ImprejurSri, care
o condiponeazS pe cea aflata in postura de cautStoare sincerS a propriei
frumusep 51 identttSp. Cercetand mai atent InsS pe cele care sa u confruntat
cu asemenea "Intampiari” stanjenitoare, s a putut remarca faptul ca ceva din
ordinea fireasca a unui proces complex de transformare §i Infru muse fare a
fost deranjat inainte de a a pare nefericitele circumstance care pentru o zi,
doua, ori o saptimana au intrerupt un proces care startase promipitor. Aici
trebuie sa precizam ca frumusetea la care viseaza marea majoritate a
femeilor este cu totul diferita de ceea ce se vede in mod obi§nuit in saloanele
de cosmetic^, in salile de aerobic sau se cite§te in carple de specialitate
(obi$nuite). La foarte multe din femeile investigate In cadrul unor jedinte
psihoterapeutice s a putut remarca faptul ca ele au in strSfundurile fiinfei un
"vis de frumusete” pe care vor sa §i-l implineasca. Scaderea grosimii taiiei cu
2 cm, eliminarea celulitei, recSpatarea vigorii §i tinerepi tesuturiior le va
Tmbujora fara IndoialS de p!3cere, dar ele, fara sa §tie cel mai adesea, nu se
298 CA R TEA F E M E ll

mulfumesc numai cu atat Cu rare e x ce p t, in “visele lor de frumusete” ele

asociazS strSlucirea fizica cu o plenara §i perpetua stare de implinire
launtricS, cu un preaplin sufletesc, cu o bucurie de a trSi, de a fi femei. A id
apare procesul de evolutie al motivatiei Tn care aceasta (motivapa) se
transforms cu repezidune. Termenul de complex motivational desemneazS
un amalgam de motivatii de ordin vital, senzual, afectiv-profund, intuitiv,
spiritual, amalgam care, odatS Inceput procesul transformare, incepe §i el sa
evolueze. Din complexul motivational se desprind una dupS alta, uneori cu o
vitezS uimitoare, cele mai variate §i putemice tendinte lSuntrice.
De exemplu, pe parcursul programului de Tnfrumusetare initiat de
echipa noastrS, s a remarcat cS, dupS momentul de dorinta intensS de a
vedea §i de a simti felul Tn care o femeie poatS sS devinS Tn mod obiectiv
frumoasa, apare cel mai adesea necesitatea vitalS de a vedea o evolutie
pozitivS la nivel fizic a procesului abia Tnceput O datS Tncepute procedurile,
poate apare sau nu o trSire ISuntricS benefica, dar ceea ce se urmare§te este
rezultatul fizic mai ales. DupS o vreme apare TnsS ideea, justS dealtfel, cS sunt
§i lucruri care produc o mai mare bucurie decat frumusetea fizica. Din
subcon$tient pot apare difuz crize de identitate: “oare ce vreau mai Tntai: sS
fiu frumoasS fizic sau sS fiu spirituals, sau eficientS, sau altruists, sau....?“ .
Marea necesitate care apare este aceea de unificare a vietii de pans acum cu
ceea ce este trSit Tn prezent (Tn cadrul procesului de autotransformare).
Nefiind sesizata decat rareori legStura foarte stransS dintre fizic, afectiv,
mental $i spiritual, planuri care nu pot evolua accelerat decat TmpreunS,
momentul nu este con§tientizat la adevarata sa valoare. A id apare marele
avantaj al femeilor care au Tndeplinit fazele de panS atunci ale programului in
mod sustinut, con§tient §i cu trSire mai ales. Ele au posibilitatea de a realiza,
de exemplu, cS un aparent banal masaj al sanilor produce mari deblocSri la
nivel afectiv, ca sublinierea §i definirea taliei prin automasaj §i posturi
corporate confers la nivel general o stare de elasticitate, flexibilitate,
adaptabilitate, u§urintS, etc.
Motivatia imperioasS de a depa§i limitarile unei structuri fizice care se
degradeaza sub trecerea timpului este adesea rapid eclipsatS de dorinta de a
fi stabilS familial sau social: dorinta de a Tntalni iubirea §i de a-i oferi propria
fiinta este TnlocuitS de teama paralizanta de a nu rSmane singurS, de a nu
pierde ceea ce deja posedS, adicS sotul, iubitul, o oarecare securitate
materials. Inainte de a fi conjtientizata valoarea procesului declan§at Tn
propria fiintS poate apare Tntrebarea fSrS rost; La ce sS renunt? (Nu pott sS
renunti la o capacitate de auto-transformare pe care nu o ai.)
Un altlucru care nu este decSt rareori simfit este cS progresul individual
este cel care sustine tot ceea ce real bam sau intentionSm sa realizam. cS o
dorinta fundamentals pe care nu o satisfacem acum nu va dispare in neant
decat temporar (Tn profunzimile fiintei) pentru a apare mai puternicS, mai
imperioasa. Chemarea de a fi frumoasS, de a fi femeie este foarte putemicS §i
 P SIH O T E R A P IE 299
na§te man tensiuni lSuntrice atunci cand nu este implinita.
Dupa aceastS descriere obiectiv constatata !a participantele !a
programele de armonizare, apare Irttrebarea “Cine mai infelege ceva din
noianui motivational, fie el §i propriu?".
AceastS Tntrebare este generate de marele decaiaj care existe de obicei
Intre simtire §i gandire. Infelegerea are multe nivele, dintre care cel teoretic
este primul, cel mai de jos §i cel mai apelat Intelegerea mentala discursive,
in care ne spunem ce sA facem §i cum ar trebui sa simtim este adesea
doborate de forta unor motivate foarte putemice care evolueazS in noi inline
pe o orbite necunoscutS (nesimtita). Atunci mintea discursive nu face altceva
decat sA Imbrace cu ganduri ceva ce deja a fost hotarat (subcon§tient) de
fiinta noastrS. Ne hoteram sS plecSm la cumpSraturi, nu sS ne facem masajul
sau exercitiile posturale sau de respiratie. CumpSraturile sunt importante
pentru intreaga familie, care dacS va face foame Intr-o zi nu va fi deloc bine.
Este evidenta opozitia: 2 lucruri trebuie sa fie fScute in acela§i interval de
timp, unul - hrana - este vital, altul - exercitiile - mai putin. Cel mai putemic
argument invinge. Un asemenea rationament solid poate fi inteles §i de un om
lipsit de inteligente. Rationamentul este solid, dar nu este alteeva decat un
rationament late aite cateva la fel de solide, sub forma unor intrebari, care ar
putea duce la o alte rezolvare (mai buna): de ce sS nu fie convins sotul sau
iubitul (dacS existe fiui sau fiica) s5 faca respectivele cumperaturi? De ce sa
nu fi prevazut respectivul obstacol cu o zi inainte? De ce sa nu scurtezi toata
actiunea la minimul necesar, urmand ca data viitoare sa fii mai atente?
Realitatea este ca dacS cea care se confrunte cu aceasta situafie ar trai cu
sentimentul unei iminente transforms! ! launtrice, cu gustul victoriei asupra
propriilor limitari, cu sentimentul convergentei efortnrilor in sens benefic
§i-ar putea gasi echilibrul de a continua cu tonus $i ar gSsi §i posibilitetile de
a invinge toate obstacolele. Un iubit abordat cu tandrefe sau, de ce nu, cu
fermitate (lipsite total de ostentatie) probabil cS nu ar reaqiona negativ la o
cerere de ajutor, mai ales daca va simp ca in fiinta iubite se petrece ceva
eminamente benefic. Problema este insS aceea a uriei rupturi la nivel lSuntric
(unde lucrurile evolueazS intr-un ritm rapid §i greu de con§tientizat) datorite
piedicilor mentale.
§i atunci intrebarea anterioara se transforma in “Oare cat trebuie sa ne
iubim pentru a putea depS§i aparenfele noastre in$elatoare?”

Necesitatea recentrarii interioare

OdatS ce anumite discontinuitati sau rupturi launtrice sa u produs,
fiinta este in criza, simte nevoia (care o absoarbe total) de a se regasi, de a
se recentra. Apare, de asemenea, nevoia de firesc, de a simp ca ceea ce se
petrece in propria fiinte este natural §i cS poate evolua in sens benefic.
Atunci cand este pierdute priza de con^tiintS asupra motivapei
dernersul de infrumusetare devine mult mai golit de expresie, de simpre ca
300 C artea F emeii
la inceput (cand exista sus^inerea intensS data de (ondul motivational
profund). Apar startle de gol interior, mai mult sau mai pupn accentuat
Golul interior este resimtit sub forma absentei bucuriei de a face exerci{iile
§i procedurile necesare, a lipsei de entuziasm, a diminuarii senzatiilor
produse de lucrul cu propriul corp, sau a pierderii “ firului” unificator, care
ducea de la forma fizica la portile tainice ale sufletului feminin.

PUTEREA TRANSFORM ATOARE

Tehnica de acoperire a golului afectiv
Uneori pot apirea situatii in care actiuni corecte, efectuate in sens
transformator, creator sunt lipsite de triire, nu genereazfi satisfactia
launtrica scontata. lata cateva exemple in acest sens:
-o parte considerable din femeile care efectueaza masajul la nivelul
sanilor relateazS ca “nu simt nimic” sau “destul de putin”, “nu foarte intens”
-dupS stabilirea principiilor de dietoterapie, in special cele referitoare
la atitudinea necesara in timpul hranirii, apar cazuri in care modul acesta
de a se alimenta nu genereazfi implinirea 51 rafinarea launtrica scontata
-efectuarea exercitiilor posturale (a caror execute corecta §i eficienta
necesita o concentrare §i o traire adecvata), mai ales in primele faze, se face
mai mult mecanic. Diferenta intre ceea ce ar trebui simfit §i ceea ce obiectiv
este perceput de catre incepatoareie in acest domeniu este foarte mare.
-procesul fundamental de dobandire a unei atitudini interioare
pozitive este adesea impledicat de inerente fluctua^i care se manifesta fie
prin "dlluarea” intensitfitii irairii pozitive, fie prin aparijia unor tensiuni
distructive (manie, nerfibdare, suspiciune, indoiala).
Deblocarea acestor situatii este destul de frecvent necesara. Uneori
chiar de mai multe ori zilnic.
Metoda se bazeaza pe mentinerea unei imagini mentale cat mai clare
a ceea ce vrem sa obtinem in plan psihic prin ceea ce realiz&m in cadrul
procesului de infrumusetare.
De exemplu, ftiind cu precizie ca masajul sanilor duce la puternice
deblocfiri afective, ducand la trairea unor stari deosebit de intense de iubire
de tip matem. de deschidere afectiva spre aspectele armonloase, la
amplificarea puterii de a darui iubire, ne vom focaliza pentru a resimti una
sau mai multe din aceste train. Procesul necesita multa atentie, rabdare §i
curaj. Trebuie sa fim convinse ca respectivele trairi generatoare de
implinire preexista in noi, urmand doar sa le descoperim sau sa le
redescoperim.
Prima etapa este, a§adar, aceea in care este evocat cu cat mai mare
claritate, mai simplu spus chemat cu insistenta sentimentul-model sau
starea model specifica unui anumit procedeu sau demers de infrumusetare.
in exemplul nostru vom chema puterea de a darui iubire. §tiut fund ca
 PSlttOTERAPIE 301
efectele unei asemenea tehnici apar §i la cateva ore dupA ce a fost fAcut un
procedeu, ne vom mentine atenfia focalizatfi §i pe parcursul zilei, in
a§teptarea acestei minunate stfiri.
A doua etapA este, deci, aceea de men{inere a chemarii §i de atenpe
rabdatoare asupra planului sufletesc (inimii), pentru a “prinde de veste”
atunci cand dorinta de a darui iubire incepe sa inmugureascA, sa se
dezvolte, sa capete contur in propria fiinta.
Pe tanga atentie §i perseverenta mai este utiia concomitent cultivarea
unor stari psihice pozitive, care ne sunt caracteristice §i care vor spori
feminitatea $i rafinamentul fiintei, pregatind-o sa primeasca un nou atribut
sufletesc. Aceste sentimente pot fi: candoarea, senzualitatea rafinata, pacea
interioarA, starea de dor, etc.
!n a treia etapa amplificam, deci, ceea ce deja exista trezitin fiinta §i ne
eleveaza, pentru a putea primi mai mult din punct de vedere sufletesc.
In fine, pentru a accelera procesul, ne vom reevoca motivatia
profunda, care ne-a pus in postura de cautatoare ale feminitatii plenar §i
intens exprimate.
Procesul este analog saparii unui §an( care va fi umplut cu apa care va
stropi grfidlna sufletului nostru §i o va face sa infloreasca. Este utila dupa
“saparea fanfului" (prin men^inerea in minte a imaginii clare a starii pe care
vrem sa o traim) reevocarea motivafiei, care este izvorul din care se va
alimenta gradina noastra.
lata a§adar cum se poate transforma in timp, treptat, cu credintfi, o
stare de gol launtric intr-o stare de plenitudine. Aceasta metoda este
specifica §i fiintelor aflate in starea de novidat pe calea spirituala §i care
a$teapta cu smerenie §i credinta revarsarea harului, a iubirii celeste in
“vasul” tot mai curat, mai straiucitor al sufletului. Este o cale care a fost
experimentata de multe fiinte perseverente, care s-au putut darui unui
ideal.
In cazul acesta este vorba de o a§teptare activa, in care procedeele
dare de transformare fizicaincep sa capete profunzimea necesara printr un
ajutor concertat al mintii §i apoi al inimii. De altfel, se poate remarca faptul
ca mintea poate ajuta mult psihicul prin atenfia staruitor indreptata spre
aspectele suflete§ti benefice ?i prin puterea sa de evocare.
Revenind la exemplul nostru in care se urmarea o dinamizare afectiva
spedala printr-un masaj efectuat la nivelul pieptului (zona foarte sensiblia
la femei), efortul mintii va reu§i dupa cateva zile sau saptAmani sa dea un
sens tot mai deplin acestei proceduri (in aparenta banala). Reamintim ca
exercitiile care angreneazA corpul fizic $i care nu au un confinut emotional
nu pot sustine femeia din punct de vedere afectiv in procesul de
transformare.
Metoda aceasta, a acoperirii “golului interior”, este cat se poate de
simplA §i fiecare din noi mAcar a schitat-o de mai multe ori. Scopul
302 C artea F emeii
descrierii sale este acela de a deslu§i cele cateva etape ale sale §i de a pune
In e v id e n t eficienta sa obiectiva.
Pentru a ajunge sS fie aplicat acest procedeu, trebuie parcurs un drum
care pentru amimite femei se dovede§te a fi destul de spinos. Drumul
acesta este de la momentul la care se manifests activ incapacitatea
(temporarS) de a simp o anumitfi stare §i panS la dificilul moment in care
realizSm efectiv ca ne confruntSm cu aceasta incapacitate. Poate deveni
unul din cele mat dureroase lucruri pentru o femeie sa-§i dea seama ca este
incapabilA sa simta, sa trSiascS anumite sentimente sublime. Este suficient
sa ne gandim la acel pustiu interior al femeii frigide, pentru a reaiiza cat de
descurajant poate D pentru o femeie sa simta ca are anumite inchideri
suflete§ti.
Problema cea mai grea nu este aceea ca un loc gol din suflet trebuie sa
infloreasca, ci cS o mulpme de false train, de (auto)arn&giri1de straturi de
indiferen{a (spoite cu scopul de “ protecpe” in fafa suferintei) trebuie
“demolate” pentru a lSsa acel loc din suflet sa Infloreasca cu adevSrat In
masura in care o femeie s-a ata§at de imaginea pe care §i-a creat-o in proprii
ochi, ii va fi foarte greu §i adesea dureros sa se desprinda de aceasta. O
afirmatie, fie ea §i partial adevarata, de genul “Tu e§ti inca falsa in amimite
momente" con$tieritizata la adevSrata sa valoare, ori nu poate fi inghititS,
ori face ravagii in sufletul unei femei. Atunci cea mai eficienta metoda
ramane tot auto-analiza §i pregatirea sufleteasca pentru o confruntare poate
dura, dar foarte folositoare, cu tnodul in care suntem reflectap de catre
ceilalp.
AceastS pregatire sufleteasca vizeazS amplificarea unor trasaturi, care
ne fac sa ne apropiem spontan §i fara efort de noi inline §i de ceilalp.
Acestea sunt

Simplitatea
Este cea care ne desprinde de tiparele pe care societatea, prin
obligatiile pe care le impune, ne face sa le adoptSm. Simplitatea este util de
manifestat in gandire, in vorbire, in exprimare in general. Nu este un
indemn ca in toate discutiile sS fun slmpli §i directi, dar mScar in cele cu
persoanele de care ne simtim §i pe care le dorim apropiate putem
indeparta cuvintele de prisos §i fcilsele zorzoane de exprimare. Aceasta
simplitate, va da cuvintelor noastre o mult mai mare for|A ji ne va impiedica
sa ne facem o falsa imagine despre noi in§ine. lata un exemplu de
comunicare complicate §i cu inflorituri care poate “scapa" cu u§urin^ dupe
o saptamana de la inceperea unui program intensiv de armonizare: “Buna,
G! Uite, urmez o cura intense de infrumusetare. Este extraordinar, parca se
da timpul inapoi. Ma simt de la o zi la alia tot mai feminina, mai senzuala,
mai indragostita.. Nu §tiu cum, este o d esc hid ere pe care o simteam de mult
in mine §i care acum ma face sa triiesc o stare spontana de fericire”
 PsltlOTERAPlE 303
Exceptand cazul in care G. este foarte naiva §i are nevoie de incurajarea pe
care i-o da faptul ca altor femei le merge bine, caz rar intalnit, exuberanta
din afirmajia respectivA ar fi mai util sa fie exprimatA prin: “G ., ca m-ai
intrebat cum imi merge, voiam sA-ti spun §i tie ca am inceput un program
de armonizare §i lucrurile decurg deocamdatA bine. Un semn bun este
acela ca traiesc crampeie din sentimente pe care a§ fi vrut sa le simt de
mult” sau: "... ma simt mai bine de cand fac eforturi sistematice, dupA ni§te
metode verificate de a ma face mai frumoasA. De§i nu simt ca am intrat
decisiv pe faga§ul bun, deja mi s-a amplificat dorinta de a merge pana la
capat de aceasta data.”

Sim tul umorului

t

Este un dar miraculos care dim inueaza orgoliile, tempereazA

imaginatia pesimistA, cheamA bunul simt pentru a regia spontan $i fArA gre$
accesele de disperare, exasperare, manie neputindoasA, plictiseala, cinism
etc. Umorul poate fi exteriorizat sau nu. Cel mai util este sA ne cultivAm
umorui interior. DacA reu$im sa surprindem la vointA latura comicA a
lucrurilor este posibil sa percepem mult mai mult din realitate. Aceasta
deoarece umorul este o barierA pentru stres, Bind practic un mljloc de
apArare infailibil in fata situatiilor $i constatArilor care ne pot leza suflete$te.
Diferenta intre a privi o situate stresantA cu umor §i a o privi fAra umor este
analoagA celei de a privi flacAra sudurii cu §i fArA ochelari fumurii - in primul
caz, cand suntem protejati, vom putea sA vedem ceea ce este necesar, fArA
a ne orbi flacAra sudurii, in timp ce in al doilea caz in scurt timp ochii vor
cApata o sensibilitate dureroasA. Pentru unii oameni realitatea este asemeni
luminii prea puternice pentru ochii lor: dacA o privesc in fafA sufera, daca
evitA sA o priveascA nu pot vedea ceea ce fac. Umorul sincer, lipsit de
rAutate, artificialitate §i prefAcAtorie. este calea extrem de scurtA 51 pIAcuta
de a ajunge la minunata stare in care sA luam lucrurile a§a cum sunt prin
prisma inepuizabilei veselii $i dorinte de joacA a sufletului uman. Umorul
nu apare prin simpla atribuire verbala a unei valente comice unei situatii
grave, ci prin simtirea comicului din fiecare lucru, situafie. Este util cand nu
putem vedea nimic comic sau care sa ne poatA inveseli in propria persoanA
sa facem a§a incat pomind mai de departe sA aducem lucrurile pe un fAga§
comic. De exemplu, dacA nu vedeti inca nimic comic in faptul ca avep un
apetit excesiv de puternic, e d ar cA trebuie sA vA gandifi la cele mai nostime
personaje de desene animate slabe $i cu dieta crudivorA.
VA putefl imagina propria persoanA stand pe frigideru! plin cu bunAtAti,
mestecAnd un morcov §i vorbind cu o voce putin pe nas in bucatarie cu
sotul (iubitul sau mama) a§a cum face extrem de suplul §i elasticul Bugs
Bunny? DacA nu, putep sA vizionati cele mai reunite desene animate cu
respectivul personaj panA prindeti gustul acestui gen de umor. DacA nu se
rezolva nimic nid a§a. puteti sA vA gSndi{i la imbatabilul Popey care se
304 C ahtea F emeii

hrane§te doar cu o cutie de spanac intr-un episod ori, daca vre^i sfi slabiti
51 mai tare, !a ginga?a lui sotie - Oliv. Daca cei din jur va necajesc pute(i sfi-i
ridicati $i pe ei la rangul unor personaje de desene animate, sa-i asocial in
minte cu cele mai trasnite §i vesele situatii $i scene. Aceasta daca va mai
simtiti copil, daca nu, puteji inlocui desenele animate cu orice altceva,
comic, dar sa fie §i de calitate. Cand ad epuizat toate resursele, rugati o
persoana apropiata sa va gadile, chiar daca nu va place...
Intotdeauna exista o solutie ca sa mai putem rade. DacS va place
umorul mai rafinat §i nu sunteti o persoanfi prea creative, v& va fi mai greu,
cel putin pana va intoarceti la starea de copil. Dar cu umor putep accelera
§i acest proces de tranzitie spre perioada juc3u§a §i plinS de candoare
(daca n-ati trait-o la timp a§a cum ar fi trebuit- este d ar ca trebuie sa o faced
chiar acum). Sa §ti(i, totu§i, ca pentru cine cauta se mai gase§te §i umor
rafinat.
La intrebarea: “Umorul poate deveni periculos?” rfispunsul este nu, cu
precizarea ca abuzul de umor negru il face pe acesta s& rSmana negru, dar
sa nu mai fie umor. Glumele proaste, putin sadtce ori masochiste, sarcasm ls!
generalizat §i cinic, nu au nimic de a face cu umorul, la fel ca §i rasul stresat
sau incolor al celor slabi de minte.
Este adevarat ca uneori sub masca umorului se pot ascunde anumite
slabiciuni pe care respectiva femeie sa nu $tie cum s5 le depa§easca - este,
de exempiu, cazul tipic ai femeii grasufe, vesele $i retrase (sau prea
agresive), mai ales cu persoanele de sex mascutin care o atrag. in cazul
acesta ea trebuie sa caute rasul eliberator, din inima, care este un remediu
excelent pentru persoanele lipsite de vointa, complexate, etc. Deci, daca
aveti umor §i credeti ca nu va ajuta - rafinati-1 §i, mai ales, faceti-1 sa vina din
inima.
Un ultim sfat, fiti foarte con§tiente atunci cand radeti, mai ales daca
sunteti intr-o stare dificila. Aceasta va va ajuta sa va pastrati vreme
indelungata starea de veselie. Este bine sa nu apara situatia in care dupa o
perioada grea radeti cu poftS. dupa care mai faced cativa pa§i §i o luati de
la capat cu plansul. Nu, nu e bine, dar cu atentie se poate rezolva.
Un alt ultim sfat, atunci cand sunteji cu “inima zdrobita” cautati
persoanele vesele, altruiste §i cu umor de calitate. in cazul in care nu le
gasiti, mai cautati-le odata, cu insistent. Daca nici atunci nu le gSsiti pana
la viitoarele cercetari in acest sens ve(i cauta in propria fiintfi umorul 51
rafinamentul pe care-1 cautati in exterior. Evitap glumele proaste, bufone,
facute de persoane jalnice, etc. - va vor intrista. Odatfi ce ati reujit sa vfi
reca$tigad umorul, nu sc3pa(i nici un prilej sA-l intrefine(i. Este bine ca acasS
sS aveti o trusa de prim ajutor in care s& aveti in permanent^: o carte bunS
cu bancuri - necititfi + zece fotografii cu propria persoanS razand cu poftfi in
cele mai variate companii, ijxistaze §i locuri + 5 casete video cu cele mai
t Va recomandam Walt Disney, care este inepuizabil ca rafinament 51 subtilitate.
 PSltlO TERAPIE 305

reunite comedii §i desene animate1+ o caseta cu propriul ras (in caz ca 1-ap
uitat) + telefonul §i adresa unei persoane care sa va gadile competent
altruist §i cu eficientS.
DacS nici a§a nu merge, facep o baie cu apS rece, mergep in centru,
prin magazine §i probap toate hainele care credep ca v-ar sta nostim.
Facep ceva co n stru cts In acest sens, numai nu abandonap (mai mult sau
mai pupn subtil §i c o n s e n t) programul de infrumusetare pe care l-ap
inceput.

Sim tul proportiei

Este cel care ne face sa cantSrim just ceea ce afirmSm, interior 51
exterior. Acest simf poate fi asimilat prin simpla actiune de a ne gandi de
doua-trei ori Tnainte de a utiliza cuvinte, care se refers la noi sau la
activitaple pe care le efectuam, de genul: perfect, sublim, extraordinar de
profund, deosebit d e..., extraordinar d e... etc.
Oare simpm de fiecare datS ceea ce vrem sS exprlmSm cu aceste
formule?
latS o simpla afirmape care ne poate face sa pierdem mult uneori:
“ MS simt extraordinar!" - Oare chiar a$a sS fie? in anumite momente ne
putem simp mai bine, bine, u$urap, ceva mai liberi, simplificap interior!,
impScap. Extraordinar ne putem simp, dar mai rar. Este o sintagma care
nu prea lasa loc in sufletul nostru pentru mai m ult cel putin momentan.
Ori adesea este loc de mai mult, iar daca noi ne-am amSgit cu sintagme
de fericire, pe care le-am §i crezut vom acumula din plin tensiunea creatS
de un gol pe care ne pacSlim (adesea fSrS sS vrem) cS 1-am umplut.

Sim tul responsabilitatii

Este cel care ajutS la dobandirea unei percepp'i limpezi a ceea ce
este realizat §i simtit in noi §i in cei din jur. Unele cuvinte, expresii, sau
evocSri prin gesturi aie anumitor sentknente au semnificatii sacre pentru
sufletul uman, mai ales pentru sufletui sensibil $i tainic al femeii.
Utilizarea lor fSrS grijS 51 cu o idee vagS asupra confinutului lor poate
crea profunde crize interioare. latS cateva expresii §i cuvinte cu o mare
incSrcSturS sufleteascS beneficS, care, utilizate fSrS a le simp' cu adevSrat,
fSra responsabiiitate pot crea, mai ales in timp, mari crize ISuntricer
iubire, sinceritate, cu toatS sinceritatea, cu toata dragostea, profund,
deosebit de profund. mS deschid sufletejte, simt cS iubesc top oamenii,
iubitul meu, mS simt puternicS, ma simt piinS de vointa, incredere in sine
(in sensul de a avea aceasta incredere), spiritual, dum nezeiesc, divin, cu
toatS funfa. Pe de alts parte, ne-utilizarea lor atunci cand cu adevSrat este
cazul, genereaza momente in care imbrScSm cu cuvinte sterpe §i
inadecvate adevaruri inmugurite in noi $i care au nevoie de lumina
reflectSrii noastre. Si intr-un caz §i in celSJalt pot fi declan§ate tensiuni
306 C artea F emeii

datoritS lipsei de responsabilitate fafa de propriile sentimente.

Modestia
Este calitatea sufleteascS ce ne confer^ puterea de a fi noi in§ine, cu
limitSri §i deschideri, cu aspiratii §i “loc de mai bine” . Este §i impulsul
sufletesc ce ne impinge sa aflam care este adevSratul context evolutiv in
care ne aflam. Este tSria sufleteasca de a-i lasa pe al£i sa ne admire
frumuse(ea §i deschiderea proaspat dobandite, de a observa atunci cand
suntem lSudati §i bucata de drum (evolutiv) pe care o avem de parcurs in
momentul imediat urmStor.
O buna metodS de a deveni mode§ti este dobandirea celorlalte calitati
enumerate panS acum. in completare ar fi, totu§i, util sa ne surprindem
(sim(indu-ne) cat de mult (inem la imaginea noastrS fafa de ceilalti. Am
putea avea surprize..
O metodS utila de a ne mentine modeste este de a evoca intotdeauna
cu putere locul de unde am plecat. De exemplu, multe din femeile care au
inceput un program de armonizare s-au plans de faptul cS se confrunta cu
dificultSJi in finalizarea anumitor etape, de$i rezultatele obfinute in primele
faze sunt cSt se poate de Tncurajatoare. Simpla amintire a stSrii fizice,
psihice §i mentale de la care au pornit le-ar repune pe faga$ul modestiei §i
realizand ca au depS§it totu^i multe obstacole §i-ar recajtiga astfel
increderea in valoarea procedeelor pe care le fac.
Un avertisment util este acela ca exists numeroase forme de falsS
modestie de la cea al cochetei care se plange cat de rSu arata pentru a mai
primi un compliment la cel al pesimistelor de circumstanta, care (in sa
accentueze faptul cS nu au nici cel mai mic dubiu ca nu fac nimic pana la
capSt sau macar satisfacator, ca in general nu exists la ele nimic care sa
intereseze un om cu judecata.
Pesimlsmul de circumstanfS are un frate: pesimismul cronic, care are
de-a face mai putin cu lipsa de modestie ?i mai mult cu dorinta puternica §i
indelung reprimatS de a primi mangSieri, de a fi apreciatS, admirata, etc.

Sim tul unitatii

Nu se refers in acest context la unitatea cauzala a intregii lumi, ci la o
vizi une de ansamblu care trebuie sS existe dupa flecare comunicare, etapS
incheiatS, etc. Este util atunci sS observSm dacS apar discrepante evidente
in ceea ce spunem sau in ceea ce facem. Daca, de exemplu ii comunicSm
psihoterapeutului cS nu ne intereseazS decSt prea putin felul in care
arStSm, dupS care ii mSrturisim cS nu ne place ceea ce vedem ocazional in
oglindS, putem fi sigure cS undeva ceva nu merge, deoarece ceva care nu
ne intereseaza nu poate declan^a nici repulsie, nici atractie. Sau: DacS
spunem cS am avut o sSptSmanS deprimantS. cu multe tensiuni, dar in care
am simfit perfectiunea unei posturi yoga din cadrul unui p ro -a m de
 PsltlOTERAPlE 307
perfectionare - este evident c& cele doua nu sunt compatibile, deoarece
posturile yoga fund un ansamblu ce acponeaza psihosomatic, ne pun In
rezonanfa cu energii atat de intense incat iniStura pentru o buna perioadd
de timp cea mai inver§unata depresie, anxietate sau stare de iritabilitate.
Metoda este simpla §i necesitS dorinta de a cunoa§te adevarul care s i ne
impingS s3 observSm sensul a ceea ce relatSm sau facem.
Sirntul unitatii nu ne fere§te doar de supraevaluare, ci §i de
subevaluare. Multe femei tind s3 £ac5 o sumedenie de comparapi cu altele,
dar mai pupn cu ele insele. Privind prea mult in exterior, propriUe progrese
(sau regrese) vor trece neobservate, perceppa asupra propriei fiinte fund
redusS la pupnele momente in care este indreptatd atenpa §i spre ce se
petrece cu propria fiinfa. Este un caz tipic in care perceppa continue a
propriului proces evolutiv este ruptS. fntr-un asemenea caz auto-evaluarea
devine practic imposibila §i in lipsa autoevalu&rii satisfactiile suflete^ti nu
pot apare. Se risca atunci aparitia unei perceptii (false datorita faptului c5
nu este unitarS) a unei stagndri evolutive, cand in realitate totul in fiinfa
noastra este intr-o permanents mi$care §i deci in transformare.
Perceptia unitara a unor comunicari proprii ne ajuta sS re a lis m
anumite contradicpi din propria fiinpi. lata exemplul unei femei
deziluzionatS de relapi afective nereu§ite, insinguratS, care a ajuns sS se
plafoneze, sugestionandu-se cu minutiozitate cS este o fiinfa care nu are
nevoie de foarte multS dragoste, c4 nu simte nevoie sa fie femeie, sS se
bucure plenar. Cu toate acestea, fund intrebata despre felul in care prive$te
lumea ea "scoate la luminS” faptul cS ii plac oamenii care pun suflet, cS nu
vrea sa devinfi “ nesimpta” (adicS fSra simpre), cS ii plac oamenii “afectuo^i
§i sinceri” . La intrebarea, mai directa, daca simte nevoia de a fi femeie, de a
fi iubita ea devine brusc inchisa, se limiteazS la afirmapi de genul “ Eu m£
multumesc sa fac lucrurile bine” , “Nu vreau sS mS destabilizez", “Am inchis
aceastS problems” etc. Simpla punere alSturi de cStre ea ins&§i a celor douS
etape ale discupei ar pune in evidenta o mare discrepanpi intre aspirapile
ei §i ceea ce crede in acest moment despre ea insS§i. Este de la sine mfcles
ca sesizarea dara a propriilor aspirapi, a propriilor afinitap va produce o
revolupe interioarS, ii va retrezi entuziasmul §i o va face s i caute din nou
plinS de fervoare cele mai potrivite cai de a-§i implini aspirapile. In lipsa
perceppei unitare a propriilor afirmapi, insa, propria fiinfS ramane
impartitS.
lata a§adar cateva calitap $i cateva sugestii de dezvoltare a lor care va
vor duce la atat de utila impacare cu propria persoana, impScare care vS va
deschide ochii apoi asupra pa$ilor care mai sunt de S c u t spre a deveni
frumoase, armonioase, capabile de a emana adevaratele calitap feminine.
Marirea capacitapi de autoevaluare este unul din scopurile a ceea ce
am prezentat panS acum. Autoevaluarea corectS va grabi mult procesul de
infrumusepue, indepartand multe din barierele de ordin psihologic care
308 C artea F eme /i

determina femeile complexate, lipsite temporar de entuziasm, descurajate

s& abandoneze totul dupa primii pa§i.

Tehnica de transformare a gandirii

negative $i a impregnarilor emofionale
distructive
Incarcatura emotionala foarte puternica a unor ganduri, impresii le fac
pe acestea sa actioneze foarte puternic in fiinta chiar daca sunt false.
Adesea complexul de emotii care insote§te gandurile, tendintele.
actiunile orientate gre§it sunt foarte amestecate, blocand orice efort
con§tient de re-orientare. Adesea apar amalgamuri de emotii pozitive §i
negative, care dau o rezultanta descendenta sau care sustin idei false,
(auto)distructive.
Aceste impregnari emotionale foarte puternice, care se manifesto fie
sub forma ata§amentului, fie a repulsiei, insotesc ganduri, idei §i opinii din
cele mai diverse. Unele femei, de exemplu, au impresia ca grija fata de
propriul corp le indeparteaza de spiritualitate, de aspectele profunde.
Ata§amentul lor foarte puternic de ideea de rafinament, spiritualitate,
profunzime launtrica, notiuni care adesea se prezinta sub forma unor
nebuloase, intra intro ilogica §i foarte puternica contradictie cu frumusetea
plenar exprimata la toate nivelurile. Aceasta ilogica opozitie nu-§i va gasi
niciodata rezolvarea prin descoperirea teoretica a unor demonstratii
argumentate despre indisolubila legatura intre spiritualizarea unei femei §i
infrumusetarea sa. Rezolvarea acestei situatii se afla in suflet acolo unde
motivatii foarte puternice genereaza conflicte §i tensiuni intre natura
instinctuala nerafinata §i dorinta, Inca neclar, dar puternic conturata, de a fi
o fiinta con§tienta. capabila de incredere §i respect de sine. Referindu-ne la
acest exemplu, pentru cineva aflat in exterior este evident ca o femeie care
a reujit sa-§i transforme structura fizica, sa o controleze, sa aduca la lumina
frumusetea din ea, sa-$i canalizeze vointa pentru a depa§i conditionarile
destinice legate de corp, sa ajunga sa implineasca idealul de frumusete,
aflat in orice femeie, va reu§i mult mai u§or sa ajunga spre spiritualitate.
Mult mai greu ii va fi unei femei care penduleaza intre dorinta neexprimata
(uneori dureros exprimata) de a fi cu adevarat femeie §i dorinta de a
ramane a§a cum este pentru a nu se confrunta cu anumite situatii care ar
destabilizao creindu-i noi conflicte.
Simpla explicare a unor necesitati, neinsotita de mutatii majore in plan
sufletesc va ramane fara efect sau doar cu efect de suprafata (adica tot fara
efect).
lata, deci, o prima necesitate care apare atunci cand se urmare§te
(auto) decondifionarea femeii de prejudecati aberante privitoare la corpul
sau fizic: aceea de urmari in primul rand compensarea la nivel emotional a
situatiei. Aceasta necesitate apare datorita motivatiilor foarte puternice care
 PsitlO TEH APIE 309
stau in spatele unor tendinte de desconsiderare, motivatii care determina
atitudini care se manifesto foarte intens In sens distructiv. Este cazul,
descris intr-un subcapitol anterior, in care o motivatie care fundamental
este buna se manifesta sub forme pervertite. Privind din aceasta
perspectiva ne dam seama ca sub un conflict nascut intr-o femeie intre
spiritualitate-fru musefe fizica se pot afla o diversitate de motivatii pe cat de
diverse, pe atat de puternice §i greu de descifrat de persoana in cauza. Un
astfel de conflict poate fi produs de:
-motivatii de natura vitaia - femeia in cauza nu este deloc sigura ca va
putea duce pana la capat un proces de infrumusefare (fie ca recunoa§te
interior, fie ca nu). Intr-un asemenea caz simpla existenJA in subcon$tient a
unei traume emofionale produse de constatarea ca inevitabil propriul corp
se degradeaza sub trecerea timpului, luand forme urate, (aparent) lipsite de
viafA, terifiazA persoana in cauza, care se cantoneaza in negarea fizicului §i
in cAutarea unei evadari in intelect in conventionalism, etc. Este o situatie
asemanatoare cu cea a unui copila§ care vede un film cu o scena teribila §i
intoarce capul de la ecran sau pleaca in bucatarie sub pretextul ca vrea sa-$i
aduca de mancare de teama de a nu fi martor la ceva care este sigur ca va
fi nepiacut In analogia noastra copilajul este femeia in cauza iar filmul este
chiar viata acesteia care inevitabil are momente grele pe care ar vrea sa nu
le vada de teama ca nu le va putea depa§i.
-motivapi de natura senzuala - satisfacerea in plan senzual implica In
mod necesar piacerea de a percepe in mod placut propria persoana. Exista
multe femei pentru care con$tientizarea faptului ca arata altfel decat i§i
imaginau este §ocantA. Apare atunci teama de a nu pierde fiinta dorita, de
a nu spulbera dulcile visuri (de care unele femei sunt foarte ata§ate) care
porneau de la o realitate fictivA, etc. Alteori dorinta de a fi femeie, de a fi
doritA §i de a fi implinita din toate punctele de vedere este DUREROS de
putemica §i este in consecinfA refulata. Aprofundarea unui proces de
armonizare fizica ar scoate acest vulcan al dorin(ei la suprafatA §i nu exista
deloc siguranta cA acest impuls va putea fi stApanit §i controlat a§a Incat sa
nu facA ravagii In viata femeii respective.
-motivatii de naturA volitiva - sunt In acest caz In legAturA mai ales cu
vointa de a fi, dacA nu prima, mAcar In frunte, de a fi (auto)respectata, de a
nu-i fi In vreun fel lezatA demnitatea (iar demnitatea de a fi feraeie este mult
mai putemicA decat $i-o Inchipuie nu numai bArbatii, d chiar femeile
insele). Pentru anumite femei a le arAta faptul cA nu sunt suficient de
feminine, a faptului cA sunt “mai prejos" de cat alte femei din anumite
puncte de vedere, raotiv pentru care ar putea sA nu fie preferate este o
insultA pe care nu o vor ierta. Multe dintre aceste femei evitA cu abilitate
toate aceste sihia(ii in care ar mai avea de Invatat, iar daca totu§i accepta
aceste situatii ele solicita condifii mai speciale §i un program mai
individualizat, refuzand de multe ori sa ia lectii In public.
310 C aktea F emeii

Toate m o tiv a te de la care pleaca aceste probleme, aceste aversiuni

sau repulsii foarte putemice, care pot stopa procesul evolutiv al femeii, sunt
la originea lor benefice, insa modul In care ele se manifests este pervertit.
Aceste situatii sa r rezolva mai u§or daca aceste idei sustinute de
impregnari emotionale negative ar aparea foarte clar inca de la Inceput
Problema este insa ca acest gen de blocaje pot apare la fel de bine §i Tn
prima §i in cea de douazecea sau a §aptezecea zi de cand a fost declan§at
programul de armonizare. Aceasta deoarece procesul de con§tientizare
este lent, Hind conditionat de anumite cicluri launtrice §i exterioare. O
intensitate redusa a eforturilor de armonizare, cu un program care nu este
mentinut constant, cu eforturi anemice §i lipsite de traire launtrica va mari
mult posibilitatea aparitiei unor asemenea blocaje la nivel psihic.
Trebuie §tiut §i faptul ca un program bine pus in practica §i bine
condus poate reactiva §i el probleme care au fost refulate pana atunci §i
care Bind pentru prima data vazute cu claritate pot speria fiinta in cauza §i
o pot descuraja momentan. §i in acest caz trebuie sa apara o deblocare
psihica, o inlaturare din radacina a problemelor care apar.
O data stabilite:
♦ cadrul de actiune
♦ felul in care apar aceste ganduri sustinute nu de forta lor
intrinseca, ci de trairile negative care le insotesc §i
♦ sursele posibile ale acestui conflict,
ramane doar de aflat cum se rezolva aceasta situatie.

Tehnica deblocarli psihice si mentale

Este bazata pe puterea con§tiinfei umane de a “lumina” zonele cele
mai ascunse §i dureroase ale fiintei, pentru ca apoi spontan sa transforme
emotiile negative in unele pozitive, constructive, datatoare de forlS.
Timpul cel mai bun de execute al acestei tehnlci este in momentele de
tensiune sufleteasca maximS, atunci cand sufletul este impartit, cand ne
confruntam cu imposibilitatea continuarii procesului de auto-transform are
datorita unor conflicte interioare prea putemice. Mai simplu spus, atunci
cand intensitatea trairilor contradictorii este maxima.
AceastS modalitate necesita “efortul” de a ne deschide suflete§te,
curajul de a recunoa§te §i de a ne relata propriile probleme launtrice
profunde. Pentru reu§ita acestui demers sunt necesare sinceritatea §i o
anumita trezire a candorii.
Tehnica poate dura intre jumatate de ora §i una sau chiar doua ore.
Este bine ca inainte de a executa tehnica sa ne interiorizam, sa ne retragem
con§tiinta din sfera preocuparilor exterioare, orientandu-ne catre interiorul
nostru.
♦ Vom realiza o relaxare completa timp de cateva minute.
♦ Ne vom concentra apoi pentru alte cateva minute in inima,
 PSM O TER APIE 311

spunand o scurta §i sincera rugSciune. intr-o stare de puternica afectivitate

ne vom preg&ti sa executam prima etapa.
♦ Prima etapa va fi desfa§urat& fie cu creion $i hartie, fie cu ajutorul
unui reportofon (sau cu ajutorul unui casetofon cu Inregistrare).
Cautam sa aducem in minte, pline de iubire de sine, de candoare §i
sinceritate, problema sau complexul de probleme care ne greveaza acum
dezvoltarea, transformarea In bine §i care ne apasa. Le aducem In minte cu
putere, fara teama. Incepem sa le scriem ori, daca facem tehnica cu
reportofonul, sa le spunem, urmarind sa nu “ne ferim” de nici una din
emotiile pe care acum le traim.
Cu o voce din care lasam sa razbata sinceritatea, fara Insa a ne lasa
cople§ite de emotivitate, relatam ce “ne doare” in acest m om ent ce
sentimente, ce contorsionari sufiete§ti apar. Pe fundalul de afectivitate
intensa pe care o mentinem vom remarca cum “ne deschidem inima” , cum
e x p e r ie n c e dureroase ies la luminS alaturi de aspiratiile noastre
luminoase Inca neimplinite.
Pentru a ne ajuta, putem evoca prezenja unui prieten drag §i foarte
apropiat pe care II avem sau pe care dorim sa-1 cunoa§tem §i caruia putem
sa-i povestim intimitatea noastra deoarece el o poate intelege. Prezenta
aparatului de inregistrat putem sA o percepem ca o punte de legatura, de
comunicare cu prietenul drag, infelegStor ?i putemic. Atunci cand relatarea
se poticne§te, ne ajutam intensificand starea afectivS, raportandu-ne la ceea
ce avem mai drag, mai iubit Ne putem permite chiar lacrimile, putem
aprofunda cat de mult sentimentele frumoase, cautarea fericirii ascunse.
Lasam sa curga relatarea pana in momentul in care simtim nevoia sa
ne oprim. Aceasta nevoie de a nu mai continua va apare spontan, ca atunci
cand se produce un declic. Nu este vorba de o secatuire a energiilor ca
dupa o portie serioasa de plans "In disperare” , ci este chiar o anumita
compensare a unor energil (emitive ?i receptive) din fiinta.
Cautam sa ne destindem, sa realizam cateva posturi care sa ne eleveze
mintea §i sufletul (POSTURA VULTURULUI, POSTURA PLUGULU1,
POSTURA LUMA n ARII) 51/sau cateva respirafii controlate.
♦ incepem cea de-a doua etapa continuand inregistrarea in care
reluam firul emo^iilor §i al evenimentelor care ne-au marcat In aceasta
ultima perioada de timp §i le relatam d etajat ca un observator obiectiv,
sesizand erorile pe care le-am comis, gradul de implicare emo(ionalS,
tendintele care se confrunta In propria fiinta. Atitudinea noastrfi trebuie s5
fie cumva asemanatoare cu aceea a prietenului foarte bun, aproape de ideal
caruia ne-am confesat la Inceput Relatarea trebuie sa fie cat mai atenta, mai
profunda, fara urma de (auto)compatimire sau critica. Daca ne vin in minte
solutii viabile pentru a rezolva situatia aparuta le vom da fara sa ezitam dar
§i fara a detalia, marginindu-ne sa precizam existenta §i realitatea unor
“ie§iri“ din situafie.
♦ In ultima faza vom analiza cele doua Inregistrari sau scrieri,
312 C a r t e a F e m e ii

urmSrind pur §i simplu sa devenim con§tienti de mesajul celor doua.

Atitudinea interioara, ve£ observa, aproape ca nu mai trebuie cultivate
pentru ca spiritul de cautator, dorinta autocunoa§terii ne va determina sa
fim foarte deschi§i §i intelegatori.
DacS am facut acest procedeu cu foaia de hartie §i cu creionul vom
pune alaturi cele doua related §i le vom analiza comparat - fragment cu
fragment citind fiecare etapa din relatare in ambele viziuni.
Daca am facut o inregistrare o vom asculta fragment cu fragment
Acela§i eveniment sau stare o vom asculta intai povestita direct §i cu
intreaga incarcatura emotionala a momentului dupa care o vom asculta
relatate pe un ton lucid §i calm. Lasam un moment de pauza pentru
conjtienlizare dupa care trecem la urmatorul fragment
Despre efectele acestei tehnici veti avea probabil mai multe remarci de
facut decat putem consemna in paginile prezentei lucrari.
Este bine de §tiut ca:
- in timp, ne vom adapta tot mai bine §i vom fi tot mai pline de
spontaneitate in timpul relaterilor
- s-ar putea sa remarcam ca nu prea §tim cum sa relatam lucide §i fara
sa ne implicam un eveniment cu profunda incarcatura emotionala. Aceasta
s-ar putea sa ne ingrijoreze in prima faza, dar nu-i nimic, putem sa ne
corectam pe loc, reluand de mai multe ori ftlatarea pe ton obiectiv pana
simtim ca reu§im o deplina luciditate §i obiectivitate.
- nu trebuie sa ne complicam fiind false sau exagerate atunci cand
relatam "sincer", sau inflorind, compatimindu-ne, divagand, etc. Este bine
sa retinem §i sa ne repetSm ca totul trebuie sa vina “din inima” §i ca
“lucrurile oricum decurg de la sine”
- nu este deloc necesar, ci chiar din contra, este contraindicat sa
incercam sa aratam ce-am scris unui prieten, cunoscut iubit etc. Este o
problema pe care o rezolvSm cu atotputernica noastra Con§tiinta $i e bine
sa nu incercam sa facem rost de “inlocuitori” pentru ea.
- este indicat sa §tergem inregistrarea sau sa distrugem foile pe care am
scris in timpul acestui procedeu. Ceea ce ramane in urma tehnicii este o
limpezire a sufletului §i mintii care oricum nu se face nici pe banda
magnetica, nici pe hartie, ci undeva in suflet de unde nu poate fi §tearsa
niciodata. A§a incat nu trebuie sa mai pastram materialele ajutatoare.
- nu este deloc bine ca “materialele-bomba” inregistrate in timpul
acestei tehnici sa fie folosite pentru impresionarea sau convingerea unor
persoane care intra intr-un fel sau altul in sfera dumneavoastra de interese.
Cel mult puteti sa retineti mental sau sa va notati intr-un jurnal intim ceea
ce ati trait
- aceasta tehnici se bazeazS pe rii§te principii universal valabile foarte
puternice. in ciuda simplita{ii sale (dezarmante am putea zice) este foarte
uuternica, fiind un extraordinar miiloc de reechilibrare.
Capitolul 12
MENTALUL,
UN INSTRUMENT DE
INFRUMUSETARE»
INFAILIBIL

O. P R E A M B U L
Relatia dintre minte fi frumusefe este intuits de fbarte multe femei fi
bSrbati contemporani. Ultimele sondaje de opinie a rats o deplasare
considerabilS a preferinfelor in alegerea iubitei sau iubitului spre calitStile
sufletefti §i mentale fi mai pu{in spre cele fizice fi care tin de bunSstarea
materials. Punctajele date de cei fi cele chestionate situeaza pe primele
locuri: romantismul fi iubirea, simpil umorului §i buna d is p o s e ,
inteligenta fi bunul simt- Abia pe locul 6, respectiv 7 se situeaza aspectul
fizic fi sex-appeal-ul fi pe locul 8 averea fi pozitia socials. Acest sondaj.
facut in Statele Unite, a uimit deopotrivS pe sexologi fi pe psihologi.
deoarece cu numai patru decerrii in urma lucrurile stSteau tocmai invers.
Motivul pentru care am introaus aceste informatii care se preocupS
eminamente de aspectul fizic armonios este acela cS realmente aspectul
fizic al femeii nu poate fi separat de calitatile sale mentale fi psihice fi
depind foarte mult de acestea.
Este ftiut ca femeile inteligente fi deschise sunt printre putinele care
nu resimt lipsa iubirii pana la varste inaintate, avand aproape mereu parte
de iubire. De asemenea, sunt cunoscute cazurile inverse in care atitudinile
dizarmonioase de genul “a? vrea sa fiu, sa ma simt frumoasS, dar...” sau
“de^ar fl sa mai am eu varsta...", sau “ce-mi trebuie mie asta (adica
frumusetea)" due la pierderea straludrii specific feminine, care valoreaza
cel putin cat gratia formelor. Mai mult, formele fizice ale femeii sunt in
permanents influentate, modelate de ceea ce EA gandefte §i crede cu tarie
despre ea insafi.
Unii sexologi de prestigiu ai acestui sfarfit de mileniu au inceput sa
opereze in mod curent cu afa numitul “sistem minte/corp” - mintea §i
corpul interactioneaza in permanents fi se considers ca o dezechilibrare a
314 C artea F emeii

unuia va duce automat la dezechilibrarea celuilalt. lata ce afirma dr. R.

Copelan, reputat sexolog din Statele Unite, despre aceasta chestiune:
“Atitudinea dvs., ceea ce ganditi va afecteaza anatomia... Atunci cand
ajunge$ sa realizati acest adevar, deveniti mult mai con§tiente §i mai
lucide” .
S-a descoperit ca subestimarea propriei valori duce implicit la
scaderea sa, scadere care de aceasta data este reala.
Ca femeie, sfatul general acceptat este acela de a va considera o
persoana atractiva, cu un farmec fizic §i o forta de seductie deloc de neglijat,
fara a uita ca puteti aduce schimbSri benefice §i con§tiente aparentei
dumneavoastra fizice. Una din problemele Intalnite foarte frecvent la
femeile care vor sa devina mai frumoase este descurajarea, care fie
blocheaza orice initiativa mai serioasa §i sustinuta, fie anuleaza prin
mecanismul auto-sugestiei negative eforturile con$tient depuse in acest
sens (al infrumusetarii). In baza foarte bogatei sale experience acelaji
sexolog, dr. R. Copelan. afirmS fara a exagera deloc: "Nu v& face{i griji, caci
avem cu to(ii o capacitate aproape infinite de a ne transforma in bine, atat
din punct de vedere fizic, cat §i psihic.”
0 altS piedica mentala in calea infrumusetarii este falsa imagine despre
sine. Este vorba de cazurile in care ganduri care nu au un suport real, fiind
aproape in totalitate un produs al fanteziei, fac femeia sa se perceapa mult
mai armonioasa decat este, despartind-o de realitatea obiectiva §i
impiedicand-o in acest fel sa actioneze pentru a-§i modifica in bine corpul,
fondul psihic ?i gandurile. Daca in primul caz, al subestimarii, gandurile
descurajante sunt motivate de o teama de a nu fi ridicola, respinsa,
dezcimagita, etc., in al doilea caz teama de a nu fi respinsa, dezamagita, de
a nu pierde bruma de autoconsideratie genereaza o evadare in imaginatie,
care ajunge pe nesimtite sa interfereze cu simtul realitatii.
In rezumat, atunci cand studiem relatia dintre minte §i frumusetea
feminina trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:
- felul in care o femeie gande§te, calitatea gandurilor, forta de
mentinere a gandurilor benefice §i de transformare a gandurilor mai putin
benefice influenteaza decisiv modul In care este perceputa de ea insa§i §i,
mai ales, de catre cei din jur;
- gandurile care sunt mentinute predominant in minte modeleaza, cu
sau fara voia persoanei care le emite, corpul acesteia;
- discemamantul intre ceea ce este adevarat §i ceea ce este fals in ceea
prive§te propria stare de armonie, conditioneaza posibilitatea femeii de a-§i
percepe adevaratele necesitati fizice, psihice §i mentcile $i de a acfiona In
consecinta;
O femeie lucida, cu o gandire pozitiva puternica §i cu o mare
capacitate de transformare In sens benefic chiar §i a ideilor §i emotiilor
negative va porni sub cele mai bune auspicii demersurile de Infrumusetare
 M ehtalul 315
$i armonizare. 0 femeie obi§nuita, din zilele noastre rareori se bucura, insa,
de toate aceste calitAp', care, singure ar asigura bunastarea §i frumusetea In
toate planurile, insA nu este mai putin adevarat ca gradat, cu perseverenta
ea §i le poate dezvolta.

i. cAteva elemente de bazA

F R IV IT O A R E L A S T R U C T U R A $1
F U N C T IIL E M EN T A LU LU I UM AN
Atunci cand ne propunem sA vorbim despre mintea umanA In relatie
cu aspectul fizic, cu sanatatea fizicA §i psihica, este obligatoriu sA definim
anumiti termeni de baza cum ar fi: con§tientuI, subcon§tientul, sugestia §i
autosugestia.

Constientul
Este acea laturA a fiinjei umane care permite reflectarea realitatii
obiective, Con§tientul unui om poate cuprinde mai mult sau mai putin din
realilafile materiale, suflete§ti §i mentale cu care acesta ia contact Cu alte
cuvinte, con§tiinta, in functie de puterea sa de cuprindere, poate fi mai
contractatA sau mai dilatata. 0 fiinlA umana este cu atat mai evoluata cu cat
con§tiinta sa este mai dilatata. Marile probleme ale omului decurgdin faptui
ca are o con§tiinta insufident dilatata. motiv pentru care nu are acces la
rezolvarile problemelor sale, la totalitatea aspectelor benefice ale situatiilor
cu care se confrunta. Ceea ce con§tientul unui om nu poate prelua la un
anumit moment de timp, dar exista in realitate §i se manifesta la cote
sensibile in jurul sau, este preluat de cAtre subcon§tient

Subconstientul
Este un termen larg utilizat in psihanalizA pentru a desemna sfera
fenomenelor psiho-mentale care se desfA§oara in afara con§tiintei $i care au
putut fi anterior con§tiente (sau semicon§tiente) sau ar fi putut deveni
ulterior conjtiente. Mai simplu spus, subcon§tientul este o parte a minfii,
inferioarA con§tientului cAruia ii este subordonatA. A id , (in subcon§tient)
sunt “depozitate" toate simtamintele, fenomenele lAuntrice desfa^urate in
noi §i pe care le-am uitat sau pe care nu learn remarcat c o n s e n t, de$i ele
ne erau accesibile la un anumit m om ent Cele douA structuri con§tient-
subconjtient sunt compatibile. Informapile din subcon§tient pot fi accesate
de noi in cadrul procesului de con§tientizare.
0 buna parte din via^a noastrS este influentata, fAra ca adesea sa
bAnuim, de subconjtient $uvoaiele de idei, de amintiri, de sentimente, de
senzatii care ne invadeazA adesea nu sunt altceva decAt depozite de
informapi din subcon$tienl care devin active in urma unor procese de
316 C artea F emeii

rezonant§ declan$ate la nivei psiho-mental cu sau farS voia noastrS. Atunci

cand In subcon^tient sunt dinamizate idei §1 sim{aminte benefice, fiinta este
armonioasA, mintea §i psihicul sunt echillbrate, corpul este sAnAtos.
Umplerea subcon§tientului de idei eronate, negative, perverse tulburA
intreg echilibrul fiin^ei umane. Asimilarea de cAtre subconft'ent a unei
foarte man cantitAti de informafie face ca aceasta sA nu mai poata fi
controlata de catre con§tient, mai ales atunci cAnd voinfa, afectivu! §i
inteligenfa sunt slab dinamizate. Aceasta explicA, de exemplu, din ce cauza
cei care vizioneazA filme violente devin violent, sau pesimismui celor care
sunt adanc impresionafi de evenimentele nefaste etc.
Influenfa subcon^tientului asupra structurii fizice este covSr§itoare.
De§i oamenii de §tiintA fac abia primii pa§i in acest domeniu, descoperind
cateva corelatii Intre activitatea creierului §i cea vegetativA, cateva
experiente facute de catre psihoterapeufi, de cAtre cei ce studiazA medicina
psihosomaticA sunt edificatoare. Un asemenea experiment va fi relatat in
aceastA lucrare, el referindu-se chiar la problema InfrumusetArii cu ajutorul
minpi. al puterii sale. Sugestia este cea care, preluatA (sau nu) de con§tient
odatA ce intra §i dinamizeazA subconjtientul determinA toate fenomenele
fizice §i psihomentale mentionate anterior.

Sugestia v
Este actiunea, forps care influenteaza psihicul §i comportamentul unei
persoane sau chiar a unor grupuri, cu sau farA participarea conjtiinfei $i
vointei lor (uneori chiar impotriva conjtiinfei §i voinfei). Sugestia poate fi
mai putemicA sau mai putin putemica. Cu cat provoacA o emotfe mai
intensA. cu atat sugestia are un ecou mai puternic in fiinta umanA. Totufi,
pentru ca o sugestie sa devinA cu adevArat operabilA in mintea umanA $i sA
produca transformAri este necesar ca ea sA fie acceptata (acceptare care
a$a cum spuneam nu se face intotdeauna cu voia celui in cauza), Atunci
cand o sugestie este acceptatA. fiinta umanA nu mai are o atitudine criticA
fatA'de ea sau, mai precis, nu i se opune. Atunci se spune cA respectiva
sugestie a devenit autosugestie

Auto sugestia
Este cea care ne modeleazA viata. ne creeazA imaginea despre noi
inline $i despre lumea care ne InconjoarA. In fiecare moment in mintea
noastrA exists o multitudine impresionantA de autosugestii, mai mult sau
mai pu^n con§tientizate. Toate a$a-numitele convingeri ale noastre nu sunt
altceva decat antosugestii intense, devenite astfel uneori in urma unor
indelungi anaiize ale faptelor, alteori pur $i simplu pentru cA le-am simtit
famiiiare sau din motive care ne scapA. In procesul armonizArii, al
infrumusetArii trebuie eliminate autosugestiile negative, perturbatoare.
Eliminarea unei autosugestii nu este deloc un proces usor §i cere
 M ehtalul 317

perseverenta fi convingere din partea celui In cauza. Orice sugestie sau

auto-sugestie negativa, distructiva poate fi trebuie sa fie eliminate cat mai
repede fi inlocuite cu o alta benefica, pozitiva.

Autosugestia este unul din cele mai importante mijloace de (auto)

transformare al fiintei umane. Ceea ce este mai pufin cunoscut este ca
autosugestia nu actioneaza doar asupra psihicului $i mentalului, ci fi
asupra unor procese fiziologice fi chiar asupra fonnei corpului fizic. Este un
(apt bine cunoscut in lumea sportului c& autosugestia este ultimul salt
important catre piscurile perform anfei. Cu ajutorul ei poate fi nterite sau
sc^zute greutatea corporate, poate fi marite capacitatea de efort, pot fi mult
tergite limitele de rezistenfa ale organismului uman.

2 . INFRUM USETAREA CORPULUI FIZIC CU

AJUTORUL AUTOSUGESTIEI
Autosugestia este fi un mijioc efident de armonizare fi infrumusefare a
corpului femeii, fiind dintr-un anumit punct de vedere cea mai la indemana
metoda. Ea poate fi pusa in apiicare la orice moment de timp, in orice loc, cea
care vrea sa o utilizeze neavand nevoie de nimic altceva decat de incredere,
imaginatie fi putere de concentrare.
Cea mai potrivite ilustrare a puterii extraordinare a autosugestiei este un
exemplu concret de tratament Vernon Coleman, in cartea sa “ Body power"
descrie detaliat terapia facute de un cercetetor american in domeniul
psihologiei, doctorul Richard D. Willard de la Institutul de §tiinfe
Comportamentale din Indiana. El a sugerat unui numar de 27 de voluntare,
cu varsta intre 22 fi 55 de ani sS participe la un experiment de 12 sAptemani
care umterea efectele autosugestiei pentru mfirirea sanilor. La inceputul
experimentului fiecare participante a fost masurate cu multe atenfie,
urmarindu-se circumferinfa. inaltimea fi tefimea sanilor. pentru ca ulterior s&
poate avea o dovadS clarS a eventualelor modificiri ale bustului.
Procedeul consta in contracp'a intregului sistem muscular urmata de
relaxarea cat mai atente a tuturor grupelor de mufchi, de jos in sus. Apoi
femeile au fost indrumate sa-fi inchipuie c& un prosop umed fi ca|d le este
aplicat pe sani. Trebuia urrnarite senzatia de cdldurd la nivelul pieptului,
urmate de autoinducerea senzafiei de pulsare a sanilor. Femeile urmau s5
realizeze acest exercitiu acasa, in fiecare zi, cat mai mult timp posibil.
Dupa 3 luni de la inceperea experimentuiui toate participantele puteau
constate dimensiunea marite a bustutui. Astfel: 28% au remarcat crefterea
sanilor la dimensiunile pe care le doriserti, 85% au constatat cS sanii lor sau
marit semnificativ. In medie circumferinta sanilor a crescut cu 3.5 cm,
inaltimea - cu 1,7 cm, iar latimea - cu 2,5 cm.
318 C artea F emeii
De asemenea, au fostlnregistratE §i alte efecte remarcabile: au disparut
asimetriile, sanii lasati au revenit la forma lor initiala, normala.
S a putut constata ca nu modificarile In greutate au condus la marirea
dimensiunilor sanilor, aceste doua procese nefiind corelate. De asemenea,
femeile care aveau o mai buna reprezentare a exercitiului, §i care au putut sa
vizualizeze mai clar intregul proces, au Inregistrat created mai mari.
Au mai fost experimentate §i alte exercitii de marire a sanilor cu ajutorul
sugestiei. Tot in Statele Unite, la Universitatea din Huston, cercetatori Allan R.
Staib §i D.R. Logan au utilizat hipnoza sugerand femeilor sa se Inchipuie la
varsta pubertatii §i sa vizualizeze procesul de cre§tere al sanilor. Apoi,
acestora li s-a indicat sa se creada ca se afla dupa trei ani de la terminarea
experientei, in baie, dezbracate, §i cu sanii mult mariti. La terminarea acestor
§edinte, voluntarele au putut constata cu uimire cum dimensiunile bustului
lor erau mult modificate.
Aceste dimensiuni au rezistat in timp, dupa trei luni de la experiment
acele femei confirmand acest lucru. Medicii au demonstrat ca afluxul de
sange sporit din zona pieptului, modificare indusa cu ajutorul SUGESTIEI, a
facut posibilla o asemenea evolutie.
Exemplele date confirma puterea imensa a mintii umane, mai precis a
unei parti a sa, numita subcon§tient
In primul din cele doua exemple este vorba de o angrenare a
subcon$tientului cu ajutorul autosugestiei con§tient date. Este metoda cea
mai buna §i o recomandam fara nici un fel de retinere in forma in care a fost
data, in cel deal doilea caz este vorba de HIPNOZA - UN PROCEDEU PE
CARE NU VI-L RECOMANDAM, deoarece este traumatizant pentru psihic,
producand leziuni pe cat de invizibile (pentru un ochi neatent) pe atat de
grave.
0 completare care rrierita sa fie facuta la metoda doctorului Willard, care
folose§tE autosugestia. este ca o stare psihica pozitiva, de bucurie, de
anticipare a rezultatelor foarte bune care vor aparea, spore§te mult §ansele
de reu§it<L
Mai trebuie ftiut ca:
- §edintele de autosugestie nu se recomanda sa fie facute in stari de
oboseala, de impra§tiere mentala
- conditia ca o autosugestie sa fie receptionata §i apoi executata de
subcon$tient este ca in timpul lucrului cu ea sa indepartam celelalte ganduri
secundare din minte
- este bine ca fedinta de sugestoterapie sa fie facuta, pe cat posibil, in
fiecare zi la aceea$i ora
- aparitia starii de plictiseala In timpul lucrului este cel mai bun indiciu
ca nu suntefi suficient concentrata
- In cazul in care la un moment dat nu va mai simtiti motivata sa
continuati autotratamentul, priviti-va cu atentie in oglinda §i intrebafi-va cu
 M ehtalul 319
sinceritate d a c i dori{i s i ramaneti a$a cum afl lost fari s i va transformati,
f i r i s i va depa$iti conditionirile care fac din dumneavoastra o femeie banala.
Cu siguranti c i vep putea s i depi$i{i criza1.

3 . I n t r e t i n e r e a , a c c e l e r a r e a $1
D IR E C T IO N A R E A P R O C E S E L O R D E
A R M O N IZ A R E $1 iN F R U M U S E JA R E P R IN ..
IG IE N A S U B C O N g T IE N T U L U I
Este unul din secretele pastrarii frumuse^ii unei femei. Aceasti igiena
trebuie pastrata de la varstele cele mai fragede §i trebuie intensificata pe
masura cre§terii In varsta.
A£ vazut femei stresate care se consideri urate 5! chiar sunt? Ei bine, cel
putin 50% dintre ele nu ar fi deloc urate d a c i nu ar fi convinse c i sunt a$a.
Este mai bine s i v i spuneti cu sinceritate c i nu sunteti fotomodel (dar
numai d aci chiar nu sunteti), dar: “am farmecul meu pe care4 voi amplifica
mereu", decat s i spuneti cu tragi-comici disperare c i nu sunteti frumoasi §i
s i v i exacerbati in fantezie defectele.
Igiena subcon§tientului este foarte importanta pentru o modelare
frumoasa a corpului, In adolescenti mai ales, dar nu numai. Mai ales in
aceasta perioadi de efervescenti imaginative, subcon§tientul poate actiona
ambivalent atit In favoarea, cat $i in detrimentul dumneavoastri - daca II
sugestionati fir i s i v i dati seama intr-un sens nedorit Multe din femeile
intervievate pentru elaborarea acestei lucrari au relatat c i In adolescenta au
fost foarte mult atrase de procesul cre§terii sanilor §i au remarcat fiecare
detaliu, fiecare amanunt nou care apirea.
Nu putem evalua foarte exact cat de reprezentativ din punct de vedere
statistic este acest fapt, dar marea majoritate a femeilor care au participat la
acest program de armonizare §i care prezentau asimetrii ale sanilor §iau
contemplat vreme indelungata cate un defect pe care apoi au avut grija sa-1
observe in fiecare zi, aprofundand astfel rezonanta cu el.
De exemplu, una dintre participantele intervievate relata c i in
adolescenta a descoperit ca are un sin asimetric. Frecvent ea a contemplat
In oglinda, dimineata, aceasti situate §i a observat In perioada respectivi ca
aceasti asirnetrie se amplifici. Atunci cand nu a mai ficut aceste observatii 51
In consecinti nu $i-a reactualizat complexele de inferioritate legate de aceasta
asimetrie, sanil deveneau aproape simetrici, dar apoi totul era reluat, etc. In
acest caz se poate remarca foarte clar corelatia Intre “privitul complexant" §i
agravarea asimetriei. In cadrul programului de armonizare la care a
participat, ea a reu§it sa elimine aceasta asimetrie foarte u§or cunoscand

1 Despre rolul extrem de important at motivate] in via^a femeii am vorbit pe larg in

capitolul referitor la PS1H0TERAP1E. In acelaji capital am pus la dispozipe anumit tehnici
mai complete de repolarizare, de re-motivare.
320 C artea F emeii

acum procesul §i a urmarit sa actioneze constant in sensul armonizarii ei ca

femeie.
Aite femei relateaza ca au fost complexate in adotescenta de faptul ca
aveau sanii mid, imaturi, “$ter§i" (in viziunea lor). Multe dintre ele au fost
“ajutate” in procesul de autocomplexare de comparatiile dimensionale pe
care leau fScut din proprie initiativa cu prietenele intime. La un moment dat
a aparut in viafa lor o circumstanta favorabila, mai precis o relate amoroasa
plenarS cu un bSrbat Aceasta a declan^at in fiinfa lor reacfiile pozitive
descrise pe larg in subcapitolul referitor la actul amoros, intre care se num&rS
5i aceea a mSririi $i infrumusefarii pieptului intro perioadS scurtfi de timp. In
acel moment la unele dintre ele so dSramat bariera cladita fara sa-$i dea
seama in subcon$tient in perioada adolescentei (aceea ca au un piept
subdezvoltat) §i au remarcat o totals transformare din acest punct de vedere.
Altele, dupa ce a trecut frenezia inceputului, dintr-un motiv sau altul, $i-au
reluat fara sS vrea mentalizarile negative (de acolo de unde le lasaserS) $i au
revenit la acea subdezvoltare a sanilor pe care o aveau initial.
Cel mai frecvent caz este, poate, cel al adolescentelor al caror piept este
foarte generos $i care sunt stresate de acest lucru, complexate, ciutand sS-1
ascunda prin aplecarea spatelui. A id este un proces de autosugestie
combinat cu o pozide a corpului care sS sugereze faptul cS sanii sunt de
dimensiuni mid. RezultatuJ acestui “ingenios" proces de autosugestie este, la
marea majoritate a femeilor, scSderea dimensiunilor sanilor, dar nu prin
reducerea proportionala a acestora, ci prin aparitia unei forme alungite $i a
flascit&tii- Cercetand mai atent acest caz foarte des intalnit realizSm cS
autosugestia distructivS a pomit de la ideea gre§ita cS sanii de dimensiuni
normale sau ceva mai dezvoltati sunt inestetid, vulgari, nepotrivid structurii
fizice $i varstei, etc. Lipsa de incredere in propria fiintA, lipsa de respect
pentru sine combinate cu o carenta a educatiei erotice §i sexuale sunt de fapt
cauzele intregului cortegiu de auto-sugestii negative ulterioare.
Tipui de igiena a subconftientului pe care vi-1 propunem este unul activ,
prin care sa fie impiedicatS inrSdacinarea §i activarea unor auto-sugestii
negative $i sa fie “curafate" cele care deja sunt inradacinate sau au devenit
active, prin cultivarea ideilor, a sugestiilor §i a sentimentelor armonioase,
benefice, pozitive, generatoare de Incredere in propriile forte $i in propria
imagine.
AceastS modalitate de operare in scop profilactic $i curativ cu
subcon§tientul este strans corelatS cu celeialte metode de infrumusetare §i
armonizare care sunt induse In acest program. Actiunea dar directionata in
scopul Infrumusetaril prin diverse mijloace este un suport solid pentru lucrul
cu autosugestii benefice menite sfi iniature lipsa de Incredere in sine,
§ovaiala, labilitatea. Programul de "igienizare a subcon§tientului” este bine sa
Inceapa dacS nu din prima. macar din a doua zi in care ati inceput programul
intensiv de infrumusetare. Relatia este biuni voca: purificarea $i directionarea
benefica a subcon§tientului sustine procesele de infrumusetare, in timp ce
actiunile directe si concrete de Infrumusetare cum ar fi masajul, dieta.
 MnnTALUL 3 21

exercitiile fizice, aplicatiile cu apa amplified dinamismul interior, atrag prin

rezonanta ganduri §i trairi stenice, pozitive.
Primul demers practic pentru directionarea benefica a subconftientului
este de natura cognitiva: merita sa va consacrati o ora sau o jumatate de zi
pentru a afla prin autoanaliza lucida care sunt calitatile pe care mai trebuie sa
le asimilati pentru a deveni eficienta in demersurile de infrumusetare §i
armonizare pe care le faceti. Puteti sa o luati sistematic:
♦ daca va lipsefte energia vitala, vigoarea necesara unui efort
concentrat pe toate planurile - in acest caz veti urmari sa va dati sugestii
pentru dinamizarea vitalitatii, a puterii launtrice §i fizice. Aceste sugestii vor fi
sustinute de o marire a vitalitatii prin intermediul tuturor terapiilor care le
faceti:
- dietoterapie - o alimentatie mai judicioasa, consistent^, in cantitati
potrivite, cu alimente cu un ridicat aport energetic §i de substante active este
un suport al vitalitatii generale,
- exercitii de respiratie - efortul consecvent lucid §i plin de rabdare
pentru marirea capacitatii respiratorii, reglarea ritmului respirator,
supravegherea permanenta a respiratiei in timpul zilei va da negre§it roade,
ducand la o marire considerabila a vitalitatii §i tonusului psihic,
- exercitii posturale §i dinamice - angrenarea directa a corpului in aceste
exercitii ne permite sa ne cunoa§tem in mod direct structura fizica §i
posibilitatile vitale, simultan ajutandu-ne in sensul dinamizarii fizice §i
energetice.
♦ daca va lipse§te bucuria, dorinta de a va simti femeie, de a va simti
frumoasa, senzuala - veti urmari ca auto-sugestiile, induse intr-o stare
sufleteasca adecvata, sa dinamizeze toate acele calitati feminine specifice
care preexista in orice femeie. Aceste sugestii vor fi corelate cu o orientare,
cel putin in prima faza, a tuturor terapiilor in sensul detensionarii la nivel
senzual, erotic chiar:
- masajul - stimularea adecvata, in scop terapeutic a unor zone cum ar fi
cea a taliei, a picioarelor (partea superioara), a pieptului va genera o
deschidere inspre aspectele intime feminine;
- hidroterapia - aplicatiile cu apa un rol deosebit de stimulare fi
arinonizare a energiilor care tin de planul erotic;
psihoterapia - prin descoperirea motivatiilor, efectuarea unor tehnici
simple sau mai complexe de constientizare se pot produce in scurt timp rnari
deblocari in plan afectiv, senzual, erotic, deschizand femeia in cauza spre
terapii §i mai directe cum ar fi cea care angreneaza amorul cu continenta §i
sublimare;
- tehnicile de relaxare au §i ele un rol important, facilitand procesele de
conftientizare, deschizand fiinta §i ajutando sa se bucure de perspectivele pe
care i le deschide conditia in care ea se afla.
♦ daca apare lipsa de vointa, de fermitate, de incredere, eventual
probleme cum ar fi complexele de inferioritate, orgoliul (de natura sa
acopere realitatea obiectiva) - autosugestiile vor urmari dinamizarea
322 Carte a F e m e ii

increderii Tn sine, a fermitafli, a stab ility in decizie. Aceste autosugestii vor

fi date evocand o stare psihica (avuta de dumneavoastra anterior sau traita
prin empatie) de vointa, hotarare, siguranta, calm, stabilitate psihica. Terapiile
le ve£ orienta pentru amplificarea acestor calitati:
- exercitiile posturale fi dinamice - au drept scop dinamizarea acestor
calitati fi solicits pot a fi realizate ritmic fi consecvent vointa, hotarare fi
incredere in foi^ele proprii; fiecare perfectionare adusa unei tehnici, fiecare zi
de munca in acest sens va fi o reconfirmare a amplificarii acestor calitati din
sfera volitivului;
- relaxarea - faciliteaza debarasarea de complexele de inferioritate, de
teama de efec, de orgolil fi tensiuni psihice de tot felul;
• exercitiile de respira(ie - au un impact psihomental deosebit stabilizand
emodile fi gandinea; mai ales respiratia abdominala executata lent, cu
impingerea aerului cu ajutorul mufchiului diafragmal in zona inferioara a
plamanilor, dinamizeaza mult vointa fi calita{ile conexe cu ea.
♦ daca nu reufiji sa va deschideti afectiv fata de propria fiinta, fata de
ceea ce faced pentru a vS armoniza fi infrumuseta - autosugestiile, intim
corelate cu o stare sufleteasca cat mai adecvata, vor urmari marirea
capacitatii de a iubi, conftientizarea dragostei pentru frumos, pentru bine fi
armonie care este caracteristica fiecarei femei, existand in aceasta in stare
mai mult sau mai pu(in latenta. Auto-sugestiile benefice vor fi sustinute de o
orientare a terapiilor pentru a sustine planul afectiv al fiintei:
- tehnicile de respiratie - faciliteaza o dilatare nu doar energetica, aurica,
ci f i afectiva; in special respiratia toracica, deblocheaza simtitor in scurt timp
planul afectiv;
- fitoterapia - anumite plante cu efect in plan psihic remarcabil (cum ar fi
busuiocul, teiul, roinita) faciliteaza deschiderea sufleteasca spre a trai in
diferite forme iubirea fi sentimentele care deriva fi se impletesc cu ea;
- masajul - mai ales masajul cu uleiuri aromatice in zona pieptului
favorizeaza o deschidere afectiva f i o activare a plexului energetic ce tine de
manifestarea iubirii poate fara precedent pentru multe femei.

Odata ce ati stabilit care este planul cel mai decompensat In fiinta, care
sunt problemele subconftiente care sunt cele mai urgente pentru a fi
rezolvate, orientarea terapiilor pe care le efectuati este de mare ajutor pentru
imbunata(irea conditiei launtrice, dar fi a reufitei procedurilor de
infrumuse(are. inainte a de a incepe procedurile zilnice de Infrumusetare vep
face o scurtS fedinfS de autosugestie: spunandu-va calm, cu trSire, ca
minunatele calitSp pe care doriti sa le asimila(i prind radScini fi se dezvoltS
de la o zi la alta, eliminand tot ceea ce pana acum v-a blocat din punct de
vedere launtric. Sugestiile pozitive date cu putere vor alcatui un fundal
minunat pentru tehnicile de armonizare fi infrumusetare, care nu vor face
altceva decat sa intareasca, sa faciliteze asimilarea calitatilor pe dorim sa le
dobandim.
In acest fel se poate realiza purificarea subconftientului, anticipand de
 M epitalu l 323

la bun Tnceput care vor fi obstacolele majore care vor trebui depa§ite in plan
mental §i venind cu sugestii benefice sustinute de alte procedee pentru a
compensa deficientele care exista inainte ca acestea sa declan§eze In fiinta
conflicte greu de controlat.

4. PUTEREA VIZUALIZARH CREATOARE

Procesele simple de autosugestie prezentate pana acum necesita un
efort destul de complex al mintii. in tehnica aplicata pentru marirea sanilor
s-a putut remarca faptul ca procesul de sugestie apela la o serie de evocari a
unor senzatii care tineau de simtul vizual §i tactil mai ales. Senzatia de
Incalzire, de vibratie nu este altceva decat o perceptie tactila. Vizualizarea
sanilor avand forma §i dimensiunile dorite este un proces care apeleaza la
perceptia vizuala. In procesul de sugestie apar §i alte senzatii combinate, care
apeleaza §i la celelalte simturi.
Vizualizarea ocupa un rol central in procesele de sugestie §i
autosugestie cunoscut fiind faptul ca sugestiile fizice §i vizuale sunt cel mai
frecventintalnite. Foarte putini oameni reujesc sa actioneze eficient doar prin
intermediul mentalizarii abstracte. Evocarea unor secvente vizuale implica
mult mai mult din punct de vedere sufletesc pe cea care face mentalizarea.
Pe de alta parte, atunci cand concentrarea este slaba, cand procesul
mentaliz&rii nu este sustinut de planul sufletesc apar defocalizari ale mintii,
de obicei prin aparitia unor amintiri, a unor cli§ee din subcon§tient; cel mai
adesea aceste amintiri nedorite (deoaiece tulbura procesul vizualizarii) apar
sub forma unor imagini. Dintre toate tipurile de memorie cea vizuala are
ponderea cea mai mare la fiinta umana - 65-80%, memoria olfactiva, gustativa.
tactile §i auditiva insumate avand un procent de doar 20-35%. Din acest motiv
la fiinta umana, con§tientul §i subcon§tientul sunt foarte puternic
impresionate de imagine.
Vizualizarea directionata con§tient in procesele de auto-infrumusetare
va avea o eficienta sporita In multe cazuri deoarece:
♦ este simpla - se renunta la complexitatea mentalizarilor care se
foloseau §i de perceptiile tactile, termice, etc.
♦ folose§te o capacitate foarte u§or de apelat, aceea de vizualizare
care in mod nativ este cel m£ii bine dezvoltata de fiinta umana
♦ stimuleaza imaginafia creatoare
♦ stimuleazA partidparea afectiva la procesul mentalizarii, datorita
impactului emotional mare pe care-l are imaginea propriei fiinte transformate.
Exercitiile de vizualizare pot fi exercitii de sine statatoare, dar este foarte
util sa fie abordate §i conjunctural in timpul automasajului sau masajului, a
hidroterapiei, inaintea exercitiilor posturale §i dinamice, In timpul exercitiilor
de respiratie.
324 C artea F ewer

5. FORTA DE CONCENTRARE - UNITATE

d e p la su r A a e f ic ie n t e i m e n t a l iz A r ii
Concentrarea reprezinta acea calitate a mintii care permite omului
sS-§i Tndrepte toate facilitate mentale selectiv, asupra unui singur lucru,
eliminand once alt subiect, orice 1-ar distrage. Atunci cand mintea se
“leagS” exclusiv de un subiect, de un (el, ea capSta o putere extrem de
mare.
Puterea de concentrare mentals a devenit un atu pentru multe din
personalitajile §tiintei, tehnicii, muzicii §i mai nou, a sportului. Marii sportivi
au actualmente programe speciale de antrenament mental care-i
propulseazS In varful piramidei. intr-un interviu recent o patinatoare
medaliatS cu aur la Jocurile Olimpice recuno§tea cS o treime din
antrenamentul sSu se desfS§ura mental; fiecare mi§care era fScuta de 2-3 ori
mental Inainte de a deveni fizica. Jucatorii de baschet fotbal american,
base-ball, tenis, etc. recurg in mod curent la tehnici de antrenament
speciale, care folosesc puterea de concentrare a mintii ca mijloc de
depS§ire a condifionarilor fizice.
Odata cunoscute tehnicile de concentrare, existand §i o motivate
putemicS pentru a le face, mai exists o conditie de indeplinit aceea a
detinerii sau a dobandirii unei capacitati de concentrare care sa dea
eficienta necesara acestor tehnici.
Avand in vedere noutatea acestor tehnici (pentru cei mai multi oameni
din societatea contemporana) §i “miza” extrem de metre pe care o are
efectuarea lor, este necesar ca fiecare sa-§i con§tientizeze cu luciditate
puterea de concentrare.
lata o tehnica practica de con§tientizare §i dezvoltare a capacitatii de
concentrare:

Un experiment simplu care ne

obiectiveaza capacitatea de concentrare
Descriere
Pentru a face acest experiment avem nevoie de o minge de ping-pong,
care sa aiba o emisfera alba §i curata, de un ceas §i de o dispozipe launtrica
normala, in care sa nu fim mai somnoro§i, mai surescitati sau mai disipati
ca de obicei. Testul decurge astfel:
- ne golim, la vointa, fara a ne crispa insa, mintea de ganduri;
- privim bila (vizualizata pe partea sa curatS) §i ne propunem sa
retinem perfect suprafata cu structura foarte simpla a acestei bile;
- cand consideram ca am retinutin minte toate detaliile bilei, inchidem
ochii §i timp de 7 minute vom evoca in minte, ferm, imaginea suprafetei
bilei, exact a§a cum am vazut-o, reals, farS nici o modificare.
 M ehtalul 325

Deschidem ochii fi vom face o evaluare folosindu-ne de un mic ghid

pe care-1 punem la dispozitie in continuare:
Nota: este bine sa nu cltitl urmatoarele ghidari pentru evaluare
tnainte de a face prima oara experimentul.
Ghid de autoevaluare a capacitatii de concentrare
♦ daca suntem incapabili sa vedem In campul vizual interior
imaginea bilei, suntem amortiti, ne cuprinde somnolenta - structura
energetica este prea putin dinamizata. Pentru a va putea concentra va
sunt necesare, in primul rand, exercitii care sa va dinamizeze
structura fizica fi vital a. Faceti zilnic timp de o luna-doua tehnicile de
gimnastica psihosomatica indicate in aceasta lucrare si apoi reluati
testul;
♦ daca ne simtim neliniftiti fara un motiv anume; in aceste conditii
nu ne putem fixa mintea deloc. Datorita labilitatii psihomentale apar adesea
perturbari care zadarnicesc pe moment once efort de a ne concentra -
situatia este inca departe de a fi disperata. Primul lucru pe care II
puteti face este sa va impuneti o viata mai ordonata, cu mese regulate,
cu un somn regulat, la orele optime. Apoi, trebuie sa incepe(i cu mult
calm1sa exersatl tehnici fi procedee de stabilizare men tala, Va dura
mai mult decat va afteptati, poate, dar nu va opriti;
♦ dacS in noianul de imagini care se suprapun ne simtim pierduti, nu
ne putem fixa deloc in minte asupra imaginii bilei - mintea este foarte
distrata, adesea fara ca posesorul sa-fi dea seama. Vor fi necesare
eforturi serioase pentru dobandirea capacitatii de concentrare fl, mai
ales, consecventa. Este bine sa va apucati de lucru cu entuziasm;
♦ daca dupa primele incercari simtim o stare de enervare, ne dam
seama ca “nu are nici un rost acest test copilaresc, stupid” - nu sunteti
consecventa. La inceputul acestui test v-ati hotarat sa-1 faceti, ati
evaluat, atunci mergeti pana la capat! Va este blocata adesea
concentrarea datorita exacerbarii orgoliului. Trebuie sa capatati
blandete, sa urmariti sa intelegefi un lucru fi apoi sa-1 judecati.
♦ daca deosebim bila cu greu, fi pare a fi undeva intr-o pacla confuza
- este bine pentru inceput, dar este posibil ca drumul pana la
dobandirea unel bune concentrari sa fie lung; trebuie sa fiti
perseverenta.
♦ daca murim de curiozitate sa vedem ce este pe partea opusa a
bilei sau sa facem speculajii referitoare la procedeu - este vorba de o
deviere. Nu asta v-ati propus! Reluati!
♦ dacd In noianul de suprapuneri apare temporar bila, dar apoi
suntem distrafi - in ciuda unor tatente mentale bune, avand o minte
instabila, reufiti mai rar sa o pune(i in valoare a§a cum ar trebui.
Regularitatea, ritmicitatea in tot ceea ce faceti, inclusiv in exercitiile de
1 Este util sa lucrati ?i cu sugestii pentru ampliticarea calmului. Tot in acest scop veti
lucra zilnic procedee de dinamizare a centrului Manipura Chakra.
31_'b C a r t e a F ew er

concentrare este pentru dumneavoastra cheia succesului.

♦ vizualizam cu greu bila, nu atat din cauza ca apar suprapuneri de
imagini, ci mai ales pentru ca simtim ca nu asta voiam sa facem, aceasta
vizualizare nu este in acord cu noi - este bine ca ati inceput sa va depa§iti.
Este de remarcat ca trebuie, totu§i, sa va modelati vointa. Calea pentru
a dobandi putere de concentrare este purificarea, practicarea cu
rabdare §i consecventa a procedeelor de amplificare a afectivitatii §i
de armonizare a vointei.
♦ bila apare destul de clar, dar mai apar intretaieri, dup£ acest test
ne simtim mai bine, parca ceva s-a limpezit $i In minte - daca ar exista o
mai mare stabilitate, pe care s-o manifestati in toate domeniile vietii,
ati putea avea adesea sclipiri ale mintii remarcabile $i, mai ales, ati
putea sa le puneti in practica. Trebuie sa aveti incredere in fortele
proprii, sa munciti mult $i sa nu uitati sa faced inai multe lucrnri
ftumoase, care va plac.
♦ cu efort reu§im sa “ vedem" interior destul de bine imaginea bilei.
Simtim, totodata, ca ne-am depa§it putin - trebuie sa ajungeti la nivelul la
care sa simtiti ca mergefi ascendent, ca va dezvoltati mental §i
spiritual de la o zi la alta. Aveti mult de oferit pentru cei din jur, trebuie
sa deveniti mai altruiste §i sa va recunoa^teti interior dragostea
pentru frumusete, adevar $i armonie;
♦ imaginea bilei este destul de stabila. dar nu e destul de clar&, parc3
este estompata - este necesara angrenarea cu vointa pentru depa$irea
conditiei actuate; punerea altruista in slujba celorlalti este de un folos
linens pentru dumneavoastra. Devenlp o flinta afcctuoasa ?i foarte
activa §1 veti vedea cum lucrurile merg din bine spre mai bine;
♦ imaginea bilei a lost clarS, avem mari afinita(i cu acest procedeu §i
II simtim apropiat modului nostru de a fi. Sesizam valoarea simbolica a
acestui exercitiu. Fara alte comentarii: Mult succes in continuare!
♦ NIVELUL ULT1M DE REAL1ZARE AL ACESTUI EXERCITIU,
ATINS DE MARII INITIATE ESTE MATERIALIZAREA UNEI BILE
SIMILARE CU CEA VIZUALIZATA...
O modalitate de marire a puterii de concentrare
Una dintre cele mai eficiente modalitati este chiar cea descrisa mai sus,
pe post de test ea avand o vechime de mii de ani §i Hind revelata de marii
maestri yoghini. in Sanscrit^, tehnica evocarii mentale a unui obiect pe o
perioada cat mai lunga de timp se nume§te “Shambavi Mudra" sau “Gestul
fiintei superioare" sau “Gestul Creatorului” , deoarece la nivel mental, prin
angrenarea con§tiintei are loc chiar un proces de (re)creare a unei
structuri.
Pozitia recomandata jjentru exersarea iui Shambavi Mudra este a§ezat
pe un scaun, cu spatele drept §i capul in prelungirea coloanei vertebrale.
In final, trebuie sa precizam ca beneficiile acestui exercitiu practicat
zilnic timp de cateva luni pot fi enorme, putand duce la veritabile salturi de
 M eh talul 327

con§tiin$a. Simplitatea lui este in§elStoare pentru cei superficiali, facandu-i

pe ace§tia sa scape din vederea valenjele sale deosebit de profunde,
valence pe care le vor descoperi, insS, toti cei care vor exersa acest
procedeu cu consecventa §i sincera aspiratie.

Un m ic secret
Nu ISsati sa se strecoare nici un gand parazit in timp ce lucrati
SHAMBAVI MUDRA. Atunci cand se strecoarS ganduri pe care nu le
controlati, nu vS intrerupefi, dar scade# din timpul pe care-I marcab in
executarea tehnicii. De exemplu, daca va fura o imagine mentals §i revenib
imediat, veti scSdea, totu§i, mScar o jumState de minut, dacS apare o
secventS scadeti douS minute, trei (func^e de mSrime), dacS va treziti intr*
un rastimp ca ati adormit sau ca v-a{i lasat furat de alte ganduri, de
preocupari paralele, veti anula tot timpul, va veti spala cu apa rece pe fata
§i veti relua exercitiul chiar atunci. Este posibil ca in unele zile sa munciti o
ora pentru a realiza cu adevarat cele 20 de minute propuse, dar efortul
merita sa fie depus. Mult succes!

6. PSIHICUL - UN AJUTOR
EXTRAORDINAR SAU UN INAMIC
REDUTABIL AL PROCESULUI DE
MENTALIZARE
Mai ales pentru o femeie, drumul spre dobandirea unei bune
capacitaO de concentrare nu este deloc u$or. Tehnicile de mentalizare,
de vizualizare creatoare, care sunt necesare pe parcursul intregului
program de Infrumusetare pot deveni aride pentru fiintele care au mai
puflne afinitsti cu latura mentals. Femeile prin constitutie sunt fiinte mai
mult afective decat mentale. intr-un conflict dintre psihic §i mental, in
99% din cazuri va invinge psihicul.
Acest conflict este tot atat de vechi ca §i civilizatia umanS. FSrS sS-1
denumeascS a§a, fiecare copil, fiecare adolescent §i matur se intalne§te
cu acest conflict. De exemplu, diferenta dintre ceea ce ar trebui sS facem
§i ceea ce simtim cS dorim sS facem este o forms clasicS de conflict intre
minte §i psihic. NenumSratele pozne ale celor mici care fac adesea
opusul a ceea ce li se recomandS nu sunt altceva decat victorii ale
psihicului asupra mintii bine instruitS asupra a ceea ce are voie §i ceea
ce nu are voie. La multi copii mai degrabS actioneazS mustrSrile de
con§tiintS decat sfaturile mai mult sau mai putin insistent repetate - este
un alt caz tipic de dominants a psihicului asupra intelectului. La femei in
forme diverse se manifests acela§i fenomen. Multe femei nu fac decat
ceea ce simt cS trebuie sS facS. Chiar §i procesul instruirii este adesea
328 C artea F emeii

doar o consecinta a unor presiuni sufletefti care iau forma simtului

datoriei, al responsabilitatii, demnitatii, etc.
Mentalizarea lipsita de traire este de natura sa genereze conflicte
interioare de tipul amintiL Daca, insa, in procesul vizualizarii creatoare a
corpului infrumusetat §i armonizat in concordanta cu posibilitatile
constitutional intuitiv sesizate apare starea de bucurie a anticiparii
reu§itei, de dragoste fata de frumusetea feminina, fata de propria fiinta,
efectul va fi mult amplificat
Exista cateva sentimente stenice, binefacatoare care este bine sa
insoteasca nu doar diferitele procese de mentalizare aplicate spontan
sau programatic, ci Intreg programul de armonizare. Cateva dintre aceste
sentimente sunt:
- bucuria realizarii unui act constructiv care apropie fiinta femeii de
natura sa profunda
- sentimentul de incredere in sine pe care il da fiecare noua tehnica
sau procedeu asimilat §i aplicat, fiecare zi in care au fost realizate
exercitiile posturale, tehnicile de auto-masaj, in care au fost aplicate
indicatiile de dietoterapie §i psihoterapie
- entuziasmul sporit de fieeare nou rezultat, de fiecare schimbare
benefica ce apare
- tenacitatea conferita de motivatia foarte puternica aflata in “jo c”,
aceea de a deveni cu adevarat o femeie frumoasa, armonioasa, de a
depa§i conditionarile date de varsta, statut social, prejudecati, insuccese
etc.
“Lista” de sentimente benefice ar putea ocupa multe pagini, insa
esentiala este ideea ca femeia trebuie sa alature mentalizarii cele mai
frumoase nazuin{e §i sentimente, cele mai intime §i puternice trairi
afective, a5a incat acest procedeu sa devina o sarbatoare, fie §i de 20 de
minute, a inimii. Ariditatea unei tehnici de mentalizare nu este altceva
decat lipsa sentimentelor care sa hraneasca concomitent sufletul, avid de
traire benefica §i intensa, nu de teorii artificial aplicate.
Concluzia este, a$adar, sa iubiti si sa va iubiti cu intensitate,
respectandu-va corpul §i sufletul, sa fiti voi Tn§iva §i sa punetl in
acela^i limp capacitatile mentale sa va slujeasca, dezvoltandu-le fi
perfectionandu-le mereu pentru construirea acelui ideal de
feminitate la care aspirati.
 M eh t a lu l 329

7. ULTIMELE PRECIZARI
Mintea este intim corelatS cu toate procesele fizice sau subtile din
microcosmosul reprezentat de fiin^a umank. Ea poate fi influenfata beneflc
printr-o multitudine de mijloace sau, altfel spus de terapii. Cateva dintre ele
merits sS fie menfionate succint impreunS cu avantajele pe care le confers.
Ele se vor dovedi cu atat mai eficiente cu cat vor fi aplicate In contextul mai
ampiu al programului de armonizare al conditiei feminine, aplicarea lor
pentru dezvoltarea §i armonizarea mintii fiind doar o problems de
con$tientizare, fara a mai necesita un timp suplimentar acordaL
Printre mijloacele traditionale de control al mintii, la loc de cinste se aflS
tehnicile de respiratie. Respiratia se repercuteazS $i la nivel mental, nu numai
fizic §i psihic. O respiratie incorectS, incompletS, dezordonatS, slabs, este o
premizS care poate anihila multe eforturi efectuate in plan mental. LegSturile
putemice dintre mental §i respiratie, variatele modalitSti prin care putem trezi
?i amplifica anumite capacitSti mentale prin diferite tipuri de respiratie sunt
descrise pe larg in capitolul referitor la respiratie.
Relaxarea, proces complex, aflat in directs legStura cu psihicul, cu
ritmurile respiratorii este §i ea un element de bazS in procesele de angrenare
creatoare a mentalului. Starea de luciditate, de dilatare a con§tiintei, u$urinta
in operarea cu subcon$tientul sunt direct proportionate cu profunzimea
reJaxSrii. Relaxarea este procesul care eiiminS pierderile inutile de energie,
care deblocheazS mintea ?i psihicul, care inlatura adevaratele baraje ridicate
de stres, de contractors, etc. in caiea acfiunii pozitive a gandirii. Toate
exercitiiie de mentalizare se realizeazS atunci cand corpul fizic este complet
relaxat, detensionat, cand ne simtim fiin{a u^oarS $i fluida, apta sa primeasca
influxurile de frumusete evocate prin forta mintii.
Masajul deschide perspective cu totul noi in domeniul con§tientiz3rii
corpului fizic pe care urmeaza sS-l (auto)modelSm. Masajul permite accesul
mintii, ai con$tilntei in zone ale trupului cunoscute pans atunci doar partial
prin intermediul vederii §i sumar prin aite modalitSti. Prin deblocSrile psihice
pe care le produce, prin interactiunea continuS cu latura creatoare a
mentalului in procesele sculpturale pe care le declan$eaza, masajul este o
terapie ale carei conexiuni cu planul mental sunt foarte vaste, greu de
insumatin spatiui limitatal acestei lucrSri.
Exercitiiie posturale sunt alSturi de respiratie, un mijloc traditional
fundamental pentru armonizarea mintii §i amplificarii puterii ganduiui.
Fundamentui teoretic al actiunii posturii corporale este ioarte complex.
Pentru a vedea aceste conexiuni §i mai ales pentru a beneficia de ele. este
foarte utila practica. in capitolul referitor la posturi veti gSsi numeroase
elemente practice, intre care $i cele de armonizare a mentalului, de mSrire a
puterii de concentrare, a puterii de evocare. a capacitStii de captare a unor
influxuri de energie mentals benefica.
Hidroterapia constituie in anumite cazuri un ajutor nepretuit, mai ales
pentru femeile care se confrunta cu blocaje fizice §i psihice care sunt mai
330 C arte a F emeii

greu de eliminat cu eforturi obi$nuite, in ciuda aparentei lor lipse de

insemnitate. De exemplu, b&ile red creeazS o stare de dinamism general,
greu de egalatprin alte metode, care deblocheazS realmente anumite facu lty
psihice §i mentale. BAile calde, fecute cu anumite extracte de plante
medicinale produc m id (sau mai mari) minuni asupra femeilor mai
contractate, cu probleme de relaxare, ajutandu-le rapid s4 inve(e sS se dilate
mai intai ca prezen$fi energetics $i psihicS, apoi ca §i con§tiin$.
Psiboterapia este probabil cei mai strans corelata cu mentalizarea. La
femei psihicul este temelia firS de care nu se poate realiza nimic, el este
motorul mentaliz&rii, el neteze§te calea care duce spre concentrare §i, mai
apoi, spre focalizare.
Fiecare terapie, fiecare segment ai vietii cotidiene, fie c& este vorba de
alimentele consumate (care trebuie sfi fie in acord cu constitutia fizica, dar §i
psihomentalS), de pozitia corpului, de modul in care este integrat actul
amoros, i§i aduce o contribute la eficienta procesului de mentalizare. 0
singura latura a vietii cotidiene neglijata indelung nu numai ca siabe^te
puterea mintii, dar ii poate da acesteia o orientare nedorita. Este dificil sS
integrSm deodata toate aceste modalitSti incluse in programul complex de
armonizare. Trebuie sS repnem, totu§i, cS grata mintii, ajutorul ei trebuie sa
existe in tot ceea ce este intreprins in sensul infrumusetarii $i armonizHrii1, 51
cfi nimic autentic §i de durata nu poate fi obtnut fara aportul energiei mint!
benefic orientate. §i de acum putem sa intelegem mai profund ce inseamna
adevarata stare de fericire.

FERICIREA - CONDITLA NATURALA

A FEMEII
"Noi nu traim plenar aproape niciodata, Ct doar speram
si I traim astfel; privim intotdeauna prea departe $i astfel
ratam sa mai fim fericifi; procedand astfel, e ste inevitabil
sa traim nefericiti."
PASCAL
Fericirea este o complexa stare mentala §i psihica con§tienta. Doctorul
JOHN A. SCHINDLER afirma: “Fericirea este o stare armonioasa a mintii prin
intermediul careia avem ganduri agreabile ce fac sa predomine train euforice
cu ecouri profunde In fiinta noastra. Fericirea este cel mai bun medicament
natural. Fericirea resimtita ca stare mentala este de asemenea oglindita §i de
corpul fizic. Astfel, cu cat vom fi mai fericite, cu atat mai u§or vom controla
gandurile negative §i vom gandi mai frumos, intretinand In special ganduri
pozitive. Numai astfel vom reu§i mai u§or In tot ceea ce intentionam, ne vom
simt mai bine §i ne vom integra armonios oriunde ne vom afla. Sanatatea
1 In acest sens trebuie precizat ca in cele mai multe cazuri atunci cand mintea nu este
orientata in sens benefic $i nu este controlata, are tendinfa de a actiona in defavoarea
noastra.
 M r.n T A i.U L 331

noastra va fi mult mai Infloritoare pentru ca starea de fericire genereaza o

permanenta fuziune subtila prin inefabile procese de rezonanta cu energiile
benefice corespondents din Macrocosmos (Univers). Chiar §i simturile §i
organele noastre fizice vor funcfiona atund mai bine."
Psihologul rus K. KEKCHEYEV a facut unele experience asupra
anumitor subiecti in timp ce ace§tia emiteau ganduri agreabile, pozitive si
apoi a repetat experienta cand aceia§i subiecti emiteau ganduri sumbre si
intunecate. El a descoperit astfel ca in timp ce ei se focalizau asupra unor
ganduri agreabile, totodata vedeau §i auzeau mai bine, miroseau $i gustau
mai bine §i descopereau diferente mult mai fine 51 IncantStoare prin pip2.it
Astfe! toate simturile lor capataserS un plus de calitate in planul percepfiei.
Potrivit doctorului SCHINDLER neferidrea este unica cauza a maladiilor
psiho-somatice, iar feridrea- singurul remediu magic §i universal. 0 ancheta
a demonstrat c3 din marea majoritate a oamenilor de afaceri, cei optimi§ti §i
feridti care privesc mai mereu partea buna a lucrurilor, reu§esc in mai mare
mSsura decat cei pesimi$ti.

A cauta permanent feridrea §i a o urma nu Inseamna egoism. Mulie

femei gandesc in mod sincer ca a cauta feridrea inseamna a-ti exprima
nestingherit propriul egoism, in realitate lucrurile stau exact invers. Cand
suntem fericite, ne confruntam cu o stare de expansiune energetica
binefacatoare in care simuttan simtim ca putem fi generoase, altruiste,
iubitoare, afective §i vesele in mod spontan. O femeie fericita emana un
veritabil camp de fericire in jurul sau chiar §i prin simpla sa prezenta. Ea
devine un focar putemic de manifestare a acestei start euforice §i gradat sfera
sa stenica de forta influenteaza armonios mediul in care ea traie§te icir ceilald,
la randul lor, “SE C0NTAMINE1AZA" Iasandu-se §i ei cuprin§i de fericirea sa.
Oamenii sunt feridti doar in ziua In care se casatoresc, sau numai atunci
cand obtin un post bun, o anumita diploma, atunci cand i§i cumpara o casa,
cand copiii lor iau examenele sau merg pentru prima oara la §coal2, on cand
Inving intr-o anumita lupta. Totu$i, mai ales ace$tia, cu certitudine mai
devreme sau mai ta^ziu vor fi decepfiona^i. Feridrea este chiar o obi^nuinta
mentala. care daca nu este inva^ata §i practicata in prezent nu va fi nidodaS
experimentata. Fericirea nu trebuie s2 depinda de simplul fapt de a rezolva o
problema externa, pentru ca acea problema odata rezolvata, o alta va aparea
In locul sau. Viata nu este decat o succesiune de evenimente, iar o femeie
trebuie s& recunoasca ca ii vine din ce in ce mai greu sa faca fata greutafilor,
dificultaplor, existenlei in aceasta lume. Oare sa fie fara ie§ire aceasta situatie,
sau... mai exista o §ansa?
Daca doriin sa fun cu adevarat fericite trebuie pur §i simplu sa fim
fericite flind noi inline FERICIREA ^i nu sa fim fericite pentru ca....
Feridrea este o stare mentala annonioasi, care se cultiva §i se dezvolta.
"Oamenii sunt fericiti in rnasura In care ei se conditioneaza a fi” spunea plin
332 C aktea fm c / i

de intelepciune ABRAHAM LINCOLN.

“Fericirea este pur interioara”, afirma psihologul M. CHAPPEL, “ea nu
provine de la obiecte, ci de la idei, ganduri §i atitudini pe care noi putem sa
le dezvoltam §i sa le construim prin propriile resurse launtrice in mod
independent de anturajul nostru.” In multe situatii, puse in fata propriilor
noastre frustrari, ne confruntam cu agresivitatea, cu insatisfactia §i cu
resentimentele, ori cu stari de iritabilitate doar prin puterea obi§nuintei.
Multe din aceste reactii negative provin din faptul ca noi interpretam
evenimentele ca pe un atac impotriva persoanei noastre, impotriva stimei de
noi in§ine. Un §ofer claxoneaza fara a fi necesar, dneva ne Intrerupe §i nu ne
acorda atentie, altcineva nu ne acorda important pe care ne a$tept3m sa o
primim. Chiar §i evenimentele aflate in afara sferei voin(ei noastre pot fi
interpretate ca afronturi la adresa respectului propriu de sine: a pierde
autobuzul, ploaia care Incepe atunci cand trebuia sA mergem sA jucam tenis,
drculafia care devine prea densA tocmai atund cand vroiam sa ajungem la
timp la intalnire. Ne confruntam cu mania, cu resentimentul, cu parerea de
rAu, sau cu alte cuvinte fulgerator devenim noi inline nefericite, lasandu-ne
subordonate primelor impulsuri instinctuale ce cautS a cataloga pripit
anumite evenimente ca fiind stresante, agasante, enervante §i astfel imediat
dupS aceea ne ISsSm cople§ite de starile negative care vor aparea prompt cu
certitudine.
in toate aceste situatii se manifests a§adar asupra noastra aceasta putere
a sugestiei exterioare, sugestie de aceasta data negativa, care ne influenteaza
viata $i ne genereaza o stare de permanenta condiponare chinuitoare, de
permanents nemultuinire, insatisfactie §i suferintS. Adoptand Tnsa obijnuinta
feridrii, noi devenim o flints net superioara. Obi§nuinfa fericirii ne face
capabile sa ne eliberam de dizarmonia conditiilor exterioare. in fata
evenimentelor, oricat de grave ar fi ele §i chiar in fata celui mai ostil anturaj,
in fata celor mai grele circumstante de viata. ne putem orienta soarta spre o
existenta fericita, tocmai neingenunchind in fata ne§ansei.
Trebuie Intotdeauna sa extragem partea buna a evenimentelor, sa facem
in afa fel incat sa fim ca§tigatoare in §i asupra tuturor evenimentelor.
Controlati-va starea launtrica. Straduiti-va mai degraba sa vedeti §i sa ascultati
tot ce este bine orientat in jurul vostru §i care este pozitiv §i benefic pentru
propria fiinta. Fericirea, pacea mintii, seninatatea sufletului, sunt la indemana
tuturor. Atitudinea pe care o adoptam In fata circumstantelor vietii genereaza
procese de rezonanta cu energiile corespondente, benefice, pozitive, divine,
ale starii de fericire oceanica, universala, sau dimpotriva rezonanta cu
energiile corespondente negative, malefice, care conduc catre deziluzie,
ratare, neputinta, suferinta, boala, mizerie.
Aceasta energie subtila specifics a fericirii a existat, exista §i va continua
sa existe in eternitate. Fericirea se afla la poarta tuturor lucrurilor. Ea poate fi
regasita in iubire, in veselie, in sanatate, in pace, in calm, in arta, in natura, in
 M eh talul 333

dragoste §i In mii de alte lucruri. Totul In jur emana fericire. Prive§te deci mai
atenta.

IIMVAJA S A DEVII O FIRE OPTIMISTA

De ce adeseori o femeie poate triumfa cu u§urinta asupra necazurilor,
bolilor grave - §i chiar asupra morpi - dep5§indu-le printr-o angrenare
temerara §i perseverenta prin lupta, In timp ce aita cedeaza atat de repede In
fa{a presiunUor care survin datorita examenelor destinice pe care viata ne
Obliga sS le dam? Totul tine de personaiitate: un optimist va reu§i Intotdeauna
sa ajunga la mal, in timp ce pesimi§tii sunt tentati sa nu mai actioneze deloc
§i sa renunte in mijlocul lacului.
Fiintele optimiste §i cele pesimiste au perspective total diferite asupra
vietii deoarece microcosmosul launtric, in cazul fiec&reia, capteaza in mod
predominant $i diferentiat energiile subtile din Macrocosmos: cea pesimista
rezoneaza $i astfel capteaza in special energiile subtile malefice
perturbatoare, iar cea optimista rezoneaza §i astfel capteaza in special
energiile subtile benefice §i armonizatoare.
Experiente launtrice indelungate au confimiat faptul ca optimismul
poate fi “invafat". A fi optimist este 5! poate sa fie o optiune pozitiva: imaginile
pozitive, gandurile 51 aspiratiile divine, sublime favorizeaza train pozidve, la
fel cum imaginile negative, gandurile, orientarile §1 mentalizarile malefice
indue train negative. Depinde doar de noi ceea ce vom alege.
Vera Peiffer, psiholog, autoarea faimoasei lucrari “Strategies of
Optimism" afirmfi ca, deji este aproape evident pentru oricine ca optimismul
este benefic pentru sanatate, fericire, putere de munca, succes ?i incredere in
sine, datorita inchistarii, egoismului $i inerpei, oamenii "se tern” adeseori sa
fie optimi$ti.
In multe cazuri, femeile au tendinta sa-§i trezeasca 5i s5-$i dezvolte o
“filosofie" pesimista chiar ?i atunci cand lucrurile le ies bine. Altele au oricum
tendinta de a fi impresionate considerabil mai mult de evenimente neplacute.
Rezultate de ultima ora ale cercetatorilor in domeniul psihologiei arata ca
omul i?i poate transforma in bine “Infapjarea” mentaia destul de repede,
intr-un interval de timp cuprins Intre 6 51 12 saptamani.
De$i multe femei au un fel de “optimism pasiv”, care le ajuta sa creada
intr-un “happy end" pentru fiecare problema, adevaralele femei optimiste
sunt destul de rare. Acestea sunt, in general, fiinte puternice §i de aepune.
care privesc viata ca pe o Intrecere ce trebuie ca$tigata. Deosebit de
increzatoare atat in ele insele, cat §i in ceilalp, ele privesc cel mai adesea far3
frica viitorul §i totdeauna considera ca merita sa faca toate eforturile care se
impun pentru a-§i atinge scopurile nobile. Prindpalul suport al fiintelor
optimiste il reprezinta asplrapile §i mentalizarile pozitive pe care mai mereu
le au fata de ele insele: au tot timpul foarte dare in minte succesele obpnute
anterior §i toate punctele lor bune, §i nu se centreazfi asupra e§ecurilor ?i
gre$elilor, invatand din acestea ceea ce este necesar.
Acest spontan mod mental le ajuta sa faca fata cu u$urinta problemelor,
334 C aktea F emeii

sa pastreze o deschidere entuziasta catre ideile creatoare noi, sa fie energice

§i extraordinar de efidente.
Mai important este faptul ca eie sunt dispuse sS se tase influentate Tn
bine de laudele meritate care vin de la ceilalti §i pot receptiona cu luciditate
$i detagare criticile indreptatite sau rautacioase care li se aduc, deoarece
buna parere pe care o au despre propria persoana se dovedegte destul de
robusta pentru a rezista la opiniile adverse ale altora.
A trSi alaturi de o femeie optimista care este mereu plina de umor gi voie
buna este deosebit de placut din cel pu$n dona motive. 0 fiinta optimista
(prin sfera sa subtila de for(3 binefAcatoare 51 intens euforizanta) este pentru
majoritatea fiintelor umane "contagioasa", astfei incat putern “prelua”
oricand, datorita empatiei, o parte din energia subtila, benefica a optimigtilor
pentru a traversa cu mai multa ugurintA momentele difidle ale existen(ei
noastre. Pe de alta parte, o lemeie optimista nu este suspicioasa, barfitoare,
rautacioasA, sententioasA sau geloasa.
Considera(ia fe^a de fiinta iubita 51 ia(a de realizirile acesteia este
intregita la un optimist de atitudinea pozitiva fata de schimbAri (o casa nouA,
nagterea unui copii. etc), care sunt percepute empatic, cu o mare bucurie ca
nigte minunate oportunitap pentru propria sa realizare.
Cercetatori ai Universitatii din Pennsylvania - S.U.A. au analizat cu
atentie un grup de 120 de oameni care suferiserA un prim intarcL Opt ani mai
tarziu, 80 %dintre pesimigti decedasera in urma unui al doilea infarct, fa(A de
numai 13 % dintre optimigti. Dr. Steven Greer, director al Royal Masden
Hospital, este de parere cA optimigtii care, angrenandu-gi cu tenadtate liberul
arbitru, nu accepta fatalitatea 51 continua sa-gi pastreze un spirit benefic
orientat, combativ, au ganse mult mai rnari de ameliorare sau chiar de
vindecare pana gi in lupta cu cancerul.

Modalitati simple pentru a deveni

optimiste
1. S i urmirim permanent sa nu n e fa cem g riji inutile $i
sa n e g is im preocupari cat mai placute f i deconectante.
Pesimigtii irosesc o mare cantitate de energie emofionala
concentrandu-se aproape obsesiv doar asupra problemelor gi procedand
mai mereu astfei ei ignora solutiile. Femeile, in spedal, au o predilectie
surprinzatoare (datorita receptivitatii lor specifice accentuate) catre
asumarea grijilor abstrade, sursa principals a depresiilor nervoase care se
instaleaza incetul cu incetul.
2. Sa in cetim sa ne autoinoinuim atunci cand, in
realitate. o analiza rvatizati cu luciditate f i bu n sim f arata
ca nu suntem deloc oinocafL
Cu topi putem avea, in anumite situatii obiective, egecuri in viata.
Important este cum le interpretSm, cad, daca o vom face Tn mod negativ
sau prostesc aceasta va declansa ulterior in noi efecte nocive care se pot
 M ehtalul 335

perpetua. Pesimi§tii i§i asuma pripiti Intreaga vina, optimiftii cauta sa

"imparta” In mod lucid §i just responsabilitatea.
3. Nu trebuie sa minimalizam niciodata su ccesele.
orient de m ici ar f i aces tea.
Conjtientizarea lucidS §i obiectivS a propriilor caJitafi §i merite cat §i
ca§tigarea abilita{ii de a le manlfesta plenar sau de a le comunica eficient
altora, ajutS in mod hotSrator la dobandirea §i consolidarea unei
autoevaluari pozitive, binetecatoare, creatoare.
4. Nicicand sa nu spunem "nidodatA", "imposibil".
Tiparele profund negative de “gandire catastrofica" (mai ales in cazul
unor acfiuni In mod clar fi evident benefice sau ale unor angrenari care
implies din partea noastra transformSri creatoare) cum sunt “niciodata nu
voi fi capabiia sa..", “Tntotdeauna voi e§ua”, “imi este imposibil". “a§a ceva
nu se poate”, “eu nu am niciodata noroc", “Inca nu m3 simt pregStita”
(aceasta evident in situatii banale, firefti), sunt un atribut al pesimismului.
S3 le inlocuim deci, incepand prin a le diminua: “este periculos, dar sunt
pregatita", “sunt totufi fanse”, “pe cei curajofi ii ajuta norocul”, “ce va fi voi
vedea eu dupa aceea", "incercarea moarte nu are", “nu am nimic de
pierdut dacS incerc acum” etc.
5. S3 fim consecvente f i niciodata sa nu renunfam
inainte d e a ft a fins scopul propus.
Principala deosebire dintre pesimifti §i optimifti este atitudinea cu
totul diferita in fata dezamagirilor. Viafa nu oferS aproape niciodata garanpi.
ci numai posibilitafi. Cel intelept sau cel inzestrat cu intuifie §i inteligenta
5tie cum sa foloseasca din plin la momentul potrivit posibilitatile care apar
legic (ciclic), §i care unele dintre ele se repetS numai o singurS data la
25.000 de ani. Uneori oamenii se impiedica de adevSr dar, fiindca multi
dintre ei nu-fi pot da seama de posibilitatile binefacatoare nelimitate pe
care acesta le ofera, se ridica §i merg ca orbii mai departe. Nu este deloc
intampiator ca multi sunt chemati, dar pufini sunt cei ale§i.
6. Sa folosim autosugestia.
Pentru a ie§i dintr-un circuit mental pesimist, se dovede§te totdeauna
extrem de utila cunoscuta metoda a autosugestiei care implica sa
mentallzam intens §i sS evocam adeseori anumite idei, aspiratii, ganduri,
imagini creatoare, perfect adeevate, sau sa repetam unele maxime sau
comenzi mentale datatoare de forfa, fraze ce au un continut benefic, pozitiv,
de tipul: “Cu fiecare zi care trece, devin tot mai buna §i din ce in ce mai
puternicS in toate privinfele”. S3 urmSrim sa realizam aceasta cu
perseverenta §i rezultatele nu vor intarzia sa apara.
7. S a intrepinem f i sa am plificam m a n ifesta b le
imaginative creatoare sanatoase f i pro fu n d binefacatoare.
Nu este recomandabil sa ajungem a visa permanent cu ochii deschifi,
dar este util sa §tim ca imaginatia creatoare perfect controlata poate fi
336 Cartea F emeii
"pusa" la treaba in mod pozitiv. Este foarte bine sfi concepem “scenarii” cat
mai amanunpte §i precise ce vor fi reluate de mai multe on §i proiectate
(vizualizate) mental pana la indeplinire, pentru realizarea unui project sau
pentru infaptuirea unei anumite aspirapi benefice. Chiar dacS aceasta nu va
deveni imediat reaiitate, demersul in sine este un tonifiant psihic care ne
permite sa intrSm cu anticipate in rezonantS cu o anumitS reaiitate sau
energie chiar atunci cand fizic inca nu am trait-o.

A avea permanent o atitudine creativa, a lasa la o parte vechile idei §i

a privi lumea mereu intr-un mod nou, nu trebuie sa fie considerate a fi o
initativa inspaimantatoare, temerarS sau chiar Infrico§Stoare. a$a cum nu
suntem speriati atunci cand intalnim oameni noi sau cAlatorim in tari
straine.

PUTEREA ZAMBETULUI
Vi sa petrecut vreodata s3 mergef pe strada ingrijorate, analizandu-vS
problemele, planificandu-va activitafile de peste zi? §i cand. la un moment
dat, ridicat ochii, vedeti o femeie surazatoare §i, aproape instantaneu, ii
intoarceti spontan zambetul. Intr-o fracpune de secundfi ati uitat necazurile.
vat indreptat spatele §i mergand in continuare va dat seama cS toate
problemele se vor rezolva. Un zambet pur are o putere miraculoasS. Dacfi
zambiti cuiva, il putet ajuta pe acel om sa se impace cu el insu$i. Cand
zambit plantelor, ele vS simt dragostea §i cresc armonios.
Un zambet adevarat este un semn de dragoste, o emisie spontana de
energie cu un efect tonic, de 5ns&nato§ire. Este asemenea muzieii
armonioase. O femeie care nu zambe§te este ca o chitara la care nu se
canta: stiS intr-un colt, incepe sa se deformeze. se dezacordeaza $i treptat se
va distruge. Femeia care nu zambe^te nu-§i dezvolta capacitatea de a primi
$i dSrui dragoste. Kigura ei intunecats $i abordarea prea serioasa a vietii
este de multe ori asociata cu diferite afectuni, in timp ce viafa ei sufleteasca
se va stinge lent din lipsA de dragoste.
Dimpotriva. chitara mentnuta mereu noua prin exersare. are coardele
schimbate regulat §i este acordata. O chitara iubitS §i ingrijita aduce viate $i
lumina cantSretului §i de multe ori ii supravietuiefte. La fei, femeia care
zambefte aduce bucurie in sufletu! oamenilor $i duce ea insa?i o viata
sanatoasa §i fericita. De ea ne aducem aminte cu drag, mult timp chiar dupa
ce nu mai este langa noi.
0 femeie superioarS este stSpana pe sine, fara teama. netulburata,
veseia, amabila §i plinS de bunavointa in orice situate s-ar afla. 0 astfel de
femeie va fi din ce in ce mai fericita §i entuziasta indiferent care ar fi
dificultatle vieti- infati§area sa, vocea, comportarea, umorul binefacStor §i
chiar observatiile sale este bine sa ii ajute pe cei care o inconjoara.
Recare din cuvintEle si gesturile unei femei trebuie sa exprime fericire.
 M eh talul 337

entuziasm, veselie afectiune fi recunoftinta a§a cum cantecul pasarilor fi

frumusetea florilor exprima armonia si bucuria de a exista. Soareie, steleie,
muntii, apele fi florile participS cel mai adesea nebanuit la armonia vie{ii
noastre. Cum am putea trSi in mijlocul lor fSra a fi pline de dragoste, veseie
fi fericite? Atitudinea noastra ar trebui sa fie cea a unui copil plin de
candoare care primefte un dar divin. Daca nu integrum tot ceea ce ne
inconjoara In aceasta manierS transfiguratoare, InseamnS cS suntem
departe de condifia unei sSnStSfi perfecte. Brancufi spunea cS, atunci cand
incetam sa avem aceasta stare de copil, am murit de mult
Trebuie sa admiri sincer §i sa iubef b' cu forta toate fiintele care merita
iubirea ta, toate lucrurile, firul de iarba, picatura de apS, grSuntele de nisip,
totmisterul vietii. Daca nu efti Tntotdeauna optimists, ptinS de veselie, In nu
conteaza ce circumstante, te vei asemana cu un orb care nu poate vedea
niciodata bucuria fi minunile acestei lumi. Daca vei avea mereu ceva de
reprofat. este mai bine sa ramai singura In camera ta $i sS unnare5ti sS-(i
sublimezi resentimentele, inainte sS apari printre oameni. Intalnim foarte
rar femei agreabile. veseie §i binevoitoare, caci majoritatea fiintelor umane
sunt bolnave. Adeseori ele nu §tiu cum se poate atinge starea de armonie,
de aceea nu trebuie sa le judecSm gre§it
Avand permanent con§tiinta organizarii ecbilibrate a acestui Univers,
vom deveni destul de repede filnfe pline de bucurie §i recuno^tintS §i nu
vom pierde nici o ocazie de a manifesta in noi $i In jurul nostru aceasta.
Trebuie sS daruim cat mai adesea placere, fericire, veselie fi incantare. Sa
zambim, sa spunem cu o voce cat mai agreabilS, in cuvinte simple
“multumesc", cat de des este necesar. Nu pierdem nimic procedand astfel
pentru ca vom fi fericite fi ii vom face fericip fi pe cei din jurul nostru.
Vom deveni astfel copiii puri ai acestui infinit univers care prin noi,
femeile, anima, iubefte fi renafte. Daca vom intelege fi vom gandi mereu
astfel, totul va veni spre noi din abunden(S. DacS vom crede, inchistate, ca
ne vom pierde bunurile materiale ajutandu-i pe ceilalti, vom trSi o stare de
tensiune, de boaia fi nefericire. Orbirea mentala fi spirituals este mult mai
periculoasa decat orbirea fizica. DacS ne este mai mereu teams sa nu fim
deposedate de bunurile noastre efemere, suntem de fapt victimele uitarii,
caci am pierdut din vedere originea reala a vietii noastre. Darul este un act
de libertate fi sacrificiu, o expresie a recunoftintei infinite §i a Intelegerii
eliberate de toate prejudecatile.
Multe femei, chiar dacS recunosc diferenjele dintre oamenii veseii fi
cei posaci, defi asociaza fericirea cu sanStatea fi tristetea cu boaia, nu
recunosc puterea zambetului fi nu-i Inteleg virtufile. De fapt, ele nu
zambesc propriei fiinte! Zambind prietenilor. celor iubiti, cum n-am invS(at
sS ne zambim noua infine? in China anticS, taoiftii invafau ca un zambet
interior permanent, un zambet cStre noi infine asigurS sanStatea, fericirea
fi longevitatea. A zambi propriei fiinte este ca fi cum va Invaluiti cu
338 C ahtea F emeii

dragoste §1 va devem# cea mai buna prietena. A trSi zambind interior

Inseamna a trSi in armonie cu voi ingivA, inseamna cA traip intr-o deplina
acceptare a corpului, mintii, sufletului propriu, a fiintei dvs.
Toate lucrurile gi fenomenele din aceasta lume sunt aspecte iiuzorii,
caci nu exista nimic in alara Principiului Unic care este DUMNEZEU. Este
imposibil sa fli o persoana care sa fie pe deplin convinsa de aceste aspecte
fara sa devii tu insuji puternica gi foarte fericita. UrmAregte sa fii din ce in ce
mai fericita, radiind mereu lumina spirituaia gi fericire, bucurie, candoare gi
spontaneitate lumii intregi. Sa nu te indoiegti niciodata de posibilitatile tale
infinite gl sa po^i transforma chiar gi nefericirea, atat a ta, cat gi a celorialfi,
in fericire §i armonie.

ATITUDINEA LAUNTRICA CREATOARE

Pentru a progresa pe calea iubirii gi pentru a se desavargi, femeia
trebuie sa adopte o atitudine iauntrica creatoare, cu aite cuvinte o atitudine
mentaia pozitiva, care sa exprime o stare dinamica a vietii gi care sa-gi
gaseasca sursa in existenta unui ideal gi a unui tel in viatA. 0 astfel de
atitudine poate fi numita 51 apreciata cel mai bine ca “optimismul cosmic".
Aceasta atitudine consta in recunoagterea §i identificarea cu energia
primara, care a creat totul. Atitudinea creatoare ne favorizeaza contactu! cu
sursa propriei noastre fiinte, inzestrandu-ne totodata cu o nelimitata
capacitate evolutiva.
Aceasta atitudine trebuie sa ne marcheze conduita in fiecare moment
gi sa constituie piatra unghiulara dupa care sa ne calAuzim acpunile in viaja
de zi cu zi. Ea reprezinta sentimentul de incredere, recunoagterea Divinului
in fiecare dintre noi, convingerea cS suntem proiectii ale unor principii
superioare la care putem ajunge princunoagtere. Atitudinea creatoare este
ea tnsAgi o parte a procesului de evolutie pe care il urmam.
Limitarile lumegti, fizice, pot fi lesne depute abordand o astfel de
atitudine creatoare gi aplicand-o in mod inteligent Pe aceasta linie s-au
obfinut succese notabile; de pilda, in sfera comerjului. Cei angrenati in
aceasta sfera de activitate se mobilizeaza in aga fel, incat sa-gi imagineze ca
sunt plini de energie benefica, atrAgatoare, ceea ce creeazA o bariera de
netrecut pentru indoieli sau start negative.
Multe bariere trebuiesc depAgite gi in ceea ce privegte sexualitatea, $i
tot atitudinea stenica, creatoare, este aceea care savargegte adevarate
minuni, inlatur&nd multe dubii gi incertitudini gi acfionand, in acelagi timp,
ca o mare forfa a feminitAtii. Frigiditatea gi frustrarea sexualA constituie
efectele directe ale lipsei de sinceritate gi deschidere afectiva, ducand in
cele din urmS la un sentiment de golidune sufleteascA. Viata nu are nici un
scop pentru fiintele care manifests constant astfel de sentimente.
Nutrind insa permanent idealuri spirituale inalte ne vom cultiva o
atitudine stenica, creatoare. 0 astfel de stare a mintii va fi acompaniata de
 M ehtalul 339
voio§ie §i buna-dispozijie; aceste sentimente ne vor deschide tot timpul
portile spre posibilitati minunate de manifestare. §i atunci cand o astfel de
stare apare, In fata noastra se va dezvalui o varietate nebanuita de
sentimente §i trairi.

TR A IJI BUCURIA
Cu siguranta fiecare dintre noi a putut observa rolul foarte important
pe care il joaca bucuria In viata noastra, influenta sa rasfrangandu-se atat
asupra corpuJui flzic, cat §i asupra emofiUor §i a gandirii. RemarcSm cu
u§urin{a efectele sale benefice, c5 ci prezenta sa pare sa atragd aproape
intotdeauna nenumarate aite calitSti. Astfel, putem observa ca acele fiinte
mai mereu bucuroase sunt magnetice, fericite, Implinite, creative,
sanatoase, oneste §i chiar mai mult decat atat, succesul pare s5 le
incurajeze permanent La polul diametral opus, absenfa bucuriei
caracterizeaza in general acele persoane lipsite de dinamism, arogante,
necooperante, incapatanate, Tnchise mental §i care in general constituie o
povara pentru cei din jurul lor.
Toate femeile i§i doresc o viata fericita, dar foarte putine dintre noi
reu§im cu adevarat sa fim fericite, caci foarte putine dintre noi §tim cu
adevarat cum sa ne bucuram. Suntem atat de preocupate sa ne mentinem
echilibrul in vartejul halucinant al vietii sociale modeme, incat uitam
aproape mereu sa ne bucuram de ceea ce suntem, de ceea ce ne
inconjoara, de ceea ce reprezintS fiintele dragi pentru noi. Sau, pur §i
simplu, suntem atat de preocupate s£ ne mentinem in atitudinea rigida a
individului care lupta continuu pentru a supraviefui sau pentru a acumula,
incat nu numai ca nu ne mai permitem clipe de destindere 51 fericire, dar
pur §i simplu nu mai §tim cum sS ne bucurSm. Aceasta ar putea sa
constituie un adevarat triumf al omului din noi, care, reu§ind sa se smulga
de sub influenta programelor mecanidste ale societatii, ar putea sa
priveasca din nou lumea cu puritatea §i candoarea unor ochi de copil.
Bucuria atrage intotdeauna catre sine forta §i armonle. Oamenii
coopereaza in mod voluntar cu o persoana care emana bucurie. Forta
armoniei ii va conferi acesteia nu numai un corp sanatos, dar ii va armoniza
totodata §i emotiile, gandurile, aceasta reflectandu-se chiar §i in planuri §i
actiuni echilibrate, benefice, armonioase. Viata noastra pare atunci sa se
armonizeze in mod natural cu ritmul interior al sufletului nostru, §i totodata
cu cel al intregii umanitati.
Bucuria treze§te in noi un sentiment inaltator, cil carui ecou este
abilitatea de a recunoa§te armonia in sunet §i culori. Atunci cand acest simt
este trezit, patrundem fericite in simfonia vietii §i traim o viafa incantatoare.
Bucuria confera vitalitate nu numai corpului, ci de asemenea gandurilor,
emotiilor, actiunilor. Vom fi atunci nu numai pline de vitalitate, ci vom
deveni chiar o sursa de energie tonica pentru cei din jurul nostru. Fiinta
340 C artea F emeii

noastra pare s ! emane o energie care hranefte, vindec! fi inalfa fiintele

care ne inconjoara. Chiar §i copacii, florile fi animalele resimt cu bucurie
aceast! vitalitate magica a fericirii.
Bucuria este o stare existenfiala in care conftiinta noastrS se
expansioneaz! nelimitat intr-o permanents comunicare creatoare. In
aceasta stare de conftiint! expansionatS nu mai exists sentimentul unei
separari sau singurStSfi. O persoanS lipsitS de bucurie traiefte departe de
propria sa inimS, care constituie punctul central, unitatea fundamentals
ultima in care totul este regasit DepSrtandu-ne-din ignorant! de acest intim
cSmin al sufletului nostru, rStScim in vSile singurStadi fi separatismului.
Fluctuatiile mentale fi psihice sunt semnul unei persoane nefericite. Ea t§i
va schimba permanent direcfia de orientare, indoindu-se totodatS cS noua
directfe ar fi cea in care dorefte cu adevarat sa se indrepte. Ea se va
menpne in general intro permanents fluctuatie intre ceea ce face fi
ideaiuriie sale. La polul diametral opus, in cazul unei persoane pline de
bucurie, orice direcfie a viepi sale o va conduce cStre frumusete, bunState,
dreptate, pentru cS bucuria §i libertatea exprimS insafi unitatea creatoare a
fiinfei sale, pe care acea fiinfa o proiecteazS pretutindeni in exterior.
Cu toate am trait momente de bucurie in viatS. dar in general acestea
sunt apoi uitate sau ingropate de durere sau suferinta. Datoria noastrS este
de a Invata sa le cream, sa le readucem la suprafata fi sa le permitem sa-§i
reverse liber intreaga lumina §i stralucire in vietile noastre, in mod continuu
fi nu doar pasager.
Atunci cand trSifi clipe fericite. urmArifi pe o durata cat mai lunga de
timp sS nu vS mai ISsati acaparati de ganduri fi griji contrarii. CSutafi sS
mendnefi cat mai mult posibil acea stare incantstoare, sS o evocafi fi astfel
sS o retrSifi, sa-i p>ermiteti sS se manifesto in continuare in interior, chiar fi
atunci cSnd exterior vS vefi orienta cStre alte preocupSri, aparent banale.
Bucuria noastra ne va atrage simpatia fi iubirea altor oameni, pentru cS ea
constituie cu adevSrat o hranS pentru sufietele tuturor. DacS vefi transmite
oamenilor o invataturS cu bucurie, ei vor recepta acea invatatura, fi-o vor
reaminti fi vor incerca sS trSiascS conform acelei invStaturi. Daca veti
urmari in schimb sS vS impunefi propria voinfS cu incrancenare, iritare sau
manie, oamenii vi se vor opune fi odata eliberati de acea presiune ei se pot
schimba foarte ufor in dufmani.
Bucuria ca stare existentiala vS va atrage inspirafia, abundenfa,
armonia fi vitalitatea, §i acestea se vor manifests la toate nivelele fiinfei. De
aceea, atunci cand trSiti plenar bucuria, lasati-vS purtate de undele sale o
perioad! cat mai indelungatS de timp. Un minut de bucurie foarte intensa
v& poate aduce atat de multa luminA, incat va poate transforma magic intr-o
persoanS neobifnuit de frumoasa, atracdvS fi plin! de succes, timp de mai
multe zile sau saptamani.
Invatati de aceea sa priviti lumea cu ochii unui copil. Traiti bucuria
 M emtalul 341
copilului care descopera lumea, minunandu-se necontenitin fata frumusetii
sale cople§itoare, traind-o totodata Intr-un continuu firesc.

INCREDEREA IN SINE SI FARM ECUL

PERSONAL
Orice femeie s-a gAsit mAcar o data !n situatia de a fi conjtienta, intr-un
fel sau altul, de propria putere de seductie. §i multe au fost uimite sa
constate ca nu conteaza numai frumusetea fizica, inaltimea, greutatea sau
culoarea ochilor. Farmecul unei femei nu consta numai in aspectul fizic
atrAgator, caci barba{ii sunt mult mai atra§i de insu§irile interioare, de acel
farmec inefabil, acea vraja ametitoare specific feminina. 0 femeie
atrAgAtoare are o anumitA strAlucire interioarA, exprimA feminitate,
dinamism, radiazA frumusete, este con$tientA de calitAtile ei ji le folose$te.
BArbapi sunt fascinati in general de acel farmec pe care il rAspAnde§te in
jurul ei o femeie superioarA, calmA, frumoasA, senzualA. IatA ce scria
Richard B. Sheridan referitor la calitAtile deosebite pe care le remarcase la
o femeie: “Nu vrei sa vii in grAdinA? A§ vrea sA te priveasca trandafirii mei.”
Increderea in fortele proprii este o calitate esenfialA femininA, cAci in
lipsa ei acea persoana pare comunA. Femeia care are incredere in farmecui
ei poate chiar sa nu aiba un fizic extraordinar, fiind de ajuns armonia
interioarA care se reflecta pe chipul §i trupul ei. Aceasta femeie are un fel
propriu de a fi, care lumineaza §i IncantA bArbatu! prin cAidura sufleteascA
pe care o emana.
Exista multe prejudecati despre calitatile absolut necesare unei femei,
cum ar fir tineretea, frumusejea, aspectul de manechin. Aceste “mituri” nu
sunt valabile intotdeauna, 0 femeie de 50 de ani poate avea un farmec
deosebit §i o maturitate pe care nu le are o tanAra de 20 de anl. Chiar ?i o
femeie mai plinuta poate fi foarte atrAgAtoare prin dinamismul §i bucuria de
a trAi pe care le emanA. lar un chip obi§nuit jx>ate fi transflgurat foarte mult
prin iubire, cAidura sufleteascA §i tandrete. Fiecare femeie poate sA-§i
descopere propriul ei fel de a fi. acel “nu-§tiu-ce §i nu-§tiu-cum" de care un
barbat poate fi complet fascinat

Gandurile unei femei, ceea ce simte fafA de propria persoanA §i fata de

bArbaJi, sunt esentiale pentru imaginea sa, atat fizicA, cat §i subtilA.
Convingerea ca este atrAgAtoare, frumoasA, senzualA, confirmatA de
contactele cu cei din jurul ei, este foarte importantA pentru o femeie. Claire
Rayner scria in New Woman; “Faptul de a fi con§tientA de propria
senzualitate se afla intro strAnsA legAturA cu respectul de sine, deoarece o
asemenea persoanA trAiejte con§tient plAcerea sexualA. SA §tii cA e$ti
femeie, sa te bucuri de aceasta, sA ii la$i §i pe altii sA impartA cu tine aceastA
cunoa§tere, aceasta bucurie nu are nimic de a face cu insujirile sexuale
evidente. O femeie care simte cA are farmec, il va avea si in realitate”.
342 C artea F emeii

Imaginea despre sine este extrem de importanta. Ea transforma o femeie

obi$nuifa Intr-una seducatoare.
Femeile atrSgatoare sunt mult mai mulfumite de felul cum arata, decat
cele obi^nuite. in general, femeile nu sunt incantate de propriul corp sau
sunt obsedate ca s-au ingra^at. Sondaje repetate au aratat cS majoritatea
femeilor se simt prea grase, chiar daca aprecierea lor nu corespunde
reafitatii. Barbafii percep farmecul unei femei atunci cand ea insa$i este
multumita de propriul trup. 0 femeie care se accepts are §anse mult mai
mari de a fi consideratS atragatoare decat cea cSreia nu-i place sa se
priveasca in oglindS. increderea unei femei in propria senzualitate este
foarte incitanta pentru orice barbat DacS o femeie umblS cu capul in jos,
cu umerii cazuti, nu poate atrage privirile. Un mers vioi, plin de siguranta,
cu spatele drept, ii face simtita prezenta. BSrbatii receptioneaza aceste
vibratii de incredere, iar increderea in propriul trup este extrem de
seducatoare.

RAFINAM ENTUL - Are un inceput dar

nu are niciodata sfarsit
in general, rafinamentul semnifica ceva care trebuie perfectionat §i
adus la o stare inefabila de comportament gratios, controlat, inteligent,
amabil, dvilizat, fermecator, misterios.
De foarte multe ori feineia a trebuit sa se distinga prin gradul sSu de
rafinament. intotdeauna o stare interioara armonioasa conduce spontan
catre amabilitate, farmec, ghidand astfel activitStile desfa$urate. 0
asemenea atitudine, menpnuta §i amplificatS pe o perioada nelimitata de
timp, confers o rafinare §i armonizare a nivelelor launtrice ale fiintei dvs.
Se poate spune ca rafinamentul unei fiinfe reprezintS o anumitS fa(eta
ce tine simful ei interior, de bunul simf.
Mult mai amplu este acest aspect in cazul unei fiinfe feminine, datorita
multipielor nuante §i moduli in care ea se poate manifesta armonios 51
rafinat 0 privire deschisS §i fermecatoare, un mers gratios, o atitudine plinS
de ateritie fafa de ceilafa, gesturi calde, delicate, o finuta ingrijita, fats un mic
tablou pentru a incadra o nuanfa de rafinament
Natura femininS, apropiafa atat de mult de natura - mama, nature
universului inconjurStor (cea plinS de nuanfe §i aspecte), este, prin
na$terea ei in corp uman, o armonie a mi§carii §i formei, armonie reflectata
pe foarte multe planuri: aspect fizic (mers. privire, tinuta, gesturi delicate,
voce), aspect psihic (sensibilitate, ginga§ie, imaginatie bogata, afectivitate,
daruire), etc.
Printre calitStile femeii, gasim acea calitate fireasca a ei de a se putea
aprecia, de a se putea “pune in valoare”. intr-un mod firesc, femeia
descoperS ceea ce poate utiliza pentru a-§i imbOgafi fiinta.
De exemplu, limbajut: dintotdeauna, femeia poate fascina prin modul
 Mehtalul 343

de a vorbi. Timbrul plAcut cald, araabil, de un ritm normal, fara

repeziciune, specific naturii feminine, atrage in mod spontan o stare de
deschidere, de caldura, de intimitate sufleteasca cu fiinfele cu care vorbim.
Mai mult decat atat, folosirea unui limbaj dvilizat, corect fara vulgaritAti
(care de altfel, nu au nimic in comun cu natura feminina), dezvolta !n fiinta
o stare de incredere mult mArita §i chiar ne poate ajuta sA putem patrunde
in intimitatea fiintei cu care discutam §i astfel sA o putem cunoa$te mult mai
bine.
Femeia exprima mult mai nuantat frumusefea specificA naturii umane,
aceasta aducand-o la un nivel superior de manifestare, la apropierea de
perfecpune pe cat mai multe niveluri. In mod inteligent, femeia superioara
i§i cultivA manierete, pentru cA §tie cA ceea ce o indepArteazA de aspectul
brut al viepi, o apropie de sublimul cer divin.
Statistidle realizate panA in prezent au dezvAluit cat de importanta $i
de neinlocuit este participarea femeii la imbogatirea vie(ii. Ea este cea care
dA viafa §i pasiune evenimentelor, ea aduce culoare §i sunet in con§tiin{a
umanitapi. Mai mult decat atat pentru bArbat femeia rAmane acea invAIuire
fascinanta, acea cAldurA §i formA, acel ginga$ §i drAgAstos suflet
indispensabil susfinerii armonioase a lui in aceastA lume. Cunoscand toate
acestea, femeia are puterea de a alege $i de a se manifesta. PAtrunzand mai
mult in sufletul sAu, ea descoperA o multime de posibilitAfi §i calitAfi, menite
de a o aduce pe o treaptA superioarA. infelegand mai bine rationamentele
inalte ale existenfei sale, ea ne poate oferi frumusetea $i bogafia sufletului
in drum spre perfectiune.
Nici unei femei nu i-a fost dificil sa cucereascA un bArbat atunci cand a
dorit aceasta. Un zambet sau o privire aleasa cu grijA au fost suficiente, de
multe ori. Nici unei mame nu i-a fost greu sA-?i iubeascA copilul. Nici unei
tinere adoiescente nu i-a fost greu sa-$i dezvolte cuno§tin(ele, atunci cand a
dorit ca anturajul sAu sA fie mai cult. Puterea femeii a constat In aspirafia sa
continuA de a-§i exprima TnzestrArile, de a rafina trupul, mintea $i sufletul,
iar cautarea ei este In continuA expansiune, dorind sa cuprindA in ea tot
ceea ce natura sau ambianfa ii pune in cale.
Pentru o femeie este foarte important sA recunoascA in acfiunile ei, sau
in anumite reactil, posibilitatea de a transforma aceste fenomene intr-o stare
mult mai rafinatA, imbogafita, nuan|atA, utilA atat pentru ea cAt §i pentru
ceilalti. Sa dam un exemplu: o femeie s-a indragostit. Acest lucru o poate
ajuta in primul rAnd pe ea, Hind atentA §i infelegandu-ji foarte bine reacpile.
Rezonanta cu aspectul iubirii produce in ea o stare de entuziasm, de
cAutare in ea insa§i a ceea ce ea poate oferi acum. Mai mult decat atat are
o preocupare continuA de fi pur §i simplu frumoasA §i chiar, ceea ce este
important se descoperA mereu frumoasA. DacA panA acum nu prea avea
importanta ce anume imbraca sau cum i§i aranja parul, acum tot ce tine de
‘■a. inclusiv privirea, mersul, limbajul, finuta ingrijita, proaspAtA, are
344 C artea F emeii
important majora. Poate sa apara chiar dorinta de a cunoa§te mai profund
subtilitati 51 secrete specific feminine (machiaj sau mangaiere, sarut).
De aceea este important ca odata descope rite o anumite calitate, sa o
putem manifesto din ce In ce mai mult §i mai bine In continuare. Astfel,
respectiva calitote poate fi recunoscuto de mult mai multe fiinte, iar
ambianto din jurul nostru se va eleva §i mai mult Daca o femeie are o grija
native de a se Imbr&ca ingrijit, frumos, ideal este ca ea sa cunoasca mai
multe elemente in acest domeniu, despre armonia §i efectele culorilor, a
liniilor, a caracterului ei In raport cu vestimentatia, §i sa exprime cat mai
mult In exterior aceasto armonie. Daca o alto fiinta feminina are calitatea de
a-§i exprima o deosebito grija §i atentie fate de anumite persoane, ea poate
sa-fi descopere sufletul iubitor capabil de a aduce lini§tea §i pacea In multe
inimi din anturajul sau, cultivand mereu buna intentie §i dragostea §i chiar
sa-§i recunoasca vocatia de a imparto§i celorlalti ce este iubirea de oameni.
0 femeie plina de vitalitate §i senzualitote, fascinanto, care recunoajte in ea
o apropiere reala de arhetipul feminin al dragostei, poate sS i$i cultive §i sa
nuanteze din ce In ce mai mult aceste calitop, pSstrandu-se mereu intr-o
stare de fascinatie §i vitolitote debordanto, piina de daruire §i iubire
Invaluitoare, care prin prezente, treze§le bucuria 5! pasiunea de a trai,
dragostea de viato. 0 femeie cu aspirapi Inalte, spirituale, poate sa giseascS
Intotdeauna modul cel mai armonios §i potrivit de a ghida sufletele
deschise, spre lumea sublima a spiritualitotii.
Atunci cand i se ofera intr-un mod cald, deschis, InteiegStor. o anume
realitote §i frumusete a vietii. fiinto umanS este cel mai mult capabito sa
inteleaga aceasta. §i mai mult decat atot, ea are nevoie sa vada frumusetea
si sa contemple nivelul superior al sufletuiui uman.
Capitolul 13
ACTUL AMOROS PLENAR - O METODA
NATURALA, RAPIDA § l ... INGENIOASA
DE INFRUMUSETARE A FEMEII *

Fara indoiala ca, in ciuda tuturor dificultatilor care au apSrut in

ultimele decenii, intrarea In secolul XX a Insemnat o mare usurare pentru
femei. Pentru prima oara dupa sute de ani. mai ales in Occident este
recunoscut dreptul femeii de a fi iericitS, de a avea o viata erotics plenara.
armonioasS, satisfScStoare. Din punctul de vedere al integrSrii problemei
sexualitStii ne aflSm la un punct de rSscruce; acum coexists, e drept nu
foarte armonios, cele mai diverse pareri referitoare la sexualitate in genera!.
§i la sexualitatea femeii In special. Unii considers actul sexual ca o simpla
necesitate pentru a perpetua specia, altii considers placerea ca supremui
scop nu numai al actuiui amoros, ci ?i al vietfi in general, in unele
comunitS{i §i grupuri restranse apare obsesiv ideea pScatului care inhiba
orice manifestare spontanS. Exists §i oameni, femei sau barbati, care nu au
timp sS se preocupe de aceastS problems $i de aceea nu fac decat sS se
descarce de energia sexualS care ii tensioneaza, sS faca, eventual, mai mult
sport $i cam atat despre acest subiect Ar fi fost de a$teptat ca in lumea
medicals lucrurile sS fie mai dare, dar nu este deloc a§a. Curente de opinie
care mai de care mai contradictorii se lovesc In paginile feluritelor
publicatii, uneie de specialitate, in carfile de sexologie $i psihologie. Unii
considers cS actul amoros prelungit este benefic pentru activitatea
metabolicS, stimuland-o §i armonizand-o, altii considers cS un act amoros
mai lung este periculos pentru sSnatatea organelor genitale §1 favorizeaza
aparipa cistitei. Se fac diverse corelafii intre activitatea cardiacs, varstS §i
viata amoroasS din care reiese utilitatea activitStii sexuale pans la varste
prelungite pentru evitarea iinbStranirii. uzurii fizice. Concluziile, indiferent
dacS sunt pozitive sau negative, sunt bazate pe statistici destul de greu de
verificat datorita delicatetei subiectului §i a inhibi{iilor existente.
Psihanaliza a fost un uria§ pas inainte pentru mediile §tiintifice oficiale.
Prin intermediul practidenilor acestei ramuri a psihologiei, mediul medical
346 C artea F emeii

a putut lua contact cu realitatile din acest plan (erotic) traite de majoritatea
oamenilor §i mai ales de femei. Parintele psihanalizei, Sigmund Freud,
considera (§i in buna masura practica i-a dat dreptate) ca multe din
afectiunile nu numai psihice, ci $1 fizice, au la baza existenta unor tulburari,
unor disfunctii In domeniul sexualitafii. Printre pacientele sale se numarau
multe femei care ajunsesera la simptome nevrotice grave datorita unei vied
sexuale nesatisfacatoare sau inexistente. El a putut stabili cu certitudine o
relatie de echivalenta intre o sexualitate sanatoasa §i armonioasa §i
echilibrul la nivel fizic §i psihic al femeii.
Descoperirea rolului activitatii hormonale a lamurit Intr-o masura mai
mare misterul frumusetii femeilor care au o viata sexuala armonioasa §i
plenara. O viata sexuala intense (a nu se intelege desfranata sau epuizanta)
stimuleaza gonadele (glandeie sexuale) care elibereaza anumiti hormoni
care, la randul lor, influenteaza puternic activitatea metabolica,
determinand o modelare corespunzStoare a corpului, o stare de vitalitate
mult marita. Estrogenii (hormoni produ§i de ovare) determina Intre altele
aparitia caracterelor secundare feminine cum ar fl: cre§terea sanilor,
disparitia pilozitatilor, vocea subtire, talia ingusta, latimea §i curbura
bazinului tipic feminine. Estrogenii sunt implicati §i in procesele de
intretinere §i refacere ale pielii. Aceasta explica, cel putin Intr-o anumita
masura, de ce in perioadele in care satisfactia erotica este intensa, la femei
apare o marire §i o infrumusefare considerabila a sanilor, a taliei $i
§oldurilor, de ce pielea capita o stralucire aparte, de ce caracterele
feminine pe ansamblu sunt mai evidente.
Ceea ce face, totu§i, corpul femeii armonios, stralucitor nu este doar
simpla satisfacere a unor instincte biologice §i nici stimularea unor glande
endocrine. Fenomenul care sta la baza acestor rezultate extraordinare este
mai complex §i de la caz la caz poarta numele de satisfactie, implinire,
fericire. Nu este, a$adar, vorba la aceasta metoda doar de mentinerea unor
raporturi sexuale constante §i prelungite ji incununate eventual de orgasm,
ci de mult mai mult Femeia este prin natura sa foarte sensibila, complexa,
adesea fara ca macar sa con§tientizeze acest iucru. Pentru a contura
conditiile in care o femeie este cu adevarat implinita, fericita, profund
satisfacuta va trebui sa definim cateva procese umane complexe:
transmutarea, sublimarea, transfigurarea §i autotransfigurarea.
Explicarea primelor doua procese, transmutarea §i sublimarea, va
raspunde la intrebarea “Ce facem cu energia sexuala?”. Unele dintre
cititoarele acestei card se vor gandi la acele femei cu un apetit sexual intens,
care pierd noptile, schimba frecvent “partenerii”, ajungand s3 devina foarte
vlaguite, consumate la varste premature. Unele dintre aceste femei au
nenumarate orgasme. §i, atunci, cum se explica starea lor jalnica? Altii se
vor raporta la un fenomen foarte frecvent intalnit la femeile care, dupa ce
incep o viata sexuala regulata oferita de cadrul conjugal, incep sa prinda
 A ct u l A m o k o s 347
proportii, sa se rotunjeasca, fund departe de armonia dorita. Secretul este
acela al continentei sexuale. Cuvantul continenta, din punct de vedere
medical, desemneaza capacitatea de a retine urina sau secrepile s^andelor
genitale fara a le expulza. Cand ne referim la repnerea urinei, vorbim de
continenta urinara, atunci cand ne referim la repnerea fluidelor sexuale,
vorbim de continenta sexuala. Este relativ pupn cunoscut faptul ca
orgasmul cu descarcare nu este specific doar barbatului, el aparand §i la
femeie. Dupa descarcarea fluidelor sexuale, femeia resimte o stare de
oboseala, o pierdere destul de bruscS a dorinfei de a face dragoste, devine
somnolenta, obositS. Dupa mai multe descarcari tntr-o perioada mai scurta
de timp apare o oboseala generalizata, o “ofilire", o pierdere a vigorii §i
prospeflmii. Uneori descarcarea poate apSrea $i Tn somn, a$a numitele
“vise umede"' nefiind o raritate 1a femei. Este evident cS, in cazul actului
sexual cu descarcare efectele tonice de care vorbeam nu vor apArea.
Pieptul ifi va pierde vigoarea, adesea va scadeain volum, va deveni moale,
ofilit; la nivelul intregului corp vor aparea semne de uzurS. Pierderea
conturului taliei, depozitele abdominale, celulita, varicele, vergeturile,
flascitatea feselor, hirsutismul (cre$terea parului pe membre, in zona
abdominala inferioarA, pe piept §i chiar in zona facials) sunt doar cateva
simptome din lungul cortegiu care apare odata cu pierderea energiei
sexuale prin descArcarea potenpalului sexual. Continenta sexuala este
inchiderea “robinetului” care impiedicA pierderea energiei vitale 1a femei.
In cazul continentei amoroase se produce o amplificare exponentials
a energiei, actul sexual fund foarte intens §i plenar. Producerea unei energii
vitale foarte marl in timpul actului amoros cu continenta este greu
explicabila dar acesta este adevSrul: Organismul se hrane$te intr-un mod
foarte special in timp ce facem dragoste. RamSne, insS, 1a latitudinea
fiecareia sa aleaga daca sS pastreze sau nu prin continenta aceasta
suis-generis “hranS eneigetica". dar studiile Intreprinse au demonstrat cu
prisosintS efectele excepponale ale prezervSrii energiilor sexuale prin
integrarea unei vieti amoroase cu continents sexuala. In cazul amorului cu
continents efectul de armonizare la nivelul pieptului este spectaculos. La
femeile cu sSni subdezvoltati, lipsiti de fermitate in una - douS sSptSmani
apar crejteri cu peste 30 - 40%. Sanii capStS fermitate, contururile Ii se
modeleazS ca prin minune. Nu este vorba doar de un efect de man re sau
de micsorare a sanilor, ci de un proces complex de amonizare, declan§at
§i reglat de subtilele mecanisme endocrine $i psihice ale fiintei umane.
Acest procedeu, dacS poate fi numit a§a, modeleazS intregul corp $i eliminS
intr-un timp scurt o seamS de deficiente cum ar fi: hirsutismul, iipsa de
contrast intre bazin §i talie, depozitele de grSsime de pe abdomen (pe
fondul unui apetit alimentar exacerbat), lipsa de vitalitate generals cu toate1
1 Prin visele “ umede” sunt desemnate visele erotice (rareort cu continut neerodc sau
prea pufin erotic) care produc orgasm cu descarcare in timpul somnului.
348 C artea F emeii

manifestarile ei. AceastS modalitate de armonizare apeleaza la ni§te

facultati mai speciale, sa le zicem alchimice, ale fiintei umane.

Femeile care au putut face diferentierea Intre un orgasm cu descarcare

§i unul farS descSrcare vor pune problema tensiunilor care apar §i se
acumuleazS atunci cand nu se ajunge la descSrcare. Femeile §i bSrbapit care
au fScut dragoste perioade mari de timp fSrS a se descSrca acuzS uneori
acumularea de tensiuni, aparipia chiar a unei nevoi instinctuale de a se
descarca de un surplus de energie sexualS. Problema nu este imaginara,
este resimtitS de multi oameni §i i§i afla rezolvarea prin angrenarea
con§tienta a douS alte fenomene: TRANSMUTAREA §i SUBLIMAREA
energiei sexuale.

TRANSMUTAREA
Este, din punct de vedere §tiintific, procesul prin care un element
chimic se poate transforma Tntr-un altul. Pana acum 20 de ani s-a crezut ca
acest proces poate avea loc doar in condipii spedale, Tn cadrul unor reacpii
nucleare, cu mari degajari de cSJdurS. Fizicianul francez Louis Kevran, a
pus in evidenpS un (apt incredibil: in fiinpele vii au loc procese de
transmutare in mod spontan $i la temperaturi foarte joase. Experimental sa
dovedit, de exemplu, ca nucul poate secreta mai mult iod de cat poate lua
din mediul inconjur&tor, cS pasArile pot etimina prin coaja oualor mult mai
mult calciu decSt primesc prin alimentatie §i aceasta fara sa piarda calciul
din propriul organism. Visul aichimi$tilor de a transforma mercurul §i sulful
in aur era deja realizat in organismele vii de milioane de ani. Punerea in
evidenta a acestui proces de transmutare la fiintele vii a pus intrebarea:
Oare materia nu poate fi transmutata in energie? Privind atent actiunea
transformatoare a omului asupra mediului in care traie§te, se pune
problema cum au putut fiinte minuscule (raportate la dimensiunile Terrei)
ca cele umane sa schimbe (e drept nu intotdeauna foarte armonios)
complet fata Pamantului intr-un interval de timp at&t de scurt? Este necesara
o energie formatoare uria§a pentru a realiza acest proces. Oare sursa
acestei energii sa fie doar alimentele metabolizate, ori exists alte resurse
energetice in fiinta umana, tncS necunoscute? Evident cea de a doua
posibilitate este cea mai plauzibilS. Mai multe statisbci au pus In evidentS
cS mai tob oamenii de geniu din jtiinta, arts, spiritualitate, cu o capacitate
creatoare extraordinarS, au fost foarte bine dotapi din punct de vedere
sexual. S-a pus atunci problema daca nu cumva puterea lor creatoare nu i§i
are sursa In transmutarea potentialuiui creator sexual. Studii mai mult sau
mai pupin discrete In aceasta privinta au confirmat realitatea acestui proces
extraordinar din fiinta umana, care este §i secretul geniului §i al tineretii
prelungite, §i anume: transmutarea energiei sexuale.
 A ctul A m oros 349

SUBLIM AREA
Mai rSmSnea o singurS problems de explicat cum poate fi transformat
potenfialul erotic, fie el §i sub forms de energie obfinuta prin transmutare,
in energie afectiva, intuitivS, mentals spirituals?
Paradoxal, aceasta problems a fost intuits de cercetStorii in domeniul
psihologiei cu mult inainte de a aparea conceptul de transmutare. Sigmund
Freud a definit conceptul de sublimare a energiei sexuale (libidinale1). in
viziunea sa, menirea energiei sexuale In fiinfa umanS este de a fi
transformatS in energii mai inalte, destinate integrarii in plan social,
profesional, spiritual etc. Ideea sa a fost preluatS de alfi psihologi
contemporani care au remarcat cS aceastS capacitate de sublimare este
diferitS de la om la om. S-a descoperit cS ea este una din conditiile necesare
pentru ca o funfa umanS sS poata avea aptitudini artistice, aptitudini
creatoare, forfa de concentrare mentals pe perioade lungi de timp.
Incapacitatea de a sublima energia sexualS dS na§tere la tensiuni psihice §i
mentale, duce la stSri de disconfort, de confuzie mentals, nSucealS,
orienteaza fiinta preponderent cStre latura instinctualS in detrimentul laturii
spiritual-afective.
Sublimarea energiei sexuale poate fi facutS prin mai multe mijloace:
-prin dinamizarea intensS a afectivitStii- este un mijloc spontan nu
numai de sublimare, ci $i de transmutare pe care multe femei pline de
iubire §i puritate il angreneazS fSrS sa-$i dea seama. Aceasta sublimare se
manifests prin prelungirea (farS aparipa unor tensiuni) a actului amoros pe
durate mari, prin atingerea unor orgasme prelungite (cu o duratS de
jumState de orS §i chiar §i mai mult), prin absenta oricSror frustrari sau
inhibit la apropierea fiintei iubite, Aceste femei au §i o miraculoasa
capacitate de regenerare prin intermediul actului amoros. In cazul aparitiei
acestei sublimSri nu apare deloc dorinta de descarcare. Ciclul menstrual
este redus ca duratS §i cantitativ.
-prin acpune focalizatS - este un mijloc de sublimare specific fiintelor
de sex masculin §i mai putin femeilor. Este modul specific de sublimare al
luptstorilor. Cel mai relevant exemplu in acest sens este cel al practicantiior
de arte martiale, care folosesc voin|a, perseverenfa §i consecventa uria§a cu
care sunt inzestrati §i pe care o dobandesc pentru a-§i controla perfect
energia vitala §i sexualS. Adesea ei fac juraminte de castitate,
indreptandu-§i toate energiile pentru atingerea desSvar§irii pe calea
spirituals pe care o urmeazS.
-prin tefinici §i procedee specifice imprumutate din taoism, yoga, kung-
u, reiki - cateva asemenea tehnici sunt descrise in capitolul referitor la
Dosturile corporate.
-prin practicS spirituals plinS de fervoare - este un mijloc foarte special
1 "Energie libldinala" este denumlrea daU energiei erotlce de cStre parintele
sihanalizei, Sigmund Freud.
350 Cartea F emeii

de sublimare, realizatin primul rand prin practici devotionale, mai aies prin
rugadune §i meditate. Aparitia acestei sublimari In timpul rugaciunii
intense, a meditatiei, a postului este taina care explica acea capacitate a
fiintelor daruite caii ascetice de a renunta la toate “pasiunile Iume§ti”.
Fiintele care realizeaza acest tip de sublimare au capacitatea de a-§i
mentine, in conditii difidle pentru fiinta obi§nuita, netulburate calmul §i
echilibrul sufletesc.
Exista §i alte cai de sublimare, Insa In cadrul acestei lucrari ne vom
rnargini sa mentionam faptul ca cele mai facile modalitati pentru femei sunt
cele care angreneaza (spontan, binelnteles) iubirea §i daruirea intensa §i
cele care utilizeaza tehnid energetice specifice.
Efectele sublimarii §i transmutarii asupra aspectului fizic al femeii sunt
asemSnatoare cu cele ale unui permanent regirn de relntinerire (aplicat cu
succes). Armonia fizica, energetica, psihica se reflects din plin asupra
intregului corp. Mai mull, apare o putere de mentalizare extraordinara, care
poate face minuni asupra corpului (vezi metoda de infrumusefare prin
intermediul actiunii mentale focalizate). Rafinarea extraordinara a trSirilor
transforma profund femeia ii confera intuitie, bun-simt, ajutand-o sa-§i
aleaga singura alimentatia, stilul de viata. Cea mai buna explicare a efectelor
care apar prin angrenarea relatiilor amoroase cu continents, cu
transmutare §i sublimare se obtine prin practica. Aja incat nu ramane
altceva de facut decat sa iubim, sa ne daruim iubirii, sa o Invatam; sa
aplicam tehnidle simple §i naturale de sublimare a energiei erotice,
deprinzand astfel din mers cea mai misterioasa §i mai puternica metoda de
infrumuse(are a femeii.

TAINA A DO RARII AM OROASE

TRANSFIGURATOARE
Adorarea semnificS Insu§i spiritul iubirii cat §i o cale sigura de a trezi
natura spirituals esendala a fiintei. Templul Corpului este tocmai un astfel
de loc al adorarii, unde puteti comunica $i simti cel mai bine adevarata
voastra naturS. Nu exista templu mai saeru ca cel al corpului, cu toate
energiile sale ascunse. Intrand In universul inefabil al iubirii, adorarea
fiintei iubite prin intermediul erosului bansflgurator reprezinta drumul cel
mai direct de experimentare a extazului divin.
Una din satisfactiile deosebite, care urmeaza InvStSrii §i aplicarii unor
tehnici sexuale spedale, este cS relatiile intre cei doi iubiti devin tot mai
bune, mai armonioase. La fel ca o vacanta formidabila dupS o munca grea,
o plimbare placuta prin padure intr-o zi Insorita de primSvarS sau bucuria
de a urea pe un varf de munte, relapile sexuale reunite nu sunt doar o
satisfaede, ci pot sS improspSteze corpul, mintea 51 sufletul. Ne lumineazS
 A ct u l A m o r o s 351

viafa §i ne intaresc legaturile noastre organice cu principiul fundamental al

viefii. 0 viata sexuala reujita nu este doar simptomul unei legaturi
pasionate, ci §i un factor important in realizarea ei.
Relape sexuale reunite §i armonioase le amintesc a tat barbatilor,
cat §i femeilor, de dragostea duioasS 51 intensS care i-a atras unul spre
celalalt la Inceput. Alchimia sexului reu§it genereaza in creier §i in corp
substance care le permit indragostifilor sS se bucure unul de celalalt
Mare§te atractia reciproca, stimuleaza energia §i chiar asigura o stare de
sanatate mai buna. Ne ofera scanteia vitalitafii tinere$ti §i un simf mai
dezvoltat al frumosului, incantarea §i admiratia fata de cel iubit §i fafa de
lumea din jur. Amorul este darul special al lui Dumnezeu pentru cei care se
straduiesc s£ facS din dragoste o prioritate din viata lor. Tr&satura majora
care face ca o casatorie sa fie mai mult decat o prietenie afectuoasa este
amorul. Actul sexual dezvolta direct laturile noastre masculine 51 feminine
mai mult decat orice alta activitate pe care o poate imparta§i un cuplu. Actul
sexual are puterea formidabila de a ne apropia sau a ne indeparta.
Pentru a avea relatii sexuale reunite §i profund satisfacStoare nu
este destul ca barbatii §i femeile sa-§i urmeze instinctele strfivechi, rodul
unor impregnari subcon§tiente adeseori perverse. Pe mSsurfi ce vremurile
s-au schimbat calitatea actului amoros a devenit mult mai importanta.
Profunzimea acestuia deschide minunate perspective pentru acele fiinte
care, pline de curaj §i incredere, indeparteaza valul obscur §i limitator
impus sexualitatii prin dogme religioase §i sociale retrograde, asigurandu-le
astfel calea implinirii aspiratiei catre fericire.
Ca regula generala, femeia are nevoie sa fie satisfacuta emotional
inainte de a-§i dori un contact sexual. In schimb, barbatul i§i realizeaza o
mare parte din satisfactiile emotionale in timpul contactului §i chiar §i dupa
acesta.
Atunci cand atat femeia cat §i barbatul vor intelege misterul
inefabii al iubirii in cuplu, percepand fiecare dintre ei aceste diferente
exprimate in sfera psiho-mentala, prin jocul permanent dinamic al
contrariilor, intreaga perspective asupra sexului se poate schimba. In loc ca
dorinta de sex a barbatului s3 i se para ceva primitiv §i instinctiv SrS
legatura cu dragostea, femeia va incepe s5 o vada ca pe o modalitate
profunda a barbatului de a ajunge mai repede la dragoste, pe fundalul
mentinerii unei permanente dorinte de a patrunde universul afectiv §i a
implini aspiratia de comunicare §i profunzime a femeii. Astfel cei doi se pot
redescoperi, imbratijati mereu §i mereu intr-o continua revSrsare de
tandrete, iubire §i intelegere.
CSile spirituale orientate afirma ca atitudinile §i practicile sexuale
incorecte, mai ales datorita faptului ca din ele lipse§te iubirea,
transfigurarea, continenta sexuala, transmutarea conjtient realizata §i
sublimarea armonioasa a energiilor rezultante, reprezinta cauzele
352 C arte a F emeii

fundamentale ale problemelor nu doar psihologice, ci §i fizice §i mentale

ale barbatului (§i femeii). Sexualitatea transfiguratoare cu continenta,
pozitiv orientata ofera metoda cea mai rapida, cea mai directa §i cea mai
armonioasa de rezolvare a acestor probleme.
“ Bucuria iubirii sexuale, realizate cu continenta, poate fi manifestata
In atatea feluri atragatoare §i minunate, incat ea face In scurt timp dupa
aceea ca conditia umana sa fie cu adevarat binecuvantata”, afirma un text
antic indian - SMARADAP1KA.

A FI PLINA DE INCANTARE §1 PASIUNE

Pentru o mai buna aprofundare a modului In care angrenarea erotica
plenara poate transforma In mod m iraculos trupul unei femei vom vorbi In
continuare despre culm ea care incununeaza actul amoros: ORGASM UL.
Cuvantul ORGASM provine din grecescul “ORGAO” care inseam na “a fi plin
de Incantare si pasiune".
in conceptia orientals referitoare la eros §i sexualitate ORGASM UL
define§te momentul beatific in care, gratie efervescentei inefabile §i
interactiunii corelate a potentialului sexual al celor doi membri de sex opus
ai cuplului, adecvati unul celuilalt, se produce manifestarea in sfera psihica
a unei suis generis polarizari a subtilelor energii bio-electro-magnetice
angrenate polar opus In joe $i manifestate sub forma unei tensiuni extatice
(ce se poate asemana In mod sem nificativ cu un TRA2NET ce se
declan$eazi In conditiile $tiute In natura), facand sa fie traita de catre unul,
pe rand, sau de cStre amandoi simultan, o profunda §i intensa fericire
amoroasa cu ecouri sincrone In mai multe sfere ale universului lor launtric.
Satisfacerea erotica §i orgasmul presupun fenom ene fiziologice in care
componentele sexuale substantiate, atat ale femeii cat §i ale barbatului (In
.azul acestuia sperma) intra intr-o stare inefabila de efervescenta §i
AL1MENTEAZA ca un “com bustibil” treZirea §i am plificarea starilor
resimtite, culminand cu starea maxima care este ORGASM UL. In acel
moment insa, fenomenele care se declan§eaza conex cu orgasmul fac sa fie
expulzata o cantitate uria§a de fluide §i com ponente substanpaie care vor
produce la scurt timp dupa aceea o senzatie de dim inuare, som nolenta $i
chiar vlaguire, in cazul repetarii acestui proces, conducand la scaderea
launtrica a starii plenare care era resimtita la Inceputul trairii am oroase.
Pornind de la aceasta realitate In care, la modul obi§nuit, im ediat dupa
orgasm survine descarcarea substantiala a potentialului care alimentase
starea, descarcare cunoscuta sub numele de ejaculare la barbat §i pierdere
fiziologica la femeie, inteleptii Orientului au constatat ca ORGASM UL poate
avea loc de foarte multe ori daca aceasta descarcare fiziologica, care nu este
neaparat necesara decat in cazul intentiei de a face copii, va fi controlata ?i
suspendata, gratie unei stapaniri naturale, firesti numai omului care este
 A ctul A m o r o s 353

inzestrat cu inteligenta §i con§tiinta.

In momentul in care aceasta descarcare flziologica, atat !a barbat cat
la fem eie, este controlata §i suspendata nedefinit. com ponentele sexuale
vor fi transmutate In altceva §i energia uriaja care rezultS va produce in
universul launtric al fiecaruia o gama vasta de fenom ene §i procese, grade
sublim arii care se va angrena ulterior (sau chiar in timpul trairii amoroase
plenare).
In cazul suspendarii ejacularii, gra£e stapanirii procesului de
descarcare, va fi pusa la dispozitia fiintei o potentialitate colosalS care va
permite atingerea unui numar nelimitat de orgasme fara a mai aparea starea
de diminuare a dorintei, som nolenta sau epuizare pe care o provoaca
descarcarea fiziologica obifnuita In cazul fiintei umane ignorante. Acest
control va face cu putinta fenom ene, procese §i realizari uluitoare In
comparatie cu ceea ce rezulta de obicei.
De altfel, la femeie, acest m ecanism de suspendare a pierderii
fiziologice care Insote$te orgasmul este adesea spontan, aceasta facand ca
foarte multe femei Sci-I angreneze flresc (chiar farS s3 §tie) pentru a trai un
foarte mare numar de orgasme farS a avea dupa aceea deloc pierderea
fiziologica care le-ar diminua plenitudinea am oroasa, facandu-le sa se simta
epuizate.

T1PURI DE ORGASM
Apartenenfa la prindpii polar opuse a bArbatului $i a lemeii se
m anifests §i la nivelul manlfestarii §i con^tientizarii orgasm ului. in general
sunt mai greu de diferen{iat tipurile de orgasm m asculin, In timp ce la
orgasm ul feminin diferentierea $i individualizarea este foarte clara.
Orgasmul masculin este Insotit. de obicei, de o ejaculare expIozivS, care II
face sa fie mult mai scurt, mai putin con§dentizat in plan mental decat
orgasmul feminin. De asem enea, femeia are din na$tere o mai buna
capacitate de con^tientizare §i un mai mare control asupra musculaturii
zonei pelviene §i din acest motiv pot fi distinse mult mai u§or diferitele
senzatii $i fenomene care apar in aceasta zona. Fem eile, fiind fiin{e
preponderent afective, urmarind, in general, in primul rand obfinerea stSrii
de satisfacpe la nivel sufletesc, au o paletS de trSiri mult mai nuantatS. In
plus, natura lor receptiva le ajutS s3 experim enteze mai profund fiecare
stimul in parte, inclusiv stimulii erotici.
O cla sifica re generala a form elor de orgasm , valabila atat pentru
barbati cat §i pentru femei este facuta in:
- orgasm e su p erficiale §i
- orgasm e profunde
354 C artea F e m e //

Orgasmul superficial
Este mai mult un fenomen genital §1 reflex, manifestat prin anumite
contracpi ritmlce ale mu$chilor perineului. Acest tip de orgasm apare
adesea ca o descArcare mai mult sau mai pupn plkcuta. Unii sexologi
consider^ cS la femel acest tip de orgasm apare mai ales ca urmare a
stimuiarii zonelor erogene extravaginale §i in special a clitorisului, iar la
bArbap In urma stimulSrii rapide realizate In dmpul unor acte erotice
“frugale", finalizate cu ejaculare rapidS. Mai important/! decat zona care
este excitatS §i durata stimulSrii erotice este atitudinea interioarS. Atunci
cand exists tensiuni psihice1, cand actul sexual este a§teptat ca o
descSrcare, ca o u§urare de moment apare orgasmul superficial, ca o
“supapS” de descSrcare. Aceasta form s de orgasm este asociatS cu
tendintele egoiste §1 cu masturbarea, fiind foarte frecventS in zilele noastre.
Deoarece senzapa de plScere, starea de tmplinire nu se rSspande§te in
Intreaga fiinJS, acest tip de orgasm este adesea nesatisfScator §i lasS In
urmS o stare de frustrare §i de neimplinire spirituals §i afectivS.
Orgasmul superficial, In cazul in care apare frecvent, este “garanpa"
unei relapi de cuplu chinuite, cu certuri §i animozitSp dese sau. din contra,
cu star! frecvente de inchidere. de apaPe. Este tipul de orgasm care apare
In timpul actului amoros dlntre un bSrbat fi o femeie care, ramanand mai
mult de cateva saptSmani ImpreunS, ori se ceartS ori se piictisesc. Mai
trebuie menponat ?i faptui cS la Inceput, cand nu apare vlaguirea $1
obi§nuinpi, acest tip de orgasm este considerat satisfScAtor, fund o
“capcanS” pentru cuplurile care nu cunosc §i nu aplicA co n tin en t.

Orgasmul profund
Este o formS mult mai complete de orgasm, care apare ca o culm e la
care ajunge cuplul, ca urmare a unei interacpuni, a unei efervescen(e
continue la nlvel erotic $i afectiv, in egala mAsurS-
La barbat este intainit in timpul actelor am oroase realizate cu
co n tin en t §i se individualizeaza prin:
♦ aparipa sa, de obicei, dupa o prelunga faza de platou1 3
2
♦ prin durata sa neobi$nuit de mare (un orgasm masculin obi§nuit cu
descarcare dureaza maxim 3 minute, in acest caz, insa, poate dura §i o ora)
♦ aparipa unei trairi afective foarte intense 51 durabile. Este asociat,
in general, unor mi$cAri ale membrului viril lente, profunde, ritmice.
1 S a observat c i anumite st5rl dizarinonioase psihice se transforms In energle erotica
care "se cere" descSrcatS. Astlel de stSri sunt mSnia, gelozta. iritabilitate, instinctul putemic
de poseslune, uneori chiar $1 complexele de inferioritate. Proccsul este vaiabll $1 in sens
Invers. adici, o energle erotica mare nesublimata, nepolarizata genereazA starile psihice
dizarmonioase menponate anterior.
2 Faza de platou urmeazA pe curba grafica a intensltapi exdtapei ia barbat in timpul
actului amoros dupa excitarea raplda de la inceput, Gind numita asttel datortta aspectului
sAu plan, tara variapi, indlcand o excitare mare menpnuta indelung.
 A ctu l A m o r o s 355

La fem ei, acest tip de orgasm apare mai ales atunci cand ele sunt
stimulate vaginal profund, cu mi§cari lente §i foarte am ple'. Orgasmul
profund la femei se individualizeaza prin durata sa foarte mare (de la cateva
zed de minute la cateva ore), manifestSri ale placerii §i satisfacfiei deosebite
$i foarte variate cum ar fi: oprirea respirafiei, unduiri profunde ale
m u$chilor vaginali 51 uterini, exclam afii de satisfacfie (uneori chiar u$oare
tipete de plScere) ori o tficere profunda, contem plative.
De$i este asodat anum itor tipuri de stim ulare, a tat la fem ei, cat 51 ta
barbafi, atingerea orgasmului profund este condifionata mai ales de starea
sufleteascS a iubitilor. Atunci cand exists o stare de dragoste profunda, de
daruire, de atenfie plinS de grija Intre cei doi, orgasmul profund poate fi
ab'ns §i dupa o stimulare genitals superficial^. Anumite forme profunde de
orgasm pot fi atinse de femei chiar §i fara a fi stimulate Tn zona organelor
sexuale, ci in alte zone erogene cum ar fi sanii sau soldurile.
O data atins, orgasmul profund i§i pierde caracterul genital §i se
raspfinde§te imbatator in intregul corp.

ALTE TIPURI DE ORGASM LA FEMEI

Cunoa§terea tipurilor de orgasm feminin deschide o perspective
ampla §i com plete asupra sexualitatii. Varietatea trairilor erotice la femeie
este foarte mare, iar cunoa$terea diversitatii §i mai ales a profunzimii o ajuta
sa inteleaga la ce tip de sexualitate ne referim atunci cand o recomandam
ca metoda de infrumusetare.
Trebuie precizat, de asem enea, cS fericirea in dragoste nu poate fi
traita decat in doi, adevarata implinire am oroasa a unuia fiind posibila doar
odata cu a celuilalt
Tipurile de orgasm feminin din urmatoarea enum erare au fost
clasificate din punctul de vedere al zonei care este predom inant stimulate
in timpul fuziunii am oroase.

1.Orgasmul ditoridian
DupS cum o arati §i num ele, este ob^nutprin stimularea zonei externe
a vaginului, in special a clitorisului.
in orgasmul clitoridian are loc a§a-zisul “efect de cort” , descris de
Masters $i Johnson, care consta in ascensiunea uterului in abdom en §i
diiatarea parfii profunde a vaginului. Forma rezultata a vaginului este aceea
a unui cort cu varfui In jos.
Potrivit tradifiei orientale, orgasmul clitoridian este in legStura cu o 1
1 In general, stimularea vaginului In zonele sale superioare (in adancime) conduce in
cazul femeilor la un orgasm mai prolund, dar exists $1 cazuri in care chiar ?i o stimulare mai
superficialS, la nivelul clitorisului, de exemplu. produce un orgasm profund, cu conditja ca
starea sudeteascS a celor doi sS Oe ioarte armonioasa. plinS de iublre.
356 C artea F emeii

predom inant a energiei lunare, de tip Yin ?i, deci, femeile care traiesc
numai acest tip de orgasm i§i dezvolta in flints un mare exces de energie
lunarS, cu toate consecintele care survin ulterior. Energia acestui tip de
orgasm este deosebit de greu de controlat atat de fem eie, cat §i de barbatul
cu care ea se aflS angrenatS in jocul amoros.
Aceasta formS de orgasm poate fi corelata §i cu alte forme de orgasm,
cum ar fi de exempiu cel vaginal, rezultand orgasmul clitorido-vaginal.

Orgasmul vaginal are doua forme distincte:

2. Orgasmul vaginal inferior

Este indus prin stimularea zonei perineului, la intrarea in vagin. Acest
tip de orgasm este greu de controlat, fund produs de dinamizarea foarte
puternica a unei energii vitale grosiere.
Apare mai ales in timpul contactelor sexuale frugale, facute fara
continents. Este caracteristic fiintelor care au o mare vitalitate nesublim ata,
nevalorificata in mod creator.

3. Orgasmul vaginal profund (normal)

Apare in urma excitSrii zonei vaginale, fiind mai amplu §i mai com plet
decat celelalte douS descrise pana acum . El se manifests prin co n tra ct
vaginale putem ice 51 dare $i este insotit, in cazul amorului fSra continents,
de o descarcare considerabilS de fluide sexuale.
Este in legSturS cu amplificarea energiei Yang, avand asupra femeii $i
asupra intregului cupiu efecte benefice. Din pScate InsS, din iipsa unei
instruiri adecvate a bSrbafilor, marea majoritate a femeilor nu ajung pe
parcursul vietii sa traiasca aceasta forma de orgasm1.

4. Orgasmul de tip G
Este generat prin stimularea punctului G situat pe partea anterioara a
vaginului. Punctul G , numit 5't punctul sau pata lui Graffenberg1 a fost
localizat la toate femeile examinate la aproximativ 2,5 cm de orificiu! vaginal
extern (de deschidere), pe peretele anterior vaginal, chiarin spatele osului
pubian. Se considers ca punctul G constituie un vestigiu feminin echivalent
prostatei m asculine (care inconjoarS colul vezicii urinare), avand aceea$i
origine embriologicS ca §i prostata. La atingere, punctul G sugereaza forma
unui bob de fasole, iar in urma stimulSrii sale poate deveni de 3A ori mai1 2

1 Aceasta instruire a barbatilor se refera ]a cunoa$terea modului de producere a

fiecirui orgasm fn parte. Orgasmul de tip vaginal profund se obpne prin stimularea in
profunzime a vaginuluf. prin penetrari profunde, lente 51 ritmice. Orgasmul de tip vaginal
Inferior se ob(ine prin penetrarea mai pufin adanca, de mai scurta durata, cu rnijcari
rapide, dezordonate.
2 Graffenberg Ernest este numele sexologului modern care a redescoperit aceasta
veche informatie.
 A ctul A moros 357

mare. Volumul sSu nu este direct proportional cu starea de excitabilitate.

Orgasmul de tip G creeaza o stare de satisfactie destu! de intensa, insa
este, ca §i cel vaginal inferior, mai greu de controlat §i sublim at1.
Punctul G nu poate fi atins In timpul actului sexual din pozifiile erotice
obi§nuite. Pozifia cea mai raspandita este aceea In care fem eia este culcata
pe spate sau pozifia in care picioarele ei raman deasupra um erilor iubitului
ei; pentru a atinge punctul G cele mai facile sunt pozitiile in care penetrarea
se face pe la spate. Atunci cand este controlat §i sublim at acest tip de
orgasm poate fi fi folositor pentru dinamizarea anumitor energii vitale in
fiinta2.
in cazul fem eilor necontinente sexual, orgasmul de tip G este insotit
de senzafia stringent^ de a urina §i de expulzare prin uretra a unui lichid a
carui com pozifie este identica cu a lichidului sperm atic m asculin, cu
exceppa spermatozoizilor. U chidul ejaculat de cStre fem eie prin uretra este
mult mai lim pede, mai aib §i mai putin mirositor decat urina. Propria lor
ejaculare pune fem eile intr-o situape oarecum jenanta, ele crezand ca
urineaza. in necuno§tints de cauzS, partenerii le repro§eaza aceasta.

5. Orgasm ul cervico-uterin
Este orgasmul cel mai profund §i cel mai com plex, insa, destul de rar
intalnit Cand stimularea vaginala este putem icS, suficient de profunda §i
Indelungata, existand §i tin fundal sufletesc adecvat, apar vibrapi care urea
spre cervix §i spre abdom en, transformandu-se intr-o serie de vibrapi lungi §i
blande care se rSspandesc ca un nectar extrem de plScutln tot corpul $i mai
ales in sus spre zona capului. Aceste unde indue uneori un fel de orgasm “in
afara corpului”, care poate conduce in cele din urma la anumite forme de
extaz, energia sa putand fi simpta §i in afara corpului fizic, ca o sferS fluidica
de foita. Acest orgasm poate fi controlat aproape de la sine §i ascensioneaza
energia sexuala, permifand atingerea unor stSri de con§tiinpi superioare.
Uneori, pentru deblocarea acestei forme de orgasm, femeia are nevoie ca
iubitul sa adopte anumite posturi sexuaie favorabile, care permit o penetrare
profunda.
Pentru declan§area orgasmului de tip cervico-uterin este nevoie de
penetrari foarte profunde, ritmice, intr-un ritm care s& fie In acord cu cel
tfiuntric ai femeii. Pentru a putea fi declan§at cu u$urin$ este necesar ca din
punct de vedere al dim ensiunilor organelor sexuaie sS existe o
1 La barbafi prostata este centrul cfe stimulate eroticA echlvalent petet G la femel. Existen{a
acestul punct de stimulare sexualA care poate fi accesat prin rect reprezintA una din cauzele
pentru care unii bArbati prelerA raporturile homosexuale, iarA sA cunoascA dinainte consecin|ele
lor grave la nivel psihic 51 comportamental.
In
2 cazul bArbaplor glanda prostatica define atributele unui punct G. Stimularea ei se poate
realiza prin apAsarea cu degetul mare a peretelul rectal anterior, masand ujor In Jos, In pozifia
intins pe spate cu genunchii Indoip. DacA lubita continuA stimularea prostate! panti la atingerea
slArii de orgasm de tip G cu descArcare (ceea ce nu estc recomandat), ejacularea aratA cA llchidul
spermatic Unde mat degraba sA curga decal sA |a;;neasca, dar cantitatea este relativ a c e e a c a §i
m cazui unei ejaculari normale.
358
Carte a F e m e ii

compatibilitate Tntre cei doi. Fundalul emotional pe care apare acest tip de
orgasm este cel relaxat, plin de tandrete. Inducerea acestui tip de orgasm
cere din partea barbatului o anumita solaritate 51, conex cu aceasta, un
control a energiei sexuale §i psihice.
Cea mai importanta conditie pentru atingerea acestor tipuri de orgasm
r&mSne, totu§i. armonia dintre cei doi iubiti §i, bineinteles, energia lor vitala.'
Este foarte bine pentru amandoi sa Tnvete sa-§i controleze cat mai bine
mu§chli sexuali §i sa-fi trezeasca profund senzualitatea §i raspunsul la
stimuli! erotici.

Ciclul raspunsului sexual la femeie Ciclul raspunsului sexual la barbat

caracterizat prin orgasm cu caracterizat prin orgasm cu
descarcare descarcare

Ciclurile suprapuse ale raspunsurilor Ciclurile suprapuse ale raspunsurilor

sexuale la barbat 51 femeie ilustrand sexuale la barbat $i femeie ilustrand
desincronizarea starii orgasmatice sincronizarea starii orgasmatice
obi^nuite cu descarcare obi$nuite cu descarcare

Ciclurile suprapuse ale raspunsurilor sexuale la barbat

$i femeie ilustrand orgasmul multiplu fara descarcare

Este evident ca, pentru a fi obtinute de catre femeie efectele de

infrumusetare scontate prin angrenarea erotica este necesar ca §i barbatul sa
ajunga sa fie continent §i sa sublimeze energiile rezultate in urma transmutarii.
Dupa cum arata graficele de mai sus, Intocmite de medici special i§ti In
medicina psihosomatica, adesea apare situatia in care barbatul se descarca cu
mult inainte ca femeia s i inceapa mScar sa simta satisfactia erotica. Barbatii
sunt mult mai u§or excitabili $i din acest motiv ei fac trei mari gre§eli:
 A ctul A m o r o s 359
1. Tind sa inceapa actul amoros brusc, ffirfi sS dea timp femeii sa-§i
gaseascS resursele afective necesare angrenSrii cu adevarat plenare, cu alte
cuvinte ffira PRELUDIU
2. Sfar$esc prea rapid actul amoros, datorita ejacuiarii, tera sa dea timp
femeii, care se excita mai lent, sa ajungS la culmite satisfacflei
3. Dupa finalul actului amoros, mai ales datorita lipsei de vigoare care
apare dupa ejaculare, rfiman pasivi, lasand cum se zice “In aer" femeia pe
care In urma cu cateva momente o doreau foarte intens. Aceasta contrariaza
§i lezeaza profund femeia, deoarece ea s-ar fi a§teptat ca lucrurile sa continue
firesc, fara treceri bru§te §i traumatizante de la o atractie intensa la o
indiferenfa obosita.
In aceste condi{ii, dezamagirile, frustrarile, inhibitiile femeii sunt foarte
num eroase, atingerea orgasm ului (m ai ales la fem eile care datorita
constitutiei individuale nu sunt prea exeitabile) Bind un deziderat greu de
atins.
In anumite cazuri se ajunge la “performanta” ca ambii iubifi sa se
descarce in acela§i timp. De§i in acest caz tensiunile sunt mai m ici, nu va
recom andfim aceasta metodfi deoarece duce la vlfiguire, in loc de
Infrumusetare obfinandu-se efectul invers.
Educarea barbatului este a$adar de aceea$i importanta cu cea a auto
educarii femeii. Educarea barbatului de catre femeie este un lucru care cere
mult tact deoarece barbatul i§i asuma in majoritatea cazurilor rolul
dominator, Bind mai pufin deschis unei ghidari facute de catre femeie.
Educafia reusita implica obligatoriu ca:
-femeia s& infeleaga foarte bine modul In care gfinde§te §i in care simte
iubitul sfiu §i sS faca fiecare pas educativ supraveghind discret reacfiile sale
asumandu-?i chiar rolul de “ initiatoare" in sublima arta a iubirii,
sau
-In cazul, extrem de fericit cand iubirea dintre cei doi este foarte mare-
atunci simpla expunere de argumente il poate determina pe acesta sa adopte
un nou mod de abordare al relafiilor amoroase.
Argumentele cele mai puternice pe care le puteti aduce unui bfirbat
pentru a-1 convinge de necesitatea continenfei sunt
-faptul ca ejacularea duce la vlfiguirea §i efeminarea barbatului, la
diminuarea piacerii in timpul actului amoros
-faptul c3 exista §i “orgasm ele uscate” care produc o plficere
incomparabil mai mare $i mai rafinata, depfifind mult animalitatea unei
descarcari egoiste "de unul singur"
-faptul ca menfinerea unei vieti erotice, echilibrate, fara pierderi de
energie va determina o mult mai buna forma pentru dumneavoastrS, va duce
la o Infrumusefare fara precedent va va menfine tineretea pana la varste
avansate. A id puteti adauga ca la o fem eie, in mod obi§nuit vfirsta de la care
inceteaza sa mai fie atracfiva este mai m ica, decat la un barbat De aceea
bfirbatii trebuie sa fie genero§i cu iubitele lor 51sa le ofere mijloacele necesare
de a-§i menfine frumusetea pana la varste inaintate.
360 C artea F emeii
Este foarte utila studierea de catre barbat a unor card care sa-1 puna in
tema cu privire la rolul §i beneficiile continental sexuale, transmutarii §i
sublimarii. Cateva cArti de referinfA care au fost editate la noi §i care
abordeazA acest subject sunt “Cartea barbatului" de Liviu Gheorghe §i Tudor
Hie, “Secretele taoiste ale iubirii - Tehnid orientale secrete de trezire 51
sublimare a enenpei sexuale m asculine” de Mantak Chia, “Tao 51 arta de a
iubi” de Bogdan Crisboi §i Gabriel Postolache, “Armonia sexual a" de A. Rich-
Cotrain.
In sinteza, prindpalele condifii pentru Infrumusetarea corpului prin
actul amoros sunt continenla, transmutarea §i sublimarea. obtinerea
unui orgasm de tip superior (vaginal prohind sau eervico-uterin) §i mai
ales existenta iubirii profunde, bucuriei §1 daruirii.
C'ontinenta la femeie se obtfne prin voinfA, prin ampiificarea capacitAtii
de transmutare §i sublim are. La barbat - prin Incetinirea mi§carilor,
dim inuarea impetuozita(ii In plan erotic in favoarea exteriorizarii
preponderente a tandretii, a puterii de a infelege fiinta iubitA.
Transmutarea $i sublimarea sunt procese dedan§ate de femeie mai
ales prin iubire intensa $i plinA de daruire §i prin realizarea inainte §i dupA
actul amoros a unor procedee specifice, d esc rise pe larg in capitolul urmAton
Tehnid pentru obtinerea controlului energiilor sexuale.
Orgasmul de tip superior se obtine prin adoptarea unor mi$cari lente,
profunde $i ritmice in timpul fuziunii, prin existenta unei compatibilitS(i cat
mai bune Intre cei doi iubiti, compatibilitate atat fizica, cat mai ales
sufleteasca.
Iubirea profunda $i bucuria se (re)gasesc cautandu-le in “inima” ,
adoptand o atitudine altruista. dezinteresatA fara a uita cA trebuie sa ne iubim
sincer pe noi pentru a putea iubi cu adevarat $i alte fiinte.

Prindpalele cai prin care se realizeaza infrumusetarea femeii prin

amorul cu continents sunt
-5timularea hormonaia intensa
-bucuria §i implinirea intensA resim(it3 de femeie care se reflects in
organism prin inlaturarea stresului1 cu binecunoscutele lui efecte nefaste,
prin armonizarea tuturor proceselor fiziologice ca o reflectare a reca§tigArii
echilibrului psihic.
-aparitia unei imense creativitAti §i puteri de mentalizare care, a$a cum
este arAtat detaliat in capitolul referitor la MENTALIZARE, sunt un elixir
miraculos “secretat” de mintea umana
-rafinarea extraordinara a fem eii care aplica aceasta metoda,1 2
1 Dragostea $i bucuria actului amoros plenar sunt recunsocute ca fiind cele mai bune
medicaments antistres cunoscute.
2 Rellectarea aproape imediali a armoniel psihlce In plan flzic a Inceput sa devlni
explicable In urma descoperirii rclabv recente a neurohormonilor sec retap de scoarta
cerebrals care joaca un rot major in declan$area $i rcglarea proceselor fiziologicc din
organism. Descoperirea neurobormonilor explica ji eferctele devastatoarc a stresului, care
este un fenomen evident dizarmonios, rellectat ca a tare la nlvelul scoartei cerebrale.
 A ctul A m o h o s 361

rafinamentul conferindu-i o intuifie care sa o conduca instinctiv spre alegerea

celei mai potrivite alimentatii', celui mai potrivit stil de viata, celor mai
potrivite cai naturale de infrumusetare.
Eficien^a amorului plenar cu continenta este de 100%. Neaparitia
rezultatelor pozitive in termenul "prom is", adica 2-3 saptamani, este un
indiciu sigur ca nu este vorba totu§i de o interactiune plenara cu continenta.
Lipsa plenitudinii se datoreaza in primul rand absentee iubirii, celelalte
motive objective care pot aparea fiind incompatibilitatea intre iubiti, lipsa de
experienta, persistent unor inhibitii in ciuda germenului de iubire care deja
a facut primii muguri.
Lipsa continental indica existenta unor blocaje afective §i/sau
bioenergetice §i se trateaza prin cautarea plina de fervoare a iubirii §i prin
executarea unor procedee specifice de deblocare energetica.
Efectele de armonizare a fiintei pe toate planurile prin integrarea
amorului cu coutinenta se explica prin declan§area acestor veritabile
procese aichim ice ce permit reglarea perfects a tuturor functiilor in organism.
Acest reglaj este la randul sau u$or de inteles daca ne gandim ca prindpiul
acestei modal itSti este acela al reftectarii armoniei interioare, intens §i euforic
traita, asupra proceselor fiziologice §i energetice din organism. A$a se explicS
marirea cu pana la 3040% a dimensiunilor sanilor la femeile care aveau
hipotrofie mamara, definirea conturului §i dobandirea fermitatii sanilor la
femeile care aveau pieptul ptozat, mic§orarea sanilor §i rafinarea trasaturilor
la fem eile supraponderale, care sufereau de obezitate, extraordinara
intinerire, din toate punctele de vedere, a femeilor imbatranite (normal sau
prematur).

FEMEIA CA INITIATOARE IN PRACTICA

AMORULUI TRANSFIGURATOR DIVIN
Toate culturile stravechi care se sprijina pe un fundam ent ezoteric care
se pierde in negura timpurilor au traditii care lauda puterea de initiere a
fem eii. Egiptul, Grecia, Arabia. Tibetul $i China, toate Tmparti^eau aceasta
credintS fundam entals. Femeia era considerate incam area frumusetii,
senzualitS$i §i vitalita(ii am oroase, ea fiind totodata gardianul potentialului
creator, fnteleptul Socrate a cerut sa Be instruitin Arta de a lubi de cStre
Diotima. Initiindu-I, ea a subliniat im portant perceperii frumusetii care se
treze$te in cei iubit, datoritS acestei trSsaturi de a-I stim ula pe celSlalt, iar in
al doilea rand ea 1-a in v S tt ? tiin t secreta de a eleva pasiunea, facand-o sa
sublim eze din planul senzual in cel spiritual, invataturile secrete orientale
accentueaza acela$i asp ect De$i frum usefea fizica este foarte prefuita, doarI
I Deprinderile alimentare grejitc sunl prin excelenta caractsristice [iin(elor care nu
Iraiesc suficient de armonios sau de intens satisiacfia erotica. De exemplu tendinUi de a
manca foarte mult ji mai ales dutciuri grSsimi apare la temeile nesatisfacute din punct de
vedere alectiv ji sexual.
362 C artea F emeii

ea singurS fSrS con§tientizarea ei de cStre femeia care este foarte frumoasS

nu este suficienta. Puterea §i semnificapa frumusepl suflete?ti o dep3$esc
cu mult pe cea superficialS, a$a cum dovede§te 51 exem plul lui Socrate.
In tradipa chinezS, femeile erau cele care pSzeau 5I transmiteau
secretele sexuale. Taoismul se refers la trei inipatoare arhetipale diferite:
Fata cea SincerS, Fata cea AleasS §i Fata cea neagrS. M anualele erotice cele
mai clare ale Chinei, precum §i Tratatul metodelor secrete ale Fetei Sincere,
Tratatul sexual al Fete Negre §i Sfaturile sexuale ale Fetei Alese, iau forma
unui dialog intim, In care femeia frumoasS, inteligentS §i senzualS inipaza
bSrbatul In secretele sexuale.
Chiar §i In cre§tinism, religie care cel mai adesea este ostilS sexualitSpi
§i plScerilor voluptoase, a luat na§tere tradipa m isterioasa a iubirii
curtezane In care iubirea ideala a unei amante converge cu putere §i duce
in final la iubirea beatifies de Dum nezeu. AceastS traditie se baza pe
reprimarea (care de fapt declan§a TRANSM UTAREA potenpalului sexual)
§i sublimarea energiei sexuale, aceastS energie fiind atunci integral folositS
pentru realizarea unui scop transcendent
Puterea formidabilS de a ini(ia a femeii este enorm S, constand in
primul rand in atitudinea ei m entals fa(S de senzualitatea care este abordatS
atunci doar in sens spiritual. Asumandu-§i un rol activ §i explorand cu curaj
Intreaga serie de secrete sexuale In timpul actului am oros, o femeie
frumoasS, senzualS §i inteligentS poate conferi o mare putere subtila
spirituals iubitului ei. AceastS putere enigmaticS, forma cea mai inaltS a lui
SHAKT1, este o expresie directs a intuitiei deschise, ea este totodatS o
“energie a Intelepciunii", spontanS §i veselS, care poate InlStura rapid, atat
pentru ea cat $i pentru iubitul ei toate barierele. 0 asem enea femeie trebuie
sS-§i lni(ieze iubitul cu IndrSznealS In experienta ei spirituals. Succesul
rezidS atunci in pura spiontaneitate, in capacitatea ei de a avea incredere in
sine §i de a se focaliza cu putere asupra idealurilor Inalte in aspirapa ei
sincerS de a oferi “ceva deosebit §i de neuitat” iubitului ei. Increderea
uria§S in sine este o condijie esentialS in toate ritualurile de inhere §i chiar
zei(a din once femeie care este trezitS grape proceselor de transfigurare
este cea care atunci inipazS.

NATURA HRANITOARE
Femeia depne practic o cantitate uria§S de esenfS YIN (-), in cazul in care
ea acponeazS in deplinS armonie cu natura. Experien(ele amoroase
spontane, care sunt realizate cu continents, o revitalizeazS profund §i ii refac
mereu aceastS esentS YIN (-). Totu§i, daca este fortatS sa se angreneze intr-o
activitate sexualS fSra iubire, care nu urmare§te continenta, care este
mecanicS, care implies rutinS, ea riscS sa-fi epuizeze in scurt timp energia
vitals §i se va vlSgui.
Un tratat taoist de alchimie afirma: “Cand o femeie care iubeste face
 A ctul A mokos 363

dragoste cu un barbat, este foarte important ca inima ei sa fie lini§tita §i

min tea calm a. Daca atunci cand femeia simte ca se apropie de orgasm,
bSrbatuI nu a a tins cea mai Tnalta piacere, ea trebuie sa traiasca orgasmul, dar
totodata este necesar sa se st&paneascS pentru a nu se descarca deloc atunci.
Daca simte ca mi§carile barbatului u provoaca un orgasm care o poate face
cumva sa se descarce, ea trebuie sa opreascS imediat mi$cSri!e propriuiui
stiu corp §i transmutandu^i astfel potenfialul ei sexual, esenfa ei YIN (-) va fi
§i mai mult invigorata. Daca In anumite situatii, esenfa ei YIN 0 se epuizeaza
datorita orgasmelor dese In care au loc descSrctiri repetate, atunci in corpu)
ei se formeaza un fel de vacuum care o predispune la slabiciune §i boaia".
Taoismul subliniaza adeseori ca “femeia nu trebuie sa se lase nidodata
prada tristetii sau geloziei, chiar atund cand i§i vede barbatul facand dragoste
cu o alts femeie, pentru cS aceste stari ii vor hiper-excita esenta ei Y IN 0 .
Atund, ea se va confrunta la scurttim p dup& aceea, cu dureri fizice atat cand
este a§ezata, cat §i atund cand se afla in picioare, iar secretiile sale amoroase
vor fi eliminate, in mod inutil, de la sine, ve§tejind-o §i imbatranind-o inainte
de vreme
Femeia trebuie sa cultive permanent armonia cu mediui §i cu iubitui ei,
in scopul de a-§i stimula sensibilitatea $i imensul ei potential sexual pe care
va urmari sa il transmute cat mai bine in energie benefica. Natura feminina
poate fi trezita, dezvoltata §i amplificata in contact cu diverse elemente YIN
(-): plimbari in gradini cu flori sau cu picioarele goale pe iarba inrourata, inot
sau pla}S la mare sau in rauri, etc. Se spune ca, de asemenea, contactul cu
femei frumoase, senzuale $i vitale este una dintre cele mai eficiente
modalittifi de a trezi $i amplifica natura Y IN 0 .
Natura unei femei este In special trezita §i amplificata atunci cand
aceasta obtine controlul deplin asupra emotivittitii, permitand acestei energii
primare, pe care ea o subiimeazS, sa-i transforme §i sS-i armonizeze
personalitatea. DacS o femeie vitalti $i foarte senzualS reu$e$te sS invefe sa-$i
controleze §i sa-§i canalizeze energia emotionala, ea poate atund sa devinS o
sursa aproape inepuizabila de hrana vitala §i psihica pentru iubitui ei, care
este un perfect continent Atat Taoismul, cat §i Tantra arata ca maturitatea
emotionala reprezinta una dintre cheile secrete ale Intelegerii alchimiei
extazului amoros.
Natura armonioasti care exists intr-o fiinta umanS este trezitS, dezvoltata
§i amplificata in special prin amorul frenetic $i dezinhibat realizat cu
continents. Cei doi iubifi pot contribui in mod spontan ia aceasta, cu conditia
sS pastreze un echilibru deplin intre acfiunile de “a dSrui" §i de “a primi”. In
mod normal, intr-o relafie sSnatoasa $i armonioasa, once pierdere de esenfa
YIN 0 a femeii care este generata prin orgasmul cu desctircare este
compensatS abia dupa 7 zile de absorbfia energiei YANG(+) a barbatului.
Totu$i. dacS barbatul o suprasoiidtS in mod repetat pe femeie, fScand-o sS
aiba orgasme cu desctircare, el ii poate lua astfel energia vitals §i astfel o va
b ee sa se vlSguiasca. DacS atund ea nu are un stil de viafS natural, nu va mai
364 CAR TEA t'EMEII

putea compensa prin nimic ceea ce “i s a luat”.

Textele alchim ice, cum ar fi CHANDAMAHAROSANA TANTRA, descriu
organul sexual feminin (YONI - in limba sanscritS) ca fiind “un tainic creuzet,
un vas al trartsformarir. In acest vas se amestecS esenjele YIN(-) §i YANG(+),
care nutresc §1 totodatS transforma in profunzime cuplul care este perfect
continent Acest proces complex are loc atat la nivel fizic, cat §i subtil.
Una dintre prindpalele tehnici fizice de absorbtie transformare a
energiei sexuale, in TANTRA. este VAJROLI MUDRA, care este supranumita
“sigiliul de diamant"; aceasta urm&re§te printre altele intoacerea fluxului
energiei sexuale spre zonele superioare ale corpului. Atat barbatii. cat $i
femeile Cla femeie aceasta tehnica este mult mai u§or de realizat) pot practica
in mod eficient aceasta tehnica pentru a absorb! fiecare In mod co n se n t
secrefiile lor amoroase pentru a le transmuta §1 sublima apoi in energle in
scopul de a grSbi evolufia spirituals.
Femeia practica VAJR0L1 MUDRA, absorbind secrefiile sexuale ale
barbatului prin intermediul co n tra cto r ritmice ale peretilor YONl-ului ei §i,
deschizandu-$i astfel colul, ea le acumuleaza cu u§urinfa pe toate in uter §i
apoi incepe sa le transmute in energie, care o va ajuta sa atinga mult mai
repede starea androginaia glorioasa. In acela§i timp. ea vizualizeaza energia
ascensionand cu putere §i atunci i§i inghite saliva.
Tehnica fizica respectiva implied douS mi^cftri distincte. Prima
presupune co n tra ct ferma $1 con§tienta a mu^chilor sfincterului uretral.
care se afla imediat sub clitoris. Ace$ti mu$chi sunt strans lega# de sfincteml
anal, care, dupa cum se ftie, controleaza excretia. Sfincteru! uretral
controleaza §i regularizeaza urinarea. Daca femeia, atunci cand urineaza.
localizeaza §i contracts in mod ferm §i co n se n t ace$ti mu§chi, atuncl fluxul
va fi imediat intrerupt iar cand dupa aceea ea ii relaxeaza, el va continua din
nou sa curg§. Odata ce acest mu§chi este clar localizat practica de zi cu zi H
poate dezvolta §i pregati gradat pentru a deveni un auxillar pretios in Arta
lubirii. in timp ce practica ferm §i sistematic aceasta c o n tra c t. femeia trebuie
sa ridice totodata partea inferioara a abdom enului, alternand astfel
contractiile lungi $i putemice cu relaxarea lui. Femeia poate verifica atunci cu
u§urinta eficacitatea mi^carilor sfincterului ei introducand cu grija in YONl-ul
ei unul sau doua degete, in timp ce practica atent acest exerdtiu. Cand este
cored realizata. aceasta co n tra c t putem ica ii va strange sufident de mult §i
apoi ii va elibera degetele. ANANGA RANGA afirma: “Femeia care dore§te sa
devina foarte senzuaia trebuie mai mereu sa urmareasca sa inchida cu
putere $i sa contracte YONI-ui ei pand cand va deveni capabila sa {inA
UNGAM-ul (falusulj iubitului ei ca §i cum ar face aceasta cu un deget.
deschizandu-ji §i inchizandu-?i mu§chii care ii ofera atat ei, cat §i iubitului ei
o imensa placere, iar in cele din urma ea va ajunge sa actioneze cu o
asemenea putere cu ace$ti m ujchi precum o face mana unei pastorije care
mulge o vaca. Aceasta tehnica secreta nu se poate invafa decat prin practica
si mai ales concentrand ferm acolo puterea vointei care va fi atunci focalizata
 A ct u l A m o ro s 365

In zona vizata. Cand va putea reaiiza aceasta tehnica la perfectiune, ea va fi

multumita sa afle ca aceasta aria, odata invafata, nu este nicicand uitata §i
totodata aceasta o va face sa fie cea mai minunata femeie pentru iubitul ei.
Atat de minunatA §i de incantatoare este pentru un barbat viril §i continent
cea care i$i poate contracta cu mAiestrie in acest mod YONI-ul incat el rAmane
mereu indrAgostit de ea §i ii este imposibil sA o pArAseascA."
A doua m ijcare foarte plAcutA a femeii implicA realizarea unui exercipu
YOGA simplu, cunoscut sub numele de UDD1YANA BANDHA sau “contractia
care provoaca ridicarea” . Acest exerdtiu faciliteaza printre altele
transmutarea potentialului sexual §i asigurA sublimarea §i canalizarea
energiei din regiunea sexualA cAtre in sus. RETRACT1A ABDOM INALA se
realizeaza expIrAnd tot aerui $i retractand dupA aceea mu$chii abdominali,
pentru a produce astfel o presiune mare sau, altfel spus, un vacuum in partea
inferioarA a abdom enului care ia astfel o formA concavA. O mi§care
suplimentara, cunoscutA sub numele de “valul de mi§care", constA dupa
aceea in izolarea mu§chilor abdom inali, ce permite ridicarea transformarea
masivAin etajele superioare ale fiinfei a energiei sexuale. Aceste douA m ijcari
sunt adesea cultivate de dansatorii §i dansatoarele din abdom en, care
probabil au preluat tehnica de la dansatoarele din templele indiene, care erau
instruite in aceste metode secrete tantrice.
Obpnand controlul perfect asupra mu§chilor YONI-ului §i asupra
m ujchilor abdom inali, femeia i$i poate trezi, dezvolta §i amptifica mult natura
ei femininA, dAruind in acela^i timp iubitului ei o experienta amoroasA
minunatA, care va rAmane de neuitaL AceastA mi§care specialA de rotate a
mu^chilor sexuali §i abdominaii ai femeii in timpul uniunii amoroase intime,
este unanim considerata un secret sexual important atSt in invAtaturile
tantrice, cat §i in cele taoiste, fund privitA ca una dintre cele mai eficiente
modaiitAh de a ridica, concentra §i transforma energia sexualA care este
transmutata in cazul jocului amoros cu continenta.
"Fii pentru el PAmantul $i el va fi pentru tine Cerul; fii
pentru el un loc d e odihna $i el va fi pentru tine un sprijin de
uadejdc; fii pentru el maba pi et va fi pentru tine un sclav. /Yu
te agafa ca o disperata de el. ca sa nu se scuture cumva de
povara greutatii tale - pi totupi nu te fine departe d e el prea
mult, pentru ca el niciodata sa nu te uite. Daca vine cu iubire
spre tine, atunci apmpie-te pi tu cu iubire d e el; dar daca se
indeparteaza prea mult, atunci pastreaza pi tu distanfa. Fii
foarte atentM, cand il vezi, la narile, la urechile pi la ochii tui,
c a sa n u miroasa niciodata altceva decat parfumul aromat at
corpului tau care freamaUi de pasiune pi sa nu auda nimic
altceva despre tine decat vorbe bune pi sa nu vada in tine
nimic altceva decat o neasemuita frum usefe." QttAZALI
366 C aktea F emeii

CONTROLUL EN ER G H LO R SE X U A L E
Preluand din traditia milenara a Orientului, sexologia moderna confirma
acum unele aspecte esentiale ce tin de sexualitatea fiintei umane. Anumite
studii constate de la bun inceput ca eroarea fundam entals pe care
majoritatea oamenilor o comit da tori te ignorantei §i obi§nuintei nefaste, este
aceea de A CREDE IN MOD ERONAT CA ORGASM UL §1 EJACULAREA
(PRECUM §1 ANALOGUL El FEM1N1N,) AR FI UNUL §F ACELA§I LUCRU.
Nimic mai fals! Pot fi traite nenumarate steri de ptecere orgastica fara sa
survina totu§i simultan ejacularea (descarcarea). Tot pe aceea§i linie,
sexologia a mai facut cativa pa§i in sensul unei mai bune armonizari in cuplu.
Ei sustin ca prelungirea in timp a actului sexual duce la o fuziune §i
maturizare emotionala a celor doi iubiti incomparabil mai buna fata de
cazurile obi§nuite §i de asemenea se pune accent pe perioadele de preludiu,
in care femeia trebuie sa fie mult mai bine pregatite §i mai trezite pentru jocul
amoros propriu-zis (ludiu).
Statisticile occidentale arata ca durata medie de timp in care un barbat
atinge starea de descarcare orgastica este de aproximativ 5-10 minute, pe
cand, in cazul femeii, lucrurile stau altfel. Statisticile efectuate au pus in
evidenfa faptul ca perioada medie de timp de care are nevoie o femeie p>entru
a atinge starea de orgasm intr-o fuziune amoroasS este de minim o jumatate
de ora. Se observa u§or din aceste date ca intr-adevar este dificil pentru o
femeie sa traiasca o stare profunda de satisfactie §i implinire amoroasa in
cuplu daca barbatul nu este la inilfim e, Acesta este motivul central al
irascibilitatii §i nervozitatii multor femei, stare care se poate eliraina numai
prin modificarea opticii generale asupra sexualitatii. Daca cuplul nu
descopera spontan modul de a traasforma energia sexuala in energie
afectiva, dragoste pura, rafinata, relatia este in pericol sa devina o umbra a
fostei iubiri. Continents sexuala in cuplu permite celor doi iubiti sa cunoasca
fericirea, sa descopere plScerea inepuizabild a erosului. Practica
transmutapei §i sublim Srii energiilor sexuaie in cadrul am orului
transfigurator va determina eliminarea unei cauze majore a despartirilor,
implinire sexuala §i afectiva.
Pentru femei, controlul descarcarii sau continenta potentialului sexual
este foarte u§or de realizat §i implica in cazuri destul de rare un minim
antrenament prealabil.
Pentru bkrbat, controlul ejacularii §i suspendarea pe un interval de timp
cat mai lung, de saptamani, luni sau chiar ani de zile a acesteia implica o
antrenare gradata.
Aceasta implica o alta perspectiva asupra vietii §i sexualitatii, fund de
fapt o invitatie catre descoperirea dimensiunii enigmatice, spirituale a
erosului transfigurator (cu sublimarea energiei sexuaie in forme superioare
de eneigie, in plan afectiv, mental §i spiritual).
Din perspectiva continentei deplin realizate in cuplu de catre ambii
iubiti (ce presupune o separare complete a orgasmului de descarcare §1 o
 A ctul A m o h os 367
sublimare perfects a energiei sexuale In forme superioare de energie),
amorul este o dilatare generatoare de fericire continui §i beatitudine In care
se pome$te de la Unit §i se ajunge la infinit
Un proverb al Intelepciunii orientale menponeazS In aceastS directie:
“Atunci cand gratfe continentei depline, iubirea este nesfar§itS, imposibilul
devine cu u$urinta posibil.”
Sublimarea acestei energii In forme superioare de energie In plan
afectiv, mental 51 spiritual In timpul interacfiunli sexuale conduce la
amplificarea potentialuIui vital, la amplificarea nebSnuitS a plScerii amoroase
In cuplu, la regenerare $i relntinerire, la trezirea spontanS a capacitSfilor
telepatice, la trSirea unui numSr uria$ de orgasme fSrS a mai rezulta obosealS,
som nolen t, blazare sau repulsie fats de celSIait sau fats de sexualitate.
La femei, atunci cand se practice continents sexualS, se constats o
reducere proportionals a secrepilor menstruale, disparitia fenomenelor
penibile secundare legate de cid u , regenerare corporals, reintinerire pe
multiple planuri, o transformare armonioasS a corpului $i fetei, amplificarea
creativitStii, trezirea inteligenfei superioare, tonus vital mSrit, echlllbru psihic,
anularea complexelor de inferioritate. Cuplurile care pracb'cS continenta
sexualS sunt confruntate cu mult mai pujine conflicte ISuntrice, rezistS mai
bine In timp, sunt mult mai sudate §i mai armonioase decSt cuplurile
obi§nuite.
Atat timp cat se practicS continenta sexualS, fiinta umanS nu are de ce
sS se teams de bStranete prematurS, de moarte sau de decrepitudine. Cand
cel doi iubiti sunt contopiti In Imbr5ti$area amoroasS, energiile subtile YIN §i
YANG sunt concentrate In vartejurile energetice din regiunea sexuala $i
dirijate printr-o concentrare adecvatS cStre creierul capului, unde potrSmSne
un timp nedefinit, generSnd cele mai inalte stSri de extaz.

D E CE ESTE BINE S A FACEM AM OR CU

CONTINENTA
Metoda pe care continenta sexuala o pune la dispozitie femeilor
senzuale §i pline de vitalitate este extrem de simpla §i eficientS.
DatoritS afluxului exceptional de energie vitals, prin continenta
sexualS se constats o a ttu n e profundS asupra intregului corp.
- Actiunea asupra fetei: vitalitatea mSritS ce rezulta In mod natural
prin jocurile amoroase cu continents sexuala permite femeii sS actioneze
de la sine contra ridurilor, a pungilor de sub ochi, a IngrS§Srii
disproportionate a gatului, a ridurilor supranumite "laba gS§tii” , a obrajilor
cazuti, a bSrbiei duble. IncS de la prim ele experiente am oroase cu
transmutarea potenpaiului sexual, tenul redevine gradat proaspSt §i radios,
Privirea capStS o expresivitate m agnetics, fascinatoare. Transflgurarea pe
care o genereazS beatitudinea erotics produce o rem odelare a trSsSturilor
368 C artea F ewer

§i conturului fetei. ReimprospStarea tenului este unul din efectele stimularii

circuiatiei venoase. Datorita prospe^imti, frumusetii §i stralucirii pe care §i-o
recapSta tenul, femeia devine mai tanarS §i astfel este mult mai sigura §i pe
puterile sale.
- Actiunea asupra pieptului §i sanilor: energizarea ampla ce se
instaleaza prin masajul senzual al sanilor in starile amoroase de o
intensitate imbatatoare, actioneaza profund asupra marelui pectoral,
asupra mu§chilor suspensori ai sanilor, intarindu-i §i elasticizandu-i.
In cazul sanilor lasati sau incomplet dezvoltati, prezentand asimetrii, se
constata o armonioasa §i gradata accentuare a contururilor. Sanii i§i
recapata sfericitatea §i tonicitatea caracteristica adolescenfei. Fermitatea $i
frumusetea pe Ccire o dobandesc fac cu totul inutila purtarea sutienuiui.
Continenta sexuala permite sa se pastreze in timp aproape nealterata forma
sanilor, mentinand pieptul ferm datorita actiunii in profunzime. Activitatea
mu§chilor stimuleaza circulatia sanguina, permitand o mai bunS irigare a
glandei mamare care va juca rolul s&u indispensabil In echilibrul endocrin.
Dupa primele luni de practica a continence! sexuale, femeia Incepe deja sa
simta un val de vitalitate §i prospetime parcurgandu-i pieptul. Ea constata
ca bustul i se dezvolta |i se intare§te gradat acest fenomen fiind insotit de
un val de tinerete care ta§ne§te in intreaga sa fiinta.
- Actiunea asupra taliei §i foldurilor: prin continenta sexuala se
realizeaza o tonificare rapida a musculaturii abdom inale; functiile digestive
sunt stimulate §i talia se subtiaza considerabil. Mu§chii pantecelui se
intaresc §i devin sculpturali. Datorita trezirii reflexelor vaginale latente intra
de asemenea in functiune musculature §oldurilor.
- Actiunea asupra picioarelor §i pulpelor: prin vitalizarea globala,
continenta sexuala activeaza considerabil circulatia sanguina §i se
dovede§te extrem de eficienta in prevenirea sau eliminarea senzatiei de
greutate §i epuizare resimtita la nivelul picioarelor, a umflarii gleznelor, a
indoparii in grasime a genunchilor, a acumularilor de celulita. Pulpele,
parte atat de vulnerabila a corpului feminin, beneficiaza din plin de pe
urma regenerarii rezultate. Se remarca o rotunjire sculpturala a contururilor
pulpelor §i totodata disparitia pernutelor de grasime datorate inactivitatii
mu§chilor mai putin solicitati.
- Actiunea asupra spatelui: este una dintre zonele cele mai afectate
de viata curenta. Gratie amorului cu continenta, durerile lombare, durerile
cervicale, blocajele energiilor vitale ale fiintei sunt rapid alinate §i supletea
coloanei este regasita progresiv.
- Actiunea asupra psihicului: dupa o lunga zi de munca cu toate
tracasarile inerente, supersenzualele jocuri erotice cu continenta
potentialului sexual permit femeii sa-§i regaseasca pe o cale absolut
naturala un echilibru nervos §i o perfecta reglare endocrina, indispensabile
imei complete armonii generate, care va asigura de la sine o fericire plenara
 A ct u l A m o r o s 369
de mai mare durata.
- In plus: e xce p tio n a l revitalizare §i regenerare ce rezultS In urma
jocurilor am oroase cu continents, u permit femeii sS previna sau sS eiim ine
pem eie inestetice de grasime sau celulita din anumite zone aie corpului ca
§i anumite dureri pasagere difuze ce pot aparea intr-o situatie oarecare.
Totodata s-a constat cS secretiile m enstruale se reduc cantitativ
considerabil, iar durata ciclului se mic§oreaza foarte m ult Femetle
practicand intens procedeele am oroase prin care se realizeaza
transmutarea deplina a potenfjalului sexual, i§i mentin, in ciuda varstei,
nealteratS tineretea §i exuberanfa sexuaiS, eie nu mai ajung ia menopauza
§i evita astfet fenom enele penibiie pe care m enopauza le antreneazS atat
asupra corpului, cat §i asupra starii psiho-mentale. A cestaparent miracoi,
constatat la multe femei care practice Yoga din India, este o alta consedn{a
fireasca a am orului cu continents.
Intensa regenerare vitals ce se instaleazS prin freneticeie jocuri
amoroase permit ca principals du§mani ai corpului femeii - ofilirea §i
oboseaia fesuturilor fetei, lasarea penibila a sanilor, slabirea m usculaturii |i
deformarea regiunii abdom inale, dureroasele contractu dorsale, senzatia
de greutate $i vlSguire la nivelul picioarelor, tensiunea excesivS a nervilor,
generatS de stresuri sau insati$fac|ii - sS fie in mod natural invin§i in absenta
oricSrui efort plictisitor, intr-o stare de plScere ametitoare $i exuberantS.
ESENT1AL (ceea ce confera frum usete, grade §i echilibru corpului
femeii) este totalitatea mu$chilor care m odeleazS silueta §i ii pSstreazS aiura
tanSrS $i zvelta.
INUTIL este tot ceea ce poate sS aparS cand femeia i§i neglijeaza
corpul datoritS unei existenfe incon§tiente. Atunci, in mare masura datorita
devitalizSrii, mu§chii 151 pierd fermitatea, tesuturile se incarca cu grasime §i
se vlSguiesc. Stresurile 51 insatisfactiile sexuale produc ravagii. Silueta se
ingreuneaza §i astfel corpul i§i pierde armonia primara.

SS ne gandim mai IntSi la toate acele lucruri pe care, de§i le dorim

foarte m ult totu§i constatam cfi. mai devrem e sau mai tarziu, ele ne fac rau.
Daca m anSnci prea multe dulduri care contin zahSr (in plus este foarte
daunator sanatatii) ?i nu m iere, te vei ingr5§a, apoi colesterolul va atinge
valori astronom ice. DacS incS mai bei alcool ori dacS inca mai fum ezi, inima
§i celelalte organe vor fi gradat afectate in timp. Daca, in continuare mai
obi§nuie^ti sS mSnanci cam e, organismul va continua sS fie intoxicat, iar
batranetea prematurS $i aite nenumSrate tulburSri nu vor intarzia sS se
manifesto.
Mergand pe firul traditiei milenare yoghine referitoare la angrenarea
tr&irilor intime, amoroase ?i sexuale cu continenta (in vederea transmutarii
acestui potential fabulos in forme superioare de energie) descoperim ca
aceastS trSire (AM ORUL), care ne face o atat de mare plScere, nu numai ca
370 C aktea F emeii

nu este dSunStoare, dar, In plus, ne ajuta s i aratam excelent fizic §i sS ne

simtim minunate, pline de fericire, putem ice si echilibrate. In cazul in care
mai aveti nevoie de argumente stilnfifice zdrobitoare, pentru a fi convinse de
aceste aspecte extraordinar de binefScAflbare ori pentru a va convinge iubitul
sa va bucurafi din plin de aceste rezultate, (fara a mai vorbi de metoda), iata
cateva:
1. AMORUL CU CONTINENjA fNLATURA RAPID STRESUL Medicul
Eden Wilson, expert in probleme de comportament sexual uman, autor al
lucrarii “The Personal Touch” a descoperit ca hormonii produsi in timpul
actului sexual prelungit fac aproape imposibila starea de stres. Efectul
dureaza atat timp cat hormonii rfiman in sistem (pans la cateva zile). Deslgur,
daca ne lasam acaparate, stresul se poate reinstala din nou odata ce nivelui
hormonal atins scade, dar pana la abordarea unui tratament medical adecvat
noua metoda terapeutica prin continen# amoroasa este sigura, eflcienta,
foarte piacuta $i poate fi folosita cu regularitate fara nici un efect secundar
negativ.
2. AMORUL CU CONTINENjA AJUTA SO M NUL Efortul euforic fizic §i
emotional - presupuse de actul sexual * sunt elemente care pot genera un
somn profund §i sanatos. In timpul preludiului $i actului sexual are loc o
putemica §i benefica concentrare sanguina in {esuturile organelor sexuale,
iar mu§chii se incordeaza putemic in faza premergatoare orgasmului.
“Refluxul sanguin §i relaxarea musculara care a par dupa finalizarea Ora
descarcare a actului sexual favorizeaza un somn adanc §i foarte sanatos” este
de parere Tricia Barnes, medic specialist in terapie sexuaia.
3. AMORUL CU CONTINENT*. VA MEIVJTNE FOARTE TAnArA.
Medicul John Bancroft considera ca inexisten# unei activitati sexuale care sa
solicite periodic organele sexuale duce la “deteriorarea” gradata a acestora,
mai ales la o varsta mai inaintata. Femeile la menopauza pot suferi o atrofiere
a vaginului si o reducere substantial^ a lubrefierii lui naturale. Cercetarile au
evidential faptul ca femeile care au o via# sexuaia cu continents, plenara,
normals, regulatS au un vagin mai sanatos decat cele care au o via# sexuaia
nesatisfacatoare sau neregulatS. Doc tori# Tricia Barnes recomanda chiar
pentru o mai buna lubrefiere vaginala “jocurile de dragoste” insotite de
diferite tehnici de excitare care nu trebuie insa sa urmareasca descSrcarea,
care pot ajuta lubrefierea si face amorul mult mai plScut ?i datator de fericire.
4. AMORUL CU CONTINENTA NE INTARE§TE INCREDF.REA IN NOI.
Doctorul Glen Wilson apreciazS ca aproape orice femeie care are o via#
sexualS regula# s> satisfacStoare, realizand mereu con tin en t, este cu
siguran# mereu indragostitS de iubitul sSu. Rezultatul firesc este cS
respectiva persoana va fi cu adevSrat (si se va simti aproape intotdeauna) “la
inSltime”. "Va ve{i simp mai atractivS. mai putem ica, mai fericita $i mai dorita
Si asta va va intari extraordinar de mult increderea in dumneavoastra injiva"
- sus#ie acelaji m edic
 Actul A m oros 371
5. AMORUL CU CONTINENTS VA IMBUNATATE$TE CONSIDERABIL
“1MAGINEA”. Intr-adevar! Medicul Mike Smith a observat ca exdtarea fi
exercitiul sexual Bra descarcare stimuleazS mult producerea adrenaline! a
alter honnoni care fac ca pielea sa apara mai stralucitoare, elastica f i tanara.
Aceia§i hormoni stimuleaza §i mkrufii mu§chi din piele, cei care, de obicei,
intrS In actiune atunci cand ne este frig, generand a$a-zisa “piele de gSin i”.
Daca ace$ti mu$chi sunt intr-o forma bunS, ei vor pastra elasticitatea pielii.
6. AMORUL CU CONTINENTA NE APROPIE ULUITOR DE MULT DE
F1INTA 1UBITA, nu numai fizic, d 51 emotional §i mental. Doctorul Glen
Wilson apreciaza ca, in mod normal, atunci cand relatiile sexuale cu
co n tin en t dintre cei doi iubiti sunt regulate, plenare $i satisfacatoare, relatiile
aiective §i m entale vor urma In mod firesc §j natural aceeafi cale.
Comunicarea sentimentafa empatica este facilitate mult de o viata sexuala
regulata cu continents. Daca aveti o viata sexuala plenard 51 reufita, veti fi
dispusa sS acceptati mult mai u§or trairile $i ideile iubitului. Teoria este
sustinuta de cercetari efectuate de Chicago University pe 1400 de persoane.
Studiul a evidentiat faptul ca sotii care se dedarau loarte fericiti in casnicie
aveau raporturi sexuale plenare, cu continenta, de 750 de ori pe an, in medie,
iar cei care ifi apreciau mariajul ca Bind nu tocmai fericit - numai de 43 de ori
pe an, in m edie, firS continenta.
7. AMORUL CU CONTINENTA ARDE MAS1V CALORULE. Cercetarile
au stabiiit ca un sarut pasional “consum a" 12 calorii, in timp ce 30 de minute
de dezmierdari pot arde 500 de calorii. Chiar fi cel mai apatic act sexual fara
continenta (cu descarcare) arde peste 200 de calorii intr-o ora, iar daca suntep
capabile sa realizati perfect continenta putefr consum a in mod piacut peste
560 de calorii. Medicul John Bancroft este categoric: “Amorul cu continenta
este un exerdtiu minunat care arde un mare numar de calorii". in orice caz,
este cel mai piacut exercftiu fizic care genereaza fericire.
8. AM ORUL CU CONTINENTA POATE AM F.LIORA RAPID
DURERILE PERIODICE. Hormonii produfi in timpul actului sexual cu
continenta pot calm a durerile care a par sub diferite forme in perioada
premergatoare menstruatiei. Dr. Mike Smith explica acest lucru tocmai prin
com plexitatea specials a acestei perioade. Nu intotdeauna durerile au in
intregime o cauzS fizica. Daca femeia accepta o relate sexuala plenara cu
continenta, em otiile fi trairile euforice care apar impreuna cu diversele
modificari care se produc in organism in timpul excitatiei intense $i a
actului sexual propriu-zis, determina §i o ameiiorare a suferinteL
9. AM ORUL CU CONTINENTA NE PRELUNGE$TE MULT VIATA. Este
binecunoscut faptul c i persoanele casatorite traiesc ceva mai m ult decat
cele singure. Actul sexual cu continenta, practical cu regularitate, plenar,
este cu siguranta unul dintre motivele care ne fac sa fim foarte longevive §i
sanatoase. O viata sexuala cu continenta, satisfacatoare, este profund
benefits pentru starea sanatatii fizice, psihice fi m entale.
372 C artea F emeu
10. AMORUL CU CONTINENTA IMBUNA t ATE§TE ACTIVITATEA
INIMII §1 A SISTEMULUI CIRCULATOR. In timpul actului sexual cu
co n tin en t ritmul cardiac §i presiunea sanguina cresc in mod binefacator
foarte m ult Cu fiecare orgasm fara descarcare pe care il obtinem vom
dobandi un maxim de beneficii pentru sistemul nostru cardio-vascular.
Oricum , orice nivel de excita^e amoroasa fara descarcare este binevenit
Dr. Bancroft apreciaza ca un ritm cardiac marit “ocazional” , grade amorului,
nu produce nici un rau, ci din contra este un m ijloc natural benefic de a
dilata sistemul cardio-vascular. De asem enea, o via{a sexuala cu continenta,
plenara §i regulata mentine circulatia specifics de la nivelul organelor
genitale in stare de perfects sanatate.

UIMITOARELE EFECTE A LE AMORULUI CU

CONTINENTA, REM A R C ATE LA UN GRUP DE FEMEI
CARE PRACT7CAU YOGA, IN URMA TRANSMUTARII
POJENJIALULUI SEXUAL
EXTRAS DIN CARTEA “ASPECTE INED1TE ALE SEXUALITATII PRIN
CONTINENTA IN ORIENT” DE DR. SWAMI GITANANDA - MADRAS 1978

Femeile nesatisfacute §i cele frustrate am oros se recunosc in general

dupa starea de DEPRiM ARE NERVOASA pe care o acuzS. in cazul in care
o fem ele resimte mai m ult sau mai putin unul dintre elem entele
caracteristice ale inceputului depresiunii nervoase generate de
insatisfactia sexuala, ca de exem plu: iritabilitate bruscS, idei pesim iste,
tremuraturi ale membrelor, nelini§te, palpitatii, tulburari in exp licab le,
am eteala, angoasa, insom nie, co§m are, toropeala m em brelor, spaim a,
nem ultumire, plictiseala, sensibilitate excesiva la zgomote §i m irosuri,
dorinta excesiva pentru tutun, ceai, cafea, tremuraturi ale pleoapelor,
tulburari vizuale, capricii, slabirea m om entana a m em oriei, dificultati In
exprim area clara a ideilor, sentim ent de oboseala §i inutilitate, stari
anorm ale de dezgust, fiecare dintre aceste sim ptome, izolat sau sim ultan,
este indiciul ca acea fem eie este frustrate sexual, riscand printre altele:
tulburari psihosom atice, pierderea controlului m ental, ofilire fizica
rapida, nefericirea.
Avand la baza mii de ani de experienta, uluitoarea §tiinta secreta a
am orului yoghin prin continenta a putut revela, in urma unei cercetari
atente ?i extrem de profunde a fiintei um ane, cauzele acestor simptome
care afecteaza majoritatea fem eilor Inca din tinerete. M etoda pe care
continenta sexuala o pune la dispozitie fem eilor senzuale §i pline de
vitalitate este extrem de sim pla, mai ales daca avem in vedere ca
surprinde in mod placut prin eficienta sa.
 Actu l A m oros 373

Efectele som atice $i corporate remarcate la fem eiep rin

abordarea am orului cu con tin en fa
Pentru a ram ane m ereu in form s, In ciuda penibilelor solicitSri ale
vietii m oderne, corpul uman trebuie In mod im perativ sa dispuna de o
energie vitala mare pe care o poate m enfine la nivelul maxim prin diferite
tipuri de exercitii. A cest adevar fiziologic incontestabil se traduce In
general prin procedeele gim nastice m onotone sau prescripts adesea
penibile §i foarte com plicate pe care nu toata lum ea le poarte respecta
perm anent.
Prin am orul cu continents, totul devine rapid, natural, foarte plScut
$i d ife rit Intr-adevSr, ca urm are a su ccesu lu i In transm utarea
potentialului sexual §1 a energiilor erotice ale fiintei In beneficiul
corpului, se 5tie acum cS relaxarea m uscularS generatS de sedentarism
poate fi com pensatS In mod senzual §i extrem de plScut, f&ra un efort
plictisitor din partea fem eii.

O dubla acfiune
Uria§a energie generatS prin transm utarea pulsiunilor sexuale.
asociatS cu diferite tehnici yoga, permite femeii s5 realizeze o m odelare
corporals §i m uscularS, fiind orientata In mod spontan acolo unde se
dore^te o actiune fie stim ulants, fie calm antS.
In primul caz, interiorizSnd energia rezultantS §i facand sS drcule
undele regenerante de forts In frecvenfS lentS, femeia I§i dinamizeazS
mu§chii In mod arm onios §i, tonificandu-i, 151 vitalizeazS §i I§i regenereazS
fibrele elastice ale pielii. In acelaji timp, prin am plificarea naturals a
arderilor interne, ea face sS-i disparS acum ulSrile adipoase dizgratioase.
In al doilea caz, modificand printr-un act de vointS frecventa energiei
§i fScand sS circule undele euforice de forts In frecvenfS rapids, femeia se
relaxeaza profund $i se calm eaza. Ea I§i poate ellm ina cu u§urintS durerile
dorsale pe care le resimte la sfar§itul zilei datoritS §ederii de lunga duratS
Intr-o pozifie chinuitoare la locul de m uncS. AceastS frecven(S mai permite
Inbre altele eliminarea toxinelor datoritS drenSrii pe care o provoacS
vasodilatarea spontanS generalizatS.
Rezultate bine definite $ ip recis locatizate
Oricare femeie, chiar dacS nu cunoajte care li sunt dujm anii, ajunge,
odatS cu trecerea timpului, sS le constate efectele pe propriul sSu corp.
Ace$tia ii atacS tinerefea $i II dim inueazS vitalitatea, afectandu-i totodatS
frumusetea §i bunSstarealn anumite zone ale corpului mult mai sensibile atat
la efecte statice, cat $i la solicitSrile stresante ale unei existente trepidante.
In general, viata plinS de solicitSri complexe nu u lasS femeii timpul
necesar pentru a face sport sau gimnastica. Ea Iji deplange starea de
imbStranire prematura pe masura ce constats cS mu§chii i se Inmoaie, cS
silueta i se IngreuneazS §i cS celulita ca^tigS teren. Aceasta este cu atat mai
complexant pentru o femeie, mai ales cSnd exists priviri care nu in§eal5.
374 C aktea F emeu

Studiindose un mare numar de femei care au practicat cu succes

procedeele amoroase ale continenjei, realizand transmutarea energiilor
sexuale, s a constatat ca, indiferent daca o problema este locala sau
generalizata, efectele transmutarii potentialului sexual prin co n tin e n t
actioneazS global in profunzime, fara a mai fi nevoie de constrangerea unei
gimnastici pUctisitoare. Continenja sexuala permite in mod evident sa fie
pdstrate zveltefea, tineretea §i prospetimea corpului, fara elorturi §i fSr3 a
pierde timp, mtr-un mod cat se poate de pl&cut
Datorita afluxului exceptional de eneigie vitala, prin continenta sexuala
se constata o actiune profunda asupra intregului corp. In medie, un joe
amoros cu transmutarea potentialului sexual de minim doua ore o data la trei
zile este sufident, impreuna cu anumite tehnid yoga, pentru atingerea unei
start de plenitudine senzuala exceptionala.

PROBLEMELE FEMEII $1 HU NUMAI ALE

E l: CE TREBUIE SA $TIM D E S P R E
FRIGIDITATE
M otto: “Nu e x ists fem ei frig id e. c i num ai barbati
incapabili sa le imptineasca“

Din punct de vedere lingvistic, frigiditatea este starea unei femei care
se confruntS cu dificultati in atingerea orgasmului $i chiar cu perceperea
senzafiilor placute in timpul unei intalniri am oroase.
Punctul de vedere real este cu mult mai tragic. Nu numai ca nu exista
femei care nu ajung la orgasm, dar exista femei care nu $tiu m Scar cS acest
lucru exists. De§i pare straniu, mai sunt inca persoane care considera ca
plScerea in timpul actului sexual este exdusiv apanaju! barbafilor, pentru
ele Bind numai vorba de “datoria" conjugaia. in aparenta “em andpare
sexuala" pe care o traim in aceste zile, au loc tot mai multe discutii despre
sex. orgasm, erotism, iar termenul “frigid" a facut m ulte fiice ale Evei sS se
simta demoralizate.
Putem vorbi de douS categorii de “frigiditate": cea dobandita 51 cea
nativa- Din categoria celor care manifesta o “ frigiditate nativa” £ac parte
acele foarte rare femei care sustin cA nu au simfit nidodata atraepe sexuala
pentru vreun barbat, ca nu s-au simfit niciodata sexy $i nu au avut vise
erotice sau dorinje. De asem enea. ele spun ca nu au simtit nidodata
pl&cere in vreo intalnire amoroasa.
“Frigiditatea dobandita" este starea de inhibare, repulsie §i angoasa
fata de iubirea fizica, pe care au cap&tat-o lemeile care 51-au inceput viafa
erotica in conditii mai ciudate, au suferit vreo trauma sau au tost silite sa
facS dragoste cu fotfa (chiar daca nu violate, uneori “datoria conjugaia” pe
 A ctu l A m o r o s 375

care o revendica sopi brutali poate fi denumitS, pe drept cuvant, violul

casnic).
in toate cazurile, frigiditatea poate fi dep3§itS, m etodele insS diferS.
Conform unor studii de specialitate, exists mai multe etape in
frigiditate, respectiv mai multe categorii de femei frigide. Deoarece se §tie cS
orgasmul este dependent, in primul rand, de atitudinea m entals, &ar putea
spune c5 atingerea orgasmului se invatS.
Prima categorie cuprinde femei care nu §tiu exact ce inseam nS §i nici
nu au trait vreodatS starea de orgasm.
Din categoria a doua fac parte fem eile care ajung la orgasm , dar nu
oricSnd §i nu cu oridne. Ele au nevoie de o mare pregStire anterioarS, de
multS atenpe, de realizarea unei ambiance deosebite. Doar dacS aceste
condipi sunt indeplinite, ele pot savura experienjele erotice. in aceastS
categorie de femei intrS mai ales persoanele tinere care i§i incep viata
sexualS cu logodnicul sau cu viitorul sof. Din punct de vedere statistic, o
tanSrS are nevoie cam de doi ani de "cunoaftere §i experientS” erotics
pentru a experim enta orgasmul in timpul actului amoros.
Multe femei ating orgasmul numai in cazul in care se masturbeazS.
Explicatia este destul de simplS. in astfel de situatfi ea este foarte relaxatS,
ceea ce uneori nu se petrece §i In prezenfa unui bar b at Categoria a treia o
constituie fem eile la care atingerea orgasmului se face in timpul masturbSrii
sau a folosirii vibratorului.
in sfar§it, cea de a patra categorie o reprezintS fem eile care ating
orgasmul prin activitate erotica genitals.
Un studiu asupra femeilor din Intreaga lum e ce atingeau u§or starea de
orgasm a revelat mai multe aspecte importante, din care putem deduce
adevSrate “ reguli” ale reu§ltei in amor. In primul rand, aceste femei cu o
viafS sexualS feridtS proveneau din familii care, in general, le-au insuflat o
atitudine pozitivS, deschisS, faJ5 de sexualitate, iipsitS de inhibipi §i
preJudecSp. in plus, s-a constatat cS tatSl unei femei senzuale este, in
general, un bSrbat accesibil §i nu unul distant In copilarie, parin g excesiv
de severi sau negiijenp pot sS creeze chlar adevSrate traume, cu urmSri
grave la maturitate.
R eujita unei vieti erotice nu este independents de viatS in general. S-a
dovedit cS femeile care ating foarte repede starea de orgasm au manlfestat
totdeauna o atitudine de independents in toate aspectele viepi. Prin
extensie, trebuie cSutat ca nid in iubire sS nu devenim dependent de
celSlalt ci sS cSutam feridrea in mod activ.
Un aforism care nu trebuie uitat este: “ DSruind, vei dobandi”. El poate
fi cu succes aplicat in dragoste. De m ulte ori, secretul unei trSiri erotice
plenare poate fi gSsit in abandonarea 51 dSruirea totals fafS de fUnfa iubitS.
In viata erotics, factorul principal este retapa celor doi am anfi. in
aceastS direcpe, pentru a duce o fem eie pe culm i ale plScerii, iubitul trebuie
376 C artea F ewer

sa fie atent §i tandru §i e important ca el insu§i sa doreasca fericirea $i

Implinirea iubitei. Un astfel de iubit ideal urmare§te in mod con§tient ca
aleasa inimii sS atingS starea de orgasm. Intelepciunea taoista spune ca
“atunci cand femeia este fericita, lum ea intreagS este fericita”. De altfel, in
toate tratatele orientate clasice legate de misterul lubtrii §i al erotismului
(Kama Sutra, Kama Shastra, etc) este subliniata importanta satisfacerii
femeii, care va aduce de la sine realizarea starii de extaz amoros pentru
barbat
in general nu este de neglijat rolul imaginatiei. Femeile care ating
u§or orgasmul au revelat faptul ca §i-au folosit imaginatia intr-o maniera
creatoare, fiind deschise §i libere fata de fantasmele erotice, chiar §i in
timpul actului sexual. Relatia de iubire cu iubitii lor era atat de intima, incat
ele ajungeau sa discute cu multa sinceritate §i chiar sa sugereze ce le-ar
place sa li se faca In timpul intalnirii erotice.
Nu in ultim ul rand, im portanta in atingerea unei stari de
plenitudine erotica este starea de vitalitate a organismului. 0 accentuata
slabiciune (datorata uneori curelor de slabire, oboselii, stresului cotidian,
obi$nuintei de a exagera cu grijile inerente vietii de zi cu zi), poate fi cauza
insuccesului amoros.
Senzualitatea este in stransa legatura cu integritatea §i sanatatea
corpului. In momentul cand acesta este in arm onie, fem eia poate,
folosindu-§i inteligenta, sS se trezeasca spre iubire, Invatand sa
conftientizeze pIScerea mangaierilor pe tot corpul, fiorii extazului amoros
In intreaga flinta.
Totu§i, cu toate aceste ajutoare, eforturile unei femei frigide s-ar
putea sa nu fie indeajuns de multumitoare. Atunci este posibil ca ea sa aiba
nevoie de sfaturile unui m edic specialist sau de ajutorul unui
psihoterapeut in general vorbind, infelegand ca o atitudine sau conceptie
grejita asupra sexualitatii ne poate crea necrezut de multe probleme,
sfatuim femeile frigide sa urmareasca urmatoarele aspecte:
- sa renunte la principiile morale proste^ii care, de regula, sunt prea
rigide, conservatoare, depS^ite §i limitatoare;
- sa se debaraseze complet de sentimentele aberante de culpabilitate
cu privire la sexualitate, indiferent de ce natura ar fi acestea;
- sa invete sa-$i accepte cu bucurie §i non§alanta propria sexualitate
bazatS pe iubire. ca fiind ceva benefic §i sanatos;
- sS^i sensibilizeze erotic corpul prin studierea atenta a zonelor intime
prin atingeri, mangaieri §i sarutSri, pentru a se trezi cat mai repede amoros
- sexual;
- sa-§i anihileze complet retinerile §i inhibitiile atunci cand iube§te §i
este iubita;
- sa invete sa atinga orgasmul fara descarcare mai intai prin propriile
sale eforturi, prin autostimulare si apoi impreuna cu un barbat
 A ctul A mohos 377

Suntem de acord ca aceasta este mult mai u§or de spus decat de

aplicat, §tim cu totii ca a da sfaturi este poate ce! mai u$or lucru din lume.
Dar cu mult# rabdare, cu in^elegere $i cu partidparea tandr# 51 activa a
iubitului, In cazurile In care exist# deja un cuplu, femeia frigid# poate fi
transformata gradat intr-o fem eie senzuaia, plin# de fantezii erotice
binefac#toare §i creatoare. A-i Indep#rta unei femei orice urma de frigiditate
este ceva la fel de necesar atat pentru barbat, cat §i pentru fem eia Insa§i. In
aceasta direclie este deosebit de im portant ca ambii iubiti s# fie suficient de
treziti din punct de vedere erotic, nu numai preponderent sexual, ci §i
psihic, mental, spiritual.

A FI IN CONSENS CU CORPUL TAu -

t r A i e $ t e -t i TRUPUL!

Transfigurarea corpului
Pentru unii oam eni, corpul apare ca fiind grosier, greoi, legat de
pamant, limitat in fortele §i posibilitatile sale. El reprezint# partea fizic# a
fiintei noastre, datorita instinctelor sale, bune §i rele, pure $i mai putin pure.
El apare ca un obstacol In calea gandirii creatoare ce se vrea liber# $i
nelimitata, In bmp ce corpui este marginit de nevoile sale de a dorm i, de a
m anca, a-§i elimina toxinele §i de§eurile, a se reproduce §i toate celelalte
activitati fiziologice atat de prozaice ce ne acapareaza o buna parte din viata
zilnica. Dar limitele corpului nostru sunt Inca §i mai mari, caci adesea el nu
are forma pe care o dorim, nici forta de care avem nevoie, iar In plus se mai
§i Irnbolnave§te cand ne a§teptam mai putin.
Solutia pentru depa§irea acestor limitari este TRANSFIGURAREA
corpului. El nu este doar aceasta minune pe care ne-o descriu fiziologii §i
biologii, el este o dim ensiune fundamental# a om ului, fiind punctul de
intalnire a tuturor planurilor de existent# ale fiintei umane totale. Este
punctul privilegiat al cosm osului in care se produce creatia, unde spiritul
m odeleaza §i controleaza materia pentru a actiona prin ea. Corpul om enesc
Inseamna materie transmutata, inviata, patrunsa de absolut Intelegandu-§i
corpul, patrunzandu-1 cu con§tiinta sa, traind experienta total# a vietii,
stapanindu-1, femeia I§i indepline§te adevaratul destin.
Corpul nostru este un evenim ent cosm ic de o com plexitate incredibila.
Toti o §tim, dar cati suntem oare cu adevarat con§tienti c# un corp uman
este un evenim ent psihic de o dim ensiune cosmic# prin com plexitatea sa.
Fiinta uman# este un adev#rat univers, fiecare gest al nostru deplaseaz#
lumi.
Experienta con§tienta a corpului const# In observarea vietii spontane,
a ritmurilor vitale, In patrunderea cat mai profund# In noi inlin e, In trairea
378 Cartea F emeii

con§tienta a acestei inteligenje care strSbate atat corpul nostru fizic, cat §i
structurile mai subtile ale fiintei. Vom con$tientiza astfel cS nu suntem o
fiinta insignifiantS, nSscutS pe o planets pierdutS In imensitatea noptii
cosm ice, ci vom intelege cS acest corp al nostru este un adevSrat univers
§i un evenlment cosm ic, cS acelea§i for^a care concurs la crearea marelui
univers se manifests - la scarS microcosm icS - prin noi, cS nu exists o
limitare precisa intre noi $i restul universului, ci o rezonanta sublimS,
diafanS, care face ca tot ce este in afara noastrS sS fie $i In noi §i nimic din
ceea ce nu e in noi sS nu fie in afara noastrS.
Contactul voluntar cu aceastS con§tiintS difuzS a corpului ne
imbogS{e§te personalitatea foarte m ult Corpul nostru se animS pares,
devine mai viu, trSind o nouS viatS, se spiritualizeazS, cre§te, se
cosmizeazS.
De$i multe femei trSiesc orgasmul vaginal, contactul propriu-zis dintre
penis ?i interiorul vaginului nu are intotdeauna cele mai putem ice valente
erotice. Unele femei obfin o plScere moderatS ca intensitate din stimuiarea
vaginaJS, In special din stimuiarea peretelui frontal, insS foarte multe sunt
excitate intens atunci cand clitorisul le este atins.

Autoerotismul - o cale de cunoastere!

Exists femei care sunt foarte timide cSnd este vorba sS invete toate
“trucurile" jocuiui amoros in cupiu §i de aceea prefera sS se stimuleze
singure, in intimitatea dormitorului lor. Autoerotismul im plies mangaieri,
masSri §i stimulSri similare celor realizate in cadrul cuplului. Atunci c&nd o
femeie invatS cum sa atingS punctul culminant al excitSrii senzuale
mergand pe calea ce va fi descrisa a id , ea poate folosi noile procedee
existente in acest domeniu (care pot indude $1 utilizarea vibratorului), In
relafia pe care o are cu iubitul ei, parcurgand din nou aceia$i pa$i, doar ca
de aceastS datS in prezenta lui §i, evident, impreunS cu el. intr-o trSire mult
mai plenara.
Cum poate inva^a o femeie sS-§i genereze ea InsS§i placerea ce o va
aduce in punctul culminant al trairii erotice? Cu siguranfS cS primul pas este
familiarizarea cu propriul sau corp, Invatand cum sa-1 atingS, fSrS a
considera aceasta "un pScat”.
Pentru a vS relaxa, Incepeti cu o baie caldS. Un pahar dintr-o bSuturS
afrodisiacS va avea cu sigurantS efecte magice. Aprindefi chiar cSteva
lumSnSri pentru a genera o atmosferS cStm al intimS $1 mai incitantS, aceste
lucruri fiind de naturS sS modifice dispozifia sufieteascS. Mangaiafi-vS
corpul cu tandrete, cu delicatete, Incepand cu umerii, matnile, gStul.
tateralele trunchiului, coapsele, picioarele. Urcap apoi din nou cu miinile
spre pSntece, inconjurap lasciv sanii... Abia dupS aceea atingefi-i |i pe ei,
jucafi-vS cu sfarcurile, incet, tandru.
Nu va repezip niciodatS sS ajungefi la clitoris §i sS vS stimulafi in grabs.
 ACTUL A m o HOS 379
Aceasta nu va poate Imbogati cu nim ic. chiar din contra, dac& nu controiati
starea, ea va poate aduce cu repeziciune la descircare §i singurul efect va
fi o puternica vlaguire §i o vaga amintire a catorva momente de placere.
Delectati-va cu corpul dvs, a§a cum ati vrea sa va m angaie §i barbatul
iubit

Sa stii ce vrei de la celalalt

Acum aveti ocazia sa vedeti daca §ti|i cu adevarat ce vS place: voua 51
propriului vostru corp. Multe femei sunt adesea nemultumite de cum sunt
mangaiate sau abordate de catre bdrbatii lor, dar daca ar fi sa spunS in
cuvinte, concret, cum , unde §i ce le a r place cel m ai m ult, constate cS nici
ele nu §tiu exact Deci, mai Tntai trebuie sa ne cunoa$tem foarte bine
propriul corp, sa ne punem in consens cu el §i cu dorintele sale, urmarind
sa ne rafinam trairile, sa le elevam .

Invatandim plinirea sexuala

Unele femei gasesc ca mangaierea zonei din jurul clitorisului §i a bazei
lui genereaza o placere mai intensa in comparatie cu atingerea directs a
varfului sensibil al acestuia. Nu urmSriti sS aveti neaparat §i im ediat un
orgasm. Ci, pur §i sim plu, fifi pe receptie pe cat posibil trSip ca un martor
deta$at, dar incantat de valurile intense de placere ce vS strabat fiin|a.
incercafi sa relaxap' fiecare m ujchi in parte §i explorati-va corpul pentru a
decide ce fel de m angaieri, gesturi sau atitudini vd lac sa vS simtiti cel mai
bine. Atunci cand vefi §ti ce anume va produce o plScere mai mare, vefi
putea sa com unicati aceasta §i iubitului d v s .
Este necesar sS avem totu$i in vedere ca a cunoa§te cateva lucruri
referitoare la sex ?i la relatiile sexuale nu trebuie sa ne faca sa ne imaginam
ca, odata ce am Tnceput o relatie sexuala, aceasta ne va aduce “implinirea
sexualS". Pentru unii oam eni, “im plinirea sexuala” este greu de atins §i
uneori este chiar de neim aginat Dar ea poate fi inva$ata. lar pentru cei care
doresc sS-§i “im bunata|easca" stilul de a face dragoste, pentru a face din
orgasm o poarta spre infinit, jocul generarii placerii, realizat in special in
preludiul actului sexual, este o cale extraordinar de eficienta.
Multe femei invata §i traiesc im plinirea sexual-amoroasS abia dupa ce
au invatat cum sa obtina satisfactia de nature erotica, ce sa caute §i catre ce
sa se indrepte.
380 C artea F emeu

EXERCITH PRACTICE PENTRU FEMEI

Doua metode de antrenamentpentru obtinerea
controlului energiei sexuale.
Atat tratatele taoiste, tantrice care studiazi arta amorului, cat $i sexologii
modemi suspn importanta unui antrenament adecvat in vederea obtinerii
controlului asupra energiiior sexuale atat pentru barbat cat §i pentru femeie.
ModalitStile cele mai eficiente cuprind tehnici de con$tientizare, intarire,
stimulare $i control asupra Tntreguiui complex muscular pelvian. Exercijiile
de baza care pot fi abordate de catre orice femeie pot fi structurate deci in 2
categorii principale:
♦ exerci^ii de con§tientizare care se bazeaza pe tehnici de perceptie,
sensibilizare, coordonare, stimulare §i relaxare a acestor grupari musculare
♦ exercitii de control asupra energiiior sexuale folosind musculature
sexuala
Nu este aid locul sa dezvoltam toate aceste tehnici; vom insista numai
asupra procedeului de baza care prin practica Iui corecta §i perseverenta
permite femeilor obtinerea unui control perfect asupre energiiior sexuale.
Contracfia plan§eului pelvian
VS ailati in camera dumneavoastra, singura §i vS asigurati ca nimeni nu
vS poate deranja. Exercipul se poate realiza in orice pozitie, dar la Tnceput
este mai comod sS-1 realizati cukatS in pat cu fata in sus. VS relaxap mai intai
Intreaga fiinfS din punct de vedere fizic, psihic §i mental timp de cateva
minute. Respirapa este calma, toate gandurile, preocupSrile secundare sunt
eliminate din minte. V& concentred acum la nivelul zonei pelviene, zona
situata intre anus §i sex. incepeti sa realizati scurte contractii ale mu§chilor
pelvienl urmate apoi de relaxare. Este posibil ca la inceput sa vS fie greu sS
identificati §i sa mobilizati prin contractii aceste grupari musculare ale
plan§eulul pelvian dar pe mSsurS ce vefi exersa vefi reu§i sS avefi un control
din ce in ce mai bun asupra lor.
Faza 1: in primele §edin{e realizati minim 50 de contractii urmate de
relaxare, de douS ori pe zi. Created numarul contractiilor progresiv dupS o
saptSmSna cu 20 la fiecare jedinte, mentinand acela$i numSr toata
sSptamana. DacS simdd c3 exista resurse cre§teti mai repede nurnSrul avand
insa grija sa nu fortati. Cand ad ajuns la 300 de contractii pe $edintS. treceti la
faza a doua in care urmSriti sa crejteti intervalu! de timp al contractiei.
Faza 2: Realizati acum 50 de contractii urmate de relaxare, fiecare
contractie fiind mentinute 5 secunde. Cre§teti progresiv numarul contractiilor
sSptamanal cu 20 la fiecare $edin|a exact ca la faza 1. Cand ati ajuns la 300 de
contractii realizate in felul aceste puteti trece la faza 3.
Faza 3: Realizati acum 50 de contractii urmate de relaxare, fiecare
contractie fiind acum menjinuta timp de 15 secunde Cre§teb progresiv
numarul contractiilor sSptamanal cu 20 la fiecare §edinte exact ca la faza 2.
Cand ati ajuns la 300 de contractii realizate in felul aceste puteti trece la faza 4.
 A ctul A m o r o s 381

Faza 4: In aceasta faza deja sfapaniti contractile ?i intregul com plex

muscular este deja tonifiat, regenerat, putem ic. De la acest nivel putefi create
timpul de mentinere al co n tract lor la 30 de secunde $i mai apoi la 60 de
secunde §i chiar mai m ult
Acest exercitiu simplu se poate realiza §i in alte pozitii, stand pe scaun
sau Tn picioare folosind a§a-zi$ii timpi morji pentru trezirea, amplificarea §i
controlul energiei sexuale.
Efecte:
♦ Con5tientizarea mu§chilor plan§eului pelvian
♦ Trezirea, amplificarea §i controlul energiei sexuale
♦ Cre$terea vitalifatii
♦ Eliminarea anumitor afecjiuni ale aparatului genito-urinar
♦ Sensibilizare erotica $i amplificarea energiei orgasmatice
♦ Armonizarea vietfi sexuaie
♦ Cre§terea increderii in sine
♦ Ajuta la na§terea fara dureri
♦ Eliminarea hemoroizilor
♦ Regenerare §i intinerire
♦ Cre§terea tonusului muscular §i a rezistentei organismului
(Jrinarea fractionata- unul din procedeele secrete de
control a energiei sexuale
In practica taoista se considers ca atat urina, cat §i transpiratia sunt
manifestarea anumitor energii, care trebuie controlate §i orientate benefic de
fiinta umana.
Inteleptii considerau ca cel care are controlul asupra potentialului urinar
are, im plicit §i controlul asupra potentialului sexual1. Exista trei metode foarte
simple, dar foarte eficiente prin care se poate atinge controlul asupra
potentialului sexual §i urinar:
1. Prlm a m etoda constS in urinarea fractionata, adicS cu jeturi foarte
scurte, intre care se face o pauzti de cateva secunde. Pauza dintre doua jeturi
trebuie sS fie suficient de iungS pentru a fi opritS complet curgerea urinei. Mai
ales la primele jeturi, vor apare ni§te fiori prin tot corpul, mai ales pe §ira
spinSrii. Ace§ti fiori nu sunt altceva decat o manifestare a energiei
transmutate prin contracpa putemicS §i ferma a sfincterelor urinare. Anumite
texte mentioneazS cS aceasta energie (ace§ti “fiori") trebuie vizualizata §i
direcponatS ascendent pe coloana vertebrate parte in zona din mijlocul fruntii

! Referitor la aceasta legStura intre aparatul urinar cel genital, se $Ue cS embrionul
are pans In luna a IV-a de dezvoltare aparatul urinar jl cel genital nedtierentiate, ele
dezvoltandu-se 51 individualizandu-se ulterior, pornind de la acelea$l (esuturi. Mai merits
mentionat $i iaptul ca bSrbapi ociata cu inaintarea in varsti $1 piertlerea vigorii sexuale
stapanesc mai greu }I urinarea, marea lor majorttate confrunUndu-se cu boli ale proslatei.
Studiile efectuate au relevat laptul ca birbap care au avut o viaja sexuala dezordonate. cu
cjaculSrl dese, sunt mai predispuji la imbolnaviri ale prostaiei, la incontinenpi unnara $1
inlectii renale. decat ceilalp.
382 Cartea F emeii
§i cre$tet
2. Cea de-a doua inetoda pe care o vom numi retentia scurta a urinarii
este ceva mai putemica: atunci cand vom simti nevoia de a urina vom relaxa
sfincterele urinare, contractandu-le apoi imediat, ferm, inainte ca urina sa fi
ie§it din vezica. Este o metoda care necesita un control foarte bun §i care va
fi practicata la inceput doar la toalefi. Exercifiile se fac de obicei inainte
urinarii propriu zise (care, evident trebuie sa fie fractionata). Evident vom
urmari o abordare gradata a acestei modalitati fara a for(a.
Daca concomitent cu fractionarea vom directions §i vom vizuaiiza
energia rezultata prin transmutarea potentialului urinar urcand pe coloana,
vom remarca §i o sporire a capacitatilor noastre mentale, o Imbunatatire
substantial^ a puterii de concentrare.
3, A treia metoda; inainte de a face dragoste cu un sfert de ora- o ora
be(i a pa (sau o infuzie, sau un sue natural) in cantitate mai mare (este de
preferat peste un litru), a§a incat in timpul actului amoros sS a para nevoia de
a urina. In timp ce facem dragoste vom urmari sa reiaxSm sfincterele urinare
§i intreaga zona abdominala inferioara intocmai ca atunci cand vrem sa
urinam. Putem face acest lucru fara probleme, deoarece practic este
imposibil atunci sa urinam. Vom remarca dupa numai cateva minute ca
ascensionarea energiei se face extrem de u§or, spontan. Este posibil sa apara
$i ni^te fiori extrem de placuti §i o stare intensa de efervescenta erotica §i
afectiva. Putem prelungi oricat de mult aceasta stare prin relaxarea
sfincterelor §i a zonei abdominale inferioare.
Controlul in timpul actului amoros poate fi adus la o mare maiestrie prin
practica acestei tehnici atat de simplista in aparenta. Multe din contractiile §i
stresurile acumulate interior pot fi eliminate prin aceasta tehnicS. Acest
procedeu este foarte util pentru obtinerea control ului asupra zonei
abdominale inferioare, care este una din zonele cel mai greu de controlat

Exista §i cateva modalitati auxiliare de antrenarnent care vizeaza de

asemenea obtinerea unui perfect control asupra “mu§chilor iubirii” folosind
anumite dispozitive speciefie. Dintre acestea enumeram “Bilele de ghei§a” §i
“Ganterele vaginale”.
Antrenamentul cu aceste dispozitive mare^te foarte mult puterea de
control asupra mu§chilor pelvieni.
Ganterele vaginale reprezinta de fapt ni$te greutati realizate din metal
§i incastrate in plastic §i au forma unor tampoane mai mici. Ele au diferite
greutati variind intre 30 §i 150 de grame. Ele se introduc in vagin cat mai
profund §i se urmare§te ca prin anumite contractii sa fie men(inute inauntru.
Datorita propriei ^ eu titi aceste garitere au tendinta de a aluneca spre in
atara. Prezenta lor in interior stimuleaza un anumit tip de perceptie §i
sensibllitate la acest nivel care faciliteaza capacitatea de localizare a anumitor
mu§chi solicitati in timpul contractiilor pelviene. Se unnare§te ca prin
 A ctul A m o r o s 383
antrenament sti se ajungS la o creftere a greutSfii ganterelor care pot fi
menjinute In vagin o perioadA mai mare de timp chiar in timpu! mersului,
aceasta atestand o anumitA putere fi capacitate de control asupra acestor
m ufchi fapt care nu InseamnA nimic altceva decSt o creftere a energiei
sexuale fi totodatt un control mArit asupra acesteia.
B llele de g h eifa sunt de fapt douA greutat realizate sub forma unor bile,
atafate una de cealaltA printr-un fir. Ele se introduc In vagin fi apoi se
urmArefte ca prin anumite contracti vaginale sA fie m ifcate in interior, inainte
fi Inapoi f i chiar rotite. In urma antrenamentului se dezvolta capacitatea de,a
angrena musculatura pelvianA fi vaginalA In vederea realizarii unor mifcAri
§i contracfii spedfice a acestei musculaturi chiar fi In timpul actului amoros.
acestea conferind o mare placere fi Implinlre In timpul jocului amoros celor
doi iubi^i.
In aceleafi scopuri de IntArire a musculaturii pelviene mai pot fi folosite
falusuri a rtificial fi vibratoare care de asem enea se introduc In vagin, de astA
datA contractile urmArindu-se a fi realizate In jurul lor.

CU M sA F A C E M D R A GO STE?
Este important In primul rand sa invatAm sA ne controlam musculatura
pelvianA (vaginalA profundA). Putem realiza aceasta foarte ufor, urinand
fracfionat: lasand liber fi apoi stopAnd jetul de urinA, printr-o contractie
bruscA la fiecare douA secunde, procesul Bind controlat la voinfa. DupA
aproximativ o iunA, vom dobandi deja mAiestria necesarA In aceastA tehnicA,
putand folosi contractile musculaturii pelviene in orice moment dorim.
SA ne imaginam cA vaginul nostru poate funcfiona aidoma unui lift
Ne putem juca ridlcandu-l panA sus de tot fi apoi IAsAndu-l foarte ufor In jos,
menfinand permanent controlul asupra mifcArii. DupA o perioadA de
antrenament de douA sAptAmAni, vom putea testa abilitatea astfel dobSnditA
introducand o lumSnare curatA in vagin fi urmArind sA realizAm aceleafi
mifcAri. Vom fi uimite fl incAntate sA constatAm cat de putem ld au devenit
m ufchii vaginali fi ce trAiri intense pot genera aceste jocuri In care ei sunt
mult solicitat-
Aceste exercitii nu sunt indicate numai pentru mArirea potentalului
orgasmic, ci ne vor ajuta sa producem iubitului o stare mult mai intensA fi
placutfi In timpuJ jocului amoros, contractand fi relaxand apoi musculatura
vaginalA In jurul penisului, ca Intr-o mangaiere unduitoare tainlcA fl
pasionalA.
CAnd suntefi cu fiin(a iubita, impArtAfifi-i fanteziile erotice cele mai
intime, eliminAnd astfel tensiuni fi inhibit! inutile. Rind cat mai sincere cu cel
iubit fi destainuindu-vA propriiie co n c e p t fi fantasme despre sexualitate,
v et fi surprinse foarte plAcut, sA constatat cAt de mult se va deschide fi se va
apropia fizic fi sufletefte de dvs. Diversificafi-vA astfel jocuriie amoroase; v et
vedea cA nu este greu, fi de altfel este singura modalitate de a trai mai multe
384 Cartea F emeii

orgasm e.
TrSind in lumea de vis a fantasmelor noastre favorite sau, chiar mai
simplu, Hind cat mai spontane §i creative atunci cand suntem cu iubitul, 11
vom face sa devina foarte incantat §i cucerit de aceste jocuri; el se va simti
din ce in ce mai vrfajit§i excitat de aceste nastru$nice scenarii, participand cu
entuziasm la ele. Astfel, $ansele de a trSi la unison orgasme multiple ne sunt
de asemenea sporite.
De asemenea. este bine s& apelam cu mulfa sinceritate §i inocenfa
la ajutorul iubitului, far daca dorim o amplificare $i rafinare a sfarii de orgasm
ii putem spune pline de senzualitate aceasta, imfatandu-l sa ne stimuleze asa
cum simtim cfa este mai bine $i ne place mai mult. Muiti barbati, gandindu-se
tfa iubitei lor ha fost de ajuns un orgasm, se opresc §i nu mai continua jocul.
chiar dacS §tiu ca acele mangaieri i-ar place foarte mult, §i astfel ii rSpesc
posibilitatea unui nou orgasm.
Barbatul trebuie incurajat cu m ulfi tandrefe sa continue, ii putem
chiar arata cum sa o facS, vfazandu-ne cum , prin mangaieri ample, profunde
§i repefate, fofaim nenumarafe stfari de maxima placere. DacS nu suntefi foarte
hofarate sS faceti aceasta, va amintim c3 exists mulfi bSrbap care intfa nu $tiu
cfa femeile pot trfai sfari orgasmice repetate. DacS iubitul dumneavoastrfa este
unul dintre ace$tia, ii puteti oferi §ansa de a invfafa mai m ult
Fip indraznete $i spune ti-i iubitului ce anume va rascole$te foarte
profund, va tulbura, va innebune$te §i va place cel mai mult atunci cand
faceti dragoste. Cautafl sa dobandip ceea ce este mai bun, nu va mulpjmip cu
putin; numai astfel putep atinge mereu noi §i noi culmi ale pfacerii in amor.
Urmarip sa atingep starea de orgasm fara descarcare daca se poate
inca din timpul preludiului, cand el va mangaie §i va sfarufa. Du pa aceea,
cand va penetreaza, rfamanefi in pozipa cea mai favorabifa, pentru a trfai
impreunfa cu el cele mai placute $i puternice senzapi. Apoi mangaiap-va
singure sau rugap4 pe e! s3 o faca; prin anumite gesturi senzuale cum ar fi sa-
i iuam mainile ?i sa le plimbam pe corpul nostru, a$a cum near place sa o
faca el singur. Astfel de gesturi pot fi extrem de constructive §i printr-un mod
elegant, adecvat, T1 invatam cum sa se poarte cu corpul nostru - a$a vom
putea trai un nou orgasm §i, daca vom continua. chiar mai multe.
Toate aceste jocuri 51 mangaieri necesifa un control considerabil
asupra energiilor erotice 51 a ejacufarii din partea bfarbatuiui, ceea ce se poate
realiza numai prin perseverenfa intr-un antrenament adecvat
0 alfa modalitate este aceea in care ne mangaiem cu mulfa
senzualltate in timp ce el ne va privi - cel mai adesea barbaplor le place foarte
mult acest joc $i il gasesc extrem de incitant - $i apoi, cand suntem pregfatifa
§i practic dorim foarte mult aceasta, ii chemfam din nou sa ne pfatrundfa.

Nu trebuie niciodafa sa confundfam arta adev&rafa de a face dragoste cu

brutalitatea instinctuala a unei copulapi. Da<fa un barbat care iube$te nu
reu§e$te sfa-$i trezeascfa erotic iubita, atunci cea mai mare parte a pfacerii $i a
fericirii care se poate resimti In urma unei fuziuni amoroase plenare nici nu
 A ctul A m o k o s 385

va putea fi traits. Multi nici m acar nu intuiesc aceasta armonie §i comuniune

inefabila care se creeaza intre cei doi iubiti atunci cand daruirea fata de
celalalt este totala §i cand trairile lor erotice sunt din ce in ce mai rafinate §i
mai com plexe.
BSrbafii care constats cS iubita lor se manifests ca o femeie frigida, ar
trebui sa se intre be daca nu cumva ea ii considers pe toti barbatii, dec!
inclusiv §i pe iubitul ei, ca fiind ni§te animale ale caror pomiri sunt dictate
numai de impulsurile sexuale. Vi se pare ceva minor? DimpotrivS, este ceva
deosebit de im portant §i barbatii, la randul lor, sunt destul de vulnerabili in
acest domeniu; ei sunt adesea foarte sensibili §i sentimentali, ca d printre
altele ei au nevoie sS 5tie, pentru lini$tea lor interioara, cS femelle de langS ei
ii respects $i ii apredaza §i in pat la fel ca $i in celelalte activitafi nesexuale,
sociale §i intelectuale.
DupS pSrerea multor bSrbati, una dintre cele mai dificile probleme
legate de sexualitatea acestui sfar§it de secol §i de implinirea §i fericirea
sexuala, este frigiditatea femeilor, mai m ult chiar decat lipsa de virilitate a
barbadlor. Desigur, aceasta este pSrerea bSrbatilor. Ei spun cS adevarata
satisfactie $i implinire sexualS nu va veni decat odatS cu eliberarea §i
destresarea sexuala completS a femeii. In aceastS directie, femeile gandesc
insa cS lipsa dragostei adevSrate §i lipsa de virilitate asociatS cu tendinfa spre
homosexualitate a barbatilor ar fi m ult mai grava decat frigiditatea unora
dintre ele.
In fond, cele douS probleme sunt intr-o foarte stransa legatura, una
determinfind-o in egalS mSsurS pe cealalta. Aceste pareri arata ca atat
bSrbatii, cat ?i femeile, nu cauta rezolvarea problemei specifice lor inlauntrul
psihlcului §i naturii lor intime, d mai degraba in afara, avand mereu tendinja
de a da vina pe celSlalt
Devine astfel necesarS abordarea deschisa §i sincera a acestor
probleme, pentru a con$tientiza, a accepta §i a depa$i propriile prejudecati
de natura sexualS, care de cele mai multe on se rSsfrang nebSnuite asupra
intregii noastre v ie t, determinandu-ne sa acfionam intr-un anumit fel care, cu
sigurantS, nu este cel mat inspirat §i mai arm onios cu putintS.

Chiar §i o femeie senzualS §i trezitS erotic poate avea perioadele ei de

tensiune sau inhibitie sau poate deveni chiar temporar frigidS. Daca barbatul,
prin gesturile sale, ii aminte§te de o experientS anterioara nepIScutS sau de
anumite situatii delicate, §1 cea mai excitants femeie se poate inhiba. De
asemenea. modul in care celSlalt aratS §i se com ports iasa adesea urme
adanci in noi. atat in sens pozitiv, cat §i in sens negativ. O respiratie neplacuta,
o stare de curatenie indoielnicS, graba, teama de a nu fi descoperiti sau
surprin§i, ca ?i multe alte conjuncturi pot duce la o stare de tensiune in
derularea actului erotic.
Pentru a evita producerea acestor situatii, dcir §i p>entru remedierea lor,
iata in continuare cateva sugestii:
386 C artea F emer
- urmtiriti sA traiti clipa; trecutul nu mai exista, iar viitorul este iluzoriu.
Gandip-va cA daca acum, cand tocmai va pregatip sa faced dragoste, va
gandip la ce va fi maine, avep toate jansele ca trairea care se deruleazA aid
$i acum sA treacA neobservatA.
- invAtap sa va cunoa§tep sa va apreciati. Frumusefea este in ochii
privitorului. Nu uitap ca a§a cum gandim noi despre noi, a§a vor gandi, mai
devreme sau mai tarziu, §i ceilalp despre not. Admirap-vA, descoperip ceea
ce este frumos §i armonios. senzual §1 incitant la corpul dvs.
- cunoa^terea organelor noastre sexuale este esenpalA- atfit din punct de
vedere pur anatomic, cat $i din ce! al satisfactiei sexuale. InvA{ap ceea ce le
place cel mai m ult aceste organe !§i au “ personalitatea" lor, care trebuie
respectatA; irrvAtap sA le cunoa$tep pentru a le intelege cat mai bine. Folosip
o oglindA pentru a le privi, ele au o frumusete, o senzualitate $i o tandrete
anume.
- Bp atenta la cum rAspunde corpul dvs. la mangaieri; imaginatia, atunci
cand este constructive §i benefic orientata, poate avea efecte miraculoase,
jucand adeseori cel mai important rol.
- cititi carp pentru a va imbogati cultura erotica §i pentru a va dinamiza
imaginatia.
- discutap despre aceste lucruri cu prietena voastrA intimti sau, daca nu
avep incA o astfel de prietena, putep sA vA facep una prin aceste discupi. Cu
siguranpa vep avea de invent una de la cealaltA, lucruri la care poate nu vap
gandit ruciodatA. dar care v-ar incanta sa le experimentap.
- preluap uneori inipativa in relapa cu iubitul dumneavoastrti, uluiti-l cu
noile idei, Bp deschisA, total lipsitA de prejudecAp aberante sau false pudoare.
El va fi foarte incantat
* Bp aventuroasa in ceea ce prive§te abordarea unor pozitii mai
spectaculoase, sau chiar a unor posturi care sa va permita sa atingeti stari
inalte de excitape. Abordand posturi erotice diverse, puteti fi astfel sigura ca
el nu se va plictisi niciodata
-ntw pretindep sA §tie §i sa faca totul exact a§a cum v-ati dori; amintip-va
ca el nu are cum sA §tie despre lucruri pe care poate chiar dvs. nu le
cunoa$tep. PlinA de curaj, invA(ap-l ce va place, cu multa rabdare §i, mai ales,
iubire.
- o femeie frumoasa §i dezinhibatA poate deveni cu u$urinta mai multe
femei in acela$i timp. DacA o femeie i$i permite sA devinA simultan multiplA
in manifestArile sale ca fatA, sope, sorA, mamA, amantti, femeie fermecAtoare,
virgina, atunci se va constata o amplificare a vitalitApi sexuale a iubitului ei.
Aceasta se produce mai intai la nivel fizic, vital, aparand insa rapid §i efecte
notabile la nivel psihoflziologic. Expansiunea beneficA a con$tiintei intro
temeie creeaza in mod natural multiple trAsAturi de caracter in aceasta.
Capacitatea tainicA a unei femei frumoase, vitale §i raflnate de a deveni
simultan “toate femelle” pentru barbatul ei constituie o imensA sursA de
energie vitalA §i in acela$i timp reprezintA o contribupe extrem de revigoranta
si profund armonizatoare pentru un cuplu continent
 Partea III

Armonizarea corpului
{
Capitolul 14
ARMONIZAREA SANILOR

ce semnificA sAnii unei femei ?

Sanii femeii au multiple valence sim bolice. Ei suntun atributal feminitatii,
al vitalitatii §i energiei, aj senzualitafii, al puterii de a darui. al matemitatii.
Deloc intamplStor, ei sunt plasap in zona inimii, inima Hind identificata cu
iubirea, cu capadtatea de a darui, cu emojiile ceie mai elevate ale firii umane,
Functia lor anatomies este aceea de a hrSni. Laptele secretat in perioada
postnatalS intre{ine copilul in viaJS. Prin intermediul lor, este transferatS viata,
vitaiitatea de ta mamS la copilul care abia a p3$it in aceastS lume. Fiecare om
este profund legal de aceastS parte anatomies a femeii din care a absorbit
hrana, viata, o parte din fiinta mamei sale in primele a le de viata.
Vivekananda, unul din marii sfinti ai Indiei, spunea ca: “N id o dragoste
nu se comparS cu cea de mama, deoarece ea este pur altruists”. Ca simbol al
matemitS{ii, a$adar, sanii sunt §i un simbol al uneia din cele mai inalte forme
de dragoste.
Popoareie antice, care divinizau energia femininS sub diferite aspecte §i
denumiri, au adorat forme feminine scuiptate sau pictate. Majoritatea acestor
siluete feminine care serveau adorapei se distingeau prin armonia §i
generozitatea pieptului. Valenta de simbol al feminitatii pe care sanii o au este
perfed explicabila daca avem in vederea aceasta corelatie Tntre: piept
maternitate ?i iubirea materna.
0 femeie senzuala §i iubitoare i§i prive§te sanii ca pe o expresie a
capacitatii sale de a darui.
Motivul mamei care-fi strange cu dragoste la piept copilul este prezent
In arta din Antichitate pana in prezent fnteresant este ca adesea asemenea
imagini sunt destinate cultului religios, maternitatea, feminitatea Bind privite
ca un dar divin. Vechi sculpturi egiptene o reprezinta pe Isis' cu micul Horns1 2
1 Isis • cea mai cunoscuLl dlntre zeitele egiptene. Invocata ca zeita a fecunditapi,
inipatoare in misterele lumii spirituals, invocata ca zeija suprema §i universala;
2 Horus - zeu egiptean, tiul lui Isis ?i Osiris, zeu ce vegheaza asupra indeplinirii riturilor
$i legilor, in acord cu legile universale
390 C artea F emeii

la piept Isis este in fa n ta sub forma unei femei

vitale, cu un piept generos la care il alapteaza pe
Horus.
Sculpturile elene, fie ca infSfi^eaza tinere femei,
fiinfe angelice sau zeite in chip de femei, surprint! cu
o claritate care transcende orice notiune de pudoare
acest aspect al (rumusefii feminine. O statuie care o
infati§eaza Victoria asociaza un trup de tanfira fate,
cu trasaturi delicate §i putem ice, cu sanii fermi §i
ginga$i, cu o pereche de aripi foarte asemanatoare
celor ale ingerilor din iconografia cre$tina. Statuile
care o infati§eaza pe Afrodita' o IntruchipeazA fie sub
forma unei tinere fete, putem ica, cu trasaturi ferine,
indraznefe, fie a unei femei implinita fizic, emanand
o vitalitate dulce, invAluitoare. Pieptul sau este plin,
bine conturat, fara sa contrasteze cu restul tinutei. El
nu da aceea§i senzafie de revarsare din reprezentarile
indiene antice, ci in ton cu restul corpului creeaza impresia unei forte latente,
oarecum ascunse in spatele unei vulnerabilitafi fem inine
In majoritatea picturilor 51 gravurilor chineze femeile reprezentate nude
au un piept de dimensiuni mici, cel mult medii, exprimand delicatefe §i
ginga^ie. SSnii au un contur ferm, sunt bine evidential, emanand tinerefe §i
prospetime.
In India AnticA §i Medievala femeile sunt inffiti^ate cu trAsAturi foarte
variate in funcfie de ceea ce vor sa exprime. Tipul matem are sanii mari,
vitali, plini, impunAtori chiar, in timp ce femeile senzuale §i tinere au sanii de
dimensiuni m ici, rotunzi, foarte clar conturati. In anumite statuete $i
basorelieturi, care prezinte arhetipuri de (rumusete, proporfia intre sani, talie,
picioare $i expresia chipului este perfects, intregul alcatuit de corp emanand
frumusefe §i simplitate.

Tipul matern din reprezentarile Perfecta propose intre sani,

indiene ale zeitaplor feminine are talie $i bazin - sculpura in lemn
sanii mari, rotunzi, impunatori din India, sec. XVlil

1 Afrodita - zeifa greaca, “neasemuita $i aducAtoare de frumusete", stapanA a dragostei

51 erosului transfigurator
 A rhohizarea SAniLOR 391
In picturile renascentiste regSsim in multe
ipostaze imaginea unei tinere mame alfiptand un
copil, tinandu-l la piept plina de fericire. in
iconografia cre§tinfi apare adesea Madonna
alSptandu-§i pruncul sau strangandu-1 cu dragoste
la piep t in M adonna della Scala a lui
Michelangelo, Fecioara Maria este reprezentata
alSptandu-§i Pruncul; chipul Ei emanS puritate §i
matemitate. Sculptura intitula ta Madonna Medici
a aceluia§i M ichelangelo o infati§eaza pe Fecioara
strangand cu dragoste pruncul la san. chipul §i
atitudinea Sa exprima o fericire nepamanteasca, o
tandrefe nesfar$ita. Pieta Rondanini surprinde
momentul coborarii de pe cruce a lui lisus, pnut
Frumusete, matemitate ?i Hind la piept de Fecioara Maria. Chipui Mariei nu
exprim a nici durere m atem a, nici durere
pim anteasca, ci o deplinS umilinta, o infelegere
dobandita prin dragoste §i supunere nesfar§ia. In
aceasa sculpturS strangerea la piept a trupului
M antuitorului, care este vag conturat prin
contrast cu expresivitatea M ariei, este o
imbrati§are universal^, este imbrafi?area intregii
lumi de cStre principiul universal feminin.
Pictori spanioli §i italieni au infSti§at-o
adesea pe Fecioara Maria alapandu-§i pruncul,
cu sanul - simbol al m aterniatii - intrevazut
printr-un fald al ve§mantului. in pudoarea §i
strictefea religiei catolice
din Evului M ediu
aceasta indrdznealS. pe
care au avut-o numero?i pictori, de a o reprezenta in
acest fel pe Fecioara Imaculata, se explica doar prin ^
recunoa$terea unanima a sacralitatii acestei parti •*
specifice a anatomiei feminine $i a actului simbolic
al hranirii prin alaptare.
in picturile laice ale Rena$terii femeile nude
sunt reprezentate cu un piept cu contururi sfioase,
care uneori sunt intr-un vadit contrast sau chiar
dezacord cu restul trupului (care em ani mult mai
multa vitalitate decat pieptul). Aceasta expresie
extrem de delicata a sanilor, care este specifics
tipului constitutional Vata deserts in aceasta lucrare,
este un simbol ai incompletei maturizari, in sensul
Venus
392 C artea F emeii
menpnerii puritatii copilariei. Sanii sunt reprezentap adesea cu o forma
perfect rotunjita (care in realitate este rar intalnita), cu o areola mamara mal
mica decat in realitate - specified momentuiui de “infiorare" (care determine
o reducere a suprafetei areolei mamare) - simbolizand pudoarea, sfiala.

Pe masura ce ne apropiem de secolul 20 varietatea de forme sub care

este surprinsa aceasta parte anatomica a femeii este mai mare. Este de
remarcat ca pictorii fiecarei natu au prezentat un tip specific de frumusete,
adaptat gustuiui de la diferite momente de timp a) fiecarui popor in parte. In
tarile fiamande §i in Germania femeile sunt reprezentate cu un piept mai
masiv, cu contururi moi, in limp ce in Spania, Italia, Franta femeiie au o
constitute mai ginga$a. In Rusia femeile considerate frumoase impresioneaza
(nu neap&rat placut) prin masivitatea formelor,
apartenenta la tipui constitutional Kapha
extrem fiind evidenta.
La sfar§itul secolului XIX §i inceputul
secolul ui XX apare tendinta de schematizare a
formelor, mai ales a celor umane. In aceasta
perioada goana dupa em otie face sa fie
depa§ite granitele pana atunci sacre ale
armoniei §i frumuse{ii naturale. Chipurile,
contururile sanilor sunt reduse la cateva curbe
“nervoase", forme geometrice care surprind,
insa incomplet, paleta de emotii pe care o
sugereaza nuantele sidefii ale corpului uman,
lumina ce cade sub nenumarate unghiuri pe
trupul femeii, inefabilul rotunjimilor pieptului...
Cascada de curente, conceptii, modele a PICASSO
sfar$itului de secol a ad us cu sine zed de Goana dupa emopii face sa fie
depafite granijele sacre ale
pareri asupra frumusetii fem inine. Arta
armoniei $i frumuse(ii naturale.
fotografica §i cinematografidi, devenita lider de
necontestat in fata picturii, sculpturii §i
gravurii, §i-a impus rapid fluctuantele sale
pareri §i tipare. Grafica pie cdculator a creat
femeia virtuala, acoperita de plato§e §i armuri
luciloare, inconjurata de fascicule de lumina
concentrate, ascunzandu-se dupa constelatii,
dominand adesea masculinizata cate un colt al
universului.
Arta fotografica a consacrat o noua
meserie: cea de fotomodel (adica model foto), Femeia lipsita de vitaiitate cu un
care, a§a cum arata numele, este o femeie care piept generos - o imposibilitate
fotografiata fiin d , sluje§te celorlalte de corectata cu o aberatie:
implantul cu silicon.
 A r m o m z a r c a SAniLOR 393
exemplu. Se pare c£ bSrbatii au vrut ca femeia sfar$itului de veac sS le
aminteasca d e ... mama! * cel pu{in in zona pieptului. Acum femeia infati^atS
In mii de imagini confinute In sute de reviste, albume, CD-tiri. etc. trebuie sa
aiba sanii m an, de preferin(a supradezvoltafi $i de o fermitate ie$ita de comun
- un lucru greu Intro societate tot mai com oda, cople§ita de dulduri $i
alimente carentate. Aici a intervenit "arta” chirurgicala care intro deplina
incon§tientS a creat surogatele de frumusefe §i vitalitate numite implanturi cu
silicon, Continuarea o cunoa$leti • zed de opera pi, uneie ratate, scurgeri de
silicon, cancer la san, degenerare a sexualitatii...
Opinia prezenta a femeilor despre semnificatia acestei parti anatomice -
sanii ne arata, prin comparatie cu semnificatia lor reala §i profunda, drumul
care mai este de parcurs de femeie pana la cunoa§terea deptina a unei pM i
(nu doar fizice) a ei.
Femeilor care au partidpat la programete de infrumusefare organizate
le-am pus o serie de IntrebSri privitoare la semnificatia intima, proprie fiintei
lor pe care o au sanii. La o primS chestionare rSspunsurile date so u putut
Incadra in trei mari categorii:
1. Categoria rSspunsurilor vagi - cea mai numeroasa, cuprinde idei,
frumoase, despre ce ar trebui sa simta o femeie In legatura cu pieptul sau. lata
cateva raspunsuri din aceastfi categoric:
“Pentru mine sanii mei sunt simbolul mamei §i al duio§iei. Nu mai am
nimic de adaugat”
“Sanii mei sunt un prilej de bucurie pentru iubitul meu §i ma bucur cand
sunt frumo§i §i II atrag.”
“Pentru mine sanii reprezinta feminitate, energie”
“Sa n ii: daruire afectivitate, feminitate”
2. Categoria r&spunsurilor intuitive - include anumite decriptari ale
semnificatiilor ascunse pe care sanii femeii le au. Sunt raspunsuri originate,
din care am selectat cateva:
“Pentru mine sanii sunt acea parte din fiinta femeii care une§te
sentimentul de iubita, cu sentimentul de mama”.
3. Categoria raspunsurilor provenite din propria experienta - este cea
mai saraca In raspunsuri, ceea ce indicS o anumita imaturizare afectivS a
majoritatii femeiior. Unele femei au sesizat totu$i faptul cA sanii pot deveni o
parte vie a fiintei, care poate exprima sentimente, care poate fascina §i trezi
anumite sentimente. lata cum perceptia unei femei aceasta parte anatomicS:
“Simt ca prin sani eu pot dSrui dragoste... dar nu a§ putea spune de ce
neap&rat prin sani s?i nu prin alts parte a corpului cum ar fi mainile. §i mai
este vorba $i de un anumit sentiment matem profund sadit in mine”.
La doar o saptamana dupa inceperea automasajului sanilor In cadrul
programului de infrumusetare. raspunsurile ?i relatarile privind semnificatia
sufleteasca a sanilor au Inceput sa abunde. De data aceasta categoria a treia
- a raspunsurilor provenind din propria experienta - a fost majoritara. Toate
394 C artea F e m e //

femeile au sesizat o amplificare a

afectivitatii in fiinta. Pe fondul
acestei treziri au aparut
sentimente din cele mai variate,
care au cuprins o sferS vastS a
psihicului:
♦la marea majoritate auto-
masajul sanilor, contactul tactil
cu aceasta parte a propriului
corp a re-trezit intro prima faz3 o
serie de amintiri placute 51
deosebit de intense. Unele femei
au retrait franturi din copilarie
pline de farm ec, intense §i
aducatoare de bucurie. Multe
din ele au relatat ca au trait stari intense de bucurie §i de regasire pe perioade
relativ lungi dupfi ce au inceput automasajul zonei pieptului. Pe (ondul unei
dinamiz&ri a afectivitatii, a tandretei $i a blandest specific feminine, relatile
de cuplu (unele cu o vechime de ani sau chiar zed de ani) ale participantelor
la acest program sou relansat Au Eost relatate cateva cazuri de frigiditate care
a fost depa$ita (cel pu(in pe o anumitfi perioadS de timp) prin efectuarea cu
cnnsecvenfa §i cu sim tre a tehnitii de masaj §i de auto-masaj a sanilor.
♦in aproape 15 % din cazuri dinamizarea alectivitatii §i a senzuaSitatis
prin acfiunea asupra zonei pieptului nu a fost foarte com oda pentru femeile
in cauza. Rede$teptarea unor dorinte fierbinti, a unor nazuin(e aparent uitate
sau niciodatS conjtientizate a fost de naturS s i le tulbure profund sufleteste.
La inceput ele au triit chiar stiri sintetizate prin cuvinte $i expresii ca “gol
sufletesc”, “ pustiu interior", “dor dureros", “rini (suflete§ti) vechi". Este
interesant §i imbucurStor ca marea majoritate a femeilor care s-au confruntat
cu aceste neajteptate tulburiri suflete$ti nu au demobiltzat §i nu §i-au pierdut
deloc Increderea in metoda aplicati, ci au fost mai degraba stimulate sa
continue pentru a observa, in find, cum de la o zi la alta starea lor launtrica
evolueazS implacabil, chiar daca lent in bine. DupS mai multe sSptamani de
eforturi de armonizare prin automasaj, facut cu uleiuri sau uscat prin posturi
corporale care acfioneaza asupra centrilor de forfa corespondent ai acestei
zone (Swadisthana Chakra $i Anahata Chakra - vezi glosarul din finalul
lucr&rii), prin anumite procedee de mentalizare §i psihoterapie ele au putut
sesiza:
- marirea capacitatii de cuprindere afectiva
- aparitia unei start de optimism, lini§te interioara §i tonus
- imbunatatirea relatiilor cu cei din jur
- o mai mare apropiere fafa de oameni
- disparitia unor inhibitii de natura erotica
 A rm o w zarea S a m l o r 395
♦la un procent mic (cca. 10%) masajul sanilor n u a dedan§at intr-o prima
etapS, care a durat In medie 7-14 zile, n id o senzatie deosebita, nid o reactie
sufleteascS ie§ita din com un. Stimulate de taptul ca participau la §edinte de
grup in care abundau relatarile entuziaste despre efectele benefice ale
tehnidlor de armonizare a pieptului, in spedal ale celor de masaj, femeile
care nu sim^eau foarte mult au continuat auto-masajul §i intr-adevar reactiile
au aparut Persoanele care nu aveau nimic de reiatat in urma cu cateva
saptamani au inceput sa se confrunte cu o “cascada” de trairi §i evenimente
launtrice noi. Dupa o perioada caracterizata de “nu am simtit mai nim ic”, au
aparut in ordine cronologica;
- “start de u$oara confuzie", “som nolen|a”, “sfar§eala" imediat sau la
pu£n timp dupa ce incepeau masajul
- “dureri" - fizice - in zona pieptului, dar §i suflete§ti - difuz.
- simptome de aceasta data som atice: dureri de cap, ameJealA, start de
vom a1. Aceasta fost cea mai dificila perioada, deoarece reactia somatica
descuraja participantele, care trebuiau sa depuna mart eforturi pentru a se
depa^i.
- perioade in care altem au startle de bine, de bucurie, de trezire
sufleteasca (asemanatoarea cu cele povestite de colegele lor) cu cele mai
putin placute traite anterior.
Pe masura ce demersurile au fost continuate startle launtrice sau
limpezit, incepand sa predomine startle benefice, stenice atat ca intensitate,
cat §i ca durata, chiar daca ciclic au mai aparut probleme.
Acceptarea propriei senzualitati, trezirea afectivi, incursiunea launtrica
in paradisurile suflete§ti care exista in inima fiecarei fiinte feminine in parte,
con§tientizarea §i implinirea nazuinjelor, a dorinjelor neexprimate decat
foarte pu^in de-a lungul anilor, iata catr-va fenomene dedannate de operarea
con§tienta asupra corpului fizic in zona pieptului de catre femeie. Zona in
care este localizata “inim a" unui om este intr-adevar un loc deosebit de
sensibil §i o poartS spre o alta dim ensiune, sufleteasca a fiinjei.

1 Cele care au dat curs reflexului vomitiv au reiatat ca au simpt o stare de u$urare, de
“curJpre", dup3 care starea launtrica s-a imbunata(it mult, chiar daca acest simptom a mai
apdrut de cateva ori Tnainte de a dispare.
396 Cartea F emeii

DEFICIENTE FRECVENTE LA NIVELUL

s A n il o r

HIPOTROF1A MAMARA reprezinta diminuarea schimburilor nutritive

la nivelul glandei mamare, antrenand o diminuare a volumului §i a functiilor
acesteia.

De obicei hipotrofia mamara este urmarea unei tulbur&ri endocrine sau

a unei maladii metabolice. GraduJ extrem al hipotrofiei este atrofia.
Experienta aratS ca la cele mai multe femei la care apare hipoplozia
mamara viafa amoroasa nu este satisfacStoare, unele dintre ele menfinand
anum ite inhibitii in plan erotic, team s de intim itate, com piexe de
inferioritate, etc.

HIPERTR0F1A MAMARA reprezinta

mSrirea in volum a glandei mamare. Apare de
obicei ca un rezultat al activita^ii endocrine.
Hipertrofia mamara nu este o deficien(a in
sine, ci doar atunci cand este asociata cu
flascitatea.

SANI LASAll (FLASC1) - apar ca o consedn(a a pierderii fermitatii

(esuturilor glandei mamare, pierdere care poate fi datorata obezitatii,
dezechilibrelor endocrine, atrofierii musculaturii, etc.
Aceasta deficients, mai mult decat faptul cS este inesteticS, este semnul
unei anumite uzuri a organismului, necesitand luarea unor masuri adecvate
pentru marirea vitalitatii, reglare ponderalS, combaterea sedentarismului,
normalizarea $i armonizarea viejii sexuale (de care depinde intr-o mare
 A H M O n iZ A R E A S A n i l o r 397
mSsurS echilibrul endocrin).

SANI INEGALI CA DIMENSIUNI - aceasta

deficienta poate aparea ca o anom alie
congenitala, dar mai ales ca o consecinta a
anum itor asimetrii (de cele mai multe on
dobandite) ale coloanei.
Aceasta parte anatomica fiind relativ u§or
modelabiia prin automasaj, exercitfi fizice, aplicapi
fitoterapeutice, hidroterapeutice, etc., tratamentul
simptomatic are o eficienta satisfacatoare.
Atunci cand exista asimetrii ale coloanei
(scolioza) este necesara corectarea acestora prin
m odificarea (in sensul corecta rii) §i
(auto)supravegherea pozitiei corporale, prin
exercitii fizice posturale, prin osteopatie.

HIRSIITISMUL - este cre$terea excesiva a pilozitaffi de tip masculin la

femei. Firele de p4r cresc de obicei in jurul mameloanelor sau intre ele.
Acest sindrom este frecvent la femei tinere ca un fenomen Izolat sau
predom inant Poate fi cauzat de o tulburare diencefalicS (hirsutism primar),
dar mai adesea este in legStura cu o anomalie de funcfionare a ovarelor sau
a cortexului suprarenal (fie hiperactivitate autonoma, fie stimulare hipofizara
excesiva sau anomalie congenitala) antrenand o hipersecretie de hormoni
androgeni.
Tratamentul incepe prin stabilirea - pe cat este posibil - a cauzelor
provocatoare.

F.XCESUL DE SEBUM AL PIF IJI DE LA NIVELUL PIEPTULLI - este o

stare patologica a pielii, caracterizata de producerea in cantitati mari de
sebum - produsul de secretie al glandelor sebacee din piele format dintr-un
amestec de corpi gra$i $i celule secretoare. Aceasta deficienta este agravatS
de caidurS $i de emofiile putem ice §i este cauzata, se pare, de un
dezechilibru hormonal (care este deocamdatfi insuficientcunoscut). Aceasta
afectfune numita seboree se mai localizeaza $i pe spatiul dintre omoplafi, pe
g5t ?i pe zona faciala. Pielea este grasa, cu porii dilatafi, sebumul fiind eliminat
din abunden(a prin porii dilatafi sau prin canalele excretoare ale glandelor
secretoare.
Experienia avuta de participantele la programele de infrumusetare a
pus in eviden^a faptul ca reglarea alimentafiei (in concordanfa cu tipul
constitutional ?i cu agravarea), normalizarea stilului de viata in general,
armonizarea vietii psihice §i nu bi ultimul rand a celei amoroase duce la o
ameliorare rapida a simptomelor acestei afecfiuni. De asem enea, aplicarea
398 C artea F emeii
unor remedii fitofcerapeutice §i hidroterapeutice duce la obtinerea unor
rezultate pozita've rapide.

VERGETURILE - sunt iinil de atrofie cutanata, similare cicatricilor plane,

mai mult sau mai putin proeminente, local 12a te pe sani. A par dupa perioada
lactatiei, ca urmare a unor variatii in volurn a sanilor, la femeile care fac
eforturi bru§te, ceea ce duce la distensia fesuturilor.

DURERILE DE SANI INAINTE DE CICLUL MENSTRUAL - sunt o

problema cauzata de dezechilibre neuro-endocrine. Studii fScute de
cercetetorii in domeniul medicinii psihosomatice relevS cS mai mult de
jumatate din femeile care suferS de dureri de sani inaintea sau/§i in timpul
ciclului menstrual au totodate §i o viata amoroasa dizarmonioasS sau
insufidente, generatoare de frustrSri §i tensiuni lSuntrice.
Partidpantele la programele de armonizare §i infrumusetare au putut
remarca taptul ca automasajul sanilor, psihoterapia, exerdtiile de respira^ie
pentru combaterea stresului due la o ameliorare rapida §i in timp la disparitia
complete a tensiunilor.

HIPEREXCrrABILITATEA SANILOR - reprezinta sensibilitatea excesiva

(dureroasa) sau iritabilitatea sanilor. Este o problems care apare pe fondul
unor dizarmonii psihice, cum ar fi cele cauzate de stres, de un stil de via^a
dezordonat, de oboseala cronicizatS, sau o viate erotics generatoare de
tensiuni.
Demersurile de auto-tratament sunt complexe §i angreneazS tehnici de
management a stressului (posturi, supravegherea pozitiei corporale, tehnici
de respira^ie, psihoterapie), tehnici de arm onizare a vietii erotice,
automasajul §i masajul. Se pune un accent deosebit pe armonizarea stilului
de viate.

UPSA SENZATIFJ LA AHNGEREA SANILOR este o deficients in

adevSratul sens al cuvantului, avand in vedere cS aceastS zonS preante in
mod normal o mare sensibilitate in cazul femeilor, Bind un adevSrat receptor
de senzajii de naturS afectivS §i erotics. Aceaste problems apare de cele mai
multe ori pe fondul unor blocaje de ordin afectiv, a unor refineri in a
manifesta §i a primi dragostea, a exSstenjei unor temeri subconftiente de
intimitate. Mai poate apSrea §i pe fondul sedentarismului, al unei inerfii in
plan fizic, psihic §i mental.
 A r m o h iz a r e a S a m il o r 399

FITOTERAPIA PENTRU CORECTAREA

DEFICIENTELOR CE A PA R LA NIVELUL
P1EPTULUI $1 AL SAN ILO R
Nota 1. Plantele recom andate sub forma de pulbere se administreaza
astfel: se m acinS fin cu o ra§nitS electrics plantele (uscate in prealabii); dacS
dupa ce plantele au fost macinate mal rSman bucSti nemaruntite, atunci se
cerne pulberea printro sitS; se la cantitatea de plants prescrisS §i se tine
sub lim bs timp de 10.. 15 minute, dupa care se Tnghite cu apS. 0 pulbere de
plants trebuie consum ata in 7 zile de la momentul prepararii, altfel pulberea
se degradeaza §i if i pierde forta curafivS in contact cu aerul.
Nota 2. lnfuzia in douS trepte pentru uz intern se obtine astfel:
♦ se pune o finguritS de plants maruntita (pulbere obfinutS cu
rSfnita electrics de cafea) cu 100 ml. de apS caldutS (la 40 de grade Celsius)
intr-o canS §i se lasS la m acerat 8-12 ore;
♦ dupS m acerare se filtreazS m aceratul, iar pulberea de plants
rSmasS dupS filtrare se pune la infuzat in 100 ml. de apS fierbinte timp de
15^30 de minute:
♦ infuzia se filtreazS, se race$te (a§a incat sS ajungS la 4060 de grade
Celsius) §i apoi se com bina maceratul anterior obtinut;
Pentru uz extern infu2iile se vor face mai concentrate - 34 lingurite de
pulbere la 100 ml. de apS.
Pentru rSdScini - dupS macerarea la rece se face un decoct (§i nu
infuzie ca la frunze §i partile aeriene) cu pulberea ramasS dupS filtrare,
fierbSndu-se planta in 150 ml. de apS timp de 5-20 minute.
| D e fic ie n ts P lan te O b s e rv a ffl
1 H ip o tro fie In t e r n - se recomanda plante care C rcjtcrca se
m a m a ra sa stimuleze glandele endocrine rcalizeaza firesc
(sani care produc hom ioni cstrogeni printr-o cura de
su bd ezvoltati) (gonadclc corticosuprarcnaicle), revitalizare. Pc
care rcglcaza asim ilatia: langa Dictoterapic
• Marar ( Anethum grciveolens) 3 §i Fitotcrapie, care
parti sunt tratamentcle dc
• $ofran ( C ro cu s sa tivu s) 1 parte
baza, se dovedesc a
• Frunze si infloresccnfc dc
telina (Apiurn g ra veolen s) 3 fi nccesare o
parti multitudine de alte
• Fenicul ( Foeniculum vulgaris ) proceduri care au
2 parti
drept scop
• Lemri dulcc ( Glvcvrrhiza
glabra imbunatatirea
• Radacina de nalba ( Malva mctabolismului
glabra) 2 parti local, a digestiei,
Se combina pulbcrilc de plante in scadcrca nivclului
proportiile stabilite. Sc de stress (care cste o
administreaza o lingurita de pulbere frana foarte
de 4 ori pe zi
400 C aktea F emfji

D eficien ts P lante O b s e rv a tii

Pentru o asimilatia mai buna in putemica in calea ,
vederea reglarii metabolismului se cre$terii oricat de
recomanda amestecul: multa hrana am
• Sunatoare ( Hypericum ingera), reglarea
perfoliutum) activitatii endocrine.
• Anghinare ( Cynara scolim us) Se recomanda, a$adar,
• Muguri de brad ( A bies alba)
• Marar (Anellium graieolens) tehnicile de respiratie,
• Cimbri$or ( Thymus serpitlys) posturile corporale,
Se combina pulberile de plante in Masajul, Psihoterapia
proportiile stabilite. Se administreaza $i Mentalizarea pentru
o lingurita de pulbere de 4 ori pe zi. eficientizarea
E x te rn - se folosesc ca solutii de tratamentului de 1
masaj: marire a sanilor.
-ulei (ulei gras, obtinut prin macerare,
nu ulei volatil) de rnarar
-ulei de germeni de grau
H ip e rtro fie In tern - se recomanda nu plante care Este neccsar ca (
m am a ra sa reduca sanii ca dimensiuni, ci care inainte de a face acest
(sani s u p ra - sa ajute la armonizarea lor. La tratament sa faceti un
dezvolta(i) femeile care au un piept mai dezvoltat consult pentru a vedea
efortul de mentinere al frumusetii daca nu exista $i
trebuie sa fie mai sustinut. Sc disfunctii endocrine,
recomanda plantele cu actiune de probleme majore de
reglare a metabolismului, a metabolism.
echiiibrului endocrin: Eficienta
• Creti§oara ( AlchemiHu vulgaris) tratamentului este
• Marar ( Anethum graveolens) conditionata ?i de
• Salvi e ( Salvia off.) abordarea altor forme
• Busuioc ( Ocimum basiUcum)
• Coaja de solcic ( Salix s p .) de tratament cum ar fi
• Catina ( W pophae rhamnoides) Dietoterapia, Masajul,
• Fructe de afin ( Vaccinium Hidroterapia,
mirtyllis) exercitiile fizice
Se combina pulberile de plante in
dinamice p statice. In
proportiile stabilite. Se administreaza
cazul in care aceasta
o lingurita de pulbere de 4 ori pe zi.
deficienta apare pe
E x te rn - se recomanda ca solutii de fondul
masaj: supraponderalitatii §i
• -extracte de coada racului apetitul alimentar nu
{PotentiUa anserina), rachitan
poate fi reglat prin
(Lvthrum salicaria), coaja de
salcie (Sa lix sp ), salvie metode clasice, sunt
• -ulci dc marar (obtinut prin deosebit de eficiente
macerare) unele modalitap
• -sue de mere
simple de
Psihoterapic,
 A r m o h iz a r e a SAniLOR 401

P la n te
L t
II S a n i lasati In te r n - se recomanda Dlante care
(flasci) sa am p lifice vitalitatea,
reintineritoare, stim ulentc ale
activita tii endocrine:
• J c lin S (Apium graveolens)
• M arar (Pim p inella unistim)
• Crcp so ara (Atchem iUa
vulgaris)
• Rostopasca (Chelidon ium
vulgaris)
• C im b rijo r (Thymus setpylluni)
• C h im io n (C arum carvi)
Se com bina pulberile de plante in
propor(ii egale. Se adm inistreaza o
lin g u rita dc pulbcre dc 4 ori pe zi.
II S a n i in e g a li In te r n - sc rccomanda nlantc care
ca s i stim ulcze proccsele de m odclarc
d im e n siu n i ale corpului.
La fcm cilc cu cxces dc masa
corpora la se recomanda in prim a
faza un amestec de plantc pentru
clim in a rca surp lusurilo r (dar numai
a lor):
• Anghinare (Cynura scolym us)
• Rostopasca (C h elid o n iw n
m ajus)
• B a c c de soc (Sam bucus nigrrij1
• T r c i frap patati (Viola tricolor)
• P elin (AriherrrisUr absinthum)
Se com bina pulberile dc plantc in
propor(ii cgale. S c adm inistreaza o
lin g u rija dc pulbcrc dc 4 o ri pe zi,
Tracam cntul sc m cn|ine 1 4 - 2 1 zile.
In cca dc a doua faza estc stim ulate
crcjtcrca sanilor $i cstc facilitate
m odclarca lor prin cclc la ltc
proccduri. E sie indicat am cstccul:
1 Plan tele balsamice pentru uz intern sunt cimbriforul (Thymus serpyllis), mugurii de
pin ?i seva de pin (Pinus sp.). maghiranul (Majorana hortensis), cimbrul (Tbzinua vulgaris),
busuiocul (Ocimum basillcum), hreanul (Armoracla rustlcana)
2 In lipsa acestora se poate lace o Tnlocuire cu coaja de crusin (Rhamnus frangula)
O b s e r v a f ii
M entalizare, respirajie,
precum sji tratamentul
cu plante reglatoare ale
apetitului (balsam icd)
Tratam entul
fitoterapeutic poate fi
precedat de cure
alim entare de pu rificare
Si usurare a
o rganism ului.
La fem cilc cu cxces
pondcral cste absolut 1
necesara adoptarea unei
alim entatii care sa
determine rcglarea
greutatii inainte de a
Tncepe remedierea
acestei d cfic ie n jc cu
ajutorul m odalitatilor
fitoterapeutice.
Procesul dc arm onizarc
cstc com plct aplicand si
procedurile dc M asaj si
dc Dietotcrapic.
Tratam entul
dictoterapcutic, dcscris
sintctic labclar, arc s i el
doua faze: una de
p u rificarc si una dc
revigorare si cre?terc.
Evident, in prim a faza a
tratamentului cu plantc
vor fi urmatc cu rclc cu
alim cntc purificatoare;
in tin ip ul c c lc i de a
doua faze a
tratam cntului cu plante
sc va adopta alim cntaba
revjgoranta.
402 C artea F emeii

iE S E E L l T- s a g a
• N alba mare (M a lva glabra)'
• M arar (Anelhum graveolens)
• C iu ru l zanelor (Carlina acaulis)1
• F lo ri de salcam (Robiniapseudoacaccia)
• Radacina dc Icu$tean (fevisticum offT)
Se com bina p u lb e rilc dc piante in proportii
egale. Se adm inistreaza o lingurita de pulbere
de 4 ori pe zi.
E x t e r n - se recomanda ca so lutii de m asaj:
- solutii sau u le iu ri u§or rubefiante cu extracte
de ardei iute ( C a p sicu m anuum), hrean
(Arm oracia lapathifolia)
- ulei de m arar ( Anethum graveolens) (ob)inut
prin macerare)
| SSni E x t e r n - se recomanda so lutii de m asaj cu M a sa ju l va
d ez v o lta ti efecte mai speciale (de stim ulare a avea un rol
asim etric m etabolism ului local, de deblocare encrgctica) central in
(din cunoscute din m edicina populara: remedierea
p u n ct de -u le i sau tincturif de flo ri lilia c acestei
v ed ere -sue de tulpina $i par(i aeriene de angelica deficiente.
sp atial) (Angelica archangelica), sue de par (i acriene de A lim en ta tia
cre(i§oara revigoranta va
-extracte de flori de tci (Tilin cordata), de parti asigura
aeriene de roinita (fdelissa o f f ) , flo ri sau frunze suportul vital
de captalan (Petasites off.) pentru
-u le i de marar in com bina(ic cu menta ffen th a efcctuarea
of f ) , coriandru (Conundrum sativum ), coaja transform ari-
sau flo ri de lam aie (Citruslim onium ), c o ji sau lor la nivel
floare de portocal ^ it r u s aurantium) fiz ic , in timp
Intern: ce
• M arar (Pim pinella anisumi) M cntalizarea
• C re ti^ o a ri (Alchem illa vulgaris) va cataliza de
• Rostopasca (Chetidom um vulgaris) pc un n iv c l
• T e i (T ilia sp .)
• Fen icul (Foeniculum vulgaris) superior acest
Se com bina pulberile de piantc in propor(ii proces.
egale. Se adm inistreaza o lingurita dc pulbcre
de 4 ori pe zi.

1 La femeile cu deficit mare de masa corporala se recomanda lemnul dulce

(Glycyrrhiza glabra) In locul nalbei.
2 In lipsa acestei plante se poate face o substitute cu o combinafie de nucufoara
(Myristica fragans) §1 ridacinA de urzica (Urtica dioica)
3 Este vorba, mat exact, de alcoolatura, adica de un macerat in alcool obtinut din
plante proaspete.
 A r m o iv z a r e a S a m l o r 403

D^ c i-e n t. | -
H irsu tism In te rn - se recom anda plante care sa U n alt tratament
perm its reducerea n iv e lu lu i destress, pentru combaterea
reglarea a ctivitatii endocrine a v ie (ii h irsutism u lui pc
psihice: baza de sucuri de
Te Iina (A p iu m g ra veolens) plante, care poate fi
M arar (P im p in e lla an isu m ) luat in paralel, este
Crejijfo ara (A lch e m itta v u lg a ris )
dat in partea de
Rostopasca ( C h e tid o n iu m v u lg a ris )
T a lp a g a jt ii (Thym us se rp y llu m ) fitoterapie generala
Lem n dulce (C a ru m c a rv i) (in po zitia zece -
T ei ( T ilia s p .) Reglatoare ale
S c com bina p u lb crile dc plantc in a ctivitatii
proportii egale. Se adm inistreaza o horm onale).
iin gu rita de pulbere de 4 ori pe zi.______ Este esential ?i
Ex te rn controlul stressului
-m asaj cu ulei de germ eni de grau pe prin Psihoterapie,
zonelc cu p ilo zitati in exces respirajie,
-efecte relativ sim ila rc are si u le iu l de gim nastica
germ eni de porumb psihosom atica.
O alta terapie, deloc
de n eg lijat ca
eficienta, este
dragostea si amorul
cu continents.
V e rg e tu ri Extern: A v a n d in vedere ca
unguent de coada c a lu lu i Ipquisetum p rin cip ala cauza a
arvense) vergeturilor este
unguent sau extract h id ro a lco o lic din
frunze de ieder3 (fiedera helix) varia(ia freeventa 51
unguent sau e x tracth id ro alco o lic din relativ brusca 1 in
frunze de lem n cain csc (fjgustrum greutate un rol
vulgaris) important il va avea
sue de lam aie
Dietoterapia (ajutata
unguent, sue sau extract
h idro alco o lic de C rep so ara de Fitoterapic 51
(A lch em illa vu lg a iis) M asaj).
In te rn - se recom anda plante balsam ice, Pentru combaterea
care au ro lu l de a regia arm onios apetitul, vergeturilor sunt
digestia s> asim ilarea. lata doua utile si plantcle
recom andari: intineritoare,
-bitteru! suedez reglatoare si
-un amestec din: stim ulatoare ale
activita tii endocrine
1 M irirea volumului sanitor urmata de sciderea acestuia nu este doar o problems de
greutate corporals, cl $1 de activitate h orm o nali In pertoadele in care satisfactia amoroasS
este mai intensS sau inalntea ciclulul menstrual sanil se pot rn iri mult ca volum, dupa care
scad. Un stil de viaU ordonat, echlibrat, lolosirea plantelor reglatoare hormonale sunt o
modalttate eficienta pentru proBlaxia vergeturilor la acest nivel.
404 C artea F emeii

Deficients Plante O bservafil

• Cimbrigor ( Thymus serpillys) (pentru a cunoagtc
• Cimbru ( Thymus vulgaris) aceste plante, vezi
• Muguri de plop ( Populus nigra)
capitolul de
• Busuioc ( Ocimum Basilicum)
• Talpa gagtii (Leonurus cardiacd) Fitoterapie
• R oan ari n ( Rosmarin 1/5 off.) generala)
Se combina plantelc in parti egale; se
administreaza 0 lingurita dc pulbere din
acest amestec de 4 ori pe zi.

D IE T O T E R A P IA PEN T R U C O R E C T A R E A
D E F IC IE N T E L O R C E A P A R L A N IV E L U L
P IE P T U LU I $1 A L S A N IL O R

Alim ente
Deficienta Alim ente 51 cure contraindicate/
-- O bserva(li
Hipotrofie • cunt dc vitalizarc Sunt contraindicate: II
mamarS • alimente vitalizantc: nuci, alunc. • alimente ustate,
(sani sub- arahidc, boabc dc soia, faina de soia, saracc in calorii gi
dezvoltati) soia tcxturata, scminje de floarea bogatc in hidrap de
soarelui, unt carbon
• uleiurile vegetale naturalc dc • alimente
masline, porumb, gcrmeni de porumb. conservale prin
gcrmcni dc grau, arahide, floarca iradicrc; supcle
soarelui concentrate !
• infiizii dulci • calcaua, ccaiul
• cura cu polcn negru, bauturile dc tip
• cura cu drojdic de here cola
• cura cu struguri $i cura cu sucuri • mancarca lipsita
de cilricc dulci - mai ales la fcmcilc dc savoarc.
care sc eonfrunta cu 0 usc&ciunc reincalzita. pastrata
accentuata a corpului mult limp dupii
• cura cu gcrmeni de grau incolpt prcpararc
• cura cu t3ra(e dc grau nr. 1 • mancarurile
picantc gi foartc
• ccapa, ccapa vcrde
picante
• fructe: caisc. piersiei, curmalc
* bauturile alcoolicc
• laptelc (vezi re(cla nr.7)
(chiar gi cele slab
alcoolizate)
 A rmoeuzarea SAniLOR 405

A lim ente
D eficient* A lim en te ?1 cure contraindicate/
O b serv a fii
H ipertrofle • inlocuirea unei mese cu dragoste Sunt contraindicate: II
m am ara • cura cu sucuri $i cruditati • alimente bogate
(sani supra- • postul negru in grasimi
dezvoltati) • cura cu tije de papadie • came si (
asociata cu preparate din came
• cura cu lamai
flascitate • dulciuri, mai
• infuzii astringente
• infuzii amarc si infuzii medii ales cele pe baza dc j
amarc zahar rafinat:
• rcgimul nr. 7 al doctorului inghejata, ciocolata,
Oshawa sucuri, creme,
• cura cu sucuri amarc sau amarui croissant
de citrice • dulciuri in
combinajic cu
• cura cu sucuri amar-astringente
grisimi - produse de
• cura cu tara(e de grau nr. 2
patiseric si cofetarie
1
__________________
San i lis a fi Avand in vcdere divcrsitatea formelor
• margarine
Alimente
(flasci) $i cazurilor in care apare acest tip dc contraindicate:
dcficienta, vom direct ion a tratamcntul • alimentelc
dietoterapeutic pc anumitc simptome rafinate, sarace in
(care sunt reflcctarca unor acelca$i vitaminc naturale si
cauze): enzime - slabesc
Pentru femeile supraponderale, cu rezistenta
execs dc tesut adipos: organismului,
• cura cu sucuri si cruditati inhiba proceselc de
• postul negru refacere
• cura cu mere • alimente o
• cura cu tije de papadie conservate prin
• cura cu tara(e de grau nr. 2 iradiere, supe
• cura cu ulci de floarea soarelui concentrate,
• salata verde, varza cruda, macris aromatizanti cu
crud (Rumex acetosa f i O xalis compusi artificiali
acetosa) • zaharul rafinat
• linte Si dulciuri cu zahar
• cura cu drojdie de bere rafinat cum ar fi
ciocolata, cremcle,
Pentru femeile cu structure viguroasa,
inghefata
dar care din diferitc motive au slabit
$i au pierdut din vitalitate: • margarina
• cura cu polen • alimentele
• ulciurile vegetale naturale de bogate in grasimi
cum ar fi untura,
masline, porumb, germeni de porumb,
uleiurile rafinate.
germeni de grau, arahide, floarea
406 C aktea F e m e //

A lim en te
Atim cnte $i cure c'o ntrairi d icate/
C O b s e r v a lii
soarelui dublu rafinate
• cura de vitalizare • camea $1
• alimentc vitalizante: nucj, alune, preparate dc
arahide, boabe dc soia, faina de soia, soia came
texturata, seminfe de floare soarelui, unt • mancarurile
• infuzii dulci foarte
• micre de albine (mai ales miere de brad condimentatc -
$i de floarea soarelui consumata in stare mai ales la
lichida) femeile la care
• cura cu germeni de grau incolfit atroficrea
• salate de fructe: mere, lamaie, rodii, caraclerelor
grapefrut, vijine, fragi, zmeura, stafide, feminine aparc
smochine cu putina miere si condimentate un fond de
cu busuioc, scortisoara,cardamon, pulbere stress, de iritare
de cimbrisor si salvie • mancarurile |
• cura cu drojdie de bere vechi
Pentru femeile la care predomina calitatea • mancarurile U
de uscat, datorita unci imbatraniri si uzuri lipsite de
accelerate (eventual prematura): savoare - mai
• cura cu strugun ales la femeile
care au deficit
• cura cu sucuri de citrice dulci
de vitalitate
■ infuzii dulci si infuzii acre
• ojetul
• cura cu germeni de grau incolfit
artificial
• cura cu sucuri si cruditafi urmata de
• asa numitcle
cura dc vital izarc
“ concentrate
• alimente vitalizante: nuci, alune,
naturale”
arahide, boabe de soia, faina de soia, soia
• pudingurile,
texturata, seminte de floare soarelui, unt
budincile,
• sucul de (elina
cremele
• sucul de sfecla rosie preparate din
• ceapa verde, frunzele de marar, prafuri
leustean. telina (se consumanefierte concentrate
adaugate din abundcnfa in cat mai multe • produsele de
feluri de mancare) patiserie, mai
• salate de fructe proaspete cu mere, ales celc cu foi
grapefrut, mieji de nuca, coacaze, coacaze grase
ncgre, ffagi, zmeura condimentate cu • prajelile
bosuioc, rozmann.maghiran, tarhon, dafin.
• Cura cu drojdie de bere
• Pentru femeile la care acest simptom
apart ca o consecinta aimpurificarii, a
_J
 A rm ohizarea S am ilor 407

1 D eficien t*? ■' " AUr

■H BF .

r - , u. ' **
acumularii de toxine in urma unui stil de •
viata necorespunzator, a unei alimentatii
impure sau a unor tratamente
medicamentoase indelungate
• Regimul nr. 7 al doctorului Oshawa
• Cura cu sucuri $i cruditati
• Cura cu tije de papadie
• Cura cu mere
• Postul negru
• Cura cu sucuri amare sau amarui dc
citrice
• Infuzii amare
• Miere de albine lichida
• Cura cu struguri
• Cura cu drojdie de bere - accclereaza
proccsele de dczintoxicarc
Sa n i inegali Regimul alimentar va ft structural pe doua Alimente
ca perioade: contraindicate:
d im en siu ni P rim a p e rio ad a este dc purificare, de • alimentelc
eliberarc de toxine a structurii, a$a incat sa grele, foarte
fte facilitate procesele ulterioare de dificil de digerat
transformare. cum ar fi
• Cura cu sucuri §i cruditati - pentru camea, prajelile.
structurile mai vitale, eventual cu exces de alimentele fierte
masa corporala mai mult de 3
• Regimul nr. 7 al doctorului Oshawa ore - pot 1
pentru persoanele la care controlul corpului produce
fizic, a greutatii corporale, al apetitului, al indigestii,
mintii este mai dificil intoxicari.
• Cura cu mere - pentru structurile cu tulburari ale
exces pronuntat de greutate eliminarii, care
• Cura cu tije de papadie compromit
• Cura cu struguri - pentru structurile mai procesul de
fragile, eventual, sedentare, care au in exces vital izare
calitatea de uscat armonioasa
• Cura eu lamai - pentru fcmcile care au • alimentele •
exces de masi corporala, au vitalitatc, dar conservate.
nu au curajul sa inceapa un regiro mai strict alimente cu
cum ar fi cura cu sucuri $i cnidita(i multi compuji
sintetici pentru

1 La acest capital intra 51 consumul de bauturi alcoolice, de stupefiante, de tutun, etc

408 C arte a F emeii

Alim ente
Deficients Alimente $i cure contraindicate/
O bservatii
C e a de a doua p erioada cste dc aromatizarc, corcctarc
reconstructic, dc vitalizarc armonioasa. de gust, conservare,
In accasta a doua perioada sc vor etc.
intensifica $i celelaltc proccdcc dc • cafcaua, ccaiul
modelare (masaj, mentalizare). negru, bauturilc dc tip
• cura cu germeni dc grau incoltit cola
• cura cu polcn • zahanil rafmat
• cura dc vitalizarc • margarina
• ulciurilc vegetale naturalc dc
maslinc, porumb, germcni dc porumb,
germeni dc grau, arahidc. floarca
soarelui. riuca dc cocos, galbcnujul dc
ou
• ulciurilc vegetale naturalc dc
mUslinc. porumb. gemicni dc porumb.
germeni dc grau. arahidc, fioarca
soarelui
• micrca de albine, pasture,
apilamilul
• laplclc (vezi rcteta nr. 7)
H irsu tism • cura cu sucuri $i cruditati Alimente
• cura cu tijc dc papadie contraindicate:
• cura cu struguri • came $i produsclc i
• infuzii dulci; cu moderatic - infuzii din came
acre • alimcntelc uscatc
• infuzii medii amarc • branzeturile
• infuzii aromaticc cu cfect obtinutc prin
reconfortant, calmant, sedativ fcrmcntalic
• cura cu polcn • alimcntclc in curs
• mierea dc albinc in stare tichida de alterarc, lipsitc dc
(mai ales micrca dc salcam ?i micrca dc savoarc
tci) • alimcntclc prea
• ulciurilc vcgclalc naturalc dc saratc, prea ,
maslinc. porumb. eermcni dc porumb. condimentatc j
aermeni dc ttrau . arahidc, floarca • supelc concentrate
soarclui • oricc produs care
■ cure cu germeni de grau incol(it confine substantc
• cura cu drojdic dc bere sintcticc pentru
conservarc, corcciarca |
• cure cu taratc dc grau nr. 2
gustului, corcctarea
• cunnalc
mirosuiui, culorii. 1
• fasole verdc (cste rccomandat mai
Altc rccomandari
 A K M O n iZ A R E A S A M L O R 409

A lim ente co ntraindicate/l

D e fic ie n ts A lim ente ; i cure O b se rvafii
ales consumul in stare cruda, sub Sc evita mancatul in stari II
forma de sue) psihice dizarmonioase
cum ar fi cea de 1
ingrijorarc (prelungita $i
intensa), tcama, manic,
iritare, furie, anxictatc
E x ce s de • cura cu tije dc papadie Alimentc contraindicate:
seh u u m • cura cu sucuri picant- • alimente bogatc in (
al p ielii astringente de citricc (se prepara cu grasimi i|
de la tot cu eoaja) • alimente prea picantc
n iv e lu l • cura cu sucuri amarc sau amarui prea sarate j!
p ie p tu lu i dc citrice • margarina
• infuzii amarc
• cura cu sucuri $i cruditati
• cura cu mere
• regimul nr. 7 al doctorului
Oshawa
V e r g e tu r i • cura cu polen Alimentcle contraindicate
• cura cu sucuri amarc sunt in functic de
• cura cu ulei dc floarea soarelui constitute fi de fcluritclc
• sue de tclina problcmc dc digestic,
• cantitati mici de ulci de ulei de asimilatic $i climinarc
maslinc, arahide, porumb (se care apar. Printre
consuma ncprclucrate tcrmic, in alimentcle al caror
ficearc saplamana o cantitatc fixa; consum poate favoriza
in pcrioadclc dc dcpS^irc a greutatii aparitia vcrgcturilor
ftrefti sc ciimina prompt din dicta $1 mcntionam:
sc rcintroduc imediat cc masa • camca ■ji grasimilc
corporala incepe sa scada sub limita animale, mai ales atunci
fircasca) cand sunt aliment dc baza
• rnacri^ crud ( Rumex acetosa f i • inghetata, produsclc
Oxalis acetosa) de patiserie, prajiturile, 1
• laptclc (vezi modul de preparare ciocolata, pastcle fainoase
iji administrate in rcteta nr. 7) - sunt alimente care
produc 0 crc^terc rapida
• semintcle de luccma incoltite
in greutate
• cura cu drojdic dc bere
• alimentelc ,
• ciuperci
suprarafinatc, chimizate,
• cura cu germeni dc grau
sarace in vitaminc
• fructele proaspete naturale $i enzime -
slabesc rezistenta
organismului, inhibit
proccsclc dc rcfaccrc
410 C arte a F emeii

iip '-r- , Aliinente

Deficients Allm cnte $1 cure contraindicate/
y . -r O b servatii
D u re ri de La fcmeile cu ciclu menstrual abundent, Alimente
sani tnainte cu greutate corporala medic sau contraindicate:
de ciclul suprapondcrale: • camea si
m en stru al • cura cu sucuri $i cruditap produsele din came
• cura cu tije de papadie • alimentele
• cura cu mere prajite, prclucrate
• cura cu ojct dc mere lermic in mai multc
• cura cu sucuri picant-astringente de faze
citrice (sc prepara cu tot cu coaja) • zaharul rafinat,
• cura cu lamai produsele cu zahar
• linte, fasole boabe rafinat
• micrc dc albinc lichidS - nu mai • alimentelc cu
mult dc doua lingurile pc zi indulcitori,
conscrvanti S'
• salatS verde, varza crudi, andivc,
amelioratori de
laptuca. anghinarc. salatc dc cruditflli in
aroma sintetici
genera),
• bauturile
• inlocuirca unci mese cu dragoslc
alcoolizate
• miczul samburilor de caisa
• otetul sintctic
Pcntru femcilc cu grcutalc medie sau
subpondcralc, cu temperament pasional: • cafeaua, ccaiul
negni
• cura cu tijc dc papadic
• bauturjlc dc tip
• cura cu tarajc de grau nr. 2
cola
• micrea liehida dc albinc
• sucurilc
• iaptc cu fenicul
“ concentrate
• cura cu struguri
naturale”
• cura cu sucuri amarui dc citricc $i
• alimentele
cura cu sucuri de citricc dulci
foarte sarate, foarte
• infuzii astringente picante, foarte acre
• regimul nr. 7 al doctorului Oshawa
Pcntru fcmeile cu greutate micS, care au Alimente care se
sand de dimensitmi mai mici, cc devin consuma cu
lari durcrosi odata cu sau inainlca prudenta, in cantitati
ciclului menstrual: mici:
• infuzii dulci si, mai ales, aromaticc • alimentele
ealmame, sedative bogate in grasimi -
• cura cu germcni de grau incoltit se consuma in 1
• cura cu drojdtc dc bere cantitati mai mici
• cura cu polen mai ales de femeile
• cura cu sucuri dc cilncc dulci $i cu tendinta spre
cura cu sucun auc dc citricc corpolenta, eu un
ciclu menstrual
1__________________
 A rm om zarea Sam
D eficien t* ■h sm M O b s e r v a fil
Pentru fem eile care sc confrunta
freevent cu stari dcstress,
nervozitate, iritarc, m anie, etc.:
• cure cu sucuri de legume
proaspetc: dc fasole verde, cartof.
m orcov, sfecla ro$ie, tclinii
• cura cu drojdie de bere
• m iezul sam burilor de caisa,
fructele proaspete (ajunse la
maturitate), sucul dc portocale
• seminte dc lucem a incoltite
H ip e re x c i- • laptuca
ta b ilita te a • cicoarc
s a n ilo r • salata verde, andivc
• ciuperci (sc prepara foarte
simplu 51 nccondimentat)
• fructe: mere sau doar coaja dc
mere proaspete (bine maruntita)
• cura cu polen
• regim ul nr.7 al doctorului
Oshawa
In cazul in care apare 0 senzatie
de iritare durcroasa la atingerea
sanilor sc rccomanda:
• cartofi
• nuci
• cerealc integrale: grau, orez,
mei hri^ca
• ulei dc masline 51 arahide
• germ eni de grau (Tn
com binatie cu mierc lichida 51 cu
laptc, in cazul in care este bine
tolerat)
Lipsa • lam aie $i grapefrut sub forma
senza(iei la de sue cu tot cu coaja
atingerea • infuzii dc busuioc, cimbri$or.
sanilor scor(!$oara, ghim bir, cardam on,
1_ fenicul indulcite cu miere
1. Sucurile (aparent) mai pupn acceptable din punct de vedere a) gustului se combina
cu cele ale cAror gusturi suntem obi^nuip R attle minime de sue de cartof, lasole verde
sunt de 100 ml. (din fiecare). cu condifia sa lie luate pe stomacul go) 51 toata doza o data.
lo r 4111
A It m en t e con t r a i n d ic a te/j]
P
abundent
• branzeturile obtinutc
prin fermenta(ic - sunt
contraindicate fem eilor cu
tulburari hcpatice, biliare.
de excretie
• icrclc - sunt
contraindicate pcrsoanelor
care au problcm e de
digestic .si de metabolism
Alim en te contraindicate:
• cafeau a, cca iu l negru,
bauturile dc tip cola
• cam ea §i preparatele
din cam e
• alim entcle cu
stridente de gust.
alim cntclc cu coloranti,
am clioratori de gust $i
aroma artificiali.
Alim en te contraindicate:
• grasim ilc: untura.
slanina, ulei rafinat,
margarina
• m ancarurile vech i,
412 C a k t e a F e m e ii

A lim ente
D e fic ie n t Alim ente $i cure contraindicate/
O bservant
• fasole verde (inclusiv sub forma de lipsitede savoarc,
sue) impure
• salatele de cruditati: varza, macrirj • pastele fainoase,
crud ( R um ex acetosa f i O x a lis acetosa), produscle de
ceapa verde, ceapa patiserie
• cura cu drojdie de bere • camea 51
• cura cu sucuri dc citrice amarc produscle din cam e i

• infuziile amare - mai ales cele grase

• cura cu sucuri de citrice acre
• infuzii amare, infuzii acre §i
infuziilc picante
Sani tari 51 • miere lichida (in cantitati mici) Alimente
durero?! la • salata verde, varza, salatele de contraindicate: 1
atingere cruditati: varza, ceapa verde - in • alimcntcle care ,
cantitati m ici, macri$ crud ( Rum ex produc constipatie
acetosa f i O x a lis acetosa ) (in • zaharul rafinat |
combinatie cu alimente digerabile §i §i produsele pe baza 1
nutritive) de zahar rafinat j
• condimente: chimcn, fenicul, • alimentele 1
anason, cimbru, cui^oare, cardamon sarace in vitamine
• laptuca naturalc §i
• seminte de soia germinate oligoelcmente
• mladite verzi de grau, orez, or/ sau • cam ea, mai ales |
lucema proaspat incoltitc cea a animalelor 1,
• ulei de floarea soarelui presat la tratatc cu hormoni
recc (in cantitati moderate; 0 parte din pentru Ingra$are j
rajia zilnica nu trebuie prelucrat termic) • supele
• seminte dc floarca soarelui concentrate !
• sucuri de mere, pere • orice produs
• coaja (bine maruntita) obtinuta din care confine |
mere proaspete substante sintetice
pentru conservare, [
• fructe uscate:
corectarea gustului, l:
• sue de ntorcov
corectarea ;|
• cura cu otet de mere
mirosului, a culorii 1
• rcgimul nr 7 al doctorului Oshawa
 AKMOniZAREA SArilLOK 413

A U T O M A S A JU L PEN T R U
iN F R U M U S E T A R E A Z O N E I P IE P T U L U I $1 A
s A n il o r
Este un masaj cu totul special, diferit de cel pentru restul corpului.
Caracteristicile generale, care-1 deosebesc de celelalte tipuri de m asaj, su n t
-blandejea - pe aceasta zona nu se realizeaza nici un fel de manevra
dura sau excesiv de energica
-combinarea intima a autom asajului energetic cu cel "adresat” fizicului
-predominanja mi§cArilor circulare
-inexistenta unui §ablon de masaj care sfi fie aplicat pentru o anumita
deficienja, fiecare fem eie facandu-1 dupS
cum simte, inscriindu-se doar in anumite
indicajii cu caracter general.
lata orientativ cateva mi§cari pentru
autom asajul acestei zone:
1. Autom asajul de deblocare
energetica se face pom ind din centrul
plexului cardiac (F ig .l) spre exterior,
intercostal. Apasarea se exercita cu trei
degete: inelar, mijlociu §i aratator.
2. Autom asajul circular, pe conturul
sanilor - porne$te, de asem enea, din
centrul plexului cardiac, mergand pe linia
de d em arcate a sanilor de restul
Fig.l Automasajul de deblocare
pieptului. Atunci cand palm ele ajung sub
energetics
sani, ele fac o m ijcare de Impingere-
ridicare (mai u$oar3 sau mai intensa, dupa cum simfifi cS este necesar).
Fig.2 a) §i b)

a) b)
Fig.2 Automasajul circular, pe conturul sSnilor
414 C aktea F emeii

3. Automasajul circular de create re -

esle la fel ca cel anterior deserts cu
diferenfa cS palm ele trag (cu o mi$care ca
aceea de stoat-cere) sanul spre in afar&
(Fig3>
4. Automasajul unui singur san cu
am bele palme - const*! in cuprinderea
sanului intre palme, care vor face apoi
mi§cAri u$oare (cel pufin in primS EazA) de
semi-rotire intr-un sens $i celSlalt Rg.4 a)
§i b) Pentru stimularea cre$terii se face $i
o mi§care de tragere spre in afara.
5. Automasajul profund - consta in
frictionarea profunda in interiorul sanului

a) b)
Fig.4 Automasajul unui singur san cu ambele palme

cu unui sau mai multe degete (3rd a foifa deloc apdsarea pans la limita
dureroasS). Degetele atiug toracele §i merg pe trasee care converg spre
centre sanului (Fig5).
6. Automasajul circular al unui singur
punct - vizeaza mai mult deblocarea fizicS
51 energetics. Se face cu unui, dou3 sau
trei degete, care maseazd cu fermitate
zona limitrofa unui punct care este resimfit
dureros sau blocat de pe piept sau a unuia
din punctele de acupuncture care
stim uleazl dezvoltarea §i armonizarea
sanilor.
Toafce aceste manevre de masaj au
efecte de armonizare, Kind dificil de spus Fig5 Automasajul circular de
care dintre ele genereazd un elect mai createre
 A R M O n iZ A R E A S A M L O R 415
puternic de cre§tere, de scad ere sau de redobandire a fermit&tii sanilor.
FScand masajul a$a cum simtiti ve^i afla singure (aja cum au aflat §i multe alte
femei inaintea dumneavoastrS) care este modul in care trebuie sa vS auto-
tratafl prin masaj pentru a va armoniza zona pieptului.
Toate femetle care au fScut aceastS forma de automasaj au beneficiat de
o deblocare afectivS deosebit de putem icS §i plScutS, care le a imbunatStit
ulterior mult relatiile inter-umane, reacfla la factorii de stress, viafa de cuplu.
La aproape jumState din femeile care au efectuat corect acest tip de
masaj au aparut la un anumit moment anumite dureri, mai surde sau mai
acute, ale sanilor, care au dispSrut apoi in cateva zile, o sSptAmana. Sunt
semne care indicS o beneficS deblocare a acestei zone. In momentul in care
apar aceste dureri masajul nu trebuie Tn nici un caz intrerupt, trebuie Tnsa
redusa intensitatea. M ijcSrile vor fi mai lente, mai u§oare. Se insists mai mult
pe procedeele de deblocare energetica.

Un alt fenomen cu care sau confruntat mai mult de 90% la sutS din
femeile care au efectuat acest masaj a fost acela de activare intensS a planului
afectiv. Pe acest fond au aparut amintiri foarte vii ale unor sentimente din
copilari, pubertate, adolescents, §.a.m .d., amintiri cu o mare IncSrcStura
emotionalS, care au produs o impresie foarte adSncS asupra partidpantelor
la grupurile de infrumusetare.
In func(ie de ceea ce trSise fiecare in parte, amlntirile au fost mai mult
sau mai pujin plScute, dar la toate femeile acest proces de reamintire afectivS
s a inscris Intr-un proces benefic de evolupe ISuntricS. Multe din femeile care-
51 refulaserS pSnS atunci golurile afective, neimplinirile au remarcat ca
dorinja de trSi iubirea, de a evolua sub vraja ei a rSmas nestinsa:
con§tientizarea diferenjei dintre ceea ce voiau cu adevSrat 5i ceea ce ele §i-
au oferit le a provocat o stare pe care au definit-o toate cu aproximativ aceea5i
termeni: "gol", "pustiu" (in sens sufletesc, evident). Unele femei, care-si
pierduserS o parte din bucuria lor initials de a trai, au regSsit bucuria 51
candoarea copilSriei, au avut posibilitatea de a re-trSi $i de a se bucura, de
aceasta datS co n se n t, de minunatele impresii pe care le pot percepe in
candoarea 51 puritatea lor copiii.
Pe scurt aceastS forms de masaj a declan$at o serie de fenomene
suflete§ti care se tnscriu in procesul regSsirii feminit&tu. a bucuriei de a fl §i
de a trai ca femeie.

Aproape 40% din femeile care au folosit timp de cateva luni un preparat
de masaj au intSlnit o problems destul de neplScutS - aceea a aparitiei unei
iritatii pe piele, care uneori a persistat 5i cateva saptSmani. Investigatiile pe
care loam facut au pus in evidentS cS aceste iritatii apareau indiferent de
natura preparatului folosit (unele au folosit preparate specifice, aitfel diferite
creme cosm edce hidratante 5i em oliente, care sa favorizeze alunecare
palmelor in timpul masajului).
Conduzille trase vi le prezentSm In continuare:
416 C a k t e a F e m e ii

-aceasta reactie iritativa a pielii apare datorita faptului ca aceasta zona (a

pieptului) este mai putin obi§nuita sa intre in contact cu alte substance §i in
consecinta este mai sensibila
-reactia de pe piele apare atunci cand se exagereaza cu aplicarea
solujiilor foarte grase, cu multe componente volatile (care au in marea lor
majoritate un efect iritativ), care usucS pielea (in acest sens este bine de §tiut
ca solupile alcoolice nu sunt tolerate de pielea sensibila cand sunt aplicate
mai mult de o data pe saptiimana)
-evitarea acestui neajuns se face altemand zilele de masaj umed cu cele
cu masaj uscat

Deoarece succesiune-§ablon a manevrelor de masaj nu existti (de fapt

ar putea fi inventata dar nu are eficienja) in urmatorul index de masaj vom
cuprinde doar cateva indicatii referitoare la preparatele care se pot folosi §i
cateva observajil $i recomand&ri individualizate pentru fiecare aspect care se
urmare§te a fi compensat in parte.

|| Deficients Preparate de m asaj Alte indicatii $i ob servajii ||

Hipotrofie • U lci dc marar ( Anethum
m am ara graveolens)
(sani • Ulei de germeni de grau,
subdezvol- ulci cu germeni de porumb
tati) • Extract de lcrnn dulce
(Glycyrhiza glabra)
• Solutii u^or rubefiante
Hipertrofie • Extracte de salvic ( Salvia
m a m a ra off.), de coada racului
(sani (Polenlitla anserina), coaja de
supradezvo salcie (S a lix sp.)
1-ta li) • Sue de coaja de grapefruit
asociata cu (Citrus paradisi), coaja dc
flascitate lamaic ( Citrus lim onium ), coaja
de portocal ( Citrus aurantium)
Sani lasati • Extracte dc salvie ( Salvia
(flasci) o ff), dc coada racului
(Potentilla anserina), coaja de
salcic ( S a lix s p .)
• Sue de coaja $i pulpa de:
grapefruit ( Citrus paradisi),
lamaie ( Citrus limonium ),
• preparatcle de masaj pot
fi folosite $i in tchnica de
masaj cunoscuta sub
numele de M etoda
doctorului C h a n g , descrisa
la sfanjitul acestui tabcl
• solutiilc rubefiante nu
se folosesc mai mult de 2,
maxim 3 ori pc saptamana
• masaj ul are un rol foartc
important in acest caz de '
oarccc familiariza femeia §i
o impacd cu propriile sale
forme
• se va pune accentul pe
mi$carile dc ridicare §i
inturire
• evident, nu se vor face
mujcari le dc tragere,
masajul nu va fi deloc dur
• $i in acest caz sc va
punc accent pc mi$carile de
ridicare $i intarire
• cu conditia ca piclea sa
nu fie prea uscata sunt de
preferat cxtraclelc lichide
(apoase) color emoliente
 A rm om zarea S A n iL O R
|| D e ficie n t* ' P re p a ra te de in asaj
II S a n i 13safi portocal (C itru s aurantium)
(flasci) • Sue de mere
• Su cu l de radacina de
angelica (Angelica
archa n gelica ), ieujtcan
(Levisticum off.)
• U le i de marar (Anethum
gra veolen s)
S a n i inegali Pentru stim ularea cre$terii
ca (pentru sanul cu dim ensiuni mai
dim e n siu n i reduse) se recomanda
preparaiele din prima rubrica a
acestui label.
Pentru armonizarea sanului de
dim ensiuni mai mari se
recom anda preparatele din cea
de a doua rubrica a acestui
tabel.
H irsu tism • M asaju l cu ulei de germ eni
de grau, cu ulei dc germ eni de
porumb
• M asaju l cu uleiuri
arom atice relaxante
Ex ce s de • Su cu l de radacina de
sebuum al angelica (Angelica
p ielii de la archangelica), leu$tean
nivelul (Levisticum o ff)
pieptului • Sue de coaja $i pulpa de:
grapefruit (C itru spa rodist),
lam aie (C itru slim on iu m ),
portocal (C itru s aurantium)
V e rg e tu ri • preparate de m asaj pe baza
de extracte din frunze de iedera
(H ed era h elix), creti§oara
(A lch em illa vulga/is), coada
calului (Equisetum a rvense, E .
m axim a), lemn cainesc
417
| A lte in d fca fii ? i observatii
• daca pielea din accasta
zona §i-a mai pierdut din
tinerete, suplete, netezime
sunt utile plantele care
favorizeaza hidratarea
descrise in partea de m asaj
general
• chiar daca intr-o prima
faza se va insista cu m asajul
de cre$tere pe sanul mai
redus ca dim ensiuni,
ulterior se va face acela$i il
tip de m asaj la amandoi
• masajul este cea mai 1
rapida $i din anumite puncte
de vedere cea m ai eficienta
tehnica pentru remedierea
acestei deficiente
• pentru rezolvarea jj
acestei problem e care este o
consecinta a unei perturbari
mai profunde se va face un
demers terapeutic com plex,
care integreaza $i alte
terapii: Dietoterapie,
Fitoterapie, Hidroterapie,
Exercitii posturale,
Respiratie.
• pielea cu exces de !
sebuum suporta aplicatii cu
tinctura (cum ar fi cea de
salv ic, coada racului) chiar
de 2-3 ori pe saptam ana,
alcoolul avand un efect de
uscare.
• m asajul contra
vergeturilor va fi facut
ziln ic, cu blandeje dar
cnergic
• masajul de deblocare
418 C a r t e a F e m e ii
D e fic ie n t Preparate de m asaj
(Ligustrum vulgaris)
• unguentul de galbenele
( C alen dula off.), sanziene
galbene ( Galium verum), arnica
(A rn ica montana), tataneasa 1
(Symphytum off.)
• sucul de radacina de
angelica ( Angelica
archangelica ), leu$tean
(Levisticum off?)
D u re ri de • preparate de masaj pc baza
sani inainte de valeriana ( Valeriana off.),
de ciclul hamei (H um ulu s lupulus), lalpa
menstrual ga§tii (Leonuru s cardiaca),
salvic ( Salvia off.)
• pentru masajul general se
recomanda prcparatcle cu
uleiuri aromatice de menta,
busuioc, lavanda, portocal,
icnupar, fcmcul.
Hiperexcita • preparate pentru masaj
-bilitatea general $i al zonei pieptului cu:
sanilor talpa ga$tii ( Leonurus
cardiaca), paducel ( Crataegus
s p .), valeriana ( Valeriana o f f ),
tei ( Tilia sp .), captalan
(Petasites off.), mcrita ( M entha
viridis), cuijoare ( Eugenia
caryophillata)
Lipsa • Preparatc pentru masaj
senzafiei la general $i pentru masaj pe zona
atingerea sanilor cu extracte dc:
I sanilor cardamon ( Eletaria
cardam onum ), scortifoara
(Cinam onnum ceylanici),
cimbru ( Thymus vulgaris),
seminte dc mu^tar ( Sinapis
alha), cimbri$or ( Thymus
serpyllum ), busuioc ( Ocim um
basilicum ), iasomie (Ja sm in um
off-)
• Preparatc u$or rubefiantc
1 Unguentul de tAtineasa este recomandat mai ales pentru tenurile uscate, sensibile
Atte in d ica fil ? i o b serv afil
energetica va avea un cfcct
pozitiv in sensul evitSrii
variajiilor mari ale
volumului sanilor.
• masajul dc deblocare
energetica are in acest caz o
importanja foarte mare
• masajul general de
relaxare §i de puriftcare va
fi facut mai intens cu o
saptamana inainte de ciclu
• se va urmari ca masajul
sa fie facut cu blandetc, cu
mi scan variate, evitand
suprastimularca unui punct
• masajul de deblocare
energetica facut consecvent,
zilnic elimina (cel putin
temporar) in 1-2 saptamani
accasta problems
• masajul pe accasta zona
va fi facut cu maximum de
atenjie, urmarind
comjtientizarea acestei zone.
Dcfocalizarea mintii, visatul
cu ochii deschi?i (sau
inchi$i) diminucaza foartc
mult efectelc acestui masaj
• masajul cu preparate cu
un u$or efect dc rubefiere
va fi facut cu 5-10 minute
inainte de masajul cu
cclclaltc preparate
 A r m o h iz a r e a S A n iL O R 419
I p D c f i c i c n t * P r e p a r a t e d e m a s a j A l t e i n d i c a f i i ; i o b s e r v a t i i ] ]

II S a n i t a r i $ i Preparate pentru m asaj general • ;i in acest caz m asajul

d u r e r o $ i l a 5 1 pe zona sanilor cu extracte bland de deblocare poate li
| a t i n g e r e dc: talpaga$tii (Leonurus face minuni
cardiacu), paducel (Crataegus • cultivarea unei stari dc |
sp ), flori de m ace; Qtosa destindere, de afectivitate in
canind), Valeriana (Valeriana timpul m asajului
o ff), co aja de salcie <$alix sp.). eficientizeaza mult aceasta
procedura.

O tehnica suplimentara folosita In China pentru stimularea cre§terii

sanilor este cunoscuta In Europa sub numele de - Metoda doctorului Chang:
♦ masaju] se face din pozitia §ezand, cu piciorul drept presand zona
perineului (dintre anus §i sex)
♦ calcaiul drept preseaza zona perineului a$a incat sa produca o
stimulare placuta a acestei zone, care sfi creeze chiar o efervescentfi erotica
♦ o data create starea de efervescenta erotica, se incepe masajul
ambilor sani concomitent, cu mi§carile circulare pentru cre§tere, care se tec
iin, dar intens (pentru a menfine starea de efervescenta erotica)
♦ in starea teuntrica favorabila create se evoca cu putere procesui de
cre§tere §i armonizare a sanilor, vizualizand creator sanii impliniti $i
armoniza{i pe care negre§it li vefi "dobandi".

HIDROTERAPIA PENTRU CORECTAREA

DEFICIENTELOR DE LA NIVELUL
PIEPTULUI $1AL SANILOR
Nota I: Modul de pregatire al baii de plante este urmatorul:
Se macina plantele fin cu o ra§ni(a (300-1500 gr. de planta pentru o cada
cu capacitatea de 200 de litri), se pun ialnm uiat intro galeate sau un vas cu
capacitatea de 10 litri plin cu apa. Se lasa o zi §i o noapte dupa care se
filtreaza maceratul, restul de planta se pune la infuzat. Infuzia se face In 34
litri de apa, care dupa ce a dat In docot se scoate de pe foe, adaugandu-se
apoi planta folosita anterior la m acinat Se lasS la Infuzat timp de 15-20
minute, dupa care se filtreaza, adaugandu-se In apa de baie. Maceratul la
rece filtrat anterior se adauga la sfar§it cand apa de baie §i infuzia s-au
omogenizat temperatura apei diri cada nedepa§ind 35 de grade Celsius.
Potrivirea finals a temperaturii apei de baie se face la sfar§it, adaugandu-se
doar apS caldufS, nidodata clocotitS sau cu o temperatura peste 40 de grade
Celsius.
Plantele proaspete se zdrobesc inainte de a fi folosite. Atunci cand intr-
un amesteca avem atat plante uscate, cat §i proaspete, vom dubla cantitatea
de planta proaspate. De exemplu, daca avem intr-un amestec 1 parte
420 C a r t e a F e m e ii

rostopasca, adica 200 de grame de pulbere de plants uscata. atunci in

amestecul nostru vom pune 400 de grame de plants bine zdrobita §i
marunpta, fara a modifica celelalte proportii. in amestecurile de plante
folosite in stare proaspStS vom dubla pur §i simplu cantitatea la fiecare
planta in parte.
Atentie, maceratele §i infuziile de plante se preparS §i se depoziteaza
numai in vase emailate sau nemetalice, punerea in contact cu metale
slabe§te puterea curativa a remediilor.

Nota 2: Modul de confectionare §i de aplicare a compreselor este

urmatorul: se ia o bucata de panza curata (poate fi prosop, material
flau§at) se impature§te in 4, apoi se inmoaie in extract (macerat la rece +
infuzie racita - din amestecurile recomandate), dupa care se aplica pe
abdomen. Se poate acoperi in final totul cu o alta panza, uscata sau cu un
material impermeabil, dupa care zona abdominala este invelita bine.
Compresa se schimba atunci cand nu mai este umeda.

| Deficients Procedura O bservatii

II Hipotrofie • D u j cu apa calda pc zona sanilor Exercipile de masaj,
m am ara • Bai calde, reconfortante Dietotcrapia,
(sani • Thalasoterapie - bai de mare Mentalizarea,
I subdezvol- rclaxante, urmatc de bai dc soare cu exercitiile de
*at0 expuncrca pieptului complct gol 1 respirafi vor
completa
• Compresa pe sani umezita cu un
procedurile de
extract caldut din plantele:
hidroterapie.
Seminte de mujtar ( Sina pis alba)
Dupa aceasta
1 parte
aplicatie cu plante ?i
Seminfe de marar ( Anethum
apa este un moment
graveolens) 1 parte
extrem de propice
Nalba ( M alvaceae ) 1 parte
pentru exercitiilc dc
Rizom de urzica ( Urtica dioica)
mentalizare, fund
1 parte
facilitata priza de
Lcm n dulce ( G lycyrrhiza glabra)
con?tiinta asupra
1 parte
zonei sanilor.
Hipertrofie • Bai reci generale - au efect atat Aceasta dezvoltare
m am ara asupra sanilor, cat $i asupra intregului a sanilor nu
(sani supra- corp, regland digestia, metabolismul, constituie o 1
dezvoltati) activitatea nervoasa problema a in sine,
asociata cu • Du? rcce general ?i du? rece pe ci flascitatea ?i
flascitate zona picptului complexele dc
• Spalari cu apa rece inferioritate date de
• Sauna prcjudecati, de lipsa
 A r m o iiiz a r e a SAm lor 421
P ro ce d u re O b se rv a n t \\
• B ai dc mare scurte $i dinam ice de m aturizare psiho-
urmatc de bai Indelungate de soare afectiva constituie o
(fara a se ajunge insa la arsuri, problem a.
insolatie etc.) Procedeele
dinam izante au nu
numai rolul de a
ordona ni$tc procese
neuroendocrine, ci
$i de a m od ifica
benefic o stare de
spirit.____________________
S an i lsisati • Du$uri reci $i racoroase focalizate Oinam izarea
(flasci) mai ales pe zona pieptului glob ala a flin fei este
• Thalasoterapie -innot cu m ijcari absolut neccsara
preponderent din zona brajelor pentru pentru rezolvarea
tonifierea m usculaturii pectorale acestei problcm e.
• Spalari cu apa rece pe zona Un program
pieptului - frecarea acestei zone se sistem atic de
face cu lufa nu cu panza aspra; exerci(ii fizice ,
m iijcarile vor fi energice, dar u$oare posturale $i
• Rostogolit prin iarba uda de roua dinam ice, de
exercijii respiratorii
• B aie com plcta sau com presa pe
(cu orientarea
sani cu extract din plantele:
Sa lv ie (Sa lvia off.) 2 parti energiei spre zona
sanilor) vine in
C o ad a racului (Potentilla anserina) 2
com pletarea
parte
Hidroterapiei.
Cim bri$or (Thym us serpyllurri) 2 parti
L a fem eile la care
Frunze dc urzica (U rtica dioicci) 1
flascitatea sanilor
parte
apare pe un fond de
Anghinare (Cynara scolym us) 1 parte
devitalizare, este
Seinin(e de marar (Anethum
utila aducerea
graveolens)
greutatii la normal
1 parte
(prin proccdee
Sem inte de mu^tar (Sinapis alba)
sp ecifice de
1 parte
dietoterapie,
fitoterapie - vezi
plantc intincritoare)
S a n i inegali Tratam entul se face in 2 etape: D e cele mai multe
ca In p rim aetap a se fac proceduri de ori dim ensiunile
dim ensiuni intarire, armonizare a form ei in mod inegale ale sanilor,
cgal pentru amandoi sanii: la fel ca $i
Du^uri reci sau racoroase pe zona asim etriile taliei $i
pieptului ale bazinului sunt
122 Carte a F e m e ii

|| Deficienta Procedure O b s e r v a fii

• Bai de plante sau comprcse cu datoratc unei
extract din plantele indicate pentru asimetrii (scolioza)
combaterca flascitatii sanilor a coloanci, asimetric
• Spalari ale pieptului cu apa recc care se trateaza in
In cea de a douaetapa se face aplicatii primul rand prin
pentru marirea dimensiunilor sanului corcctarca
mat mic: permanenta a
• Comprese pc sanul mai m ic cu pozitici corpului pe
cxtractul din plantc rccomandat pentru parcursul zilci. In
tratamentul hipotrofici mamare (vezi paralel vor Fi
primul punct din tabcl) aplicate exercitiile
fizicc posturalc
• Du$uri calde aplicatc preponderant
pentru remedierca
pe sanul cu dimensiunile
acestei dcficiente.
(n cazunlc extreme (in care disproportia
T ratamcntelc
cste foartc marc) sc fac du$uri reci,
compresc cu extract de plante pentru osteopaticc,
remedierea hipertrofici mamarc pe Masayouki au
efccte salutare in
sanul de dimensiuni mai man.
accasta directic.
H irsu tism • Bai calde, rcconfortante pentru Concomitcnt cu
atenuarea efectelor 51 diminuarea proccdurile dc
stressului manifcslat prin teama, hidrotcrapie vor fi
contractura musculara, stari dc facutc $1 altc
anxictate, asprirea trasaturilor, prin proceduri dc
amplificarea dizarmonioasa la nivel management al
psihic a caracteristicilor dc d u r (tare) fi stressului, mai ales
aspin. exercitiile de
• Bai racoroasc pentru atenuarca respiratie $i de
cfectelor $1 diminuarea stressului relaxarc.
manifestat prin iritabilitate, nervozitate, Fxcrcitulc de
frustrare, cruptii cutanate cu prurit, rclaxarc sunt foartc
usturime, inflamare. u^or dc realizat in
• Bai de plante din amcstecul: timpul $i, mai ales,
dupa baile calde
Crctiijoara ( A lch em illa vulgaris) -1
parte reconfortantc.
Traista ciobanului ( B u rsa p a sto iis) -1 In timpul bailor
parte racoroase corpul, J
Frunze de [elina ( Apium gra veolen s) - mai ales zona
1 parte abdominala, umcrii,
Marar' (Anethum g ra v e o le n s)-1 parte plexul solar, va fi
Pulbere de grau incoltit 2 -1 parte destins cat mai
mult.

1 Se folosesc semintele, intlorescen(ele 51 tulpinile florifere.

2 Boabele de grau incolpt pot fi folosite $i proaspete, strivite.
 A r m o h iz a r e a Sam lor 423

D e f ic ie n t P ro ce d u ra O b se rva fii

Inainte $i dupa baia de

plante se va face o
relaxare com pleta de
m inim 10 minute.
Ex ces de • Bai reci generale A ceasta dereglare a
sebuum al • Spalari cu apa rece m etabolism ului poate fi
p ie lii de la • Du§uri reci (sau racoroase) si m ult rcm ediata prin
nivelu l dusuri alternative Hidroterapie, acjiunca
p iep tului concertata a mai multor
• Bai generale cu urmatorul terapii fiind cu atat mai
amestec: eficienta. |(
C o aja de lam aie (Citrus lim onium ) Este de mare ajutor j
1 parte corelarea tratamentului
C o a ja de grapefruit (C itru s hidroterapeutic cu cel
parodist) 1 parte fitoterapeutic,
Salvie (Salvia off.) 1 parte dietoterapeutic, precum
C o a ja de salcie (S a lix sp . ) 1 parte ?i cxerci(iile respiratorii
M esteacan (Betula alba) I parte ^i posturale pentru i
corectarea acestei
deficien je.
V e rg e tu ri • Spalari cu apa rece Procedurile de
• Thalasoterapie - bai u$oare de hidroterapie si baile de
marc plante (la fel ca si
• B ai de plante cu am estecul: tratamentele
Frunze proaspete de iedera fie d e r a fitoterapeutice)
helix) - 1 parte trebuiesc asociate cu o
Iarba de crepsoara (ilc h e m illa alimentatie ju d icio asa, !
vulgaris) - cu stabilizarea stilului !
1 parte de viaja.
D u re ri de • Bai calde rcconfortante - mai Terapia posturala,
sani inainte ales pentru fem cile carora scnzapa exercitiile de respira(ie
de ciclu l de rece le accentueaza durerea vor fi susfinute de
m enstrual • D u ju rile $i baile racoroase - Hidroterapie, care are
pentru fem eile care au dureri efecte rapide, care insa
arzatoarc trebuiesc modulate prin
• Sauna alte procedee.
• B aie com pleta sau com presa pe Dupa baia de plante se !
sani cu extract din am estecul de face o relaxare com pleta
plante: insistandu-se pe zona
Talpa ga§tii (Leonurus cardiaca) 1 pelviana, pe zona
parte abdom inala inferioara si
Paducel (C ra ta e g u ssp .) 1 parte pc zona pieptului.
424 C a r t e a F e m e ii
Proccdura
Valeriana (Valeriana off.) 2 parti
Sulfina (M elilotusoff.) 2 parti
Salvie (Salvia off.) 2 parti
Hiperexcita • Bai calde
bilitatea • Du?uri calde §i dujuri racoroase
dureroasSa • Du§uri alternative - de la cald
sanilor (39-34°C) la racoros (34-22°C)
• Baie completa sau compresa pe
sani cu extract din amestecul de
planter
Talpa ga$tii (Leonurus cardiaca) 1
parte
Paducel (Crataegus sp.) 1 parte
Valeriana (Valeriana off.) 2 parti
Tei (Tilia sp.) 3 parti
Captalan (Petasites o ff) 3 parti
Lipsa • Bai hipertermice
senzatiei la • Bai reci foarte scurte
atingerea • Dujuri alternative
sanilor Spalari cu apS rece
• Baie de plante cu amestecul:
Cardamon (Eletaria cardamonum )
1 parte
Scorti§oara {Eugenia caiyophillata )
1 parte
Seminje de mu§tar (Sinapis alba ) 1
parte
Frunze de urzica {Urtica dioica ) 3
par^i
Cimbri§or {Thymus serpyllum) 1
parti
Busuioc {Ocimum basilicum) 2 parp
Sani tari $i • Bai calde reconfortante
durero$i la • Thalasoterapie - bai in mare cu
atingere mi;cari relaxante, urmarind
dctensionarea cat mai completa a
corpului 51 psihicului
• Baie completa sau compresa pe
sani cu extract din amestecul de
plante:
Talpa ga§tii {Leonurus cardiaca ) 1
parte
Paducel {Crataegus sp.) I parte
| Valeriana {Valeriana off.) 2 parti
Coaja de salcie {Salixsp.) 1 parte
Observajii
In acest caz 0 mare
importanta trebuie acordata
relaxarii §i procedurilor care
favorizeaza relaxarea.
Pe langa aplicarea
procedurilor cu eficienta de
moment (cum sunt ;iu cele de
Hidroterapie) este necesara $i
stabilizarea stilului de viata, a
dietei, a orelor de activitate ?i
de somn, a vie(ii amoroase.
Evident, aici cste vorba s i de
0 absenta a dinamismului
general.
Procedurile de Hidroterapie,
Masaj $i mai ales exercitiile
dinamice §i Psihoterapia vor
compensa aceasta deficienta.
Inainte de baie se poate face
un masaj cu mi§cari ceva mai
dinamice al sanilor.
Se poate aplica §i 0 compresa
cu un extract din acest
amestec de plante pe sani,
aplicafie care va mari priza de
con§tiinta §i va sensibiliza
armonios aceasta zona.
Proccdurilc posturalc.
respiratorii §i de masaj vor
actiona sinergic cu cele de
hidroterapie pentru rezolvarea
acestei probleme
Pentru un tratament intensiv
cu extract de plante este
preferabila folosirea
compreselor.
 A r m o m iz a r e a S a h il o r 425

EXERCITIIPOSTURALE SI DINAMICE
RECOMANDATE PENTRUINFRUMUSETAREA
ZONEI PIEPTULUI §1A SANILOR
D cftcien(a Postura sau procedeul
II H ip o tro fie • POSTURA SEM ILUNII
m a m a ri • POSTURA ENERGIEI V IE JII
(sani • POSTURA CO BR EI - pentru deblocare afectiva
subdezvoltati) • POSTURA LA CUSTEI
• POSTURA PLUGULU1 - marejte eflcienta tehnicilor
dc mentalizare 51 vizualizare crcatoare
• POSTURA L U M A n ARII |
• SA L U T U L SO A RELU I
H ip e rtro fie • POSTURA TRIUNGH IULUI
m arnara • POSTURA SEM iLUN II
(sani • RETRACTIA ABDOM 1NALA
sup rad ezvo ltati)
asociala cu
• POSTURA COBREI
flascitate
• POSTURA ROJI1 (PODUL)
• POSTURA PLU G U LU I
• POSTURA LU M AN ARII
• SA LU T U L SO A RELU I
• POSTURA A RCU LU I
| Sani ISsafi • POSTUR A TRIU N GH IU LUI
(flasci) • POSTURA SEM ILUN II - ELIM IN A CIFOZA
• POSTURA ENERGIEI V IE JII
• POSTURA COBREI
• POSTURA R O JII (PODUL)
• POSTURA LU M AN ARII
• POSTURA PODULUI IN TENSIUNE
• SA LU T U L SO A RELU I
• POSTURA A R C U L U I
Sard ineg ali ca • A SA N A de elongatie pentm torace $i coloana
dim ensiuni • POSTURA TRIU N GH IU LUI - corectarea pozitiei
latcrale a coloanci (elimina scolioza)
• POSTURA COBREI
• POSTURA ROTH (PODUL)
• POSTURA PLUGU LUI
• POSTURA LUM AN ARII
H irsu tism Posturi isi procedee pentru controlul stressului:
• A SA N A de elongatie pentru torace $i coloana
• POSTURA VULTURULU1 - faciliteaza controlul
asupra mintii
• POSTURA SEM ILUNII - Tmprcuna cu corectarea
pozitiei bazinului diminueaza strcssurile sexuale, ajuta la
combaterea dispareuniei a frigiditatii j
426 C a r t e a F e m e ii

Deficient* Poitura mu procedeul

• R E T K A C JIA A B D O M IN A L A
• P O S T U R A C O B R E I - asigura stabilitate afectiva
• P O S T U R A P L U G U L U I - faciliteaza controlul asupra
minpi
• P O S T U R A L U M A N A R II - rafmeaza emopile
Posturi care influenteaza benefic activitatea hormonala:
• A S A N A de elongate pentru torace ?i coloanS
• P O S T U R A SEM ILUNI1
• R E T R A C JIA A B D O M IN A L A
• S A L U T U L S O A R E L U I - amplified capacitatea de
control asupra tntregii funfe
• P O S T U R A A R C U L U I - confera buna dispozitie,
calm, control in planul voinjei
Dureri de sflni • A S A N A de elongate pentru torace 51 coloana
tnainte de ciclul . P O S T U R A M A IM ! L A P IC IO R
menstrual • P O S T U R A S E M IL U N II
• R E T R A C JIA A B D O M IN A L A
• POSTURA COBREI
. P O S T U R A O M B IL IC U L U I
• POSTURA PLU GU LU I
• P O S T U R A L U M A N A R II
• SA LU TU L SO A RELU I
Hiperexcitabilita • A S A N A de elongate pentru toracc $i coloana
tea dureroasi a • P O S T U R A SEM 1LUNII
sanllor • R E T R A C JI A A B D O M IN A L A
• P O ST U R A ENERGIE1 V I K JI I
• POSTURA PLU GU LU I
• P O S T U R A L U M A N A R II
. S A L U T U L SO A R E L U I
Llpsa senzafiel la • A S A N A de elongate pentru torace $i coloana
atlngerea sanilor • R E T R A C JI A A B D O M IN A L A
• P O S T U R A E N E R G IE I V IE J1 I
• P O S T U R A R O JI I (PO D U L)
. POSTURA CO B REI
• POSTURA PLU GU LU I
• P O S T U R A L U M A N A R II
• SA LU TU L SO A RELU I
• POSTURA A R C U L U I
Sfinl tari ?i • A S A N A de elongate pentru torace $i coloana
durero$i la • P O S T U R A S E M IL U N II
atingere • R E T R A C JIA A B D O M IN A L A
• POSTURA COBREI
• POSTURA PLU GU LU I
. P O S T U R A L U M A n A R JI
• SA LU TU L SO ARELU I
Capitolul 15
ARMONIZAREA TALIEI

SEMNIFICATIA TALIEI UNEI FEMEI

Silueta feminina este preponderent definite de contrastele dintre talie
§i umeri §i dintre talie §i §olduri. Ingro§area acestei zone (a taliei) este
semnul matemitetii sau al varstei inaintate, de unde §i un bogat continut
asociativ (subcon§tient mai ales) intre dimensiunile 51 forma acestei zone §i
procesul misterios al matemitatii sau al declinului corpului fizic.
Privita din punctul de vedere al fiziologiei secrete bionergetice.
aceastS zona este guvemata de doi centri subtili de for^a cunoscufi in yoga
sub numele de:
Swadisthana Chakra - central activitejii sexuale, al creativitetii. a!
fanteziei, al instinctului de perpetuarea a speciei, al mimetismului social,
centra situat la doua degete deasupra organelor sexuale.
Manipura Chakra - central vointei, al fermitatii, al calmului. al
capacitatii de control de control, al relatiilor ierarhice,
situat la doua degete sub ombilic.
In consecinta, gradul de armonie al taliei §i al
abdomenului va fi in relatie directa cu starea de
armonie a acestor doi centri de forta.
Studiind teoriile emise §i constatarile facute de
psihanaliza §i de medicina psihosomatica, remarcam
ca valenjele psihice pe care le au cei doi centri de forta
mentionati se regasesc perfect in ceea ce femeile simt
vis-a-vis de aceasta parte a corpului. Inainte de a
detalia, insa, informatiile ce tin de aceste domenii
complexe ale psihanalizei §i psihosomaticii, vom face
un scurt popas in lumea artei pentru a vedea cum a fost
vazuta de ochiul transfigurator al creatorilor de frumos
428 C artea F emeii

aceastA zonS din anatomia femeii.

In Antichitate frumoasele vremii erau in marea lor
majoritate reprezentate cu o talie foarte finA, extrem de
Ingusta, cu o musculatura abdominala ascunsA, care le
conferea un aspect deosebit de gratios. O sculptura
babiloniana de acum 4000 de ani ne-o InfApseazA pe
Isis, zeita mlsterului, a feminitAfii (idealizate), cu pieptul
$i bazinul preeminent, de o vitalitate expansiva, cu talia ,
extrem de fina, avand o curbura identicA cu cea a
simbolului lunar pe care il poartA pe cre§tet Chipul sAu
ingenuu, exprimand starea de minunare, de bucurie
copilAreasca nestAvilitA este in acord cu mijlocul
subfire, adolescentin. ISIS prezentata in
Alte reprezentari, egiptene, in care Isis este aspectui matern,
prezentata in aspectui matern, ne-o arata cu un bazin tinandu-i pe Horns
larg, cu o talie clar definitA in raport cu corpul, dar cu un in bra'e
abdomen viguros, u§or bom bat, simbol al
mamei, al femeii implinite.
Dansatoarele egiptene sunt prezentate
cu un abdomen plat, o talie ceva mai vag
conturata - o expresie a feminitatii mai
degraba adolescentine.
Fiinfele angelice, zeita frumusetii -
Afrodita (Venus) din perioada greco-romanA
sunt infAti§ate ca tinere femei, de o ginga§ie
aparte, cu un mijloc fin,
uneori chiar fragil. Alte
zeitati feminine (cum ar
fi Hera, Atena, Artemis)
sunt reprezentate ca
DouA reprezentari ale AFRODITEI fem ej cu un aspect
impunator, cu un abdomen bine reliefat, mai mult sau
mai putin suplu, emanand vigoare.
In India diferitele zeitati feminine, intruchipari ale
unor energii divine prezinta o diversitate de forme
impresionanta, de la cea a adolescentei la care
caracterele feminine §i talia abia incep sa se
evidentieze, pana la abdomenul bom bat plin al zeitelor-
mama din care pomesc nevazute firele care alcatuiesc
Talia dezgolita a
urzeala intregului Univers. acestei dansatoare
Femeile chineze ?i japoneze prezentate in stampe subliniaza aspectui
§i picturi au un aspect cu totul aparte, zona lor de dinam'ism,
abdominala Rind destul-de lipsita (uneori total lipsita) mobilitate ji gra(ie.
 ARM OrilZAREA TALIEI 429
de contur, fiind mai u§or de asociat cu pantecul rotund al unui copil decat
cu talia femeilor reprezentate in operele de arte babiloniene, grece§ti,
egiptene sau indiene.
La arabi, in Evul Mediu femeia este reprezentate cu un mijloc §i un
abdomen viguros, la care conturul §i supletea sunt inlocuite de masivitate
§i vitalitate.
In Europa Rena§terii femeile sunt inteti$ate diferit de modelele
Antichitatii. La marea lor majoritate abdomenul are o proeminenta, o
moliciune a formei aproape stereotipa. Conturul ciar al taliei este substituit
de largimea bazinului care creeazS un contrast Un cu parte medians. Umerii
§i sanii sunt o compensare prin subfirimea lor a vitalitatii materne
exprimate de abdomen.
Moda Evului Mediu a promovat, totu§i, prin "cumplitele" sale corsete
§i alte accesorii feminine similare §i modelul femeii "cu talie de viespe" care
se pare cS Infierbanta atunci tot atat de mult ca §i acum fantezia mascuiina.
Trecerea la momentul prezent a fost intermediat de cateva curente ale
modei, care in rastimpuri a preferat femeile mai plinufe. In secolul XX in
toate lumea mijloacele de mediatizare, de la micul ecran la panourile
publicitare, ne infau§eazS femei cu talii de viespe, §olduri pline care se
curbeaza IndrSznet pentru a scoate la iveal a picioare lungi §i mai mult sau
mai pufin fragile. Curentul cel mai putemic, dacS poate fi numit a§a. este cel
al taliilor subfiri (caracteristica lui Vata) §i cu musculatura cat mai bine
ascunsa (caracteristica Kapha - tip constitutional opus) - o cerinta greu de
indeplinit deoarece de obicei o talie bine definite este asociata cu o
musculatura bine reliefate, oarecum atletica, care emana forte §i dinamism.

Taliile subfiri ji cu musculatura cat mai bine ascunsa - o cerintS greu de Indeplinit

Gradul de definire al taliei §i til musculaturii abdominale este un

indiciu destul de fidel al gradului de dinamizare al unei femei. Evident, nu
ne referim aid la femeia indolente, avida de cultivarea formei in detrimentul
con{inutului §i inculte, care tmparte vremea Tntre salile de sport §i nimicuri
frivole, la care este vorba de un fals dinamism. Totu$i, efortul consecvent de
a realiza procedurile cuprinse §i detaliate in aeeaste iucrare poate aduce in
scurt timp pe langa armonizarea §i conturarea taliei §i a abdomenului §i
430
C ahtea F emeii

trezirea §i amplificarea unor calitap cum ar fl dinamismul, vointa,

fermitatea, hotararea, puterea de decizie, rafmamentul erotic, lipsa de
inhibitii.
Sublinierea flna a conturului taliei, relaxarea musculaturii abdominale
Tn perioadele in care ea nu este efectiv solicitata de o munca fizica este
corelata cu eliminarea unor probleme cum ar fi: complexele de inferioritate,
inhibipile sau frustrarile sexuale. Detensionarea zonei abdominale
inferioare este una din cheile medicinii psihosomatice pentru rezolvarea
unor fixatii psihice, a unor start nevrotice.
Importanta armonizarii acestei zone nu poate fi con§tientizata cu
adevarat pana cand nu veti cunoa§te prin experienta directa impactul
psihologic benefic al procedurilor de masaj, cultura fizica medicala,
hidroterapie, respiratie care vizeaza modelarea abdomenului §i taliei.
Participantele la §edintele de grup pentru infrumusetare au fost la
inceputul programului intervievate in legatura cu semnificatia taliei, in
continuare, pe parcursul derularii programului, fiind chestionate
bisaptamanal despre modul in care ele percep aceasta parte din fiinta lor.
La inceput raspunsurile la intrebarea "Ce semnifica p»entru dumneavoastra
ca femeie talia?" au fost foarte diverse; iata cateva dintre ele:
"Pentru mine talia semnifica suplete, sensibilitate";
'Talia reflecta dinamismul unei femei";
'Talia = Senzualitate (in timp ce la aceea§i femeie "sanii inseamna
lubire §i Daruire” §i picioarele - "Grafie")";
'Talia: ginga^ie, finete''
’Talia accentueaza feminitatea corpului fizic”
'Talia - gratie, eleganta, suplete"
'Talia: gratia"
- femeia in cauza nu s-a putut hotara asupra nici unei semnificatii
'Talia - punctul central al feminitatii"
'Talia este esentiala pentru aspectul estetic - mai ales cand este vorba
de vestimentatie"
'Talia semnifica suplefea ("daca este cazul") §i este o punte de trecere
de la inferior spre superior"
'Talia = puterea de a transforma"
'Talia - motivul cercului"
'Talia... ceva ce poate infrumuseta o femeie (acela§i raspuns a fost dat
§i referitor la semnifca(ia sanilor §i a picioarelor)"

Dupa cum se poate observa r&spunsurile, cu exceppa celor timide sau

vagi, se centreaza in jurul catorva idei fundamentale referitoare la:
- procesul transformarii - vazut ca trecerea de la inferior spre superior
(o intuipe a aspectului transformator specific centrului Manipura Chakra,
care guvemeaza aceasta zona)
 A r m o m zarea Taliei 431

- calitatea de "mobil" - nuanfatA ca grade, flexibilitate, elasticitate

- aspectul de rafinament senzual-erotic - exprimat prin termeni cum ar
fi finete, ginga$ie, delicatefe, suplefe, etc. (este de un aspect ce tine de
Swadisthana Chakra - centrul erotismului, al doilea centru care guverneza
acesta zon&)

Cateva saptamani mai tarziu, dupa ce au fost angrenate zilnic: auto-

masajul taliei §i al abdomenului, posturile pentru armonizarea taliei,
exercidile de respirade abdominaia, semnificadile ?i conotadile psihologice
ale acestei zone au fost mult mai clar conturate pentru femeile care au
urmat acest program de infrumusefare. Cele care au reu§it sS fac3 exercidile
indicate zilnic, cu consecvenfa §i atente (!ntr-o anumita mSsura mScar) la
ceea ce fac au relatat ca se simt mult mai mobile, mai adaptabiie in reladile
cu ceilald oamenii. Atunci cand au definit modul in care se simfeau dupa
mai multe zile de lucru concentrat pe aceastA zona au folosit expresii: ca
"agilitate", "fortA", "suplefe", "mobilitate".
Nu au lipsit nici aplicadile practice la aceasta descoperire a unei noi
dimensiuni a propriei individualitad, pe care participantele §i-au relevat-o
prin lucrul intensiv asupra acestei regiuni a corpului. Cre§terea vitezei de
reacde1, mSrirea voinfei, eliminarea unor complexe de inferioritate §i
stresuri le-a permis s4 acdoneze Tn reladile cu superiorii ierarhici, cu
partenerii, cu persoanele cu care erau in raporturi mai stranse intr-un mod
care a spulberat multe blocaje. Reladile de subordonare artificial mentinute
pana atunci, barierele Tn comunicarea cu colegii, complicatiile generate de
convendonalism §i persuasiune au fost spontan risipite. Multe au observat,
pe langS simpiificarea §i imbunStadrea reladilor inter-umane, §i o cre§tere a
eficientei la locul de muncA.
Un element deloc de neglijat a fost dinamizarea simtului umorului
conex cu lucrul pe aceasta zona. De exemplu, toate §edintele colective de
respirade abdominala s-au transformat spontan pe alocuri In §edinte
colective de rfis - intotdeauna cu motiv - aceasta buna dispozitie
mentinandu-se pe parcursul zilelor urmatoare.
Elasticitatea, transformarea, supletea - noduni pe care multe femei le
asociau intuitiv cu zona taliei - au fost experimentate gradat ca §i calitad
psihice in timpul demersurilor de armonizare §i infrumusetare.
Sunt, Tnsa, numeroase §i cazurile in care femeile nu reu§esc sa simta
prea mult (sau cum ele insele se exprima "mare lucru") atunci cand
1 Un exemplu concret $1 destul de haziiu at acestei createri a vitezei de reacpe ni 1-a
otcrit o participants care initial avea o fire mai domoaiS. mai lenti. cu unete nuanje onirice
lata, pe scurt, exemplul personal pe care ea 1-a dat: Mi-am dat seama cS ajunsesem deja
in stapa la care voiam sa cobor din troleibuz. Altadata a? fi mere Inca o static $i apoi a? fi
coborat Acum. am facut un salt de pe scaun fi in cateva secunde am ajuus Jos. Abea dupa
ce am am mai tScutcativa pa$i mi-am dat uimlta seama de ceea ce am facutfi de rapidltatea
* de modul foarte hotarSt In care am actionat ?S am ramas loarte uimlta."
432 C artea F emeii

actioneazS asupra taiiei §i a abdomenului. La masaj, care este cea mai

directa metode de explorare, de simtire a propriului corp, relativ multe de
femei nu au gasit nici o satisfactie (mai ales Tn prima faza) atunci cand au
"lucrat" pe zona taiiei. Prin comparatie cu regiunea sanilor, unde mai mult
de 90% din femei au sirntit clar dinamizare afectiva §i legatura directa intre
aceasta parte anatomica §i anumite aspecte distincte de ordin psihic, talia a
tost mult mai vag sesizata de multe femei. Datorita faptului ca nu simteau
nici o placere, nici o satisfactie atunci cand se masau unele dintre
participante nu §i-au mai gasit motivatia de a continua demersurile
Tncepute. Aceasta a facut sa fie mai estompata perceptia asupra acestei
zone. O parte din rezultatele benefice, mai ales cele din sfera erotismului,
care este direct influentat prin actiunea acestei zone, au fost §i mai dificil de
obiectivat datorita dificultatii multor femei de a-§i exprima perceptiile
directe din acest domeniu delicat
Se remarca astfel ca pe masura ce ne indepartam (spatial) de cei doi
poli ai con§tiintei umane numiti minte §i inima, corpul §i aspectele suflete§ti
legate de diferitele zone ale sale sunt tot mai greu de remarcat §i de
controlat Aceasta este o situate paradoxal a daca ne gandim la faptul ca in
ziua de azi problemele ce tin de planul erotic, de relatiile inter-umane, de
planul social sunt puternic grevate de inertie, prejudecati, impulsuri
instinctuale.

Evident §i In studiul nostru

universul reprezentat de corpul
feminin a scos la iveala doar o
parte din imensa vastitatea
alcatuita de aceasta interferenta
dintre minte, psihic, vitalitate §i
aceasta aparent strict materials
parte a trupului pe care o
numim "talie".
Prin metodele practice,
sistematic prezentate la partea
de terapie, va propunem o
incursiune in propriul dumnea-
voastra univers pornind de la
infrumusetarea unei zone
definitorii pentru forma femeii:
talia.
 A R M O n iZ A R E A T a U E I
433

DEFICIENTE FRECVENTE LA NIVELUL

TALIEI
TALIA UNIFORM IN GRO§ATA - aceasta deficienta apare cel mai
frecvent pe fondul supraponderalitatii, a] sedentarismului sau al unei
supradezvoltari a acestei zone in cazul sportului de performanta.
Tratamentul este unul de reechilibrare, incluzand dietoterapie, exercitii
fizice posturale, masaj, fitoterapie. In cazurile de sedentarism sau obezitate
se urmareste dinamizarea intregii fiinte prin exercitii fizice, hidroterapie, cure
de teren si un stil de viata activ de natura sa aduca satisfactii $i in plan psihic.

TALIA IN GRO§ATA C A SIMPTOM A L UZURII - aceasta deficienta

apare ca o consecinta a unui stil de viata (determinat de activitate, de
odihna, de alimentatie, de retatiile inter-umane, de activitatea sexuaia)
dezordonat necorespunzator. Pe langS ingro§area taliei, apare de obicei $i
flascitatea; pielea are un aspectimbatranit lipsitde prospetinie ?i stralucire,
Tratamentul pentru aceasta deficient^ este unul de reintinerire.
incluzand o alimentatie purS, exercitii fizice, proceduri de hidroterapie,
masaj, exercitii de respiratie, relaxare, etc.

DEPUNERILE NEUNIFORME DE TESUT A D IPO S §1 GRASIM E PE

ZON A TALIEI $1 PE ABDOM EN - apar ca o consecinta a unei alimentatii §i
a unui stil de viata dezordonat Cel mai frecvent se confrunta cu aceasta
deficients femeile care tin cure drastice de slSbire urmate de reingra§ari
rapide, care mananca mult seara, mestecand inconjtient (in timp ce citesc,
converseaza ori se uita la televizor).
434 C artea F eme//

Regularizarea stilului de via^a, luarea meselor la ore fixe, executarea

zilnicS a exercifiilor fizice recomandate sunt remediul pentru aceasta
deficient.
Femeile care sunt slabe §i vor sS creasca rapid in greutate nu trebuie
sS uite de exercfiiile fizice de modelare a corpului, care sunt esenflale
pentru evitarea unei ingra§3ri neuniforme, dizarmonioase.

DEPUNERILE ABDQM INALE PERIOM BILICALE - sunt specifice

femeilor care au probleme digestive, biliare §i hepatice, mai ales atunci
cand acestea apar pe un fundal psihic tensionat, caracterizat de iritabilitate,
frustrare, manie.
Tratamentul cei mai rapid este prin exercitii fizice §i masaj.
Tratamentul cu efecteie cele mai stabile In timp include o alimenta^e
corespunzatoare, proceduri de dietoterapie. hidroterapie, tehnici de
resp trade, de relaxare, etc. 51 vizeaza §i eliminarea problemelor de ordin
psihomental care a dus la aceasta stare de lucruri.

TALLAINSUFICIENT CONTURATA - este specifics femeilor sedentare,

datorandu-se fie unei supraabunden^e de depuneri pe zona abdominals, fie
unei insuficiente dezvoitari a musculaturii abdominale, de cele mai multe
ori problema fiind generata de ambeie cauze.
Cel mai rapid tratament este masajul, combinat cu procedurile de
hidroterapie §i exercifiile fizice, mai ales cele posturale.
 A r m o m za r e a Taliei 435

MUSCULATURA ABDOMINALA CONTRACTATA - a pare ca reacfie la

dozele prea mari §i repetate de stres.
Solupa pentru rezolvarea acestei situate este
exersarea indelungata §i perseverenta tehnicilor §i
procedeelor de reiaxare, a tehnicilor de respiratie,
efectuarea masajului §i a procedurilor de hidroterapie
indicate pentru combaterea efectelor stresului.
0 alimentafie regulate, folosirea plantelor care
reduc stresul sunt o premizS necesara pentru
Tnceperea unui tratament eficient de eliminare a
acestei problerae.

ABDOMENUL MARIT (UMFLAT) DATORUA GAZELOR

INTESTINALE - apare datorite distensiei gazelor in colon (intestinul gros).
Cauzele acestei distensii sunt fermentatiile glucidelor (apare mult dioxid de
carbon) sau a protidelor (apare mult amoniac), dar §i gastroenteritele $i
toxiinfectiile alimentare. Balonarea poate predomina In epigastru (daca
stomacu! este destins) sau poate sS se repartizeze mai mult sau mai putin
omogen in abdomen, dac5 gazele se afla In intestin.
Multe din tulburdrile digestive care due la formarea gazelor intestinale
sunt cauzate de dezordini de ordin psihic, stres, care se repercuteaza rapid
asupra corpului.
Tratamentul este atat paleativ - utilizand plante carminative, procedee
rapide de eliminare a gazelor - cat §i cauzal, urmSrind eliminarea
tulburarilor digestive, eliminarea cauzelor de ordin
psihic prin controlarea con§tiente §i reducerea
nivelului de stres.

ABDOMENUL MARIT CA URMARE A

SUPRAALIMENTARII - este caracteristic femeilor
cu un apetit foarte putemic, avide de gust, care nu
mesteca sufident dar in schimb consuma mari
cantiteti de hrana la o mas5. In aceste condi{ii
abdom enul se m Srejte §i capate un asp>ect
436 C ahtea F eneu

caracteristic, chiar daca greutatea se mentine In limite rezonabile.

Solufia este hr&nirea co n se n ts, mestecatul lent §i Indelungat §i, mai
ales, reglarea apetitului prin: implinire afectiva, exercitii posturale §i de
respiratie, management al stresului.

ABSENTA CONTRASTULUI DINTRE BAZIN $1 TALIE - apare fie

datoritS Ingro§arii taliei, fie a unui bazin insuficient dezvoltat, neacoperit de
straturile moi specific feminine §i, uneori, din ambele cauze.
Solu^ia pentru combaterea acestei deficiente este adoptarea unei
alimentapi §i a unui tratament cu plante revigorant, care sa accentueze
caracterele feminine, efectuarea automasajului §i exercipi fizice pentru
conturarea §i modelarea taliei, revigorare §i cre§terea In greutate - acolo
unde este cazul.

Absenja contrastului Insufucienta talie §i bazin Talie insuficient

intre bazin §i talie dezvoltata
 A rm ohizarea Taliei 437

FITOTERAPIA PENTRU CORECTAREA

DEFICIENTELOR D E LA NIVELUL TALIEI
$ 1 ABDOM ENULUI

Nota 1. Plantele recomandate sub forma de pulbere se

administreaza astfel: se macinS fin cu o ra$ni{a electrics (plantele fiind
uscate In prealabil); daca dupS ce au fost macinate mai raman bucSp'
nemarunyte, atunci se cem e pulberea printr-o sitS; se ia cantitatea de plants
prescrisa §i se tine sub limbs timp de 10 -15 minute, dupS care se inghite cu
apS. O pulbere de plants trebuie consumatS In 7 zile de la momentul
preparSrii, altfel pulberea se degradeazS §i 151 pierde forta curativa In
contact cu aerul,
Nota 2. Infuzia In doua trepte pentru uz intern se obfine astfel:
♦ se pune o linguritS de plants mSruntitS (pulbere obtinuta cu ra$ni(a
electrica de cafea) cu 100 ml. de apa caldufS (la 40 de grade Celsius) Intro
cans $i se lasS la macerat 8-12 ore;
♦ dupS macerare se filtreazS maceratul, iar pulberea de plants rSmasS
dupS filtrare se pune la in/uzat In 100 ml. de apS fierbinte timp de 15-30 de
minute;
♦ infuzia se filtreazS, se rSce§te (a$a Incat sS ajungS la 4060 de grade
Celsius) §i apoi se combina maceratul anterior ob£nut;
Pentru uz extern infuziile se vor face mai concentrate - 3-4 lingurite de
pulbere la 100 ml. de apa.
Pentru rSdScini - dupS macerarea la rece se face un decoct (§i nu
infuzie ca la frunze §i pSrtile aeriene) cu pulberea rSmasa dupa filtrare,
fierbandu-se planta In 150 ml. de apa timp de 5-20 minute.
|| Defiden(a Plante O b sem tfl
I Talia Intem - se recomanda plante care sa Estencccsarsa
uniform regleze pe ansamblu procesele de corelati tratamentul cu
ingro^ata asimilatie ;i care sa favorizcze 0 stare plante cu forme
generala de dinamism, vioiciune, directe de tratament
permitand astfel 0 armonizare la acest cum sunt exercitiile
nivel ?i pe ansamblu: fizice (mai ales cele
Papadie ( Taraxacum off.) dinamice), masajul $i
Trei frap pataji ( Viola tricolor ) automasajul,
Rostopasca ( Chelidonium muffs ) dietoterapia,
Pclin ( Artemisia absintlium ) hidroterapia.
Salvic( Salvia off.) Tratamentul
Marar( Anethum graveolens ) fitoterapeutic trebuie
Se combina plantele in parti cgale; se urmarit continuu, fara
administreaza 0jumatate de lingurita intreruperi. Daca
de pulbere din acest amestec de 6 ori cxista posibilitatea.
438 Carte a F e m e ii

Deficient* Plante Observatu

pe zi. Tratamentul se mentine minim 60 puteti inlocui
zilc. pulberea de
Extern : plante cu un
Se recomanda ca solutii de masaj amestec de
-extractele rubefiante din: ardei iute tincturi din
( Capsicum annum ), hrean ( Armoracia acelea$i plante.
Rusticana ), mu$tar ( Sinupis alba, S.
nigra)
-extractele astringente din coaja de salcie
(Salix sp. ), coada racului ( Potentilla
anserina ) ,salvie( Salvia off.)
-sue de lamaie cu tot cu coaja, sue de
grepfhit cu tot cu coaja
Tali* Intern - se recomanda plante care sa Terapiile pentru I1
ingro$ata ca normalizeze activitatea vegetativa 51 combaterea
o consednti neuro-endocrina. Pentru a actiona mai acestei
a uzurii Race putemic sunt necesare plante diuretice, deficiente
p psihicc 1 diaforetice $i depurative, care sa permita trebuie sa fie de
0 purificarc la nivel global, pregatind lunga durata ?i
“tcrenul” pentru procesele de regenerare concertate. I
$i intinerire Se va urmari in
Trei frati patati ( Viola tricolor ) consecinta, in
Pir ( Agropyrum repens ) paralel cu
Coaja de salcie ( Salix sp. ) tratamentul
Radacina de angelica ( Angelica fitoterapeutic
archangelica ) aplicarea
Anghinare ( Cynara scolymus ) consecventaa
Se combina plantele in parti egale; se dietoterapiei, a
administreaza 0 lingurita de pulbere din cxercitiilor
acest amestec de 4 ori pe zi. Tratamentul fizice^i
sc mentine minim 40 zile. respiratorii.
Extern : De un foarte
Se recomanda ca solutii de masaj mare ajutor este
-sucurile de pulpa de grepfrut, lamaie, ;i hidroterapia ?i
mere masajul, terapii
-extractele hidroalcoolice de coada pe care le veti
racului ( Potentilla anserina ), mu$etel gasi detaliate
(Matricaria chamomillu ), iedera ( Hedera tabelar pentru
helix) tratamcntul
acestei
deficicntc.
1 Pentru a da un reper mai concret asupra acestui tip de uzura vom preciza ca la acest
tip de deftcien(a uzura apare ca urmare a unui regim de via(a caracterizat de excese de
munca, alimentare (atat in sensul alimenta(iei prea abundente, cat $i al subnutririi pe
anumite perioade), excese de efort fizic. Din punct de vedere psihic, premizele de natura
 A km o m zar ea Ta lie i 439
|| Deficients Plante Observatii
II Depuneri Intern - se recomanda olante care sa De obicei,
neunifonne stabilizeze apetitul, sa normalizeze fi neregularitatile 51'
de (esut sa regularizeze activitate psihica, pe disproporjiile in
adiposfi ansamblu sa ajute la eliminarea structure fizica sunt fi
grSsime pe urmelor lasate de un stil de viata 0 consecinta a unei
zona taliei $i insuficient ordonat fi adaptat la alimcntatii haotice,
pe abdomen structure proprie. fortate, combinata cu
Pir ( Agropyrum repens ) lipsa unei activitati
Coaja de crufin ( Rhamnus ffangula ) fizice care sa
Fenicul ( Foeniculum vulgaris ) modeleze adecvat
Radacina de angelica { Angelica corpul. In consecinta,
archangelica ) se va pune un accent
Frunze de {elina ( Apium graveolens ) deosebit fi pe
Crefifoara ( Alchemilla vulgaris ) dietoterapie fi pe
Se combina plantele in parti egale; se exercijiile fizice, care
administreaza o lingurija de pulbere vormodela corpul
din acest amestec de 4 ori pe zi. concomitent cu j:
Tratamentul se menjine minim 90 marirea vitalitajii
zile. (concretizata prin 1
EXTERN crefterea masei
Se recomanda ca solutii de masaj corporale). |
-extractelerubefiante din: ardei iute
(Capsicum ), hrean ( Armoracia
Rusticana ), muftar ( Sinapis alba, S.
nigra)
-unguentele de coada calului
(Equisetum arvense ), iedera ( Hedera
helix)
Talie Extern Tratamentul
insuficient Se recomanda ca solutii de masaj fitoterapeutic va fi
conturata - extracted rubefiante din: ardei iute corelat cu dietoterapia
(Capsicum annuum ), hrean (detaliata tabelar
(Armoracia rusticana ), muftar pentru rezolvarea j
(Sinapis alba, S. nigra ) acestei probleme). 1
- extracte hidroalcoolice (tincturi) de Mijloace foarte j
salvie( Salvia off- ), coriandru directe fi eficiente (pe j
(Coriandrum sativum ), coaja de termen ceva mai (
lamaie ( Citrus limonium ), iedera scurt) care vor fi
(Hedera helix) aplicate concomitent
- sucuri de lamaie ( Citrus limonium ), cu dietoterapia fi
catina ( Hippophae rhamnoides ) fitoterapia sunt
masajul fi
hidroterapia
sa produca acest tip de agravare sunt stressul prelungit, manifestarea unor stiri psihice
rum ar fi mania, enervarea $i iritarea.
440 C artea F emeii

|| Deficient*' Plante Observifit

Musculature Intern - se recomanda plante care Exercitiile fizice ;i
abdominali sa mareasca capacitatea de efort $i respiratorii specifice au ,
insufident sa stimuleze dezvoltarea un rol hotarator in
dezvoltati $i armonioasa a musculaturii din rezolvarea acestei
definitS aceasta zona: probleme.
Crucea pamantului ( Heraclea Alte terapii:
spondyllium ) dietoterapia,
Marar( Anelhum graveolens ) hidroterapia, masajul
Catinaf Hippophae rhamnoides ) vin sa sustina la fel ca ?i
Radacina de urzica ( llrtica dioica ) fitoterapia aceste
Sunatoaref Hypericum perforatum ) eforturi, avand in
Se combina plantele in parti egale; acela^i timp o aepune
se administreaza o lingurita de modelatoare.
pulbere din acest amestec de 4 ori
pe zi. Tratamentul se menjine
minim 90 zile.
Musculature Intern - se administreaza plante Efectul acestor plante
abdominal} care sa combata stresul, care este poate fi sporit aplicand
contraetat3 principals cauza a contracturii in acela^i timp
musculare nejustificate: exercitiile de relaxare
Tei ( Tdia sp.) con$tienta, procedurile J
Menta ( Mentha viridis ) de hidroterapie
Captalan( Petasiles off.)' detensionante,
Lavanda ( Lavandula off.) exercitiile respiratorii
Busuioc( Ocimum basilicum ) de control al stresului.
Se combina plantele in parti egale; La 15-30 de minute
se administreaza o lingurita de dupa administrarea
pulbere din acest amestec de 4 ori plantelor este momentul
pe zi. Tratamentul se mentine potrivit pentru aplicarea
minim 21 de zile. acestor metode.
Contracture Intern - se recomanda plante care Exercitiile de control a
cronicS a sa favorizeze o mai buna relaxare, stresului prin respiratie,
musculaturii un somn profund $i odihnitor, o de control mental, de
abdominale lini^tire accentuata in plan psihic: psihoterapie sunt un i
Talpa ga^tii ( Leonurus cardiaca ) ajutor pretios pentru
Valeriana( Valeriana off.) tratamentul cu plante.
Hamei ( Humulus lupulus ) De baza va ft in acest
Sulfina( Melilotus off.) caz relaxarea, care va fi
Sunatoare ( Hypercum perforatum ) exersata $i aplicata cu
Se combina plantelc in parti egale; consecventa, mai
se administreaza o lingurita de
pulbere din acest amestec de 3 ori -
1 De la captalan se folosesc frunzele; In lipsa acestei plante se poate face o InJocuire
r.u cimbrisor (Thymus serpvllis)
 A k m o m zak ea Taliei 441

| Deficients Plante Observatii

pe zi. 0 doza se ia seara inainte de ales la cateva minute
culcare. Tratamentul se mentine dupa ingerarea
minim 90 zile. amestecului de plante
| Abdomen Intern - se recomanda olante In acest caz sunt r
marit stimulente digestive §i carminative: indispensabile
(uniflat) Anghmare ( Cynara scolymus ) alimentatia corecta,
datorita Rostopasca ( Clielidonium mujus ) adeevata neccsitajilor |
gazelor Chim cnf Carum carvi) individualc, excrci|iile '
intestinale Fetticul ( Foeniculum vulgaris ) dc respiiajie ji dc
Cimbri$or< Thymus serpyllis ) relaxare. '
Sunaroarc ( Hypericum perforatum )
Se combina plantele in piirti egalc;
se administreaza o lingurita de
pulbere din acest inainte dc masa cu
10 minute. Facultativ se poate lua ?i
lasfarjitul mesei sau 30 de minute
dupa aceca.
II Abdomen Intern - se recomanda Dlante Controlul apetitului, a ||
marit ca reglatoare ale apctitului dorintei de a manca
urmare a (balsamice): implica ?i o priza de
supra- Rp.l Coada racului ( Potentilla con^tiinta asupra
alimentarii anserina ) subtilclor mccanisme
Tret frafi patati ( Viola tricolor ) sufletejti prin 11
Talpa ga^tii ( Leonurus cardiaca ) intermediul !i
Valeriana ( Valeriana off.) psihoterapiei.
Sc combira plantele in parti egale; Mentalizarea pozitiva, |
se ia o lingurifa din acest amcstec controlul continuu al |
cu 10 minute inainte de masa. planului psihic prin
intermediul respiratiei
Rp.2 Lavanda ( Lavandula off. ) §i al tehnicilor de
Tei ( Tilia sp . ) relaxare vine in
Sulfina ( Melilotus off.) intampinarea
Roinita ( Melissa off.) tratamentului cu
Se combina plantele in parti egale; plante, care este un
se administreaza o lingurita de bun suport pentru
pulbere din acest amestec de 3 ori armonizarea prin
pezi. aceste tehnici.
442 C artea F ewer

D IE T O T E R A P IA PEINTRU C O R E C T A R E A
D E P IC IE N JE L O R D E L A N IV E L U L T A L IE I
II Deficients Care $1alimente Alimente contraindicate HI
Tatis • inlocuirea unei mese cu Alimente contraindicate: li
uniform dragoste • came ?i preparate din
ingro$ati • cura cu sucuri $i cruditati came
• cura cu tije de papadie • grasimile in general
• cura cu polen • zaharul alb, rafinat !
• cura cu mere • prajituri, produse de
• cura cu o{et de mere patiserie, inghetata
• infuzii amare $i infuzii • paste fainoase, creme
medii amare • ciocolata
• cu moderate: infuzii • margarina
astringente ;i infuzii picante • pizza, produsele cu
• cura cu sucuri amare sau foi grase
amarui de citrice $i cura cu • dulciurile, produsele
sucuri picant-astringente de de cofetarie ,
citrice (se prepara cu tot cu Alte recomandari:
coaja) Nu se mananca la ore
• cura cu drojdie de bere tarzii. |
• regimul nr. 7 al doctorului Nu se consuma alte
Oshawa alimente intre doua mese.
• postul negru Mestecatul se face lent §i
• samburi de caisa indelung, a|a incat sa se
• orez incoljit, seminje de ajunga mai repede la
soia incoltite satietate.
I Talia • cura cu sucuri §i cruditati Alimente contraindicate:
ingrofati ca • cura cu tije de papadie • camea $i produsele
oconsecin(2 • cura cu ulei de floarea din came 1
a unui stil de soarelui • alimentele prajite,
viatS • cura cu mere prelucrate termic in mai
necorespunza • cura cu struguri multe faze
-tor, a uzurii • regimul nr. 7 al doctorului • zaharul rafinat,
fizice $i Oshawa produsele cu zahar rafinat
psihice 1 • postul negru cu multa apa • alimentele foarte
(cu conditia sa nu existe bogate in grasimi
contraindica|ii la aportul dulciurile (mai ales

1 Pentru a da un reper mai concret asupra acestui tip de uzura vom preciza ca la acest
tip de deficients uzura apare ca urmare a unui regim de via^S caracterizat de excese de
inunca, excese alimentare (atat In sensul alimentatiei prea abundente, cat ji al subnutririi
pe anumite perioade), de efort fiztc. Din punct de vedere psihic premizele de natura s5
product acest tip de agravare sunt stressul prelungit, maniiestarea unor stSri psihice cum
ar !i mania, enervarea, Iritarea.
 A kmonizarf .a Taliei
I Deficient* Core si ilimente
excesiv de lichide in organism)
• cura cu drojdie de bere
• cura cu polen
• cura cu tarate numarul 1 $i
cura cu tarate numarul 2
• cura cu sucuri amar-
astringente
• infuzii amare $i infuzii
medii amare
• infuzii acre
Depuneri Tratamcntul se va desfa$ura in
neuniforme doua faze:
de tesut Faza 1 - se alege un regim
adipos $i alimentar adecvat tipului
grasime pe constitutional $i se fac anumite
zona taliei $i cure de purificare, de u$urare,
pe abdomen de eliminare a toxinelor $i a
depunerilor inestetice:
• postul negru
• cura cu sucuri amare sau
amarui de citrice
• cura cu lamai
• cura cu sucuri $i cruditati
• cura cu sucuri amare sau
amarui de citrice $i, eventual,
cura cu sucuri picant-
astringente de citricc (se
prepara cu tot cu coaja)
• cura cu polen
• cura cu ulei de floarea
soarelui
• cura cu struguri
L____ • infuzii medii amare
1 S-a remarcat cS la femeile care consume niulle dukiuri tn dmpul zilei, fie ca e vorba
de ciocolati, crcmS de ciocolata, bomboane sau napolitane sunt predispuse la aparitia
obczitapi fi a tulburarilor vasculare. Consumui preponderentde dulciuri dezechilibreaza
activitatea endocrinS.
443
Atimenle contraindicate
atunci cand ele constituie i
pe anumite perioade
alimentul principal ') ,
• margarina de orice tip
• supele concentrate, j
fiilgii conservati prin
iradiere
• alimentelecu
indulcitori, conservanti $i
amelioratori de aroma
sintetici
Alimente care se consuma |l
cu prudcnta, in cantitati j
mici: icrele, produselc
bogate in grasimi, 1
ciocolata 51' cremele, |
conservele de orice tip.
Mesele luatc la ore 1
nepotrivite, prea copioase,
Servite in timpul
vizionarii unor emisiuni la
televizor, a discutiilor,
visarii cu ochii deschi$i 1
sunt una din principalele
cauze ale acestei 1
deficiente.
Suplimentele alimentare
luate intre mese sunt 0
alta cauza a ingrajarii
neuniforme. J
Dintre alimentele care
consumate cu predilectie
produc acesttip de '
deficienta mentionam:
• zaharul rafinat 51 1
dulciurile, mai ales
inghetata $i cremele j
• pastele fainoase
• camea ;i produsele
din came
444 C artea F emeii

ll H e l e n e Cure aGmente AJimenfe contraindicate

• infuzii acre • margarina §i grasimea
• samburi de caisa animala. ,
• seminfe incol{ite $i tinere
plantule de orez, ovaz, lucema
Faza 2 - se adopta un regim de
vitalizare echilibrat corelat cu
exercitii fizice §i alte proceduri care
sa permita o conturare armonioasa a
corpului $i in special a taliei 51
zonei abdominale.
• alimente vitalizante: nuci,
alune, arahide, boabe de soia, faina
de soia, soia texturata, seminte de
floarea soarelui, unt
• cura de vitalizare
• cura cu polen
• cura cu drojdie de bere
• uleiuri naturale vegetale de
masline, floarea soarelui, porumb,
nuci, arahide
• cura cu sucuri de acre citrice -
in primele zile, apoi - cura cu sucuri
de citrice dulci
• infuzii dulci
Pentru reu$ita acestui demers este
necesar ca mesele sa fie luate zilnic
la ore fixe. Intre mese nu se
consuma alte alimente Alimentele
trebuie sa fie compatibile intre ele §1
in combinatii care sa le faca u^or
digerabile
Depuneri • cura cu sucuri de citrice dulci $i Alimente contraindicate:
abdominale mai ales cea cu sucuri de citrice • camea ?i preparatelc
peri- astringente din came 1
ombilicale • cura cu tije de papadie • alimentele grase,
• cura cu drojdie de bere prajite jl
• infuzii astringente • mancarurile prea j
• infuzii medii amare condimentate, prea sarate,
• postul negru cu multa apa prea acre ,
• cura cu sucuri $i cruditaji • otetul artificial 1
• cura cu struguri • supele concentrate
• alimentele cu compu$i J
sintctici, in general
 A r m o m zar ea Taliei 445

II Deficient* Cure $i alimente ;

cuntraindicute 1
1 Talie Curele $i alimentele indicate pentru Exista o serie dc
insuficient rezolvarea acestei deficiente vor fi alimente care au “darul” ||
conturatS corelate cu exercitii fizice, masaj ?i de a tngreuia corpul de
alte proceduri care sa catalizeze a-i lua din gratia $i ||
procesul de transformare. supletea sa naturala. ||
lata cateva indicatii: Dintre acestea
• cura cu sucuri $i cruditati - se mentionam: |!
rccomanda femeilor cu predispozi|ii • camea, mai ales
spre sedcntarism, obezitate, camea de pore, vita $i
somnolenta, care au boli de uzura ;i vanat
mai ales care au avut o alimentatie • zaharul alb, rafinat
bogata in came, grasimi $i alimente • untura ,i
conservate • prajituri, produse de
• cura cu tije de papadie - se patiserie, inghetata
recomanda la femeile care au • paste fainoase, ||
frecvenl stari de somnolenta, care se creme
confrunta cu indigestie, cu • ciocolata
probleme ale bilei $i ficatului
• margarina
• cura cu sucuri amare sau amarui • alimentele fierte
de citrice ?i infuziile amare - pentru mai mult de 3 ore
combaterea starilor de inertie, de
• alimentelc in curs
mole^eala §i lene
de alterare, lipsite de
• cura cu sucuri picant- savoare
astringente de citrice (se prepara cu
• alimentele prea
tot cu coaja) §i infuziile astringente
sarate, prea
- pentru femeile cu mari depuneri
condi mentate
de tesut adipos, cu un apetit mare
• supele concentrate
pentru dulciuri, sucuri, mancaruri
• orice produs care
suculente
contine substante j
• cura cu mere - pentru femeile
sintetice pentru 1!
care vor sa elimine rapid straturile
conservare, corectarea I,
suplimentare de pe abdomen 1.
gustului, corectarea
• cura cu sucuri $i cruditati - se
mirosului, colorare
recomanda femeilor cu vitalitate
• fulgii conservati
mare cu exces de masa corporala
prin iradiere j
• cura cu sucuri amarui de citrice
$i cura cu struguri - se recomanda
celor care au un apetit foarte intens
(celcbra "foatnc taioasa")

1 Trecerea de la alimenta(ia pe baza de mere la cea normala se face treptat. Evident,

dupa incheiereacurei nuse pune problema relu5rii alimentatiei ji a obiceiurilor alimentare
de pana atunci.
446 C ahtea F emeii

Deficients Cure si alimente Alimente

contraindicate
Musculaturi Pentni rezolvarea acestei probleme mai Alimente
abdominalS eficienta decat 0 alimentatie rigida este contraindicate:
contra ctata 0 alimentatie judicioasa, care sa fie in • camea §1
acela$i timp nutritiva, sa respecte un produseledin ,
orar avantajos pentru echilibrul psihic, came 1
sa aduca in fiinta 0 energie echilibranta, • branzeturile
u^or de controlat $i directionat. obtinute prin
• regimul nr. 7 al doctorului Oshawa fermentatie
- recomandat mai ales temperamentelor • alimentele
deosebit de influentabile, sensible, care prea sarate, prea
sunt dominate de ceea ce se afla in condimentate
exterior, de inhibitii ?i frustrari • supele
• cura cu mere - recomandata mai concentrate
ales femeilor care complexate de • orice produs
excesul de greutate, de aspectul lor fizic care confine
mai greoi tind sa-51 crispeze substante sintetice
musculatura abdominala pentru conservare,
• cura cu polen - confera un plus de corectarea
energie 51 control, care sunt de mare gustului,
folos in rezolvarea acestei probleme corectarea
• cura cu tije de papadie - este mirosului, a
recomandata mai ales femeilor care culorii
datorita stresului au tulburan cum ar ft:
indigestia, starea de voma, tulburarile Alte recomandari:
biliare, constipatia Se evita mancatul
• condimentele carminative: in stari psihice
coriandru, anason, fenicul, chimen, dizarmonioase
oregano, cimbru, cimbri^or, cui^oare - cum ar fi cea de
sunt recomandate pentru femeile la care ingrijorare
stresul se manifesta $i prin tulburan (prelungita 51
cum ar fi aerofagia, gazele intestinale, intensa), teama,
colicile abdominale, diareea. manie, iritare,
Urmatoarele alimente sunt eficiente furie, anxietate.
pentru rezolvarea acestei dcficienie prin
aportul de vitamine naturale care
imbunalatesc activitatea sistcmului
nervos:
• cum cu drojdie de bere
• cura cu germeni de grau
• cura cu laratc de grau numarul 1,

1 In carne se gSsesc o serie de substanfe folosite de organismul animalului sacrificat

ca "semnalizatori de stres". O parte dintre aceste substan(e nu sunt distruse prin preparare
termica 51 ajung in organismul uman unde creaza reac(ii de stress artificiale.
 A rm ohizarea Taliei 447

Cure fi aiimente Aiimente

•- - 1 ;- ■ contraindicate
taratele de orez
• portocalele, sucurile de
portocale (mai ales sucurile cu tot
cu coaja)
• seminjele de lucema incolpte
• algele
• laptuca
Abdomen • condimentele carminative - se Aiimente
m irit iau inainte de masa -1 varf de contraindicate:
(umflat) cu(it de pulbere ?i se pot adauga $i • alimentele
da tori ta in mancaruri. lata cateva dintre indigeste, grele, vechi,
gazelor ele: coriandru, anason, marar in curs de alterare
intesdnale (seminte), fenicul, chimen, • mancarurile fierte
oregano, sovarf, cimbru, pejumatate, apoase,
cimbri$or, cui?oare, rozmarin, insuficient omogenizate
maghiran, enibahar, scorp§oara, • alimentele care
nucu§oara simfiti ca sunt
• cura cu sucuri de citrice incompatibile cu tipul
amare sau amarui, cura cu sucuri dumneavoastra de
de citrice picant-astringente (se digestie
prepara cu tot cu coaja) - se
recomanda pentru rezolvarea unor Aiimente care se
probleme cum ar fi indigestia, consuma cu prudenta, in
digestia lenta, hipoaciditatea, cantitati mici:
anumite tipuri de gastrita • laptele (se va
• infuzii astringente se consulta reteta nr.7)
recomanda mai ales pentru • fructele necoapte
tratamentul fermentatiilor leguminoasele: lintea,
intestinale mazarea, fasolea (vor fi
• infuzii picante eventual condimentate
• infuzii aromatice cu efect cu cimbru, chimen,
carminativ $i calmant cimbri$or)
• cura cu ulei de floarea
soarelui
11 Abdomen • Tnlocuirea unei mese cu Alimcntc
m Sritca dragoste contraindicate:
urmare a • postul negru • came $i preparate ij
supra- • cura cu mere din came j
allmentSrii • regimul nr. 7 al doctorului • grasimile in general
Oshawa • zaharul alb, rafinat
• infuzii astringente • prajituri, produse de
L______ • cura cu sucuri picant- patiscrie. inghetata
448 C artea F emeu
j ; Deficient* 1' i. Cure $i alimente ; Alimente contraindicate..
astringente dc citrice (se
prepara cu tot cu coaja)
• cura cu sucuri amare sau
amarui de citrice
• infuzii aromatice cu efect
sedativ
• cura cu sucuri 51 cruditati
• varierea cantitatii de hrana
(vezi reteta nr.7)
Abdomen • cura cu tije de papadie
marit • cura cu polen
postsarcina • postal negru
• cura cu drojdie dc here
• infuzii astringente
• cura cu sucuri picant-
astringente de citrice (se
prepara cu tot cu coaja)
• cura cu lamai
• semintele incoltite de
lucema
• miezul samburilor de caisa
Absents • uleiurile vegetalc natarale
1 contrastului de masline, porumb, germeni de
dintre bazin porumb, germeni de grau,
$i ta lie arahide, floarea soarelui
• cura cu polen
• alimente vitalizante: nuci,
alune, arahide, boabe de soia,
faina de soia, soia textarata,
seminte de floarea soarelui, unt
• cura de vitalizare
• cura cu germeni de grau
incoltit
• cura cu drojdie de bere
• infuzii dulci
• paste fainoase, creme
• ciocolata
• marganna
• pizza, produsele cu
foi grase
• dulciurile, produsele
de cofetarie
Alte recomandari:
Nu se mananca la ore
tarzii.
Nu se consuma alte
alimente intre doua mese,
Hrana se mesteca lent ?i
indclung.
Alimente contraindicate:
• alimentele grele,
foarte dificil de digerat
cum ar fl camea, prajelile,
alimentele fierte mai mult
de 3 ore - pot produce
indigestii, intoxicari,
talburari ale eliminarii,
care compromit procesul
de vitalizare armonioasa
• alimentele conservate,
alimente cu multi
compu$i sintetici pentru
aromatizare, corectare de
gust conscrvare, etc.
 A K M O M Z A R E A Ta LIEI 449

M ASAJUL PENTRU CORECTAREA

DEFICIENTELOR DE LA NIVELUL TALIEI
$1 ABDOMEINULUI
ATENJIE - M ASAJUL PE ABDOMEN SE FACE INTOTDEAUNA iN
SENSUL ACELOR DE CEASORNIC ; NICIODATA NU SE FAC MANEVRE DE
M ASAJ PE OMBILIC; IN ZONA ABDOMINALA NU SE FAC NICIODATA
MANEVRE DURE CUM AR FI FRICflO NAREA FOARTE PROFUNDA.
f r A m A n t a r e a . TAPOTAMENTUL

Defirienu Plante Observitii

Talia • Frictionari putemice pe zonelc Masajul de incalzire
uniform laterale se face prin efleuraj
ingro$ati • Framantari encrgice pe zonele rapid, sporind treptat
latcrale apasarea §i prin
• Ciupituri - se executa pe intreg frictionari energice j
conturul taliei (dar nu dureroase).
• Tragerile $i pensarile - se Dupa masajul uscat se
executa doar atunci cand pielea s-a face $i cel cu
incalzit $i s-a elasticizat datorita preparatc.
celorlalte manevre de masaj In general pentru
• Mersul in cuta - se face pe acest tip de masaj sunt
zonele laterale ?i pe conturul taliei recomandate
Se recomanda urmatoarele extractele apoase $i
preparate de masaj: mai putin unguentele
$i cremele grase.
• preparate rubefiante
Atunci cand nu avem
• sue de lamaie, de grepfrut
la indemana alte
• pe baza de extracte de salvie
preparate putem face
(Salvia off. ), coaja de salcie ( Salix
infuzii in doua trepte
sp.), seminte de angelica ( Angelica
foarte concentrate.
archangelica
Talia Este recomandat masajul mai bland. Imbatranirea
ingro$ata ca cu mi?cari line, intensitatea fiind organismului $i a
o consecinta data de rapiditate. pielii in special se
a uzurii fizice • Este recomandata (cel putin in manifesto prin
9 psihice 1 prima faza) efectuarea doar a pierderea netezimii, a
masajelor umede cu solutii elasticitatii, a
reintineritoare 51 tonice cum ar fi fermitatii 51 stralucirii.
sucul de lamaie, sucui de mere. Pentru a fi readusa
Pentru a da un reper mai concret asupra acestui tip de uzurS votn preciza cA la acest
tip de d eficien t uzura apare ca urmare a unui regim de viata caracterizat de excese dc
munca, alimentare (atat in sensul alimenta^ei prea abundeme, cat al subnutririi pe
anumite perioade), de efort fizic. Din punct de vedere psihic premizele de natura sa
produca acest tip de agravare sunt stressul prelungit, manifestarea unor stari psihice cum
ar fi mania, enervarea, iritarea.
450 C artea F emeii

1 . " » w l<W Plante Observatii

sucul de radacina de angelica tineretea este necesara
(Angelica archangelica ), sucul de pe langa masaj o
radacina de leu$tean ( Levisticum off.). schimbare radicals a
Dintre manevrele de masaj modului de viata, pnn
mentionam: modificarea
• Efleurajul - se face lejer, fara a alimentatiei (se
apasa prea putemic la inceput. recomanda alimentele
crescand gradat presiunea. Mi$carile ?i curele purificatoare
sunt line, cu toata palma, a?a incat sa ?i reintineritoare),
fie favorizata absorbpa solujiei de exersarea consecventa
masaj. a posturilor corporale
• Frictionarea - se face bland, mai ?i a tehnicilor de
ales pe zonele laterale $i spre spate respiratie, adoptarea
• Mersul in cuta, ciupirile, tragerile unor tratamente
- se efectueaza dupa mai multe fitoterapeutice (vezi
$edinte de masaj cu preparatele tonice plantele
$i dupa o incalzire prealabila prin reintineritoare) ?i
celelalte manevre de masaj hidroterapeutice (vezi
tabelul).
Depuneri Primele manevre de masaj, adica Exercitiile de masaj,
neuniforme efleurajul, ffictionarile u$oare, ca dealtfel toate
de tesut ciupiturile u^oare, se executa intai pe procedurile pentru
adipos $i tot conturul talei. Apoi se insists cu remedierea acestei
grasime pe manevre executate mai energic pe deficiente, vor fi
zona taliei portiunile care au depuneri inestetice. aplicate constant,
?ipe Cele mai eficiente tehnici sunt: zilnic, pe cat posibil la
abdomen • Ciupirile - se executa energic pe aceea§i ora.
zonele cu mult tesut adipos Aparitia asimetriilor
• Tragerile ?i pensarile - se executa in structura fizica
pc zonele cu masa abundenta indica prezenta in
• In zona periombilicala se executa tiinta a calitatn de
mersul in cuts in sensul acelor de “ neregulat , care.
ce3 Som ic evident, va fi in mod
Se recomanda urmatoarele preparate firesc eliminata de un
de masaj: stil de viata regulat
• preparate rubefiante - cantitati
mici la inceput
• sue de lamaie, de grepfrut, sue de
catina
• preparatc pe baza de extracte de
salvie( Salvia off), frunze de lemn
cainesc ( Ligustrum vulgaris ),
sanziene galbene ( Galium venim )
 A hmohizahea Taliei 451

Deficienta Plante Observatii :

Talie Manevrele de masaj vor fi facute mai ales Efectul foarte
insufficient pe conturul taliei. rapid al
conturata Inainte de a incepe masajul pe conturul tehnicilorde
taliei se incepe cu cateva manevre de masaj va fi
incalzire: stabilizat prin
• efleuraj - se executa cu apasari u$oare $i exercitii
cu mi$cari rapide. Se face pe toata suprafata posturale.
abdomenului, pe laterale $i spre spate proceduri
• fnctionari - se realizeaza rapid $i u$or hidroterapcutice
pe laterale §i spre spate , prin
• ciupituri u$oare - se realizeaza pe toata dietoterapie ?i
suprafata abdomenului, de la stanga spre fitoterapie.
dreapta
Dupa incalzire se incepe cu ciupituri ceva Cel mai eficient,
mai intense facute pe conturul taliei, cel putin intr-o
acoperind o banda cu o grosime de 3-4 cm. primataza, este
Apoi se fac trageri u$oarc, tot pe contur. masajul uscat,
dupa care se executa $i pensari pe contur. facut cu miscari
In final se face pe contur mersul in cuta - 2- energice, dar
10 treceri, dupa care semai face un u$or care sa nu
efleuraj pentru destindere si relaxare. produca leziuni.
Se folosesc preparatele de masaj astringente
?i tonice, potentate sau nu de actiunea unor Masajul cu
solutii rubeflante. Dintre preparatele care au preparate este
aceste actiuni mentionam: recomandat
• solutii astringente: extracte de salvie dupa masajul
(Salvm q/j.), coada racului ( Polentillu uscat, fund mai
anserina ), scoarta de salcie ( Salix Spanda. ) bland, mai u$or
• solutii rubefiante: extracte de hrean $i in consecinta
(Armoraciu Rusticana ), ardei iute mai relaxant.
(Capsicum Annum ), mu?tar( Sinapis alba,
•
S. nigra )
• solutii tonice: sucul de lamaie, sucul de
radacina de angelica ( Angelica
urchangelica ), sucul de radacina de
leustean ( Levisticum o ff )
Muscula- Actiunea masajului abdominal va avea Este foarte utila
tura printre scopurile principale constientizarea intr-o prima
abdominals musculaturii abdominale, a starii sale de faza altemarea
insufficient tonus, a dezvoltarii sale. masajului
dezvoltata • Manevrele de masaj este bine sa fie abdominal cu
§i definita precedate de studierea intr-un atlas a exercitiile
dispunerii musculaturii abdominale. posturale care
musculatura care va fi con$tientizata in solicits zona
452 C aktea F emeii

Il Deficient* Plante Observafii

• timpul exercitiilor. Manevrele
pentru familiarizarea cu zona
abdominala sunt:
• Efleurajul - se executa lent, cu
maximul de atentie, urmand
contururile principalilor mu$chi
abdominal i
• Frictionarile - se executa cu
blandefe, lent, cu apasari line ?i
foarte controlate, urmarind
conturul muscular in profunzime,
fara a forta. insa, deloc attasarea
(?i fara a uita faptul ca in zona
ombilicului masajul se executa in
sensul acelor de ceasomic).
Pentru ca mu$chii abdominal i sa
poata ie?i armonios in evidenta
este util sa se faca manevre de
reducere a stratului adipos:
• Ciupituri - se executa energic
pe toata suprafata abdomenului,
insistand acolo unde depunerile
sunt mai abundente
• Tragerile, pensarile 51 mersul
in cuta se fac mai ales pe zonele
de pe conturul taliei $i acolo unde
abdomenul este mai preeminent.
Muscula- Evident, masajul va fi de relaxare
turi in acest caz.
abdominals Nu se incepe direct cu masajul pe
contractatS abdomen, ci cu masajul pe intreg
corpul. Manevrele pentru masajul
general sunt:
• efleurajul - se executa lin,
amplificand gradat forta de
apasare, mi$carile se fac
convergent spre plexul cardiac
frictionarile - se executa lent, cu.
abdominala cum ar fi
Postura Ombilicului,
Postura Triunghiului sau
Postura Arcului sau cu
procedee cum ar fi
Retracjia Abdominala.
0 alta combinatie
eficienta este aceea dintre
masaj, exercitiile
posturale ;i procedurile de
hidroterapie dinamizante.
Marea majoritate a
femeilor con§tientizeaza
prea putin musculatura
abdominala, motiv pentru
care le este dificil sa
mentina anumite posturi
mai in forta (cum ar fi
Postura Ombilicului) 0
perioada mai lunga de
timp. Masajul abdominal
favorizeaza priza de
con$tiinta asupra acestor
grupe, facilitand controlul
lor prin putere mentala.
Efectul de con?tientizare a
musculaturii abdominale
amintit la punctul anterior
se aplica ?i aici.
Masajul actioneaza pe
doua cai:
- favorizand relaxarea prin
"mangaierile facutclin,
atent, cu 0 apasare
uniforma pc traseele
musculare (eventual $i pe

1 Termenul de mangaiere nu este intamplator ales. Studii lacute cu deteclorul de emo(ii

alle aparate de acest gen pe plante au aratat c i $i filnjele vegetale reactioricaza lavorabil la
stimularea prin mAngAiere, mArindu-si vitalilatei, accelerando-?) cre?lertle. Un experiment
$ocant (cel pu(in pentru mintea fliintiltcA obljmiita) Scut la sfarjitul secolului trecut de Jagadis
Chandra Bose (jl conflrmate de marii savanji at momentului) a arAtat cA epruvetele de metal
supuse la sollcitAri neintrerupte tlmp de mai multe ore i$i "revencau" Bind puse tn apA calda $1
rnangiiate.
 A rm ohizakea Ta l ie i 453
Plante 1 Observadi 1
apasare constants, mergand pe cele energetice)
conturul muscular, detensionand - marind priza de
principalele grupe musculare. con^tiinta asupra
• ffamantarile - se fac lent, cu o musculaturii
forte mai mare doar pe zonele care au abdominale 51 facand
fost partial decontractate prin cele posibila autorelaxarea
doua manevre anterioare. con$tienta prin
Pe abdomen se face un masaj de perceptia (tactila)
relaxare prin efleuraj 51 prin permanenta a starii
ffictionari u^oare. In cazul incordare musculara
automasajului, mi$carile de Masajul cu uleiuri
ffictionare profunde vor fi facute faciliteaza alunecarea
concomitent cu relaxarea voluntara a mi^carilor de masaj 51'
musculaturii. accentuandu-le efectul
Pentru a spori eficienta de masajului relaxant influen(eaza
de relaxare se pot folosi uleiuri favorabil sistemul
aromatice calmante - busuioc. nervos $i psihicul
lavanda, mente, coriandru, hipnotice - (prin efectul
lavanda, portocal, trandafir, principiilor active ale
anxiolitice - iasomie, brad, pin, plantelor din care sunt
ienupar. cxtrase).
Muscula- Masajul va fi integrat in acest caz ca Eficienta masajului
tura procedura zilnica ?i va fi facut pe create daca este facut
abdominala etape: dupa 0 baie calda,
cronic • in primele zile se va face doar relaxanta (facuta
contractati efleuraj uscat ?i apoi cu uleiuri eventual cu extractul
aromatice. Se face la Inceput pe tot de plante recomandat
corpul 51 in final zece - douazeci de la hidroterapie pentru
minute pe abdomen, urmarindu-se remedierea acestei
gradat decontractarea, fie $i partiala, a deficiente) ?j dupa un
acestuia. exercitiu de relaxare
• in urmatoarea faza se va trcce la complete de minim 10
masajul general $i la manevre de minute.
ffictionare ?i de ffamantare.
• in faza finala se va face masaj Combaterea stresului
urmat de automasaj in care se zilnic se poate face
urmare$te decontractarea musculaturii prin automasaj facut
abdominale conex cu perceptia tactila circular in zona
a mu^chilor in timpul mi?carilor de situate la doua de
frictionare ?i ffamantare. degete sub stem cu
Exista anumite tipologii care necesita degetul mare - intei in
0 anumita individualizare a masajului sens orar §i apoi
de relaxare: antiorar. Acest
• la femeile mai sedentare, mai exercitiu simplu poate 1
454 C a k t e a F e m e ii

Deficients Plante Observafii

• inerte, care sufera de frig, resimt fi aplicat timp de 2-3
raceala in zona abdominala - minute ?i intr-o pauza
manevrele de incalzire (ciupire. la serviciu, intre
tragere, pensare, mers in cuta) diferite actiuni
executate atent $i fara a forta a un casnice etc.
efect relaxant deosebit
• la femeile mai iritabile, mai
nervoase - masajul cu uleiuri
aromatice reconfortante, racoroase
(de lamaie, menta, eucalipt, brad, pin)
va ft foarte util prin efectul psihic
deosebit al acestor uleiuri
• la fcmcile mai anxioase, cu un
abdomen dur, care tindc mai degraba
sa-$i mareasca slarca dc contractura
in timpul cforturilor de auto-relaxare
se va face un masaj, mai lung,
angrenand si sternal ic 51 cu rabdarc
mctode diverse. Va fi foarte utila
abordarea masaj ului general $i
treccrca "pc nesimtitc" la masajul
abdominal. Ulciurilc aromatice pe
suport emolienl sau hidratant vor avea
un impact deosebit de benefic asupra
starii psihicc. in fine, mi$carile line in
timpul masajului, trecerca relativ
rapida de la 0 zona la alta (a$a incat
sa nu se insiste prea mult pe 0 grupa
muscularii) vor asigura reu$ita
masajului de relaxare.
Abdomen In aceste cazuri masajul se face foarte in general aceasta
marit usor. fara nici un fel de aDasare dura problems este
(umflat) respectand strict sensul de masaj (al asociatS cu starea
datorita aceior de ceasomic) la masajul de "rece". Din acest
gazelor periombilical. motiv se va urmari
intesfinale Manevrele de incalzire (ciupiri, ca inc^perea in
trageri, pensari, mers in cuta) au care se face
inlaturat in multe cazuri “ca prin aceasta procedura
farmec” dupa 0 saptamana de sa fie bine incalzita.
automasaj realizat zilnic aceasta Masajul nu se face
deficienta 1. imediat dupa masa.

1 A fost constatata $i rezolvarea altor probleme de acest tip prin masaj. Astfel, in unele
cazuri s-a remarcat normalizarea tranzitului intestinal, eliminandu-se fie constipapa, fie
diareea, iar in altele s-a remarcat imbunatafirea digestiei ?i reglarea asimilatiei.
 A R M O n iZ A R E A T a LIEI 455

Defidenfa Plante Observatii

Abdomen Masajul abdominal facut intens, Combinarea masajului
marit ca sistematic si constient activeaza cu exerci(iile
urmare a plexul energetic (central de forta) posturale pentru
supra- care tine de manifestarea unor calitati marirea vointei
alimentSrii cum ar fi calmul, fermitatea, (Postura Triunghiului,
capacitatea de control a emotiilor ?i Postura Ombilicului,
senzatiilor. Aceasta dinamizare Postura Arcului) va
permite controlarea 51 normalizarea accelera aparitia
apetitului. efectelor asteptate.

HIDROTERAPIA PENTRU CORECTAREA

DEFICIENTELOR DE LA NIVELUL TALIEI
Nota 1: Modul de pregatire al bail de plante este urmatorul:
Se macina plantele fin cu o rajnita (300-1500 gr. de planta pentru o
cada cu capacitatea de 200 de litri), se pun la Tnmuiat intr-o galeata sau un
vas cu capacitatea de 10 litri plin cu apa. Se lasa o zi §i o noapte dupa care
se filtreaza maceratul, restul de planta se pune la infuzat. Infuzia se face in
3-4 litri de apa, care dupa ce a datln clocot se scoate de pe foe, adaugandu-
se apoi planta folositS anterior la mScinaL Se lasa la infuzat timp de 15-20
minute, dupa care se filtreaza, addugandu-se in apa de baie. Maceratul la
rece filtrat anterior se adauga la sfar$it, cand apa de baie §i infuzia s-au
omogenizat, temperatura apei din cada nedepa$ind 35 de grade Celsius.
Potrivirea finals a temperaturii apei de baie se face la sfar§it, adaugandu-se
doar apa calduta, nicJodata ciocotita sau cu o temperatura peste 40 de grade
Celsius.
Plantele proaspete se zdrobesc inainte de a fi folosite. Atunci cand Tntr-
un amesteca avem atat plante uscate, cat §1 proaspete, vom dubla cantitatea
de planta proaspSta. De exemplu, daca avem Intr-un amestec 1 parte
rostopasca, adica 200 de grame de pulbere de planta uscata, atunci in
amestecul nostru vom pune 400 de grame de planta bine zdrobita $i
maruntita, fara a modifica celelalte proporfii. In amestecurile de plante
folosite In stare proaspata vom dubla pur $i simplu cantitatea la fiecare
planta in parte.
Aten fie, maceratele §i infuziile de plante se prepara §i se depoziteaza
numai In vase emailate sau nemetalice, punerea in contact cu metale
s!abe§te puterea curativa a remediilor.

Nota 2: Modul de confecdonare §1 de aplicare a cotnpreselor pe

abdomen este urmatorul: se ia o bucata de panza curata (poate fi prosop,
material flau§at) se impature^te in 4, apoi se inmoaie in extract extract
(macerat la rece + infuzie racita - din amestecurile recomandate), dupa care
456 C a r t e a F e m e ii

se aplicS pe abdomen. Se poate acoperi in Anal totul cu o alta panza, uscata

sau cu un material impermeabil, dupa care zona abdominala este invelita
bine. Compresa se schimba atunci cand nu mai este umeda.

f| Deficient! Plante Observatii

I Talia • Bai reci - se scade gradat temperatura Proccdurile de
uniform de la limita maxima (22 °C) spre cea hidroterapie vor fi
ingro$ata minima (17 °C) sustinute de
• Spalari cu apa rece pe conturul taliei aplicarea
$i pe abdomen cu frccari energice consecventa a
• Thalasoterapie - inot, bai complete in indicatiilor de
mare; masaj al mijlocului in bataia dietoterapie $i de
valurilor cultura fizica
• Sauna (mai ales sauna uscata) medicala.
• Du$uri reci - facute cu predilectie pe
Baile de plante
zona taliei
vor fi facute o
• Bai de plante sau comprese pe
data pe
abdomen cu extract din urmatorul
saptamana.
amestec;
Inainte de baie se
Salvie ( Salvia off.) 2 parti
fac exercitii
Cimbri$or ( Thymus serpytlum ) 2 parti
dinamizante, apoi
Trei frati patati ( Viola tricolor ) 2 parti
un du$ scurt
Anghinare ( Cynara scolymus ) 2 parti
pentru
Seminte de mu$tar ( Sinapis alba ) 1 parte
indepartarea
Coada racului ( Potentilla anserina )
transpiratiei,
1 parte
prafului.
Talia • Bai generate reci §i/sau racoroase Procedeele de
ingro$ata • Sauna (umeda sau uscata) purificare din
ca o • Du$uri racoroase §i reci dietoterapie ?i
consecinta • Mersul prin iarba uda de roua fitoterapie vor
a uzurii actiona sinergic
• Rostogolitul prin iarba umeda de roua
fizice si cu hidroterapia.
• Bai de plante sau comprese pe
psihice
abdomen cu extract din urmatorul
Baile de plante se
amestec:
face de 1 -2 ori pe
Paducel ( Crataegus sp. ) 1 parte
saptamana §i sunt
Trei frati patati ( Viola tricolor ) 3 parti
urmate de
Anghinare ( Cynara scolymus ) 1 parte
proceduri de
Spanz ( Heleborus purpurea ) + Branduja
relaxare ?i apoi de
de toamna ( Colchicum autumnale ) 1 parte
exercitii posturale
Flori de soc ( Sambucus nigra) 2 parti
?i de respiratie.
Rostopasca ( Chelidonium majus ) - 1
parte
Urzica ( Urtica dioica ) - 1 parte
 A r m o iv z a k e a Ta l i e i 457

1 Deficients Plante Observapi

1 Depuneri • Spalari cu apa racoroasa (22 - 34 Indicatiile privind
neuniforme °C); daca rezistati puteti face $i cu alimentatia, i
detesut apa rece (22-17 °C) tratamentul cu plante
adipos $i • Sauna umeda - se aplica mai ales $i exercitiile fizice
grSsime pe in perioada, de u$urare, de purificare, sunt indispensabile [
zona taliei anterioara celei de modelare $i pentru rezolvarea
?i Pe revigorare acestei probleme.
abdomen • Thalasoterapie - mers prin apa Bade de plante vor fi
pana la brau. inot urmate de relaxare,
• Bai de plante sau comprese pe automasaj §i exercitii
abdomen cu extract din urmatorul posturale u?oare.
amestec: Baia de plante trebuic
Chimen ( Carum carvi ) 1 parte facuta la minim 2 ore
Marar( Anethum graveolens ) 1 parte dupa masa,
Talpa ga$tii ( Leonurus cardiuca ) 1 Nu se mananca decat
parte la 2 ore dupa baia de
Captalan ( Petusites off.) 1 parte plante.
Salvie f Salvia off.) 1 parte
Talie • Spalari cu apa rece cu ffecarea Procedurile de
insuficient energica cu panza de canepa umezita hidroterapie au in
conturata a conturului taliei acest caz un putemic
• Du$uri reci $i/sau racoroase pe efect dinamizant,
conturul taliei putand fi aplicate
• Du$uri alternative zilnic in scopul
• Thalasoterapie - masaj in bataia eficientizarii celorlalte
valurilor. proccduri.
II Muscula- • Du?uri cu apa rece - sunt urinate Procedurile de
tura obligatoriu de exercitii cnergice de hidroterapie vor fi
abdominalS incalzire completate de 1
insuficient • Thalasoterapie - mers prin apa exercitiile fizice
dezvoltatS pana la brau, inot (cu folosirea posturale ?i dinamice. !
$i definitS preponderenta a picioarelor ?i Multe din aplicatiile
musculaturii abdominale) cu apa prezentate vor
• Bai cu apa rece $i du$uri conferi un dinamism
alternative - au rolul de a dinamiza ?i care va conduce
de a “ indemna” spre exercitiile fizice, negre§it la o abordare
de a facilita depa§irea inertiei fizice $i mai consecventa a
ps ill ice exercitiilor fizice.
Muscula- • Bai calde - se fac o data pe La finalul baii calde
tura saptamana $i sunt obligatoriu urinate se face urmatorul
abdominals de o jedinta de relaxare (eventual $i exercitiu de relaxare:
contractata de automasaj abdominal de relaxare) la evacuarea apei din
• Du$uri calde. reconfortamc cada nu ie$iti, ci
458 C a r t e a F e m e ii

Deficient* Plante Observajfl.

• Du$un racoroase - sunt ramaneti in cada,
recomandate pentru temperamentele con5tientizand cum pe
mai fierbinp, care se confrunta cu masura cea apa se
stari de iritare, manie, fiirie, etc. scurge corpul ramane,
• Sauna umeda sau fierbinte - dupa moale, greu, u$or
cum simtiti ca va este mai potrivita dilatat; fixafi aceasta
• Bai de plante sau comprese pe stare ramanand timp
abdomen cu extract din urmatorul de 5 minute in cada.
amestec: Dupa ie$irea din cada
Fenicul ( Foeniculum vulgaris ) 1 parte se face o relaxare
Busuioc ( Ocimum basilicum ) 1 parte completa, evocand
Urzica ( Urtica dioica ) 1 parte starea de destindere, 1
Cimbri$or ( Thymus serpyllum ) 1 parte de placuta greutate ?i
Talpa ga$tii ( Leonurus cardiaca ) 1 dilatare, avuta
parte anterior. Se insista pe
Paducel ( Crataegus sp. ) 1 parte zona abdominala cu
relaxarea.
Muscula­ • Sauna urmata de proceduri de Pentru a obtine
ture relaxare (exercitii de relaxare efectele dorite este
abdominal! completa, masaj ?i automasaj de bine ca aceste
cronic relaxare, respiratie de management a proceduri intensive sa
contractat! stresului) se desfa$oare
• Bai calde $i fierbinti urmate continuu, pe o
obligatoriu de oroceduri de relaxare perioada de minim 7
• Bai de plante sau comprese pe zile.
abdomen cu extract din urmatorul Inainte de baia de
amestec: plante $i dupa se face
Valeriana ( Valeriana off.) 2 parti un exercitiu de
Sulfina ( Melilotus off.) 2 parti relaxare urmat de unul
Talpa ga$tii ( Leonurus cardiaca ) 1 de respiratie
parte abdominala. Sunt
Sunatoare( Hypericum perforatum ) sesizate astfel efectele
2 parti benefice ale aplicatiei
Cimbri$or ( Thymus serpyllum ) 1 parte cu apa ;i plante, dupa
care sunt fixate.
Abdomen • Bai calde sau fierbinti, sauna - Pe langa hidroterapie,
marit atunci cand balonarea este asociata cu exercitiile, posturale,
(umflat) senzafia de frig, de rece, cu emotii de respiratie ?i
datorita cum ar fi anxietatea, teama, dietoterapia vor
gazelor nesiguranta, nelini$tea 1 actiona sinergic
intestinale • Bai reci, spalari cu apa rece, pentru rezolvarea
du5uri reci - sunt de scurta durata ?i acestei probleme
1 Aceste aplicatii sunt eficiente pentru combaterea momentana a simptomelor;
procedurile de la urmatorul punct acjioneaza in sensul unei complete vindecari.
 A rmomzarea Taliei 459

|| Deficient Plante Observafii

au scopul de a imuniza la trig, la factorii Imediat dupa baia de

de stres, de a dinamiza digestia, de a plante (sau aplicatia
favoriza eliminarea. cu compresa umezita
• Bai dc plante sail comprise pc in extract) se face un
abdomen cu extract din urmatorul scurt exercitiu de
amestec: relaxare, continuat cu
Fenicul ( Focntculum vulgaris ) 1 parte respiratii abdominale
Cimbru { Thymus vulgaris ) I parte tot mai profunde.
Chimen ( Carum carvi ) 1 parte
Kostopasca ( Chelidonium majus ) 1 parte
Cimbrijof ( Thymus serpvllum ) 1 parte
II Abdomen • Du^uri reci $i du$uri racoroase Proceduri le de
maritca • Du$uri alternative hidroterapie vin in
urmarea • Bai reci §i du^uri racoroase completarea
supra- • Spalari cu apa rece exercitiilor
alimen- respiratorii, posturale
tarii $i a psihoterapiei
• Bai de plante din urmatorul amestec: pentru rezolvarea
Talpa ga$tii ( Leonurus cardiaca ) 1 parte acestei probleme.
Sunatoare( Hypericum perforatum ) Dupa baia de plante
2 parti se face 0 relaxare in
Captalan ( Petasites off.) 1 parte care vor fi percepute
Salvie ( Salvia off. ) 1 parte distinct efectelc
Trei ftati patati ( Viola tricolor ) 2 parti benefice,
purificatoare,
lini§titoare ale
acesteia.
II Abdomen A tat cate permite vital itatea1 se Exercitiile fizice
marit efectueaza urmatoarele proceduri: posturale $i dinamice
post- • Bai reci sau racoroase vor fi un pretios ajutor
sarcina • Spalari cu apa rece sau racoroasa pe pentru corectarea
abdomen, coapse $i pc piept. acestci deticiente.
• Bai de plante din urmatorul amestec: Dupa baia de plante
Taipa ga$tii { Lcomirus cardiaca ) 1 parte se face 0 relaxare de
Cretijoara ( Alchcmilla vulgaris ) 2 parti 10-115 minute dupa
Tntista ciobanului ( Bursa pastoris ) 1 care se fac exercitii
parte fizice u$oare (din cele
Chimen ( Carum carvi ) 1 parte recomandat tabelar la

1
_________________
Salvie ( Salvia off. ) I parte acest capital).

1 La fem eile cu o vitalitale mai

scazutA bSite vor ft mai blande (cu o temperature mai
Putm scazuta), mai scurte 51 cu o frecvcn|a mai scazuta. Gradat intensitatea, durata si
frecvenja aplicapilor va fi erescuta, avand grija sa nu se lor(eze deloc.
460 C a h t e a F e m e ii

EXERCITII POSTURALE $1 DINAM ICE

RECOM ANDATE PENTRU INFRUM USETAREA
ZONE1TALIE1 A ABDOM ENULUI
Deficients Postura sau Deficient* Postura sau procedeul 1
procedeul
Talia • POSTURA ; Musculatura • POSTURA
uniform MAINII LA PICIOR insuficient TRIUNGHIULUI
ingro$ata • POSTURA dezvoltata $i • POSTURA
TRIUNGHIULUI i definita O M B ILICU LU I
• POSTURA
SEMILUNII
• R E T R A C JIA '
A BDOM IN A LA
• POSTURA
R O JII (PODUL)
• POSTURA
OMBIL1CULUI
• POSTURA
PODULUI IN
TENSIUNE 1
• POSTURA
LUM ANARII
• SALU TU L . POSTURA
SOARELUI ARCULUI
• POSTURA
AR CU LU I
Depuneri . POSTURA 1 Musculatura • POSTURA
neuniforme M AINII LA PICIOR 1 abdominala MAINII LA PICIOR
de tesut • R E T R A C JIA contractata . RETRACTIA
adipos $i AB DOM IN A LA A B D O M IN A LA
grasime pe • POSTURA • POSTURA
zona (aiiei O M BILICULUI O M B ILICU LU I - dupa
5' P« • POSTURA executia posturii se vor
abdomen PLUGULU1 face exercitii de
• POSTURA relaxare abdominala
LUM AN ARII Cea mai eficienta
• POSTURA metoda detensionare
cste prin executii scurte
PODULUI IN
- 10-20 secunde urmate
TENSIUNE
de 1-2 minute de
relaxare abdominala 1
• POSTURA
PLUGULUI
 A r m o m iz a r e a Ta l ie i 461
II Deficient! Postura sau Defitienta
■ s s h i

• SALUTUL
SOARELUI
• POSTURA
ARCULU1
Talie • POSTURA Abdomen • POSTURA
insufficient TRIUNGHIULUI msirit ca VULTURULUI
conturata • POSTURA urmare a • R E T R A CJIA
ARCULUI supra- ABDOM INALA |,
• R E T R A C JIA alimentarii • POSTURA
ABDOM INALA ARCULUI
• POSTURA REALIZATA PE
R O JII (PODUL) JUM ATATE
• POSTURA • POSTURA
OM BILICULUI COBREI
• POSTURA • POSTURA
LUM ANARU PLUGULUI
• POSTURA
LUMANARII
• SALUTUL • SALUTUL
SOARELUI i SOARELUI
• POSTURA
ARCULUI
Abdomen • POSTURA Abdomen • POSTURA
marit TRIUNGHIULUI marit MAINII LA PICIOR
(umflat) • POSTURA postsarcina • POSTURA
datorita SEMILUNII ARCULUI
gazelor • POSTURA • RETRACTIA
intestinale ARCULUI ABDOM INALA
REALIZATA PE • POSTURA
JUM ATATE PLUGULUI
• POSTURA • POSTURA
COBREI LUMANARII
• POSTURA
ROTII (PODUL)
• POSTURA
OM BILICULUI ' ‘
• POSTURA
1 ARCULUI I
462 C ahtea F emeii
Capitolul 16
ARMONIZAREA PICIOARELOR

CE semnificA ficioarele unei femei ?

Picioarele §i gandul sunt singurele mijloace naturale de deplasare ale
omului.
Privirea §i picioarele, sunt cele care ne ajutS sa parcurgem §i sa
cuprindem (fie §i partial) spatiul. A$adar, picioarele simbolizeaza la o prima
analiza mi§carea, libertatea de deplasare, posibilitatea de a cuprinde §i de
a cunoa$te.
Dintre toate formele de exprimare prin intermediul corpului probabil
ca dansul este cea mai completa §i mai nuanfata. Picioarele su nt deci, 5!
mijloc de exprimare $i aceasta nu doar dansand, ci §i mergand', bStand
nerabdator din picior sau doar mutandu-1 In cele mai variate pozipi (fiecare
exprimand un anumit sentiment).
Din punctul de vedere al unei fiinfe senzuale sau al unui admirator al
frumusetii feminine, picioarele sunt o expresie a vitalit&tii unei femei.
Dimensiunile coapsei. gambei, ale fesei, forma §i culoarea piebi acestora
sunt veritabile emitatoare ale vitalitatii feminine. Dimensiunile, forma,
aspectul general al piciorului unei femei spune multe unui observator
(dotat cu intuipe) despre vitalitatea, dinamisrnul, gradul de rafinare al
energiei vitale al acesteia.
Picioareie fiecarei femei codifies prin forma, dimensiunile $i mi§carea
lor o serie de aspecte launtrice. Aceste coduri nescrise sunt able (e drept
cu distorsionfirile proprii) de fiecare bSrbat $i de fiecare femeie In parte.
Moda minijupului, care a scandalizat acum cateva decenii bunicile din 1

1 Fie ca ne dam sau nu seama, intotdeauna mersul nostru va exprima ceva. Cu alte
cuvinte intotdeauna mergem intr-un anumit mod, care este o reflectare a unei stari
launtrice.
464 Cartea F emeii

iumea Intreaga, nu face decat sa invite privitorul sa decodifice, sa inteleaga

§i mai cu seama sa se lase fascinat de expresia tinei parti anatomice care
exprima ceva din intregul pe care-1 alcfttuie^te fiinta unei femei.
Privita din punctul de vedere ai fiziologiei secrete bioenergetice,
aceasta parte anatomica este guvernata de doi centri subtili de forta
cunoscuti in yoga sub numele de:
Muladhara Chakra - centrul vitalitatii, al dinamismului la nivel fizic, al
supravietuiri §i al instinctului de conservare, situat la baza coloanei
vertebrale.
Manipura Chakra - centrul vointei, al fermitatii, al calmului, al
dinamismului, al capacitatii de control, al relatiilor ierarhice, situat la doua
degete sub ombilic.
Daca ne gandim la faptul ca picioarele sunt mijlocul cu care fiinta
umana se deplaseaza pentru a-§i gasi hrana, pentru a-§i ca§tiga spatiul vital,
a-§i proteja viata sau la expresii cum ar fi “a fi tare pe picioare” , “a-ti fugi
pamantul de sub picioare”, remarcam ca Intr-adevar picioarele au o
puternica semnificatie vitala. Starile paroxistice exprimate prin “mi s-au
muiat picioarele”, “Imi tremurau picioarele”, “$i-a luat picioarele la spinare”
sunt toate expresia instinctului de conservare, de supravietuire scapat de
sub control. Reflexul de fuga transmis instantaneu organului locomotor,
adica picioarelor este cea mai frecventa forma de aparare.
Conotatiile volitive al picioarelor sunt foarte evidente daca ne gandim
Sa bataia nerabdatoare din picior a omului care vrea sa impuna ceva, la
expresiile “a avea lumea la picioare", “a calca pe cineva sau ceva in
picioare", “a trai pe picior mare”, etc.

Primul lucru care atrage la o femeie In mod obi§nuit este frumusetea

exprimata ca vitalitate:
♦formele implinite sau slabiciunea corporala, masa corporala uniform
distribuita sau supradezvoltarea anumitor parti ale corpuiui - nu sunt
altceva decat expresii cantitative ale vitalitatii:
♦mersul mai elastic sau mai rigid, mi§carile picioarelor moi sau
viguroase §i ferme - nu sunt altceva decat exprimari dinamice ale vitalitatii:
♦finetea trasaturilor - este o expresie calitativa a vitalitatii
Persoanelor care au trezita mai ales latura instinctuala a fiintei le este
prima data atrasa privirea de picioarele unei femei, deoarece ele sunt In
directa legatura cu energia sa vitala. Ele exprima ceva din foita launtrica
primara a unei femei.
Mersul este Insa §i o exprimare a energiei vointei - e) poate exprima
hotarare sau nesiguranta, grade eterata sau maiestuozitate impunatoare,
atitudinea cuceritorului sau calmul §i firescul unei fiinte cu un anumit grad
de intelepciune.
Un fapt cu care poate ne-am Intalnit pe strada - o femeie frumoasa.
 A R M O m Z A R E A P lC IO A R E L O R 465

vitals, cu un mers senzual, cu picioare atragStoare este acostata verbal, In

timp ce o alts femeie cu aceea§i frumusete fizicS, dar cu un mers sigur,
maiestuos impune din start o distanta care o fere§te de inconvenientele cu
care se confruntS prima. Gradul de trezire §i de rafinare al energiei volitive
(in legSturS cu Manipura Chakra) influenteazS Intr-o foarte mare mSsurS
aceasta zona, a picioarelor. Mai ales mi§carile §i atitudinea sugerata de
picioare sunt In mare masura o expresie a acestui centru de forta.
Inainte de a vedea modul in care aceste conotatii psihologice legate de
zona picioarelor pot fi aplicate in practicS de catre femei, vom face o scurta
incursiune in lumea artei pentru a vedea §i a simti feiui in care se reflects
aceasta parte a corpului femeii in ochii creatorilor de frumos.

Din timpuri imemoriale forma bazinului, conturul feselor, al coapselor

§i al gambelor femeii sunt surprinse in opere de arta, In picturi, sculpturi,
sunt modelate in lut, sunt schi$ate pe hartie, pe piatrS sau in aurul
podoabelor. Statuete din Neolitic (descoperite §i pe teritoriul Romaniei) ne
infSfiseazS femei, de fapt siluete feminine, cu bazinul neobi$nuit de larg, cu
o structural foarte vitala, care sugereaza forta, matemitate, o soliditate
specifica unei conducatoare de ginta din acea epocS, a matriarhatului.

Mai tarziu, femeile din Egiptul

Antic sunt de o suplete ce le confera
un aspect oarecum adolescentin.
Picioarele dansatoarelor surprinse pe
frescele egiptene, fin conturate §i
cizelate, complet dezgoiite sugereaza
grape, libertate, putere de expresie, o
frumusete mai degraba fragila,
Zeita Isis, printr-un fel de
com pensate, prezinta o structura mai
degrabS materna, vitalS. §oldurile
sale largi evidentiate sub ve§mintele
in care este prezentata, emanS viatS,
energie creatoare.
Marile frumuseti feminine Picioarele dansatoarelor surprinse pe
frescele egiptene, tin conturate $i cizelate,
surprinse de arti$tii Greciei Antice
complet de2gotite, sugereaza gra|ie,
ImbinS intr-un mod caracteristic forta iibertate, putere de expresie.
§i vitalitatea cu supletea §i gratia.
Bazinul, fesele, coapsele au contururi ferme, la unele dintre ele chiar u$or
masive, dandu-le un aspect impunStor. In cultura greacS, la fel ca §i in cea
romanS femeia este reprezentata ca o imbinare a fortei, supletei §i
senzualitStii.
In cultura Indiei Antice §i Medievale femeile reprezentate in desene,
466 C artea F emeii

picturi §i sculpturi au o uimitoare diversitate de

forme §i constitute. Forma §i conturul picioarelor
variazS de la fragilitatea ?i gratia tipului
constitutional descris in aceastS lucrare ca Rind pur
Vata, pSna la maiestuozitatea, vitalitatea
cople§itoare §i impunatoare a tipului pur Kapha. In
aceste opere de arts conturul picioarelor este fie
mult accentuat spre una din extreme (pentru a
sublinia o anumita caracteristicS sau idee), fie
perfect proporfionat, ca in acest desen fScut dupS o
sculpturS indianS. In aceastS zonS este
impamSntenita $i obiceiul purtSrii brStarilor la
picioare, ceea ce le confers acestora un plus de
gratie §i expresivitate.
In aceasta reprezentare
Femeile reprezentate in operele de arts din sculpturala a Afroditei
China §i Japonia AnticS §i MedievalS au de obicei bazinul, fesele, coapsele
un contur al picioarelor extrem de delicat, ele au contururi ferme, u?or
pSrand a fi fScute parcS pentru joe §i plScere §i nu masive, conferind un
pentru deplasare. aspect impunator

In Europa Rena§terii nuditatea

femeii este redescoperita §i pusa in
valoare. De§i inspirate din cultura
romana §i cea greacS, picturile, chiar §i
cele care infSti§eazS zeitafi ca Venus sau
Junona, sunt adaptate la modul de a
privi femeia al acestei epoci. Contururile coapselor sunt
line, moi, sfioase; gambele §i musculatura coapselor nu
mai emana aceea§i vitalitate expansiva, ci mai degraba
senzualitate §i moliciune. La pictorii italieni, Venus este
infati§ata intr-o ipostaza plina de gratie copilareasca,
picioarele au prin contur §i atitudine o expresie
zburdalnica. “Judecata lui Paris” le Infati?eaza pe Hera
(Junona), Atena (Sofia) §i Afrodita (Venus) Intr-o
ipostaza in care fiecare dintre ele este o reprezentare a
unuia din cele trei tipuri constitutionale. Hera (care in
majoritatea picturilor este reprezentata din lateral sau
din spate) are fesele §i coapsele de o vitalitate §i o
frumusete impunatoare ce poate fi Incadrata fSrS tSgadS
la tipul pur Kapha; trasaturile medii ale lui Atena o
incadreaza la tipul constitutional Pitta; Venus,
reprezentata intr-o ipostaza ce imbina gratia cu o tenta
 A r M O H IZ A R E A P IC IO A R E L O R 467
zburdalnicS, jucau§a, cu trasa turtle
fine ale gleznei $i ale genunchilor,
cu linia sfioasa a coapselor se
inc.adreaza in tipul constitutional
Vata.
Diversitatea formelor in care
este reprezentata aceasta parte
anatomica a femeii in secolele XIX,
XX este o prefigurare a perioadei
actuale, cand un amalgam de
modele §i tipuri feminine se
desprinde periodic in diferite
curente de moda. Daca femeia-
model a anilor '30 - '40 avea picioare
plinute, coapse §i fese bine rotunjite,
cateva decenii mai tarziu aspectul In aceasta reprezentare. de la stanga spre
femeii-model este o revansa: dreapta. Venus. Sofia $1 Junona manifests
preponderent o DOSHA (VATA, PITTA,
picioare lungi. subtiri, fragile, cu
respectiv KAPHA)
glezne foarte fine. Crearea unui
model-standard de femeie - tendinta ce a aparut o data cu dezvoltarea
mijloacelor de comunicare in mas3 nu este deloc un pas Inainte pentru
evolutia conceptelor privitoare la frumusete. Ceea ce se face acum prin
etalonarea (mai mult sau mai pufin fati§a) dimensiunilor picioarelor in
raport cu corpul, a diametrului coapselor $i glezneior este o cerere absurda
ca toate femeile sii aiba peste noapte acela$i tip constitutional. Faptul ca
moda creeaza cereri absurde nu ar consBtui nicl un impediment daca nu ar
exists §1 masa larga de femei 51 barbafi u$or de manipulat, care se lasa
sedu$i de visuri aberante.
In practica de parta acum am Intalnit adesea femei foarte complexate
de aspectul lor, care 151 acceptau cu resemnare (comica) soarta de a nu
avea picioare suple, lungi §i lipsite de rotunjimi, ci vitale, cu musculature
ascunsa intr-un Jesut moale, acoperit de o piele mata §i alba sau viguroase,
pline de foita §i a g ita te , cu aspect u§or atletic. Flecare tipologie i§i are
farmecul ei de necontestat. Ceea ce conteaza mai mult decat dimensiunile
picioarelor este gradul lor de armonie, felul in care ele sunt privite $i ...
folosite de catre “depnatoare". Cel mai adesea complexele legate de felul in
care arata picioarele sunt fie exprimarea unei lipse generale de
auto-acceptare a fiin(ei, fie con$tientizarea distorsionata a unor probleme
objective, care insa sunt puse pe seama unei deficiente innascute §i nu a
unei lipse de grija fata de starea propriului corp.
Am putut constata in practica faptul ca cele mai mute femei nu sunt
decat intro mica masura con§tiente de aceasta parte anatomies-picioarele.
Multe dintre ele nu numai ca nu $i le “simt”, dar nici chiar prin contact
468 C a rt ea F ew er

vizual nu reu§esc sa le con§tientizeze precis ca §i grad de armonie,

d eficien t fizice care mai trebuiesc corectate, avantaje ale structurii lor.
Intrebate despre ce semnifica picioarele pentru ele cele mai multe
femei au ezitatin a da un raspuns foarte precis. Unele dintre ele au pus prin
atitudinea lor in evidenta un lucru la care pana acum nu ne-am referit -
acela al existen(ei unei legSturi foarte stranse intre picioare §i erotism.
Aceasta legatura le face pe multe femei sa aiba mult inhibitii in legatura cu
picioarele, care ascund intre ele zona genitala, devenind astfel o zona
oarecum tabu. Aceasta poate explica de ce mai bine de 40 % din femeile
intervievate neau dat raspunsuri foarte vagi la intrebarea “Ce semnifica
picioarele pentru dumneavoastra?” . Formularile de genul “picioarele sunt
foarte importante pentru frumusetea unei femei” sau “ picioarele reprezinta
un mijloc de locomotie" au abundat, acelea§i persoane care au dat aceste
raspunsuri copilare§ti avand o perceptie mult mai rafinata §i mai precisa
asupra semnificatiei altor parti anatomice cum ar fi talia sau sanii.
Doar 15 % din femeile intervievate au reu§it sa-§i obiectiveze cu
sinceritate complexele §i inhibitiile pe care le aveau legate e aceasta zona.
Cateva raspunsuri indraznete §i pline de candoare explica in bunS m3sur3
inhibitiile manifestate de 40 % din colegele lor
“Picioarele au o fost o buna bucata de vretne cu probleme, datorita
pauzei dintre ele.” Cea care a dat acest raspuns a realizat pur §i simplu ca
datorita unei asocieri foarte puternice intre sexualitate §i aceasta zona pe de
o parte, §i a unei inhibari in plan erotic pe de alta parte, nu a fost capabila
sa se bucure §i sa con§tientizeze suficient aceasta zona.
lata §i un raspuns care in prima faza tindea sa se inscrie la capitolul
raspunsurilor vagi semi-umoristice: “In primul rand picioarele sunt un
mijioc de locomotie §i deplasare foarte rapid” . Apoi, insa, cea care 1-a dat o
ia cu curaj pe panta sinceritatii: “...Nu mi-au plScut mult timp (picioarele).
consideram ca erau groase §i strambe (am facut sport §i aveam ?i multe
vanatai). Nu-mi placea sa port fusta scurta. Imi era ru^ine c3 se uitau la
mine baietii la sport, de§i eram bine facuta....” . Dupa care constata cu
simplitate §i in contradictie cu ceea ce afirmase pana atunci: “ Nu m-au
preocupat prea m ult”.
Un raspuns simplu §i deconcertant: “picioarele mele - alearga spre El” .

Au fost destul de multe raspunsuri in care femeile care le-au dat au

probat inca o data ca intuitia feminina functioneaza fara gre§, putand oferi
o imagine destul de buna despre ceea ce semnifica in realitate picioarele
unei femei:
cea mai mare parte celor care au dat raspunsuri intuitive inspirate s-au
axat pe aspectul dinamic al picioarelor:
- ’'picioarele m3 fascineaza ca posibilitate de a dansa, de a exprima
forta, eleganfS, delicatete....", “sunt in legatura cu rapiditatea deplasarii: am
 A r m o m za r Ea P icio ar elo r 469
fost intotdeauna fascinate de posibilitatea de a ma deplasa repede §i
gratios”;
- “picioarele: mobilitate, exprimare” ;
- “picioarele - prin ele se manifests feminitatea In aspectele de forte,
vitalitate dinamism”;
mult mai putine femei care au realizat In rSspunsurile lor legStura
dintre picioare §i vitalitate - senzualitate:
- “picioarele reflects rafinamentul unei femei, ceva din senzualitatea
sa
- “picioare - mobilitate, dar In acela§i timp §i stabilitate, forta,
senzualitate”
unul din rSspunsuri a pus In e v id e n t un aspect mai pu£n obi§nuit
“...de la un timp a Inceput s&-mi placa sS sar tot mai Inalt (persoana in cauzS
relateazS perioada in care fScea volei de performantS) ... picioarele ma
ajutau sS plutesc cateva fractiuni de secunda"

Se poate remarca distanta de la inhibi^a legate de faptul ca picioarele,

fatalitate, ascund Intre ele ceva tainic §i “ru§inos” , la con§tientizarea
picioarelor ca mijloc de expresie, fatete a senzualitetii liber §i armonios
exprimate, posibilitate de cuprindere a spa^iului, posibilitate de a pluti (fie
§i cateva fracfiuni de secunda). Picioarele sunt printre partile anatomice cel
mai putin Intelese de femeie (§i nu numai). Deficien(ele care se manifests
frecvent la nivelul lor sunt in ultimS
instants rezultatul acestei lipse de
Intelegere. Lucrand intens asupra
lor, simtindu-le, aplecandu-ne cu
dragoste asupra demersurilor de
armonizare la acest nivel putem nu
doar sS le InfrumusetSm, ci sS
realizam gradat minunile care se
ascund In spatele aparentelor fizice
peste care trecem cu vederea sau ne
ata$Sm de ele cu frivolitate. Prin
lucrul practic pentru armonizarea
chiar la nivel fizic a acestui segment
corporal, intefegerea raponalS §i
intuirea partiala a semnificatlei
acestei zone pentru o femeie vor fi
gradat completate de simtirea clara a
vitaiitstii, a fortei, a senzualitetii pe
care ele, picioarele, o pot exprima.
470 C a h t e a F e m e ii

DEFICIENTE FRECVENTE C ARE A FA R LA

NIVELUL PICIOARELOR
CELULITA este o inflamatie a tesutului celulo-adipos subcutanat sau
din jurul unor organe, aparuta ca o afectiune independents sau o
complicate a altor boli.
Se manifests printr-o infiltratie de tip edematos
care se instaleaza mai ales in regiunea fesiera §i a
coapselor.
Atunci cand este prinsa intre degete pielea
capita un aspect de “coaja de portocala” . Mai ales In
fazele avansate, pielea este dureroasa §i cand este
prinsa intre degete §i rulatS parte peste parte se
percepe un par&it ca de zSpada, §i se simt nodozitati
dureroase aparute spontan la exercitarea presiunii.

VERGETURILE sunt linii de atrofie

cutanata, similare cicatricilor plane, mai
mult sau mai putin proeminente,
localizate mai ales pe zona feselor §i a
coapselor. Apar atunci cand pielea este
supusa unei distensii exage rate
(provocatS de varia|ii bru§te in greutate,
obezitate, sardnS), prin ruptura fibrelor
elastice din derm.

VAR1CELE sunt o dilatare patologicS permanents a venelor.

Majoritatea varicelor sunt varice a§a-zise “esentiale'', adicS se
datoreazS unei insuficiente a functionSrii valvulelor lor, care inceteaza a
mai fi ermetice §i permit sangelui sS aflueze de sus in jos. Staza venoasa
antreneaza atonia (relaxarea) peretelui §i dilatarea venei.
Vena sfenS interns este cel mai des atinsa (din aceastS venS se
desprind venele piciorului la nivelul gleznei, ea urea de-a lungul pSrtii
interne a gambei, apoi a coapsei, pentru a merge sS se verse la nivelul
pliului §oldului in vena femurala).
Aceste varice apar la femei tinere intre 20 §i 40 de ani. Ele sunt vizibile
in stadiul incipient sub forma unui cordon elastic cu traiect sinuos. Cand
pidorul este ridicat vena se aplatizeazS complet, pentru a se umple imediat
ce lasSm piciorul la sol. Nu trebuie sS confundam vancele cu anumite vene
mai groase rectilinii care se vad in cazul sportivilor.
Ca avertisment, adSugam ca pe langS prejudiciul aspectului varicele
riscS sS antreneze un numSr destul de mare de complicafii.
 A r m OHIZAREA PlCIOARELOR 471
FLEBITA este inflamarea unei vene asociata cu formarea unor
cheaguri (flebotrombozS). De obicei sunt alectate venele profunde aie
gambei. Apare in cursul unor infec^i sau a unor tulburari aie circulafiei
venoase (varice mai ales). In cazul asocierii tromboflebitelor cu varicele
apare o tumefactie dureroasa ro§ietica a tegumentelor zonei aiectate,
adesea insotita de febra.
Migrarea cheagului venos poate provoca embolii (astuparea unui vas
de sange de un corp strain - In cazui nostru de un cheag).
0 complicatie frecventa a flebitei este tromboflebita.

TROMBOFLEBITA este Inflamarea unei vene cu formarea unui tromb

In lumenul ei. Formarea de cheaguri nu se vede decat In cursul inflamarii
pereteiui intern (endoderm) al venelor - endoflebite, pe cand inflamarea
peretelui extern singura, sau periflebita nu este insotita de tromboza.
Practica releva faptul ca flebita este sinonima cu tromboflebita §i cu
endoflebita.

PICIO AR ELE UM FLATE DATORITA RETINERII DE APA I n

TESUTURI - aceasta problema este frecvent Intalnita la
femeile cu probleme cardio­
vasculare, renale sau hormonale.
Datorita retentiei de apa in
{esuturi, mai ales spre sfar§itul
zilei, picioarele I§i maresc
volumul, pielea devenind
molateca, umflata. Tratamentul cel
mai eficient se face rezolvand
cauza care a produs aceasta
problema.

PICIOARE PREA GRO ASE -

aceasta deficienta apare cel mai Adesea o lipsa de
frecvent pe fondul supraponde- contur a picioareior-
ralitatii, al sedentarismului sau al in zona genunchiului -
unei supradezvoltari a acestei zone este confundata cu o
In cazul sportuiui de perform an tA. mgrojare a
Tratamentul este com plex Pici°^ eio r Pe fond de
angrenand dietoterapia, masajul,
exercitiile posturale statice ?i,
acolo unde este cazul, dinamice.
Ingro?are accentuata a
zonei coapselor pe PICIOARE PREA SUBTIRI - cel mai adesea
fond de aceasta deficienta apare pe fond de de
supraponderalitate
472 C a r t e a F e m e ii

subponderalitate, dar §i al sedentarismului.

Dietoterapia §i exerci^iul fizic, care sunt de baza in acest caz, vor fi

completate de tratamente fitoterapeutice §i hidroterapeutice, precum §i

tehnici respiratorii pentru Imbunata{irea asimilatiei.
HIRSUTISMUL este cre§terea excesiva a pilozitatiii de tip masculin la
femei.
Forma atenuata a hirsutismului poate fi de origine simpla constitutionals
sau rasiala (mustafa armencelor).
Acest sindrom este frecvent la femei tinere ca un fenomen izolat sau
predominant Poate fi cauzat de o tulburare diencefalica (hirsutism primar),
dar mai adesea este In legatura cu o anomalie de functionare a ovarelor sau
a cortexului suprarenal (fie hiperactivitate autonoma fie stimulare hipofizara
excesiva sau anomalie congenitala) antrenand o hipersecretie de hormoni
androgeni.
Tratamentul incepe prin stabilirea - pe cat este posibil - a cauzelor
provocatoare.

RANI GREU VINDECABILE - prin rana se intelege o leziune locala

provocata de un traumatism extern. In general, r&nile se vindecS spontan,
tesuturile distruse fiind refacute In cadrul procesului de cicatrizare. In
conditiile in care organismul este slabit. anumite functii sunt perturbate,
procesul de refacere este Incetinit, fiind necesarfi o interventie care s&
mareasca capacitatea naturals de refacere §i sa grabeasca procesul de
vindecare.

CICATRICH Ji 1NES1E1 ICE - cicatricea este un fesut nou, care acopera

o leziune provenita din vStamari mecanice termice, chimice, prin interventie
chirurgicalS. DacS plaga care a produs cicatricea este tratatS corect atunci
cicatricea poate trece chiar neobservata, in caz contrar ea ramane urata,
dizgratioasa.
Tratamentul extern cu plante regenerative epiteliale, sporirea capacitatii
naturale de refacere a organismului favorizeaza o vindecare estetica. In cazul
contrar, mai ales daca situatia este extrema, se poate apela la chirurgia
 ARM OM ZAREA PlClO AR ELO R 473

estetica §i ulterior la plantele medicinale §i alte forme de tratament

CICATRICI CH ELOIDE - ingro§are a pielii, rectilinie sau ramificata,
constituita la nivelul unei cicatrici (formata de obicei de la o arsura chimica
sau termica). La nivelul zonei afectate se formeaza in exces de tesut
conjunctiv, simuland uneori o tumoare.

ERUPTII LA NIVELUL PIELII DE ETIOLOGIE ALER GICA - in alergia

cutanata nu este vorba de anticorpi care circulS. Ace§tia sunt locaiizafi la
nivelul organelor de 50c. Exemplul cel mai schematic in acest sens este
eczema, la care putem adSuga toate dermatitele de contact in care
sensibilizarea pielii se produce progresiv in contact cu un produs iritant
Reproducerea acesteta poate fi fScuta prin reactie epidermica, vindecarea
neflind obfinuta decat prin separare. §i dermatitele profesionale ale
coafezelor sunt cazurile cele mai cunoscute. Alergia este responsabila de
alte maladli precise, dar adesea se invoca prea u§or o cauza alergica. In
lipsa criteriilor biologice indiscutabile sau a unei reproduced
experimentale constante, trebuie sS acceptSm cu multe rezerve o
explicate alergica pentru fenomene fiziologice misterioase, refuzand ca ele
sa fie pretextul incercarilor terapeutice cateodata periculoase.

ECZEM E LA NIVELUL PIELII PlClO A R ELO R - eczema este o

afecfiune cutanata foarte frecventa caracterizata prin plagi ro$ii foarte
pruriginoase, acoperite de mici vezicule care se sparg, zemuiesc, §i
formeaza cruste ?i scuame.
Eczema poate fi de origine alergica, microbiana, ereditara, existand §i
cazuri in care cauza eczemei nu poate fi stability cu precizie.
Este o dermatoza foarte frecventa care constituie o cincime din
afectiunite cutanate.
474 C a r t e a F e m e ii

FITOTERAPIA PENTRU CORECTAREA

DEFICIENTELOR D E LA NIVELUL
PICIOARELOR
Nota 1. Plantele recom andate sub form a de pulbere se
admin istreaza astfel: se macinS fin cu o ra$ni$a electrica plantele (uscate
In prealabil); daca dupS ce plantele au fost mScinate mai rSman bucati
nemaruntite, atunci se cem e pulberea printr-o sitS; se ia cantitatea de planta
prescrisS §i se tine sub limba limp de 10.. 15 minute, dupS care se inghite cu
ap<L 0 pulbere de planta trebuie consumatfi in 7 zile de la momentul
prepararii, altfel pulberea degradandu-se §i pierzandu-§i forta curativS in
contact cu aerul.
Nota 2. Infuzia in doua trepte pentru uz intern se obtine astfel:
♦ se pune o lingurita de planta mSruntita (pulbere obfinuta cu ra§nita
electrica de cafea) cu 100 ml. de apa caldu(& (la 40 de grade Celsius) intr-o
cana §i se lasa la macerat 8-12 ore;
♦ dupa macerare se filtreaza maceratul, iar pulberea de planta ramasa
dupa filtrare se pune la infuzat In 100 ml. de apa fierbinte timp de 15-30 de
minute;
♦ infuzia se filtreaza, se race?te (a§a incat sa ajunga la 4060 de grade
Celsius) §i apoi se combina maceratul anterior obtinut;
Pentru uz extern infuziile se vor face mai concentrate - 34 lingurite de
pulbere la 100 ml. de apa.
Pentru radacini - dupa macerarea la rece se face un decoct (§i nu
infuzie ca la frunze §i partile aeriene) cu pulberea ramasa dupa filtrare,
fierbandu-se planta in 150 ml. de apa timp de 5-20 minute.
[ Deficients Plante Observatii
I CelulitS Extern : Atunci cand nu ,,
-unguent de coada calului ( Equisetum dispunem de
arvense ) preparatele exteme
-unguent sau extract hidroalcoolic din procurate din
frunze de iedera ( Hederu helix ) farmacii, putem
-unguent sau extract hidroalcoolic din obtine extracte
frunze de lemn cainesc ( Ligustrum casnic prin metoda
vulgaris ) infuzarii in 2 trepte.
-sue de lamaie, sue de grapefrut Modalitati de
Intern : tratament foarte
Cretu§ca ( Spiraea ulmaria/ Filipendula eficiente, care vor fi
ulmariu ) aplicate conex cu
Creti§oara ( Alchemillu vulgaris ) fitoterapia sunt
Frunze de vita de vie ( Vitis vinifera )' dietoterapia.
Coacaz tiCEru ( Ribes nigrum ) masajul,
I Se recuinamia frunzele vitei de vie cu struguri rosii.
 A k m o m z a k e a P ic io a r e l o r 475
Deficients Plante Observab’i
Salvie ( Salviaoff. ) hidroterapia ?i
Se combina plantelc in parti egale; se exercitiile fizice,
administreaza o lingurita de pulbere din mai ales cel
acest amestec de 4 ori pe zi. dinamice.
Vergeturi Extern : Avand in vedere ca
-unguent de coada calului ( Equisetum principals cauza a
arvense ) vergeturilor este
-unguent sau extract hidroalcoolic din variatia freeventa $i
fhinze de iedera ( Hedera helix) relativ brusca in
-unguent sau extract hidroalcoolic din greutate un rol
frunze de lemn cainesc ( Ligustrum important il va avea
vulgaris ) Dietoterapia (ajutata
-sue de lamaie de Fitoterapie $i
-unguent, sue sau extract hidroalcoolic Masaj).
de Creti$oara ( Alchemilla vulgaris ) Pentru combaterea
Intern - se rccomanda plante vergeturilor sunt
balsamice, care au rolul de a regia utile $i plantele
armonios apetitul, digestia ji asimilarea. intineritoare,
lata doua recomandari: reglatoare 51
-bitterul suedez stimulatoare ale
-un amestec din: activitatii endocrine
Cimbrijor ( Thymus serpillys ) (pentru a cunoajte
Cimbra ( Thymus vulgaris ) aceste plante, vezi
Muguri dc plop ( Populus nigra ) capitolul de
Busuioc ( OcimumBasilicum ) Fitoterapie
Talpa ga$tii ( Leonuruscardiaca ) generala).
Rozmarin( Rosmarinus off.)
Sc combina plantclc in parti egale; se
administreaza o linguriji de puibere din
acest amestec de 4 ori pe zi.
Vance Intern - se recomanda nlante De obicei varicele
stimulatoare ale circulapci venoasc, sunt asociate cu una
hipocolcstorclemiante, care teglcaza sau mai multe din
mctabolismul. lata un amestec urmatoarele
complex: tulburari:
Coaja de lamaic ( Citrus limonium ) -constipatie -
Anghinare ( Cinarascolvmus ) deficienta se
Mesieacan ( Betulaalba ) remediaza cu bace
Paducei ( Crataegus sp .) de soc sau aplicand
Carina ( Hipophae rhamnoides ) tratamente mai
Rostopasca ( Chelidoniummajus ) complexe (vezi
Se combina plantclc in parp egale; sc partea de fitoterapie
administreaza o lingurija dc pulbcre din generala)
acest amestec de 4 ori pe zi.
476 Cartea Fem eii

} Deficient* ‘ Plante | Observatii

Extern : -obezitate - remediul
-unguent de galbenele ( Calendula este Dietoterapia, ,,
off.), comprese cu tincture sau cu Fitoterapia - pentru
extract fluid de galbenele; controlul apetitului
-unguent de tataneasa §i unguent (vezi plantele balsamice
sau tincture de propolis pentru faza din rubrica de mai sus)
de ulceratii; -sedentarismul se
-cataplasme cu frunze crude combate prin exercitii
zdrobite de varza sau alun dinamice si posturale,
-comprese sau aplicatii foarte cure de teren, dans etc.
blande cu sue de lamaie (obtinut din
pulpa si din coaja)
Flebiti Intern - se recomanda plante care Inainte de a lua
stimuleaza si regleaza metabolismul initiativa unui tratament
la nivel vascular si global, plante naturist este absolut
care regleaza circulatia si activitatea necesar sa consultati un
cardiovasculare (in general), plante medic specialist care sa
antiinflamatoare. Iataun amestec va stabileasca cu 1
complex, ce inglobeaza aceste precizie diagnosticul si
actium: sa va indrume in J
Paducel ( Crataegus s p . ) tratamentul pe care !
Talpa gastii ( Leonurus cardiuca ) doriti sa-1 urmati. 1
Rozmarin( Rosmarinus ojf.) In profilaxia 51
Sfostopasca ( Chelidonium majus ) tratamentul acestei 1
Anghinare ( Cyanara scolymus ) afectiuni un rol
Galbenele( Calendulla ojf.) important il are [
Coada soricelului ( Achillea alimentatia. Curele cu
millefolium ) vegetale 51’ sucuri amare
Se combina plantele in par{i egale; sunt extrem de
se administreaza o lingurita de folositoare pentru
pulbere din acest amestec de 4 ori pregatirea “terenului”
pe zi. pentru remediile
Extern : fitoterapeutice.
-unguent si/sau tincture de La indicatia si sub
galbenele - frictionari foarte usoare indrumarea medicului
-unguent de tataneasa puteti beneficia si dc
-cataplasme cu pulbere umezita de efectele Hidroterapiei, a
tataneasa exercitiilor posturale
-cataplasme cu ffunze zdrobite de pentru tratarea acestei
varza sau papadie afeepuni.
Trombo- Intern : La tratamentul de la Inainte de orice demers
flebiti tromboflebita se adauga fluidifiante terapeutic este necesar
sanguine: sa consultati medicul
-macerat de coaja de lamaie in sue specialist.
1 de Dulpa de lamaie - se lasa coaja Un ajutor binevenit la
 ARM OniZAREA PlCIOARELOR 477

1 Deficients Plante Observ.tii 1

rasa sa macereze 3-6 h in sue, dupa care Un ajutor
se filtreaza, se beau 200 ml pe zi in binevenit la
reprize tratamentul cu
-tinctura de ceapa - se ia o lingura in 100 remedii de plante
ml. de apa de 2 ori pe zi, inainte de a sunt curele cu
manca cu o ora 1. cruditati, cu
Extern - aceleasi remedii indicate la alimente bogate in
flebita. vitamine.
II Picioare Intern - se recomanda plantele diurctice. Un consult
umflate diaforetice §i depurative, precum ?i cele medical va stabili
datorita care stimuleaza circulatia sanguina. lata o clar care este
retinerii de formula cu asemenea plante: cauza acestei
apa in Flori de soc ( Sambucus nigra ) deficiente $i va
tesuturi Radacina de pir ( Agropynim repens ) orienta
Trei frati patati ( Viola tricolor ) tratamentul pe
Paducel ( Crataegus s p .) cele mai potrivite
Vase ( Viscum album ) directii.
Salvie( Salvia off.) O modalitate
Se combina plantele in parti egale; se foarte directa de
administreaza o lingurita de pulbere din combatere a
acest amestec de 4 ori pe zi. acestei deficiente
este terapia
Un caz mai special este acela in care posturala
aceasta problems este provocata de (posturile inverse
dezechilibre endocrine cum ar fi cele mai ales), pe care
produse de medicatia contraceptive sau o puteti consulta
de stress. In acest caz, pe langa amestecul in tabelul care
precedent se mai ia: integreaza
Creti§oara ( Alchemilla vulgaris ) posturile pentru
Frunze de telina ( Apium graveolens ) corectarea
Muguri de plop ( Populus nigra) deficientelorde la
Coaja de salcic ( Salix s p .) nivelul
Rostopasca ( Chalidonium m ajus ) picioarelor.
Talpa ga?tii ( Leonurus cardiaca )
Sc combina plantcle in parji egale; se
administreaza o lingurita de pulbcrc din
acest amestec de 4 ori pe zi. Cele doua
amestecuri se iau independent unul de
celalalt la intervale de un sfert de ora.

1 latt re(eta pentru tinctura de ceapA: se amestecA 40-50 de grame de ceapA lAiata
mArunt cu 100 ml de alcool 50%, se lasA la macerat acest amestec intr-un borcan
transparent, bine acoperit (ermetic). Atunci cAnd amestecul capAtA o culoare galben inchis
(de cloarea palulul) se filtreazA maccratul aruncAndu-se rezlduul ?i punandu-sc tinctura
intr-o sticla tnchisA la culoare $1 bine astupatA.
478 C a k tza F emeii

Deficient* ; y Plante’ Observitii

Picioare Intern - se recomanda plantc care sa Este necesar ca
prea groase regleze asimilatia, apetitul, reducand inainte de a face acest
(pe fondul in acela^i timp pe ansamblu tendinta tratament sa faceti un
unei mariri spre cre?tere nefireasca in greutate: consult pentru a vedea
in greutate) Papadie ( Taraxacum o ff. ) daca nu exista ?i
Trei trati patati ( Viola tricolor ) disfunctii endocrine.
Rostopasca ( Chelidonium majus ) problemc majore de
Pelin ( Artemisia absinthum ) metabolism.
Coada racului ( Potentilla anserina ) Eficienta
Chimen ( Carum carvi) tratamentului este
Sc combina plantele in parti egale; se conditionata ?i de
administreaza o jumatate de lingurita abordarea altor forme
dc pulbere din acest amestec de 6 ori de tratament cum ar ti
pc zi. Tratamentul se mentine minim Dietoterapia, Masajul,
60 ziie. Hidroterapia,
Extern exercitiile fizice
Sc recomanda ca solutii de masaj dinamice ?i staticc
-cxtroctele rubefiante din: ardei iute In cazul in care
(Capsicum ), hrean, mu$tar ( Sinapis apetitul alimentar nu
alba. S. nigra ) poate fi reglat prin
-cxtractelc astringente din coaja de metode clasice, sunt
salcie ( Salix s p .), coada racului deosebit de eficientc
(Potentilla anserina), salvie ( Salvia unele modalitab
off-) simple de
| Psihoterapie,
Mentalizare.
respiratie.
1 Picioare Intern - sunt necesare plante care sa La inceperea unei
prea subtiri normalizeze apetitul alimentar, sa cure de revitalizare
I pe fond de stimuleze digestia $i asimilatia, sa trebuie avuta in
subponde- ajutc la revigorare pnn stimulare vedere complexitatea
ralitate endocrina $i chiar psihica. lata doua demersului. Pe langa
amestecuri care vor fi administrate: Dietoterapie §i ;
Rp.l Sunatoarc ( Hypericum Fitoterapie, care sunt
perfoliatum ) tratamentele de baza.
Anghinare ( Cynara scolimus ) se dovedesc a fi
Muguri de brad ( Abies alba ) necesare o
Marar( Anethum graveolens ) multitudine de alte
Cimbri^or ( Thymus serpillys ) proceduri care au
drept scop
Rp.2 Lemn dulce ( Glycyrrhiza imbunatatirea
glabra ) metabolismului, a
Nuc$oara ( Mirystica fragans ) digestiei, scaderea |
Ghimbir ( Zingimber officinalis ) nivelului de stress
Rostopasca ( Chelidonium majus ) (care este o ffana
 A rmomizarea P icio arelor 479

1 U€iicieujfl Plante Observitfi

Fenicul ( Foeniculum vulgare ) foarte putemica in
CIlijncn ( Carum ca rvi ) calea cre5terii in
M 5cc§e ( Rosa canina ) greutate, oricat de
La ambele amesteeuri puiberile multa hrana am
plantelor sc combina in proporpi egale. ingera), reglarea
Tratamentul se incepe cu RP1 - activitatii endocrine.
pulbcrca se ia de 4 on pe zi sublingual, Se recomanda, a$adar,
oe stomacul eol. inaintc dc masa cu un tehnicile de respiratie,
sfert de ora, Tratamcntul cu primul posturile corporale,
amestec dureaza 21 de zile dupa care se Masajul, Psihoterapia
inccpe cu Rp.2 , cu care se continua 49 $i Mentalizarea pentru
de zile - pulberea se ia sublingual de 4 eficientizarea
ori D e zi pe stomacul pol. tratamentului
Extern se recomanda masaiul de revigorant.
relaxare cu solutii aromatice, mai ales
pe suport uleios (atunci cand tipul de
piele o cere se vor folosi $i solu|ii
alcoolice sau unguente hidratante).
Dintrc plantele recomandatc in soluble
de masaj mentionam: nuejoara,
lavanda, busuiocul, bradul, pinul,
ienupdrul, coriandrul, t'enicuiul,
mararul, portocalul.
li Hirsutism Intern - se recomanda olante Un alt tratament
reglatoare ale activitatii hormonale si pentru combaterea
care ajuta la controlul stressului ;i la hirsutismului pc baza
armonizarea activitatii psiho-mentale: de sucuri de plante,
Busuioc ( Ocimum basilicum ) care poate fi luat in
Rostopasca ( Chclidonium m ajus ) paralel, este dat in
Lemn dulce (( Glycyrrhiza glabra ) partea de fitoterapie
Marar( Anelhum graveolens ) generala (in pozitia
Traista ciobanului ( Capsela bursa- zece - Reglatoare ale
*
pastoris) activitatii hormonale).
Se combina plantele in parfi egale; se
administreaza o jumatatc de lingurita de Estc esential $i
pulbcrc din acest amestcc de 6 ori pe zi. controlul stressului
Tratamentul se mentine minim 60 zile. prin Psihoterapie,
Se mai recomanda curele cu ulei de respiratie, gimnastica
germeni de grau - 1jumatate de psihosomatica.
iingurita de 2 ori pc zi. 0 alta terapie, deloc
Extern : de neglijat ca
-masaj cu ulei de germeni de grau pe eficienta, este
zonele cu pilozitati in exces dragostea ?i amorul cu
-efecte relativ similare are $i uleiul de continents
germeni dc porumb
480 C a h t e a F em e ii
j Deficient! PUnte
Cicatrici Extern
inestetice; -aplicatii cu unguent de tataneasa sau
Rani greu cu unguent de tataneasa ?i propolis
vindeca- -aplicatii cu propolis de trei ori pe zi
bile timp de o saptamana
-pensulari de 6 ori pe zi cu tinctura de
muguri de plop ( Populus nigra )
(remediu util mai ales pentru cele care
au alergie la propolis)
-aplicatii cu unguent cu ra?ina de brad
(Abies alba )
-comprese cu bitter suedez o data la 2
zile pc locul afectat
-aplicatii cu unguent de sanziene
(Galium verum )
-pensuiari cu tinctura concentrate de
galbenele ( Calendulla off.) sau
aplicatii cu unguent dc galbcnele
Cicatrici Extern :
cheloide -pensulari de 4 ori pe zi cu tinctura de
arnica ( Arnica montana ), dupa care
locul afectat se lasa la aer sa se zvante
-aplicatii de doua ori pe zi cu unguent
de arnica sau amica+tataneasa, sau
amica+tataneasa+ra§ina de brad
Eruptii la Intern - se recomanda plante care sa
nivelul regleze functionarea sistemuluiu
pielii de imunitar:
etiologie Mace$ ( Rosa canina )
alergicS Catina ( Hipophae rhumnoides )
Fructe de coacaz negru ( Ribes
nigrum )
Iarba de canepa codrului ( Eupatorium
cannabium )
Busuioc ( Ocimum basilicum )
Se combina plantele in parti egale; se
administreaza o jumatate de lingurita
de pulbere din acest amestec de 6 ori
pe zi. Tratamentul se incepe cu minim
21 de zile inaintea perioadelorcritice
(cum ar fi inceperea polenizarii,
sezonul cald ?i aparitia prafului ?i
transpiratiei. etc).
Extern :
-tinctura sau intuzie in doua trepte de
Observatii
Corectarea acestei
deficiente se face $i prin |
stimularea capacitatii de
regenerare naturala a
organ ismului.
Marirea vitalitatii prin
proceduri cum ar fi
Dietoterapia,
Hidroterapia, Respiratia
va accelera mult
procesul de vindecare.
Un alt mijloc de a grabi
procesul de regenerare,
de refacere al tesuturilor
sunt curele de purificare
(descrise pe larg in
pattea de Dietoterapie
generals).
Este utila adoptarea
unei alimentatii cat mai
pure ?i naturale pe
perioada acestui
tratament, care sa
dezintoxice organismul,
favorizand procesele de
vindecare.
Pentru profilaxia
reactiilor alergice este
indispensabil consultul
unui medic de
specialitate care sa
stabileasca substantele
care declan?eaza reactia
alergica.
Dictoterapia are un rol
esential in ameliorarea
?i vindecarea acestei
deficiente. Curele de
purificare, mai ales, au
un efect de lunga durata
in tratarea acestei
afectiuni, stabilizand
rezultatele tratamentului
cu plante.
0 serie de alergii s-a
stabilit ca au o cauza
 AKM OiilZARF.A PlCIO AR E LO R 43 J

f Deficient* ' P la n t*)’ Observitii \

de mu$etel ( M atricaria chamomiUa ) psihica sau ca aparitia
-tinctura sau infuzie in 2 trepte din, lor este favorizata de
firucte $i/sau parte aeriana de vase anumite circumstante
( Visctim album ) psihice. Tehnicile de
-comprese cu pulbere din radacina de respiratie, posturale,
tataneasa umezita cu putina apa de relaxare sunt un
antidot eficient
impotriva
deficientelor in plan
emotional care due la
aparifia §i
manifestarea acestei
afectiuni.
Eczeme la Intern - se recomanda dante care Avand in vedere
nivelul stimuleaza §i regleaza activitatea multiplele cai care pot
pielii imunitara, care "curata" organismul duce la aparitia
picioarelor de toxine: acestei afectiuni este
Catina ( Hipophae rhamnoides ) util sa adoptati un
Frunze de coacaz negru ( Ribes tratament complet
nigrum ) care sa echilibreze
Frunze de mcsteacan ( B etu h alba ) global organismul.
Cimbri$or ( Thymus serpillys ) Printre procedeele
Radacina de urzica ( Urtica diotca ) indicate mentionam:
Pedicuta ( Lycopodium clavatum ) Dietoterapia,
Se combina piamele in parfi egale; sc exercitiile de
administreaza 0 jumatate de lingurita respiratie 51 cele
de pulbere din acest amestec de 4 on posturale,
pe zi. Tratamentul se mentine minim Hidroterapia $i nu in
60 zilc. ultimul rand
Extern - se recomanda Dlante Psihoterapia 51
antiseptice putemice, in extracte cat Mentalizarea.
mai concentrate:
-tinctura de propolis 30-40% - Alte remedii fito-
aplicatii de 3 ori pe zi terapeutice
-sue de rostopasca - aplicatii de 2-3 traditionale pentru
ori pe zi; tinctura de rostopasca 40% - tratarea acestei
aplicatii de 3 ori pe zi afectiuni sunt:
-tinctura de muguri de plop 40% - • cataplasmele cu
aplicatii de 3 ori pe zi (este bine sa fie foi de varza cruda
combinata $i cu alte aplicatir) zdrobite pe locurile
-aplicatii cu unguent de tataneasa de 2 afectate
ori pe zi ^i de galbenele - 0 data pe zi • compresele cu
-aplicatii cu unguent conccntrat de otet de mere, cu bitter
sanziene galbene ( Galium verum ) suedez
482 C a r t e a F em eii

1 Deficients . Plante Observatii

Pentru calmarea senzatiilor de prurit • apliicatiilecu sue
(mancarime) sau usturime se (obtinut din frunze
recomanda aplicatiile exteme cu proaspete) de aloe
tinctura, infuzie in doua trepte sau (Aloe vera )
unguent de sunatoare, tataneasa,
ealbenele.

Pentru picioarele asimetrice. In sensul ca unul din picioare are masa

muscular^ mai dezvoltata decat celalalt, se recomanda in principal masajul
§i exercitiile posturale specifice. Ca aplicatdi fitoterapeutice se recomanda
extern solupi rubefiante pentru masaj, ele accelerand procesele de
modelare. Intern se recomanda plante reglatoare ale sistemului endocrin §i
reintineritoare (telina, angelica, marar), care sa accelereze procesele de
armonizare la nivel fizic.

DIETOTERAPIA PENTRU
INFRUMUSETAREA PICIOARELOR
Deficient Alimente ^ cure Alimente
* contraindicate/
Observatii
CelulitS • cura cu lamaie Alimente
• cura cu mere contraindicate
• cura cu tije de papadie ■ camea, produsele
• cura cu polen din came
• cura cu sucuri amare §i cura cu • alimentele
sucuri amar - astringente suculente, cu sosuri
• cura cu sucuri $i cruditati grelc $i grase, bogat
• fructe: mere (cu tot cu coaja condimentatc foarte
mancate dimineata, mai ales, $i suculenta
inainte de fiecare masa pe stomacul • dulciurile, mai
gol), cire$e, coacaze negre ales cele cu zahar
• patrunjcl • margarina, untura
• macri§ crud ( Rumex acetosci Alimente care se
Oxulis acetosa ) consuma cu prudenta,
in cantitati mici:
• cura cu sucuri §i cruditati
• infuzii medii amare ?i infuzii • alimentele bogate
amare in hidrati dc carbon
• cremelc, spumele,
• infuzii picante
dulceata
• inlocuirea unei mese cu dragostea
• pastele fainoase
 A r MONIZAREA PlCIOARELOR
Alimented cure
1
• cura cu polen
• cura cu sucuri amare
• cura cu ulei de floarea
soarelui
• sue de telina
• cantitati mici 1 de ulei de
masline, arahide, porumb (se
consuma neprelucrate termic, In
fiecare saptamana o cantitate
fixa; in perioadele de depa$ire a
greutatii fire^ti se elimina
prompt din dieta $i se reintroduc
imediat ce masa corporala
incepe sa scada sub limita
fireasca)
• macn§ crud ( Rumex acetosa
}i Oxalis acetosa )
• laptele (vezi modul de
preparare $i administrare in
reteta nr. 7)
• semintele de lucema
incoltite
• cura cu drojdie de bere
• ciuperci
• cura cu germeni de grau
• fructele proaspete
Vance • cura cu ulei de floarea
Jl soarelui
| • cura cu tije de papadie
• cura cu mere - la persoanele
|
ji cu exces de greutate, mai ales
• cura cu sucuri de citrice
amare - pentru femeile la care
apar semnele uzurii fizice,
pentru fumatoare, consumatoare
de came
1 Cantitatea de uleiuri se dozeaza in tunctie de greutate. Folosirea unor cantitap prea
mari la (emeile cu exces de masa corporala duce la efecte contrarii celor dorite. Evident,
aceste uleiuri se folosesc neprelucrate termic.
483
Alimentele contraindicate
sunt in functie de constitute
fi de eventualele probleme
de digestie, asimilatie ?i
eliminare care exista.
Printre alimentele al caror
consum poate favoriza
aparitia vergeturilor
mentionam:
• camea ;i grasimile
animale, mai ales atunci
cand sunt aliment de baza
• inghe(ata, produsele de
patiserie, prajiturile,
ciocolata, pastele fainoase -
sunt alimente care produc o
credere rapida in greutate
• alimentele rafinate,,
sarace in vitamine naturale
?i enzime - slabesc
rezistenta organismului,
inhiba procesele de
refacere.
Alte recomandari:
• mesele vor fi regulate
• se evita curele drastice
de slabire sau de ingra^are
• plantele ?i procedurile
de reintinerire sunt cat se
poate de binevenite
Alimente contraindicate:
• camea 51 produsele din
came
• alimentele prajite,
prelucrate termic in mai
multe faze
• zaharul rafinat,
produsele cu zahar rafinat
alimentele foarte bogate in
grasimi
484 CARTEA rEM EI!

Alimonte ?i cure, Aiimente contraindicate/

Obscrvatii
I Vance • cura cu sucuri amar- • dulciurile (mai ales
astringente atunci cand ele constituie
• cura cu lamaie 1 pe anumite perioade
• alimentatie bazata pe cruditati alimentul principal 12)
• cura cu cire?e (2 zile se • margarina de orice tip
consuma doar cire$e) • supele concentrate,
• macri§crud( Rumex acetosa fulgii conservati prin
f i Oxalis acelosa ) iradiere
• coacaze, coacaze ro?ii, dude • alimentele cu
• ulei de floarea soarelui indulcitori, conservanti ?i
obfinut prin presare la rece amelioratori de aroma
• sucuri de: portocala 51 sintetici
grapefrut (cu tot cu coaja); Aiimente care se consuma
• fructe: mere cu prudenta, in cantitati
mici: icrele, produsele
• infuzii medii amare §i infiizii
bogate in grasimi,
amare
ciocolata $i cremele,
• cura cu otet de mere
conservele de orice tip.
Flebita • cura cu lamaie Aiimente contraindicate:
• cura cu ulei de floarea • aiimente foarte sarate,
soarelui condimentatc
• cura cu mere • camea, mai ales
• cura cu tije de papadie camea de pore, vita $i
• hri?ca vanat
• infuzii amare $i infuzii medii • alimentc conservate,
amare aromatizate, colorate sau
• cura cu drojdie de bere conservate chimic
• cura cu tarate de grau nr. 1
• tarate de orez
• oleaginoase
• cura cu polen
• seminte germinate de grau,
orez. soia
Trombo- • cura cu ulei de floarea Aiimente contraindicate:
flebita soarelui • camea . mai ales cea
• cura cu lamaie grasa
• cura cu tijc de papadic • condimentele picantc

1 Sucu! $i coaja de lamaic sunt tonlce venoase

2 S a remarcat c i femelle care consuma multe dulciuri In timpul zilei, fie ca e vorba de
ciocolata, ere m i de ciocolata, bomboane sau napotilane sunt predispuse la aparifia
obezitatii 51 a tulburariior vasculare. Consumul preponderent de dulciuri dezechilibreaza
activitatea endocrini.
 ARM OM ZAREA PlClOAKEL OK 485
Alimented cure.2 Alimente
contraindicate/
Observatfi
11 Trombo- • cura cu sucuri de citrice amare • alimentele prajite
flebita • sue de coacaze ' • conservele de
• macn? crud ( Rumex acetosa f i orice tip
O xalis acetosa ) • margarina
• cura cu drojdie de bere
• cura cu taraje numarul 1 $i cura
cu tarate numarul 2
• fiucte: mere lamaie, portocala $i
grapefrut (cu tot cu coaja alba);
• mierea de albine
• infuzii amare $i infuzii medii
amare
■ infuzii acre
Picioare • cura cu sucuri amar-astringente Alimente
uinflate • cura cu tije de papadie contraindicate:
datorita • fructe: mere cu tot cu coaja, • alimente bogate in !
retinerii de grapefrut ?i lamai 2 grasimi 1
apl in • hrean 3 • dulciuri obtinute |
tesuturi • hri?ca din zahar suprarafinat
• cicoare • preparate din 11
• asmatui, ceapa, ceapa verde, came obtinute prin !'
macri§ crud ( Rumex acetosa ji Oxalis prajire 1
acetosa ) • branzeturi !
• cura cu tarate numarul 2 obtinute prin
• cura cu drojdie de bere fermentape
• seminte incoltite de lucema
(M edicago sa liv a )
• ciupcrci
• infuzii astringente
II Picioare • inlocuirea unei mese cu dragoste Alimente
preagroase • cura cu sucuri $i cruditati contraindicate:
(pe fondul • postul negru • came $i preparate
unei m3riri • cura cu mere din came
in greutate) • cura cu lamaie • grasimille in
• cura cu tije de papadie general
• cura cu sucuri de citrice amare • zaharul alb,
L • cura cu sucuri amar-astringente rafinat

1 Se recomanda cura de 24 de ore cu sue de coacaze (timp de 24 de ore nu se consuma

nimic altceva).
2 Au efect diuretic, ajutand la eliminarea apei din |esuturi.
3 Are efect diuretic $i purgativ.
486 C a r t e a F e m e ii

F-~' ' Alimente

contraindicate/
Obseiratii , !
Picioare • infuzii astringente • creme, produse de j
prea groase • infuzii picante patiserie, inghetatii
(pe fondul • infuzii amare sau infuzii medii • paste fainoase,
unei mariri amare creme
in greutate) • cura cu sucuri §i cruditati cicoare, • ciocolata
anghinare, macri? crud ( Rumex • margarina
acetosa Oxalis acetosalla ) • pizza, produsele
• asmafui, ceapa cu foi grase ,
• fructe: coacaze, coacaze negre, • dulciurile, j;
mere produsele de cofetarie
• ffucte uscate: smochine, curmale, Alte recomandari:
caise, stafide, mere - in cantitati Nu se mananca la ore
moderate tarzii.
• fasole boabe, linte Nu se consuma alte
• hrean alimente intre doua
• hn$ca mese.
• varza cruda, proaspata ?i sue de Mestecatul se face
lent §i indelung.
varzacruda
-• ciuperci in cantitati moderate
1 Picioare • cura de vitalizare Alimente
prea subtiri • alimente vitalizante: nuci, boabe contraindicate:
pe fond de de soia, alune, arahide, susan, soia • alimentele grele,
| subponde- texturata, faina de soia foarte dificil de
ralitate • cura cu germeni de grau digerat cum ar ft
• infuzii dulci camea, prajelile,
• cu moderatie infuzii picante ji alimentele fierte mai
infuzii acre mult de 3 ore - pot
produce indigestii,
• lapte $i produse lactate (vezi
intoxicari, tulburari
utilizarea laptelui in functie de
ale eliminarii, care
constitutie - reteta nr. 7)
compromit procesul
• curmale, banane, caise
de vitalizare
• hrean
armonioasa
• cura cu drojdie de bere
• alimentele
• alge
conservate, alimente
• galbenu? de ou cu multi compu$i
• soia incoltita sintetici pentru
• semintelc de floare soarelui, susan aromatizare, corectare
dc gust, conservare.
etc.
1 Are efect stomahic, este foarte eficient pentru Tmbunatatirea digestiei $i tratarea lipsei
poftei de mancare (anorexiei)
 A H M < >iVT? 11C IO A R ELO H 437

Deficient* Alimente $1 cure AUraente contraindicate/ j

Observatii
Hirsutism • inlocuirea unei mese cu Alimente contraindicate: 1
dragoste • came $i produsele din i

• cura cu sucuri ?i cruditati came

• curacutijedepapadie • alimentele uscate
• cura cu struguri • branzeturile obtinute 'i
• infuzii dulci; cu moderatie - prin fermentatie ,
infuzii acre • alimentele in curs de ,
• infuzii medii amare alterare, lipsite de savoare 1
• infuzii aromatice cu efect • alimentele prea sarate,
reconfortant, calmant, sedativ prea condimentate
• cura cu polen • supele concentrate
• mierea de albine in stare • orice produs care
lichida (mai ales mierea de confine substante sintetice
salcam 51 mierea de tei) pentru conservare,
• uleiurile vegetale naturale de corectarea gustului,
miisline, porumb, aermeni de corectarea mirosului,
porumb. germcni de emu , culorii.
arabide, floarca soarelui Altc recomandari:
• cura cu germeni de grau Se evita mancatul in stari
incoltit psihice dizarmonioase
• cura cu drojdie de bere cum ar ft cea de
• cura cu tarate de grau nr. 2 ingrijorare (prelungita ?i
• tarata de grau $i de orez intensa), teama, manie,
iritare, furie, anxietate.
Licatricile • cura cu germeni de grau Alimente contraindicate:
inestetice • cura de vitalizare - atunci • alimentele rafinate $i
cand este cazul suprarafinate, sarace in
• cura cu drojdie de bere - vitamine ?i oligoelemente
vitaminele din complexul B pe in stare naturala (stare in
care le confine au un efect care pot ft u$or asimilate)
deosebit de benefic asupra pielii • margarina
• cura cu polen
Cicatrici • regimul cu cereale integrale Alimente contraindicate:
cheloide • cura cu sucuri $i cruditati • zaharul $i produsele
• cura cu tije de papadie cu zahar rafinat
• cura cu polen • alimentele prajite
• cura cu mere • alimentele care
• cura cu drojdie de bere produc constipatie
488 C artea F emeii
i
• cura cu tarate numarul 1 fi
cura cu tarate numarul 2
• fructele fi legumele in stare
proaspata
• infuzii amare
Eruptii la • cura cu tije de papadie
nivelul • cura cu sucuri de citrice
pielii de amare
etiologie • cura cu sucuri fi cruditati
alergica • cura cu sucuri de citrice
amar-astringente
• cura cu mere
• cura cu lamaie
• postui negru
• infuzii amare fi infuzii
medii amare
• infuzii astringente
Eczeme la • cura cu tije de papadie'
nivelul • cura cu sucuri fi cruditati
pielii • cura cu sucuri de citrice
picioarelor amare, cura cu sucun amar-
astringente
• cura cu polen
• regimul cu cereale integrale
• cura cu drojdie de bere
• cura cu tarate numarul I
• cura cu tarate numarul 2
• samburi de caisa
• seminte de lucema incoltite
• soia. soia incoltita
| Fragilitate • hri^ca
capilara • polen de albine
• fructe: mere cu tot cu coaja
(mai eficienta este coaja
merelor fin maruntita combinata
cu miere), coaja lamailor,
portocalelor, grapefrutului fi
mandarinelor (se recomanda
: a l ,
j : UDServam r1.
• camea §i produsele din
came
Alimentele la care exista
reactie alergica sunt foarte
numeroase. Din acest motiv
este bine sa fie consultat un
medic specialist care sa
identifice posibilii alergeni
din alimentatie.
Dintre alimentele care
declan^eaza reactia alergica
cele mai periculoase se
dovedesc a fi cele care
contin coloranti,
conservanti ?i aromatizanti
chimici, fructele 51 legumele
tratate cu pesticide fi
ierbicide.
Alimente contraindicate:
• alimentele suprarafinate
• zaharul rafinat fi
produscle pe baza de zahar
rafinat
• alimentele sarace in
vitamine naturale fi
oligoelemente
• camea, mai ales cea a
animalelor tratate cu
hormom pentru ingrafare
• alimentele sarace in
vitamine naturale, enzime
fi oligoelemente
1
 A R M O n iZ A R E A P lC lO A R E L O R 489

Alimented cure j Alimente contraindicate/ j|

Observatii " '
Fragilitate numai partea alba a cojii, rasa, • alimentele sarace in J
capilara amestecata cu pujina miere vitamine naturale, enzime
sau lasata la macerat in apa $i oligoelemente
minim doua ore)
• alimente vitalizante: nuci,
boabe de soia, alune, arahide,
susan, soia texturata, faina de
soia
• infuzii amare
Transpiratia • grapefrut (sue concentrat Alimente contraindicate:
excesiva a cu tot cu coaja) • camea 51 produsele din
picioarelor • cruditati: andive, ridichi came
• cura cu tije de papadie • grasimi ca untura,
• cura cu drojdie de bere margarina, Inlocuitorii de
• cura cu germeni de grau, unt pc baza de grasimi
algele, semintele de soia vegetale hidrogenate
incoltita, semintele de lucema combinate cu grasimi
(Medicago saliva ), tarate de animale purificate
grau $i de orez • zaharul alb rafinat ;i
• miezul samburilor de produsele care se obtin din
caisa acesta
Alimente care se consuma
cu prudenta, in cantitati
mici:
• uleiurile vegetale
• icrele
• alimentcle conscrvate.
mai ales cu substantc
artiflciale
1 Deformari • coacaze, coacaze negre,
reumatice ale coacaze ro§n
articulatiilor • fasole verde, cartof crud
(sue),
• marar (tulpini verzi),
leu?tean, asmatui
• macri$ crud ( Rumex
acetosa }i Oxalis acetosa )
490 C artea F emeii

MASAJUL S I AUTO-MASAJUL PENTRU

CORECTAREA DEFICIENTELOR D E LA
NIVELUL PICIOARELOR
Deficient* . Procedure O br vatii
CelulitS Cele mai eficiente manevre de masaj Deoarece zonele
sunt: cu celulita sunt
• efleuraj rapid $i apasat mai dureroase la
• frictionarile in ritm rapid masaj, inainte de a
• framantari executate energic trece la manevrele
• ciupituri mai dure (ciupiri,
trageri, mers in
• trageri
cuta) se va incalzi
• mers in cuta
zona prin mi$cari
Se recomanda urmatoarele preparate de
de efleuraj §i prin
masaj:
fricjionari.
• pe baza de extracte de iedera, coada
Aparitia durerii
calului, lemn cainesc
putemice este
• sue de lamaie, de grapefrut, sue de
semnul ca
catina manevrele de
• pe baza de extracte de salvie ( Salvia incalzire nu au
off.), coaja de salcie ( Salix sp.), seminte fost suficient
de angelica ( Angelica archangelica ) executate inainte.
Vergeturi Se recomanda manevrele de masaj: Procedurile de
• Efleurajul - se real izeaza cu mi^cari masaj trebuie
rapide, la inceput mai putin apasate, asociate cu o
gradat marindu-se presiunea alimentatie
• Frictionarile - se realizeaza apasat dar judicioasa,
fara a forta sistematica, care
• Ciupiturile - se executa u?or, mai ales sa impiedice
daca in zona respective nu exista depuneri variatiile bru^te in
de grasime greutate.
Se recomanda urmatoarele preparate de Masajul cu
masaj: preparate tonice
• pe baza de extracte din frunze de pentru piele,
iedera ( Hedera helix ), creti$oara preparate care-i
(Alchemilla vulgaris ), coada calului redau suplejea ji
(Equisetum arvense, E. maxima ), lemn rezistenta,
cainesc ( Ligustrum vulgaris ) sunt o metoda
profilactica
• unguentul de galbenele ( Calendula
excelenta pentru
off.), sanziene galbene ( Galium verum ),
vergeturi.
arnica ( Arnica montana ), tataneasa 1
(Symphytum off.)
1 Unguentul de t^tAneasa este recomandat mai ales pentru tenurile uscate, sen si bile.
 A R M O M Z A R E A P lC lO A R E L O R 49)

Deficient* Procedort, ... Ob*erv*tfi j|

• sucul de radacina de angelica
(Angelica archangelica ), Ieu$tean
(Levisticum o ff.).
Vance • Efleuraj u$or - se aplica !Atende! Nu se execute
numai pe varicele in faza nici un fel de masaj pe
incipienta. Dupa efleuraj, care va varicele in faza avansate.
fi executat intotdeauna in sens Se evite in aceaste zona
ascendent, se vor mentine orice manevra dura, orice
picioarele ridicate timp de minim variatie brusca de
10 minute *. temperatura (cum ar fi
• Mancvre intense de incalzire cele de la masajul cu jet
?i stimulare a circulatiei vcnoase de aer cald sau de la
in zonele limitrofe (dar nu foarte masajul cu du$
apropiate) de celc cu varice. subacvatic).
Se recomandiurmatoarele Nu se apasa pe zona cu
preparate de masaj: varice pentru a intra
• sucul de varza extractele de plante mai
• unguentul de galbenele bine in piele.
(Calendula off. ), tateneasa In faza de varice avansate
(Symphytum off . ) sunt de preferat
• preparatele de masaj pe baza pensularilc.
de extracte de: castan : (Aesculus
hipocaslanum ), frunze de alun
(Corylus avellana )
Picioare • Efleurajul - se aplica in sens Procedurilc de masaj se
umflate ascendent, cu mi$cari energice ?i execute seara dupa ce
datorita tot mai apasate. toate activitetile care
retinerii de • Frictionarile - se aplica pe implied statul indelungat
apa in zona dorsala a picioarelor in picioare, mersul pe jos
tesuturi executate in sens ascendent. au fost incheiate.
• Framantarea - se aplica asupra In zilele de vacante, de
zonei gambelor §i a coapselor repaus acest masaj
Se recomanda urmatoarele impreuna cu posturile
preparate de masaj: specifice se face
• preparatele cu extracte de: dimincata 51 seara, in scop
rozmarin ( Rosmarinus o f f ) , profilactic.
frunze de mic ( Juglans regia ), Amintim ca existe plante
frunze de salvie ( Salvia off. ) care regleaza sistemul
• prcparatcle rubefiante cardiovascular 51’ cel
endocrin, care sunt
responsabile de aceasta
deficienti
1 Cea mai indicata este realizarea Posturii Lumanarii imediat dupa masaj.
2 Se folosesc de la castan frunzele, florile, fructele 51 scoar^a.
492 C artea F eme.ii

p r a t . Procedure ■ ^ v i ObservatU
Picioare • Frictionarea realizata energic Pentru ca aceste proceduri
prea grease • Framantarea - realizata sa-51’ dovedeasca eficienta
(pe fondul energic, destul de rapid, mai ales trebuie facute intens,
unei miriri pe zonele cu masa mare mai mare cored ;i pe durate mai
in grentate) • Ciupirile - se create gradat lungi (direct proportionale
intensitatea cu gradul de agravare).
• Mers in cuta - se realizeaza Evident, toate aceste
dupa o incalzire sistematica prin proceduri de masaj, care
celelalte manevre de masaj in cazul de faja sunt foarte
• Trageri $i pensari - acolo rapide $i eficiente vor fi
unde rigiditatea pielii permite complementate de
aceasta fara dureri dietoterapie, exercitii
tizice posturale $i
dinamice, care sa
stabilizeze efectele
obtinutc prin masare.
Pidoare • Masajul cu uleiuri aromatice Aceasta procedura va
prea sub(iri cu efect relaxant, vitalizant, trebui angrenata alaturi de
pe fond de stimulativ pentru digestie ?i fitoterapie, dietoterapie,
subponde- activitatea metabolica - se aplica tehnici de respiratie §i
ralitate pc tot corpul posturale, psihoterapie.
Pidoare • Frictionari energice, trageri, Evident, acest tratament
subtiri ciupituri, pensari, mers in cuta - va fi corelat cu exercijiile
(pe fondul se aplica pe zonele unde exista fizice, cu dietoterapia,
unei exces de masa mentalizarea, \
distributil • Masaj cu solujii u$or hidroterapia.
inegale a mbefiante, urmat de masaj cu Aceste proceduri de masaj
masei uleiuri $i unguente vitalizante, ajuta mult ;i la
corporate) nutritive - se aplica pe zonele care con$tientizarea zonelor
se urmareste sa fie dezvoltate, care trebuiesc armonizate,
implinite. ceca ce va u?ura
considerabil procesul
mentalizarii.
Hirsutism • Masaj zilnic cu ulei de Aceasta metoda se
germeni de grau pe zonele asociaza cu tratamentul
afectate fitoterapeutic $i cu
• Masajul general de relaxare. metodele cunoscute de
• Masajul cu uleiuri aromatice combaterea a stressului
relaxante (tehnici de respirajie,
relaxare, corectarea
pozitiei corporale,
psihoterapie).
 A R M O n iZ A R E A P lC lO A R E L O R 493

HIDRO TERAPIA PENTRU CORECTAREA

DEFICIENTELOR D E LA NIVELUL
P lC lO A R E L O R
Nota 1: Modal de pregatire al baii de plante este urmatorul:
Se macinS plantele fin cu o rafnip (300-1500 gr. de planta pentru o cada
cu capacltatea de 200 de litri), se pun la inmuiat intr-o g&leata sau un vas cu
capacitatea de 10 litri plin cu apS. Se las& o zi fi o noapte dupS care se
filtreaza maceratul, restul de planta se pune la infuzat Infuzia se face in 34
litri de a pa, care dupS ce a dat In clocot se scoate de pe foe, adaugandu-se
apoi planta folosita anterior la macinat. Se lasa la infuzat timp de 15-20
minute, dup3 care se filtreaza, adaugandu-se In apa de baie. Maceratul la
rece filtrat anterior se adaug& la sfarfit, cand apa de baie fi infuzia s-au
omogenizat, temperatura apei din cada nedepSfind 35 de grade Celsius.
Potrivirea finala a temperaturii apei de baie se face la sfarfit, adaugandu-se
doar ap5 calduta, niciodata clocotita sau cu o temperatura peste 40 de grade
Celsius.
Plantele proaspete se zdrobesc inainte de a fi folosite. Atunci cand
intr-un amestec avem atat plante uscate, cat fi proaspete, vom dubla
cantitatea de planta proaspata. De exemplu, daca avem intr-un amestec 1
parte rostopasca, adica 200 de grame de pulbere de planta uscata, atunci in
amestecul nostru vom pune 400 de grame de planta bine zdrobita §i
maruntita, fara a modifica celelalte proportii. In amestecurile de plante
folosite in stare proaspata vom dubla pur §i simplu cantitatea la fiecare
planta in parte.
Atentie, maceratele §i infuziile de plante se prepara §i se depoziteaza
numai in vase emailate sau nemetalice, punerea in contact cu metale
slabejte puterea curativa a remediilor.

Nota 2. Infuzia in doua trepte pentru uz intern se obtine astfel:

♦ se pune o lingurifa de plants maruntita (pulbere obtinuta cu ra§nita
electrics de cafea) cu 100 ml. de apa calduta (la 40 de grade Celsius) intr-o
cans fi se lasa la macerat 8-12 ore;
♦ dupa macerare se filtreaza maceratul, iar pulberea de planta ramasa
dupa filtrare se pune la infuzat in 100 ml. de apa fierbinte timp de 15-30 de
minute;
♦ infuzia se filtreaza, se racefte (a§a incat sa ajunga la 40-60 de grade
Celsius) fi apoi se combina maceratul anterior obtinut;
Pentru uz extern infuziile se vor face mai concentrate - 34 lingurite de
pulbere la 100 ml. de apa.
Pentru radacini - dupa macerarea la rece se face un decoct (fi nu
infuzie ca la frunze §i partile aeriene) cu pulberea ramasa dupa filtrare,
fierbandu-se planta in 150 ml. de apa timp de 5-20 minute.
494 C artea F emeii

Deficient* 1' - -P ^ u ™ - - - Obsery.®

Celulita • SpaJari cu apa recc cu ftccarca Exercifiile fizice, mai ales i
wergica a zonelor afectate timp de 1- cele dinamice, dar $i cele
3 minute. statice, au un rol
Thalasoterapie - inot; mere prin apa important in combaterea
pana la genunchi, masaj in bataia acestei deficiente.
valurilor Procedurile dinamizante,
• Bai de plante cu urmatorul cum ar fi spalarile cu apa j|
amestec: rece sunt "
Frunze de iedera ( Hederea helix ) - un excelent stimulent ?i jl
1parte dinamizant, care, intre
Frunze $i flori de Rostopasca altcle, poate ajuta la
(Chelidonium majus ) -1 parte abordare o consecventa a J
Matase de porumb ( Zea mays)- excrcitiilor fizice
1parte dinamice ;i statice, a
Coada calului ( Equisetum arvense ) - exercitiilor de respirape, a
1parte dansului dinamic.
Vergeturi • Spalari cu apa rece Procedurile de
• Thalasoterapie - inotul - cu hidroterapie ?i baile de
mi$cari line $i u^oare; baile de mare - plante (la fel ca ?i
mereul prin apa. tratamentele
• Bai de plante cu amestecul: fitoterapeutice) trebuie
i Frunze proaspete de iedera ( Hedera asociate cu o alimentatie
! helix ) -1 parte judicioasa, cu stabilizarea
j Iarba de cretijoara ( Alchemilla stilului dc viata.
vulgaris ) -1 parte
Vs rice • Bai reci de picioare in fiecare zi Este contraindicata sauna
• Du$uri altemante (38-20 de grade ?i frecarea in timpul
Celsius) - lAtentie altemarea spalarilor a portiunilor
s temperaturii nu se face brux. afectate.
• Bai generale reci o data pe Sunt contraindicate, de
saptamana (durata baii este de 30-60 asemenea, baile
de secunde) hipertermice.
• Thalasoterapie - se recomanda Este contraindicata
mersul in apa pana la genunchi timp ramanerea prelungita la
dejumatate de ora pe zi; inot - 20-60 soare Baile de soare se
de minute pe zi, fara a forta insa deloc recomanda dimineata
nici ritmul, nici posibilitatile vitale. pana la ora 10 $i dupa
amiaza de la ora 17.
• Bai cu amestecul de plante:
Este interzis du^ul
Salvie ( Salvia off. )- 2 parti
scofian, aplicatiile cu
Iarba (parti aerienc) de papadie
( Taraxacum off.) -2 parti variatii bruige de
Funze de alun ( Corylus avellanu ) - 1 temperatura.
parte
 ARM OM ZAREA PlC lO AR ELO R 495

I Deficients Procedure Observitfi

Debits • Bai racoroase cu macerat la rece + De 0 mare
decoct de scoar(a de castan ( Aesculus importanta in
hipocastanum )' tratamentul
acestei afecpuni
sunt Dietoterapia
?i Fitoterapia.
Picioare • Baie calda de picioare. urmata de clatire Cauzele acestei
umflate cu apa rece $i apoi de Postura Lumanarii 2 retineri de apa pot
datorita • Du$ rece la nivelul coapselor fi destul de
refinerii • Bai de picioare cu amestecul de plante: numeroase. Se va
de apii in Rozmarin ( Rosmarinus off. ) - 1 parte consulta medicul
tesuturi Frunze de nuc ( Juglans regia ) - 5 parji specialist pentru a
Frunze de salvie ( Salvia off.) - 3 parti le afla,
Sare (eventual sare marina) - 1 parte urrriandu -se $i alte
forme de
tratament natural.
Picioare • Bai reci; in cazul in care organismul Evident, aceste
prea este slabit se va pomi cu bai racoroase, proceduri pe langa
groase scazandu-se gradat, de la 0 zi la alta, actiunea locala au
(pe tempera tura. ?i un rol
fondul • Spalari cu apa rece, frecand energic cu dinamizator,
unei panza de canepa zona picioarelor. facilitand
mariri in • Du$uri reci - sunt de preferat bailor reci, abordarea cu
greutate) atunci cand se urmare?te depa$irea consecventa a
sedentarismului. exercitiilor fizice
§i de respiratie, a
automasajului ;i a
Dietoterapiei.
Picioare • Bai calde reconfortante - pentru femeile Atragem atenfia
prea la care stressul se manifesta sub forma asupra necesitatii
subtiri pe inapetentei, insomniei, starilorde anxietate respectarii
fond de cu tulburari de digestie (indigestie, riguroase a
subponde balonare, aerofagie) indicatiilor de
-ralitate • Spalari cu apa rece - pentru femeile la executie a acestor
care inapetenta, indigestia, apetitul proceduri, mai
capricios se manifesta pe fondul ales la persoanele
sedentarismului, plictiselii, lipsei de interes care au fond vital
pentru exercitiile zilnice. scazut.
• Du$urile reci sau alternative - sunt 0 Alimentatia ^i
alta recomandare pentru categoria anterior plantele adecvate
mentionnta. tipului

1 Scoarja de castan se poate inlocui cu (runzele sau cu florile.

2 Pentru a vedea modul de execute al acestei posturi se va consulta capitolul referitor
la posturile corporale.
496 C a r t e a F e m e ii

D e ficie n t* •' Proctdur* ObsersaKH-

• Du$urile 51 baile racoroase - constitutional au un rol
pentru femeile care datorita foarte important in
stressului tradus prin stari de rezolvarea acestei
iritabilitate, nervozitate, probleme.
hiperexcitabilitate au deficienje de Pentru femeile care
asimilatie. dintr-un motiv sau altul
• Bai de plante cu amestecul: nu suporta usturoiul
Paducel ( Crataegus sp .)- 3 parti (sub nici 0 forma ?i in
Cimbru ( Thymus vulgaris ) - 2 parti ciuda tuturor
Tintaura ( Centaurea umbellatum ) - eforturilor) se j
2 parti recomanda inlocuirea sa
Usturoi 1 ( Allium sativum ) - 1 parte cu leurda ( Allium
Ace de brad ( Abies alba ) - 2 parti ursinum ), praz sau
ceapa.
Picioare • Spalari cu apa rece cu frecarea Prima procedura ,
subtiri energica a zonelor cu depuneri mai prezentata are menirea
(pefondul abundcnte. Dupa spalare se fac sa dinamizeze fortele
unei exercitii de incalzire a corpului, transformatoare latente
distributii dupa care se trece la programul care exista in fiecare
inegale a propriu zis de modelare $i flinta. Eficienta sa
masei infrumusetare. Pentrn a amplifica modelatoare deosebita
corporale) efectele se insista cu frecarea ?i pe este data de
zona abdominala (sub ombilic mai directionarea concreta a
ales). procedurii pe zonele
• Bai calde sau fierbinti scurte care se urmaresc a fi
(sau comprese fierbinti) pe partea transformate )i de
din corp pe care vrem sa 0 intensitatea mare a
dezvoltam. actiunii.
Hirsutism • Bai calde, reconfortante pentru Concomitent cu
atenuarea efectelor ?i diminuarea procedurile de
stressului manifestat prin teama, hidroterapie vor ft
contractura musculara, stari de facute 51 alte proceduri
anxietate, asprirea trasaturilor, prin de management al
amplificarea dizarmonioasa la nivel stressului, mai ales
psihic a caracleristicilor de dur exercitiile de respiratic
(tare) ?i aspru. ?i de relaxare.
• Bai racoroase pentru atenuarea Exercitiile de relaxare
efectelor ?i diminuarea stressului sunt foarte 11501 de
manifestat prin iritabilitate, realizat in timpul ?i, mai
nervozitate, frustrare, eruptii ales, dupa baile calde
cutanate cu prurit, usturime, reconfortante.
inflamare. In timpul bailor

1 Se pot tolosi fie tulpini verzi de usturoi (cu tot cu bulb), fie capatlni mature. Ambele
ingiediente se zdrobesc inainte de folosire.
 A r m o m z a r e a P ic i o a r e l o r 497

Procedure r? Observatii 1
" '
• Bai de plante din amestecul: racoroase corpul, mai
Cretisoara ( Alchemilla vulgaris)-! ales zona abdominala,
parte umerii, plexul solar,
Traista ciobanului ( Bursa pastoris ) - va fi destins cat mai
1 parte mult
Frunze de telina ( Apium graveolens )- Inainte si dupa baia de
1 parte plante se va face o
Marar 1 (Anelhum graveolens ) -1 parte relaxare completa de
Pulbere de grau incoltit * -1 parte minim 10 minute.
Eruptii la • Bai de plante cu amestecul: Aceasta procedure se
nivelul Salvie( Salvia off.) - 1 parte dovedeste eficienta
pielii de Paducel ( Crataegus sp. ) - 1 parte atat pentru tratarea
etiologie Cozi de cire$e ( Cerasus avium ) - 1 afectiunii manifestata
alergica parte la nivelul picioarelor,
Radacina de pir ( Agropyrum repens ) - cat si pentru tratarea
1 parte alergiei in sine.
Frunze de brustur ( Arctium lappa) -
1 parte
Frunze de urzica ( Urtica dioica ) - 1
parte
Mu?etel ( Matricaria chamomilla ) - 1
parte
Eczeme la Frunze dc anghinare ( Cvnara Evident, acest
nivelul scoymus )- 1 parte tratament nu poate
pielii Frunze de rostopasca ( Chelidonium inlocui diagnosticul
picioarelor majus ) • 1 parte medicului impreuna
Urzica 5 ( Urticu dioica ) -1 parte cu prescriptive
Galbcnele ( Calendula o f f ) -1 parte adaptate la cauza care
Patti aericne de tataneasa ( Svpmhytum a produs aceasta
o ff) - I parte manifestare la nivelul
pielii.
Transpira- -bai dc picioare sau infa$urari cu
tie a infitzie de ramuri de pin 4 (Pinus
picioarelor nigra, P. sylvestris)
cu miros -baie calda de picioare de 10 minute
puternic urmata apoi de o spalare cu apa rece a
picioarelor timp de 1 minut

1 Se folosesc semintele, inflorescentele $i tulpinile florifere.

2 Boabele de grau incoltit pot li folosite si proaspete, strivite.
3 Se lolosesc frunzele pe cat posibil proaspete de urzica.
4 Ramurile tinere de pin pot (i imlocuite cu Oori de tan.
498 C a r t e a F e m e ii

E X E R C IT II P O S T U R A L E $1 D IN A M IC E
R E C O M A N D A T E PEN T R U
fN F R U M U SE T A R E A P IC IO A R E L O R
|
Postura sau procedeul
1

II Celulita • POSTURA MAIN1I LA PICIOR

• POSTURA VULTURULUI
• POSTURA ENERGIEI V IE JII
• POSTURA R O fll (PODUL)
• POSTURA PODULUI IN TENSIUNE
• POSTURA OMBILICULU1
• POSTURA TRIUNGHIULUI
• SALU TU LSO ARELUI
• ' POSTURA ARCULUI
Vergeturi • POSTURA MAINII LA PICIOR
• POSTURA LUMANARII
• POSTURA PLUGULUI
• SALUTUL SOARELUI - se executa lin, fluid, fara a
brusca sau a forta miscarile
Varice • POSTURA ARCULUI REALIZATA PE JUM ATATE
• POSTURA LUMANARII - realizata de lunga durata (in
medie 45 de minute pe zi)
• SALUTUL SOARELUI - executat lin, fara a forta deloc
Flebita • POSTURA MAINII LA PICIOR
• POSTURA ARCULUI REALIZATA PE JUM ATATE
. POSTURAPLUGULUI
• POSTURA LUMANARII
Picioare • POSTURA VULTURULUI - realizata dimineata mai ales
umflate • POSTURA SEMILUNII
datorita • POSTURA ARCULUI REALIZATA PE JUM ATATE
retinerii de • POSTURA ROTII (PODUL)
apa in • POSTURA PODULUI IN TENSIUNE
(esuturi • POSTURA LUMANARII - se realizeaza mai ales la
sfar$itul zilei: are efecte imediate
• SALUTUL SOARELUI
• POSTURA ARCULUI
I Picioare • POSTURA MAINII LA PICIOR
prea groase • RETR ACJIA ABDOM INALA - ajuta la controlul
(pe fondul apetitului, la regularizarea digestiei $i asimilarii
unei mariri • POSTURA ARCULUI REALIZATA PE JUM ATATE
in greutate) • POSTURA COBREI - reduce armonios apetitul
• POSTURA ROTII (PODUL)
 ARMONIZAREA PlClOAR ELO R 499

- Defitienfa t M im m • Fosturasauprocedeul 5P IH
• FU S1 U K A FLUUULU1
• F U S T U K A LUM ANAK11
• F U S i U K A F U D U L U i IN T E N S 1 U N E
• S A L U T U L SU A KELU 1
• F U Si U KA AKCULU1
Ficioare • F U S i U K A M AIN11 L A F1U 10K
prea subtiri • FU S1 U K A V U L T U K U L U 1 ■
pe fond de • F U S i U K A S T A N D F t V I N t IN K I D I C A K h
'subponde- • K E T K A C liA A B D U M IN A L A ■
!
ralitate • F U S I U K A K U T H (F U D U L )
• F U S i U K A F U D U L U 1 IN T K N S 1 U N K
• SA LU T U L S U A K tL U l
• F U S I U K A AKUULU1
Ficioare • F U S i U K A V U L T U K U L U 1 - pentru intarirea zonci
subtiri teselor 5 1 a coapsclor
(pc londul • F U S i U K A S T A N D F t V IN E IN K I D I U A K E -
unei pentru intanrea zonei gam belor
distributii • F U S i U K A A K CU LU 1 K E A L IZ A i A F t
inegale a J U M A 1 A i h - pcntru arm om zarea glob ala a
masei picioarelor
corporale) • F U S i U K A K U i il (F U D U L )
• F U S i U K A U M tllL lC U L U l
• F U S i U K A LUM ANAK11
• F U S i U K A F U U U L U I IN T E N S 1 U N E
• S A L U 1 U L S U A K tL U l
Hirsutism Fostun $ 1 procedee pentru controlul stressului:
• A S A N A D E E L U N U A i IE F E N I K U 1U K A C E $1
UULUANA
• F U S i U K A V U L i U K U L U l - taciliteaza controlul J
asupra m intii
• F U S i U K A S E M 1 L U N 1 I - im preuna cu corectarea
pozitiei bazinului dim inueaza stressurile scxuale, ajuta
la com baterea dispareunici § 1 a tngiditatn
• K E IK A U liA A B D U M iN A L A
• F U S i U K A U U B K E 1 - asigura stabilitate atectiva
• F U S i U K A F L U U U L U 1 - taciliteaza controlul
asupra mrntii
5 00 C a r t e a F e m e ii '

1 Defidenti Posturi sau procedeul

• POSTURA LUMANAR1I - rafineaza emo(iile
Posturi care influenteaza benefic activitatea hormonala:
• POSTURA SEMILUNII
• RETRACTIA ABDOMfNALA
• SALUTUL SOARELUI - amplified capacitatea de
control asupra intregii fiinte
• POSTURA ARCULU1 - confera buna dispozitie, calm,
control in planul voinjei
Eruptii la • POSTUR.'V MAINU LA P1C10R - ajuta ia controlul
nivelul pielii energiei vitale
de etiologie • POSTURA TRIUNGHIULU1
alergica • POSTURA ENERGIEI VIETII
• POSTURA LUMANARII
• SALUTUL SOARELUI
Eczeme la • POSTURA MAINII LA PICIOR
nivelul pielii • POSTURA TRIUNGHIULUI
picioarelor • POSTURA ENERGIEI V IE JII
• POSTURA ROTII (PODUL)
• POSTURA LUMANARII
Transpiratie • POSTURA SEMILUNII
a picioarelor • POSTURA ARCULUI
cu miros • POSTURA PLUGULUI
putemic • POSTURA LUMANARII
Picioare . POSTURA MAINII LA PICIOR
insuficient • POSTURA VULTURULUI
conturate • POSTURA ARCULUI REALIZATA PE JUM ATATE i'
• POSTURA ROTII (PODUL)
• POSTURA PODULUI IN TENSIUNE
• SALUTUL SOARELUI
 Partea IV

Tipuri constitutionals
Capitolul 17
FASCINANTUL JOC AL DECRIPTARII
INFLUENTEI CELOR TREI DOSHA
ASUPRACORPULUI FEMININ

DE LA ATITUDINEA PROVOCATOARE LA MISTERUL FEMININ

DE LA INCITARE LA FASCINAflE
TIPUL CONSTITUTIONAL §1 ATITUDINEA SUNT DOI FACTORI
ESEN JIALI, DIN A CAROR INTERACTIUNE REZULTA ASPECTUL
GENERAL, GRADUL DE ARMONIE EXPRIMAT DE O FEMEIE.

La acest fotomodel asiatic constitutia este

mixta: PITTA - KAPHA.
Atitudinea provocatoare, pozi^ia care
exprimS elasticitate, mobilitate accentueaza
trSsaturile PITTA.

Structura la care predomina

KAPHA - cu forme rotunde, pline, cu un
piept generos - este minunat potentate
de o atitudine ginga§a, care evidentfaza
feminitate, o anumita ginga§ie.
504 C a r t e a F em eii

Acfiunea modelatoare a lui KAPHA

DOSHA a determinat in acest caz o structure cu
sSni dezvoltafi, In timp ce PITTA DOSHA
evidentiazS la nivelul taliei elasticitate $i
robuste{e. Aspectul preponderent KAPHA
remarcat la o primS vedere este dat insa de o
agravare la nivelul sanilor, prin pierderea
fermitabi §i conturului.
MAREA MAJORITATE A FIINTELOR
SUNT O AMALGAMARE DE INFLUENCE §1
CALITAT1 ALE CELOR TREI DOSHA, RAR
EXISTAND O SINGURA DOSHA CARE SA SE
MANIFESTE DOMINANT, LA NIVELUL
FIECARUI SEGMENT CORPORAL IN PARTE.

Sanii de tip VATA, mai clar definiti.

contrasteazS u§or cu restui corpului
unde KAPHA DOSHA manifestatS in
secundar confera o anumit vigoare, f&ra
a fi atinsS plinStatea care apare in
cazurile in care KAPHA DOSHA se
manifests preponderent.

in acest caz PITTA DOSHA este

evident manifestata la nivelul sanilor
care sunt foarte bine conturati,
fermi. de dimensiuni medii.
La nivelul taliei. bazinuluii §i al
coapselor in secundar fata de PITTA
DOSHA este manifestatS $i KAPHA
DOSHA , care le confers o anumitS
robustete
 Fascinatitul Joe... 505

in aceasta imagine este exprimata plicere extaticS? Este doar joaca

spontana cu corpul? Sau, printr-un proces intuitiv, sunt puse cu maiestrie in
evidenta calitSfie VATA ale corpului?

CORPUL FEMEII POATE DEVENI DE O EXPRESIVITATE

DEOSEBITA. DIFERiTELE ATITUDINI CORPORALE PERMIT
MANIFESTAREA UNOR APTITUDINI MENTALE $1 PSIHICE NEBANUITE.

Senzualitate §i calm, pace §i placere de a trai - caracteristid KAPHA la

nivel psihomental, simplu §i deplin exprimate de corp §i de atitudinea
corporaia.
506 C a r t e a F e m e ii

Tipul constitutional KAPHA,

caracterizat de masivitate, vigoare
combinat cu tipul constitutional PITTA
caracterizat de elasticitate, dinamism -
rezultatul este intr-adevar
impresionant
Rafinamentul este, TnsS, o calitate
in absenta careia vitalitatea potenteaza
aspectele grosiere ale senzualitStii,
impetuozitatea devine ostentatie §i
feminitatea pe ansamblu este mult
diminuatS.

ACELA$l TIP CONSTITUTIONAL -

KAPI IA-PTTTA
DOUA IPOSTAZE - UNA SENZU-
ALA AGRESIVA §1 UNA FEMININA
RAFINAMENTUL ESTE O EX
PRESIE A ARMONIEI FEMININE $1
POATE H REFLECTAT DE OR1CE TIP
CONSTITUTIONAL.

Vitalitatea combinatS cu rafinament

confers strSlucire §i prospetime.
Atitudinea femininS §i fireascS
Tntrege§te conturul unui tablou
cople§itor - o femeie.
 FAScinArmiL Joe... 507
Sanii clar conturati, de dimensiuni
medii; abdom enul plat, cu musculature
destul de bine definite; talia cam brata; o
pozitie provocatoare - un cum ul de
caracteristici predominant PITTA, secundar
VATA.

MAREA MAJORITATE A FOTO-

MODELELOR AU UN H P CONSTI­
TUTIONAL MDCT PITTA-VATA
ADESEA ELE l§I POTENTEAZA
ASPECTUL CORPORAL CU AUTUDINl
§1 POZITII INDRAZNETE, UNEOR1
PROVOCATOARE PENTRU AMPL1F1
CAREA SENZUAUTAT1I

Formele subtiri, VATA, sunt

potentate de claritatea conturului
sanilor §i de arcuirea §oldurilor -
caracteristici PITTA

Dimensiunile §i claritatea contunuilor

sanilor §i bazinului - caracteristice lui PITTA
DOSHA - sunt “imblanzite” de talia plate,
bratele mai subtiri - specific VATA.
Expresia senzuala, incitante i|i pune
amprenta asupra aspectului general.
508 C aktea F emeii
 Fascimamtul Joe... 509

FORMELE PUNE, VITALE ALE

TIPULUI KAPHA, CHIAR IMBINATE
CU CLARITATEA §1 ASCUTIMEA
CONTURURILOR - SPECIF1CE LUI
PITTA - SUNT MAI BINE PUSE IN
VALOARE DE O ATITUDINE
MODERATE
510 C artea F emeii
Capitolul 18
TESTE PENTRU IDENTIFICAREA
CARACTERISTICILOR
CONSTITUJIONALE
ALE CORPULUI FEMININ___________
1. Fdentifica{i tipul constitutional, incluzand §i tipurile mixte: KAPHA-
PITTA, KAPHA-VATA §i PITTA-VATA, in care se incadreazd picioarele din
imaginile de mai jos:
512
C a h t e a F e m e ii

2. ldentificap tipul constitutional, incluzand §i tipurile mixte: KAPHA-

PITTA, KAPHA-VATA §i PITTA-VATA, in care se incadreaza taliile din
imaginile de mai jos:

FIG. 9 FIG. 10 FIG. 11

FIG. 12 FIG. 13 FIG. 14

FIG. 16 FIG. 17
514 C a h t e a F c m e ii

FIG. 27 FIG. 28 FIG. 29

FIG. 30 FIG. 31

FIG. 34 FIG. 35
 Te s t e 515
4. Identifieap tipul constitutional global, incluzand §i tipurile mixte:
KAPHA-PITTA, KAPHA-VATA §i PITTA-VATA, apoi $i tipul constitutional la
nivelul sanilor §i al taliei al femeilor din imaginile de mai jos:

FIG. 37

FIG. 38

FIG. 39
516
C a k t e a F e m e ii

5. ldentificati tipul constitutional global, incluzand §i tipurile mixte:

KAPHA-PITTA, KAPHA-VATA §i PITTA-VATA, apoi tipul constitutional la
nivelul sanilor, picioarelor $i taliei pentru femeile din imaginile de mai jos:
 Teste 517

FIG. 44 FIG. 45

FIG. 46

FIG. 47
 C a k t z a F e m e ii

FIG. 48 FIG. 49

FIG . 50
 Te st e 519
REZULTATELE TESTELOR DE
IDENTIFICARE A TIPURILOR
CONSTITUTIONALE
In tabelele de mai Jos, llterele au urmStoarele semnificatii:
, ♦ K - KAPHA, P -PITTA, V -VATA
♦ AGR, PRI, SEC din tabele sunt prescurtarile corespunzatoare
respectiv pcntru: agravarl, p rincip al, secundar

1. PICIOARE

B 1H
Dosha Dosha Agra- Dosha Dosha Agra- Dosha Dosha Agra-
princ. sec. vare princ. sec. varc princ sec. vare
36 p K - K.-P - p -

37 p - - P-K - - P-K - K
38 V-P - - V - - P - -

39 p - - P * - P - K

2. TALIE §1 ABDOMEN

F1GUKA T 1PU L C O N S T IT U T IO N A L E V E N T CIA LE A G R A V A R l

Dosha Dosha
preponderenta secundara
FIG. 9 P - V
FIG. 10 P K P -K
FIG. 11 P V -
FIG. 12 P - -
FIG. 13 P - K
FIG . 14 P V K
FIG. 15 P K -
F IG . 16 K. P -
F IG . 17 K - -
520 C a r t e a F e m e ii

3. SANI
i-'r'riU te W w ip u l; eo N sm un o N A B M ;' A ffcEV ENFUA LEAGRSAVARI 1
Dosha Dosha
preoonderenta secundara
FIG. 18 P *
FIG. 19 K -

FIG.20 K p
FIG.21 K V
FIG.22 P -
FIG.23 K p -
FIG.24 K - -
FIG.25 V p -
F1G.26 P - -

FIG.27 P-V . -

FIG.28 p K. -

FIG.29 K V K
FIG.30 P K -

FIG.31 P-V - -
FIG.32 K. P -

FIG. 33 SILICON - *
FIG.34 K P -

FIG.35 K - K

4. TIPUL CONSTITUTIONAL GLOBAL, LA NIVELUL INTREGULUI

CORP, LA NIVELUL TAIJEI §1 A L SANILOR

Dosha Dosha Agra- Dosha Dosha Agra- Dosha Dosha Agra-

princ. sec. vare princ. sec. vare princ sec. vare
36 p K. - K-P - - p - -
37 p - - P-K - - P-K - K
38 V-P - - V - - P - -
39 P - - P - - P - K

5. TIPUL CONSTITUTIONAL GLO BAL, LA NIVELUL INTREGULUI

CORP, LA NIVELUL PICIOARELOR, TALIEI §1 SANILOR

Pn Sec A rt Pri. Sec A rt Pri. Sec Apr Pri Sec Apr

40 P V - V p - P-V - V -
41 V - - V - - V - - V - -

42 V P - V - - V P - V P -

43 K-P - - K - - p - - K V V
44 P V - V p - p - - P - -
45 P - P - - p K - P -
46 P - - P - - p - - P V
47 P V * P V - P-V - - V p V
48 P - - P - - P V P - V
49 P V - P - - V p - V-P - -

50 V p - P K - V p - V p -
 Teste 521

In loc de bun rAmas

Dupa aceasta incursiune In universul p/in de larm ec aJ feminitafii, regasim
acu/n propria viafa, p e cei dragi noua, natura, f i nu le mai privim ca inainte, ca d
bucuria unei n oi fanse, adevarate, imediate, straiucefte in sufletuJ nostni.
Viafa este penlru n oi de acum inainte un nesfarfit priiej de a tinde spre
annonia form eior ffzice, spre fm m usefe f i impiinire, spre dragoste f i rcgasire. ftiind
de Becare data ce ne iimiteazA sau ne refine, ce ne imbogafefte, ce n e iumineaza f i
ne inOorefte. Acum ftim , f i nu m ai fntarziem p e drum, nu ne m ai rBtadm, ca d avem
drumuri trasate, cafauze, lantem e f i baterii, iar daca deschidem largochii suBetuiui,
atund chiar soareie cunoafterii va stia lu d pentru noi, aratandu-ne caiea spre
fericire.
Ce sunt acum cei dragi pentru noi?
Sunt ceie m ai lum inoase ogiinzi, in care nu vorn m ai conteni sS ne privim
farmecui, frumusefea, surasul f i jocui.
iar natura, cum ne apare acum ?
Ea este acum n oi in fin e - o Binfa cuprinzatoare f i plina de m ister care ne
incanta, ne nafte, ne confine f i ne branefte. Ea abia afteapta sa Be chemata p e
nesiarfiteie e i nume, sa Be atinsa, privita, gustata f i mirosita, sa patrunda in n oi cu
toata puterea e i de regenerare, de inflorire, de rodire, gasindu-fi astfei o sublim a
impiinire.
Privind cu a tenfie fotograBiie din aceasta carte, vom observa ca exista m uite
armonii f i nuanfe in form e f i ab'tudini; privindu-ne apoi p e n oi in ogfinda, regasim
e xa d tipui de Brumusefe spre care Bndem in m od nativ, Bresc.
Este foarte important sa ftim ce urm irim chiar la n ivel Bzic, ca transformari ale
corpuiui. Natura are adanc incifrate in Ea aceasta taina, a arhetipului, finiciodata o
para verde nu va face eforturi zadam ice de a se coace in forma de mar. M in tea, insa,
are capcane f i se poate ca o fem eie sa ifi doreascB armonii sau forme care nu ii sunt
caraderistice, disprefuind sau ignorand ceea ce i-a fostdatde Dum nezeu (ca o para
care, in Bmp ce se coace, ar dori sa se rotunfeasca asemenea unui mar, d e fi
armonia caraderisBca (brmei safe este supfefe in partea de sus, unduire la m ijloc f i
rotunjime in partea de fo s(
Tot astfei, este esenfial ca oricare dintre n oi sa afie mai intai ce fel de fru d este,
pentru ca apoi sa tinda spre armonia acefui fruct f i nu spre aftceva.
Dar ce inseamna coacere sau “im piinire”?
Ea este in trupuf unei fem ei ca Imbobocirea unei ffori, intr-o frum usefe m ereu
reinnoita; ea este in inima unei fem ei ca rasaritui soarefui.
Cine poate sa chem e oare in n oi m inunea aceasta? Ce n e poate fumina f i sfinfi
atat de m ult?
Tot ce facem cu trupul sau cu sufletul nostru pentru a ne apropia de
frum usefe, armonie, fericire f i iubire cheama p e Dum nezeu in noi f i ne deschide
porp'Ie raiului chiar a id, p e pamant.
522 C artea F emeu
 Teste 523
GLOSAR EXPLICATIV

A B S O L U T - C a principiu prim, este un co n cep t care

d e f i n i t e o ca u zS c e nu are alts origine d ecat pe ea Insa§i §i
din care deriva ceielalte existente. Frum osul absolut este
considerat, in acest caz, drept sursa originara a tuturor
fenom enelor estetice. E l nu provine din experienta, ci li
preexists, fiind co n ce p u t cel mai ad esea c a o idee InnascutS,
la care om ul se refers can d em ite judecSti estetice. Ca
valoare universal^, notiunea d e absolut d e f i n i t e ceea c e ar
trebui sa fie fru m o s pentru o rice m inte, o p u n an d u -se
varialiilo r p erso n ale ale sensibilitSCii, m ultiplicitatii §i
relativitStii istorice a gusturilor. C a ideal al crea^iei, term enul
d e absolut se refera la creatia artistica, considerandu-se
frum osul absolut drept felul spre care tinde artistul prin
m u n ca sa, de§i nu reu§e$te niciodata sS-1 transpuna In
Tntregime Intr-o realizare concrete, limitatS.

A R H ETIP = c o n ce p t care d esem n eazS im aginea prim S

sau initials, form a d e In cepu t pentru o transcriere ulterioarS.
In sen sul sau m o d e m , el im plies ideea d e straoriginaritate
fu n dam entals a unui tipar dat. A c e st Inteles a fost consacrat
In cadrul “ psihologiei abisale” a lui C .G . Ju n g . Din acest
p u n ct d e vedere, se Intelege prin arhetip o Insu§ire colectiva
a unei m uljim i d e fapte, atribut care se Intem eiazS pe
ex iste n ja u nui su b co n § tie n t co le ctiv . U n a se m e n e a
subcon§tient co lectiv se constituie prin Incorporarea unor
n en u m Srate experience interioare §i exterioare ale
umanitSCii, In d ecursul marii desfS§urSri istorice a lum ii. In
dom eniul esteticii m o d e m e , con cep tul psihologic d e arhetip
§La gasit multiple aplicafii. In prim ul rand, trebuie retinuta
functia im portantS a acestei categorii In cuprinsul teoriei
miturilor. Astfel, se o b se rv S c a miturile, In su ccesiu n ea lor §i
in cadrul procesului continuu d e rem odelare la care sint
su p u se, se constituie p e baza unor imagini originare. A ceste
imagini sint inse§i structurile tem atice ale u n o r atare proiec£i
su biective ale minfii omene§ti colective §i ale capacitStii sale
d e visare.
524 CAHTEA I'EMEU

in poezie, teza existenjei arhetipului se bizuie pe

constatarea ca, In anumite imprejurari, artistul poate sa
transpuna, din subcon§tientul colectiv, diferite figuri stilistice
§i simboluri in dom eniul literaturii. Intrate In acest cim p,
asem enea figuri §i simboluri sint reinterpretate §i capate
infati§ari noi, In functie d e cap acitate a poetului d e a
transfigura formele initiate ate trairii estetice. in acest m od,
formele arhetipale se transforma nelncetat in planul unor
redari concrete, de o puternica expresivitate §i ele asigura
punerea In legatura cu anumite realiteti sublim e din planurile
DIVIN E ale manifesterii.

A R M O N IE = concordanta, acord, potrivire a elem entelor

com ponente ate unui intreg; categorie filosofica ce exprim a
aderen(a par^lor, coerenta interiorului §i a exteriorului,
unitatea continutului §i a formei, Im pacarea contrariilor.
Analizata pe larg In istoria esteticii, arm onia este ad esea
considerate ca temei, atribut sau efect al frum osului. “ C ele
opuse se com pleteaza §i se acorda §i din cele discordante
rezulta cea mai frum oasa arm onie” (Heraclit). A rm onia
“consta pe de o parte, In totalitatea integrate a unor laturi
esentiale, iar pe de alta parte, in pura opozi^ie rezolvate a
acestora, prin c e e a ce ele reveleaza c a ap arten en ta
reciproca, legatura interioara, ca unitate a lor. in acest sens
vorbim de arm onia formei, culorilor, tonurilor etc.” (H egel)
in m u zica, arm onia este com b in area sim ultana,
Im binarea m elodioasa a mai multor sunete, In conformitate
cu anumite legi, care se o cu p a cu studiul acordurilor In
com pozitie. Tot astfel, In celelalte arte, arm o n ia este
apropiata de ordine, m asura, proportionalitate, unitate
constructiva sau com pozitionala.

B U C U R IE = intensa stare de satisfac(ie p sih ica §i

m entala care poate sa apara din, ca u z a u nor m otive
exterioare sau interioare, am plificandu-se in fiinta um ana
datorita procesului de rezonanta §i captare In
M IC R O C O S M O S U L fiintei u m an e a energiilor subtile
specifice ate bucuriei si satisfactiei din M A C R O C O S M O S .
 Teste 525
In con clu zie, putem sp u n e c a B U C U R IA este o stare
m entala §i psihica, limitata In timp, caracterizate printr-o
incarcatura afectiva intens pozitiva, datorite rezonan^ei cu
en ergiile su btile ale b u cu riei §i satisfactiei din
M A C R O C O S M O S , aparute ca urmare a realizarii unei dorinte,
a atingerii unui sco p , sau ca rezultat al unei trairi am oroase
p len are, a iubirii resim jite sau datorita u n ei su rprize
agreabile. A ceasta incarcatura specified m entala §i afectiva se
traduce, in plan com portam ental, printr-o cre§tere a nevoii
de com un icare cu cei din jur (nevoia de a-i “ con tam in a” §i pe
altii d e propria fericire §i multumire, exuberanta, m im ica §i
gestica bogate, ras §i chiar, paradoxal, plans - “d e b ucu rie”).
Obtinerea unei satisfactii binefacatoare, atingerea unui
sco p material, erotic, psihic, m ental sau spiritual creeaza o
stare d e multumire interioara care face sa crea sca §i sa se
am plifice o em otie care d om in a pentru m om ent psihicul,
c o n d u ca n d spre optim ism , Incredere In sine, incredere in
viitor, in D IV IN , In cei din jur §i creand prem izele aparitiei
unor noi scopuri, motivatii, planuri de viitor.
Su rse de bucurie nu sunt num ai realizarile am oroase,
profesionale sau artistice deosebite, ori extazul religios, ci §i
evenim enteie cotidiene pentru cel care urm^re§te sa se
bucure cat mai d es. Pentru copilul m ic, ne§tiutor §i lipsit de
sim t critic, sursele d e bucurie sunt m ult m ai num eroase
d ecat pentru adultul inchistat, m eschin §i p o sa c. C a em ofie
elaborate, bucuria este condifionate d e gradul d e evolutie
spirituals §i d e asem enea d e formafia culturala lSuntricS a
individului. Astfel, d acS astezi m oartea unei fiin(e drag) este
traite dureros, acela$i lucru la vech ii d aci era prilej de
bucurie. Prelungirea mai mult timp a bucuriei face sa apara
starea d e euforie.

B U N A T A T E = trasatura pozitiva de caracter a celui ce

este bun §i din aceasta ca u zS perm anent este in rezonan{a cu
energiile subtile ale binelui §i arm oniei din M A C R O C O S M O S .
A l. V lahufa, raspunzand la intrebarea c e este bunatatea, scria
inspirat: “ 0 frum usefe cople§itoare pe care o percepi direct
cu sufletul” .
526 C artea F emeji

BUN SIM T = m^elepciune m orala practica c e rezulta din

experien^a superioara de viata §i care ne orienteaza In toate
imprejurarile; facultate de a diferenjia rapid §i spontan binele
de rau, dreptul de nedrept §i de a gasi Intotdeauna m asura
corectS §i cat mai arm onioasS In (elul in care te comporti.
Bunul sim t se exercitS ca o n c e simt (v S z, auz etc.), om ul
p ercep an d im ediat §i sp on tan sem nifica^ia m o rala §i
spirituals a diferitelor ImprejurSri concrete. Nu Intamplator In
m asa poporului nostru, cei lipsiti d e bun-sim f sunt apreciati
c a orbi sau surzi din punct de ved ere moral. Bunul sim t este
reflexul unui caracter evoluat spiritual, inim os, pozitiv
em patic, valoros §i bine in c h e g a t A avea bun sim t In seam na
a fi plin de com pasiune, delicat suflete§te, bun, iubitor,
saritor, a fi m o d e st a fi in acord cu tine insuti. Cel care cu
adevarat este plin d e bun sim t are o A N A H A T A C H A K R A
bine dinam izata §i arm onioasa care II face sa resim ta
perm anent o em patie superioara profunda §i spontana cu tot
ceea ce il Inconjoara. El §tie $i sim te C A C E E A C E T IE NU-Tl
P L A C E , ALTU1A N U T R E B U IE N ICIO D A T A SA-I FACI. Tocm ai
de aceea el (cel cu bun sim Q nu face altuia c e e a c e lui nu i-
ar place niciodata sa i se faca.

CH A K R A = literal, in lim ba sanscrita “roata” , “cere” ;

termen c e desem n eaza centrii s e c r e t d e forta prin care trece
energia subtila P R A N A §i atunci can d este trezit chiar
K U N D A U N 1 §i care influenteaza corpul fizic, corpul astral §i
corpul cauzal al fiinfei um ane. Ace^ti centri fundam entali
acu m u le aza, transform s §i redistribuie en ergia subtila,
m o d u lata care li traverseaza. De§i C H A K R A S -u r ile
influenteaza in m od cert glandele en do crin e §i anum ite
organe fizice (d e exem plu inim a sau plexul solar), este bine
sa nu le con fun dSm cu acestea d eo arece apartin unui alt
nivel al realitatii fenom enale. C H A K R A S-u rile sint puncte
focar d e Intalnire §i d e interpenetrare a fizicului c u psihicul,
m entalul §i cau zalu l. C e le §ase C H A K R A S p rin cip ale
im p reu n a c u cel de-al §aptelea cen tru S U P R E M
( S A H A S R A R A ) d in K U N D A L1N I Y O G A (ace§ti centri
 Teste 527
fundam entali slnt cun o scu fi §i Tn alte culturi, su b num e
diferite) se gSsesc am plasap de-a lungul lui S U S H U M N A
N A D I, canalul principal d e for(S c e transports energia subtila
d e a lungul coloanei vertebrale. S U S H U M N A N A D I este
canalul prin care urea K U N D A L IN I Tn m om entul trezirii
superioare: p sihice, m entale §i spirituale a fiin{ei um ane.
Prim ele §ase C H A K R A S sint situate fiecare In afara
inveli$ului corporal grosier, iar cel de-al jap telea, care nu
este propriu-zis o C H A K R A , ci un CENTTdJ S U P R E M D E
L E G A T U R A C U D U M N E Z E U , se alia d ea su p ra varfului
capului (S A H A S R A R A ). In timpul trezirii lui K U N D A L IN I
(fenom en c e se produ ce In general ca urm are a unor exerci^i
d e K U N D A L IN I Y O G A corect §i perseverent realizate care
perm it trezirea §i controlul acestui proces), energia c o s m ic S
subtila urcS d e la prima C H A K R A (M U L A D H A R A ), situatS In
plan subtil la nivelul zonei dintre an us §i sex, p Sn S in
S A H A S R A R A , activandu-Ie gradat pe toate, una d u p S alta. La
nivelul fiecSrei C H A K R A pe care o atinge §i o energizeaza
extraordinar d e mult K U N D A L IN I, practicantul resimte un fel
d e fericire in ten sa aparte ( A N A N D A ) §i totodatS el
dobinde§te anum ite puteri psihice (SID D H IS) care li perm it
sa aju nga la o form S m ult m ai am p lS §i rafinata d e
cunoa§tere, d e aici provenind d e altfel §i num ele d e Centri de
Con§tiinla (CH A 1T A N Y A ) dat uneori CH A K R A S-urilor.
Din fiecare C H A K R A radiaza un anum it num ar d e canale
en ergetice (N A D I) cu n o scu te In traditia sp iritu als su b
n um ele d e “ P E T A L E " sau “SP IT E " energetice. O am enii
Inzestrafi c u capacita(i m e d iu m ice $i cap ab ili datorita
clarviziu nii sS v a d S corpu l astral al celorlalfi, d escriu
adeseori C H A K R A S u r ile c a ni§te focare d e lum ina subtila
distinct colorate care au un num ar diferit d e petale sau
canale energetice care pornesc dintr-un centru (B IN D U ).
Uneori C H A K R A S u r ile slnt reprezentate In m od sim bolic in
an u m ite texte Y O G A tradifionale. N u m aru l d e petale
coresp u n d e totdeauna num Srului d e N A D IS u r i (sau SP IT E
E N E R G E T IC E ) ce p o m e sc din fiecare C H A K R A . A ceste a§a-
zise “ flori de lotus", slnt Inzestrate (atunci cand slnt trezite)
cu o rotatie care d S o v ib r a te sp ecifics care le face s S dea
528 Ca m e a F emeii

impresia de “ roji” statice d e u n d e provine §i num ele de

C H A K R A . D u p a sistem ul K U N D A L IN I Y O G A fiecarei
C H A K R A ii corespund anumite caracteristici psiho-som atice
§i mentale exprimate printro serie d e sim boiuri (form e
geom etrice, culori, M A N T R A S , anim ale sim bolice (care
desem neaza anumite energii subtile, secrete), divinitati (ce
indica anumite lumi paralele) etc.).
CH A K R A S-urile principale §i atributele lor sunt:
1. M ULAD H ARA CH A K R A - centrul situat la baza lui
S U S H U M N A , intre radacina organelor sexuale §i anus. Atit
timp cat M U L A D H A R A C H A K R A este Tn stare potentials sau
d e adormire, energia K U N D A U N I se odihne$te aici; ea este
reprezentatS printr-un §arpe Incolacit in jurul lui insu$i (din
aceastS cauza uneori se vorbe§te de energia §arpelui); ea
confera trezirea puterilor paranorm ale §i asigura energie
tuturor celorlalte C H A K R A S . Din acest centru izvorasc patru
N A D IS care corespund cu cele patru petale ale sale.
Form a sim bolica a acestei C H A K R A este patratul,
cu lo a rea sa subtila este galben-p ortocaliu (A R G IL O S ),
A nim alul sau sim bolic este elefantul cu §apte trom pe,
divinitatile cu care se poate lua legatura prin el sint B R A H M A
§i DAK1NI, o SHAKT1 a lui B R A H M A .
C e l care a patruns plenar in starea de con§tiinta
specifica lui M U L A D H A R A C H A K R A reu§e§te sa invinga cu
ce a mai mare u§urinta ata§amentul sau terestru (PRITHIV1
T ATTVA) §i, dobandind un curaj extraordinar, nu se mai
tem e niciodata de m oartea fizica. Prin con cen trare §i
m e d itate asupra acestei C H A K R A , el “obtine cunoa§terea lui
K U N D A L IN I §i a m ijloacelor secrete d e a-1 trezi” .
(SIV A N A N D A )
2. SW ADHISTH ANA CH A K R A - centrul aflat In plan
subtil in canalul S U S H U M N A In zona radacinii organelor
genitale. Ea corespunde lui B H U V A R L O K A ; loccilizarea sa
fizica este plexul hipogastric care guverneaza organele
sexuale §i functia de procreere §i trairile erotice, am oroase.
Din centrul acestei C H A K R A pleaca 6 N A D IS (sau “ petale”).
Form a sim bolica asociata acestei C H A K R A este sem iluna,
'uloarea sa este albul argintiu, animalul sau sim bolic este
 Teste 529
crocodilul §i divinitatile cu care se poate lua legatura prin e!
s!nt V IS H N U §i o SH A K T I a sa, R A K IN I.
“ C el care se concentreaza intens §i m editeaza profund
asupra acestei C H A K R A §i asupra energiilor sale ascun se
coresp on d ente nu se mai fem e d elo c d e apa. El are un
control perfect asupra energiilor secrete, subtile ale acestui
e le m e n t El obfin e mari puteri psihice, imaginable creatoare
geniaia, cunoa$tere intuitiva §i se b ucura d e o stapanire
perfecta a functiei sexuale §i a simturilor. D e asem enea, el
cu n o a§te c u u§urinfa lum ile su blim e astrale. Pasiunea
iniantuitoare, m ania, ata$am entul, orgoliul, gelozia §i alte
impuritati psihice sint u§or §i com plet elim inate d e el. El i§i
regen ereaza co rp u l fizic, ram ane tanSr §i a ju n g e sa
cu cereasca m oartea (M R IT Y U N JA Y A S ID D H I)".
(S IV A N A N D A )
3. M ANIPURA CH A K R A - centrul situat de-a lungul
canalului S U S H U M N A , in zo n a om bilicului la 2 degete
d e d e s u b t C o resp o n d en ts sa fizica este plexul solan el
gu v e m e a za ficatul, stom acul, etc. 10 NAD1S sau petale de
lotus (spite energetice) em ana din aceasta C H A K R A a carei
forma sim bolica este triunghiul cu varful in su s d e cuioare
ro$ie, anim alul sau sim bolic este berbecul $i divinitatile cu
care se poate lua legatura prin el sint SH IV A R U D R A §i o
S H A K T I a sa LAK1N1. Cel care se con cen treaza intens §i
m editeaza profund asupra acestei C H A K R A obtine puterea
numita SA T A L A SID D H I §i dobande§te capacitatea d e a
d escoperi com ori ascu n se. El “ nu va fi atins d e nici o boala.
El nu se fem e absolut d elo c d e foe. Ch iar d aca sta !n foe, el
ram ane neatins §i in viafa $i niciodata nu are nici o team s de
moarte; vointa §i puterea sa sint uluitoare." (S IV A N A N D A )
4. AN AH ATA C H A K R A - centrul situat in zon a inimii, tot
in interiorul canalului S U S H U M N A . Coresp o n d en ts sa fizica
este plexul cardiac; el guverneaza inima. 12 N A D IS (sau
SP IT E energetice) sim boiizate su b form a petalelor d e lotus
p o m e sc din aceasta C H A K R A a carei form a sim bolica este
steaua c u §ase colturi, d e cuioare albastra, anim alul sau
sim bolic este gazela §i divinitatile cu care se poate lua
legatura prin el sint ISH A $i o SH A K T I a sa KAK1NI. C el care
530 C ahtea F emeii

c e se concentreaza §i m editeaza profund asupra acestei

C H A K R A asculta sunetul p aradisiac din A N A H A T A
C H A K R A . Elem entul subtil aer care poate fi controlat la
nivelul acestui centru face sa se am plifice In practicantul
respectiv SA T T V A G U N A (calitatea arm oniei). C e l care
mediteaza in m od perseverent asupra acestei C H A K R A
dom ina com plet elem entul subtil aer (V A Y U T AT T V A). El se
poate dedubla cu u§urin(S §i zboara In alte lumi mirifice sau
poate intra fulgerfitor In corpul altuia, traind In totalitate ceea
ce triie§te minunat celalalt (EMPAT1E P E R F E C T A ); el devin e
instrumentul iubirii divine co sm ice §i obp ne toate celelalte
calita|i SATTVA-ice (divine)." (S IV A N A N D A )
5. VISH UD D H A CH A K R A - centrul situat In plan subtil
la baza gatului, tot in interiorul canalului S U S H U M N A . Este
centrul elem en tului subtil eter ( A K A S H A T A T T V A ).
C o r e s p o n d e n t sa fizica este plexul laringian. 16 NAD1S
simbolizate In forma unor petale de lotus em ana din aceasta
C H A K R A a carei forma sim bolica este cercul, culoarea este
indigo, animalul sau sim bolic este un elefant cu §ase colti §i
zeitatile cu care se poate lua legatura prin el sint S A D A SH IV A
§i o SH A K T I a sa SH A K IN I.
“ Concentrarea intensa §i meditatia profunda asupra
elementului (TATTVA) acestei C H A K R A este definita In
textele Y O G A sub num ele E X P A N S IU N E A beatifica, spatiala
A K A SH I D H A R A N A . Cel care practica aceasta form a de
meditatie nu va dispare sau muri nici la disolutia lumii
(P R A LA Y A ). El obtine cunoa^terea intuitiva, perfecta a celor
patru V E D A S , datorita m edita(iei p erseveren te asu pra
acestui lotus. El detine cunoa§terea trecutului, prezentului §i
viitorului §i dobande§te controlul energiilor m isterioase ale
timpului (T R IK A LA - JN A N A ) ” . (SIV A N A N D A ).
6. A JN A CH A K R A - centrul aflat tot In interiorul
canalului S U S H U M N A §i este localizatln plan subtil In spatiul
dintre sprancene. In sistemele esoterice occidentale, aceasta
C H A K R A este numita “al treilea o ch i” . “ Lotusu l” sau nu are
decat doua petale, adica doar d ou a N A D IS em ana din el.
Culoarea sa subtila este galben-auriu, divinitatile cu care se
poate lua legatura prin el sint P A R A M A SH IV A care se
 Teste 531
manifesto sub form a lui H A M S A §i o SH A K T I a sa H A K IN I.
A ceasta C H A K R A , a carei c o r e s p o n d e n t fizica este zona
frontala, este considerate a fi centrul con§tiintei.
“ C el care se concentreaza intens §i m editeaza profund
asu pra acestei C H A K R A distruge gradat toate efectele
negative (K A R M A ) ale acjiunilor sale anterioare din aceasta
viata sau din celelalte. A deptul d evin e un mare Y O G HI N §i
ajunge un eliberat in viata (JIV A N M U K T A ). El obp ne cele opt
mari puteri paranorm ale ( M A H A SIDDH1S) §i cele 32 de
puteri m inore” . (S IV A N A N D A )
7. SAHASRARA - se situeaza in plan subtil deasupra
varfului capului, deci in afara inveli§ului corporal grosier,
d in co lo de extremitatea superioara a lui S U S H U M N A . A§a
cu m o indica num ele sau, acest C E N T R U D E L E G A T U R A C U
D U M N E Z E U are 1 000 de petale, sau cu alte cuvinte este
inzestrat cu o m ie de NAD1S, o infinitate de alte canale
(N A D IS ) em an a §i se ram ifica d e la a cest cen tru
(S A H A S R A R A ). C o r e s p o n d e n t fizica a acestui C E N T R U
S U P R E M este tot creierul.
Centrul Suprem de FO R T A , S A H A S R A R A , apare astfel c a
fiind net superior f a t d e to£ ceilalti 6 centri de f o r t
(C H A K R A S ). El em ite o lum ina alb stralucitoare §i intensa
p recum “ zece m ilioane d e sori” §i apardne unui nivel al
realitatii superior celorlalte 6 C H A K R A S care slnt desem nate
ca fiind ce le § ase C H A K R A S (S A T C H A K R A ) , a d ica
C H A K R A S in sensul limitat al term enului.
“A tunci cand KUND ALIN1 este intim unit cu SH IV A In
S A H A S R A R A , yoghinul se b ucura d e fericirea suprem a
(P A R A M A N A N D A ). El atinge o stare d e su p ra co n § tiin t §•
realizeaza ce a mai inalta cunoa§tere. El d evin e un “Y O G H IN
care §tie instantaneu totul” (B R A H M A V ID - V A R ISH T H A , el
este un mare intelept §i un JN A N I perfect)” . (S IV A N A N D A )

ESTETICA ILUMINATORIE = ansam blu de idei estetice

caracterizat prin afirm area p rezen(ei divinitatii In
m ultitudinea vie a tuturor starilor, fiin(elor §i lucrurilor, a
fericirii obtinute nu prin sustragerea din fluxul viefii §i
com placerea In inertie ca neant, ci prin intuirea §i accepterea
532 C a r t e a F e m e ii

realitatii divine. Indem nul catre extazul oferit d e com un iu nea

cu tot ceea ce este sublim §i netrecator, paralel cu refuzul
d em ersului superficial cogn itiv d e o rice natura, s-au
cristalizat in tr o conceppie an tiintelectualista, estetica
iluminatorie opunand reflectarii partiale a realitSpi inscrierea
in discontinuitatea misterioasa pozitiva a existences (c e e a ce
im plies transcen derea ideii d e legitate, cauzalitate,
previzibilitate, c a §i exaitarea unei enigm atice ambiguitapi).
Facand apologia iluminarii, estetica iluminatorie prom oveaza
spontaneitatea d ep lin a geniala p recum §i va lo a re a
influenpelor inefabile, m odelul u n o r im agini artistice
arhetipale, extraordinar de frum oase al unor interogatii sui-
generis creatoare menite sS faca d ovada e$ecului inteligentei
speculative. C a trasaturi ale artei iluminatorii, s-au im pus:
urm arirea sim etriei, flexibilitatea, id e e a d e corela re a
conpinutului §i a formei, inefabilul sublim . Influenza esteticii
iluminatorii se face simpitS adeseori spontan im punandu-se
ca un “substitut intuitiv, mitologic al conftiinpei critice", c a un
Tndemn adresat omului spre “a se bucura intens d e c e e a c e
este sublim $i netrecator intr-o serie de acte vitale.”

E X P R E S I V - caracteristicS a unor a sp e cte mai

accentuate ale vietii um ane, ale artei §i, totodata, criteriu
valoric. Expresivul este acea calitate care rezulta din relapia
de unitate dintre forma caracteristica a unui obiect, a unei
fiinpe, creatii §i conpinutul pregnant, relapie care, prin forta ei
de influenpare, atrage in m od deosebit atenpia, determ inand
o reaepie lSuntrica. Expresiv poate fi un gest, un personaj, o
imagine, o idee, un caracter, o exprimare etc., el fiind d eci o
insu§ire cu o intinsS arie d e cu p rin d ere a realitatii.
Transfigurarea ISuntricS a expresivului din realitate d u c e la
ceea c e numim expresivitate, adica la acea capacitate d e a
influenpa emopional prin originalitatea sesizanta, izbitoare. De
regula, expresivitatea este o exteriorizare contrastanta,
bazata pe abaterea de la m edie, c a §i pe o alegere sau
seiectare subordonate com unicarii caracteristic intensive,
pronunpat distincte.
 Te s t e 533
EM PATIE = rezonanta subtila inefabila care perm ite o
com un icare superioara psihica §i afectiva cu ceilalti ori cu o
anum ita fiinta um ana (sau chiar cu o entitate superioara,
spirituals, invizibila). In general vorbind, se §tie d e m ult c S o
m am a cunoa§te in m od intuitiv nevoile §i sentim entele
bebelu§ului sau cu care ea este §i se m entine spontan in
co m u n ica re em p atica. A c e a sta aparen t m isterioasa
capacitate (latenta adeseori In orice fiinta um ana) este in
m od verosim il legate de faptul ca initial copilul in ca u zS nu
face d ecat U N A cu fiinta §i cu corpul fizic al m am ei sale.
Em patia, ca stare spontanS, expiica d e asem enea m odul in
care copii chiar foarte mici, sunt fulgerator la curent cu grijile,
nelini§tile §i bucuriile pSrintilor lor. Starea profunda d e
em patie faciliteaza intelegerea psihica, intima a celorlalti
oam eni sau a fiim elor um ane c u care urmarim sS avem reia^ii
de com un icare sublim e, ideale.
Term enul de em patie a fost utilizat prim a data de K A H E
SIP P S In anul 1898. El se referea la o m odalitate de
cunoa§tere §i Intelegere prin oglindire §i rezonanta In propria
noastra fiinta, a altora. Em patia este deci o m odalitate
intuitiva de cunoa§tere a celorlalti d eoarece ea asigura o
form a de com unicare afectiva §i de transpunere im ediata,
sentim entala, facand posibila o identificare cu alte persoane
la tensiunea la care ele traiesc o anum ita situatie. Em patia
profunda §i plenara poate fi cel mai u§or remarcata in cazul
relatiilor am oroase arm onioase in care cei doi reu§esc
am andoi sa reallzeze continenta sexuala. Intr-o acceptie mai
larga, em p atia d ezvo ltata datorita trezirii §i activarii
echilibrate In fiinta u m ana a cen tru lui subtil d e forta
A N A H A T A C H A K R A , perm ite apariba acele i ca p a cita b
directe, de a intelege in m od inefabil trairile altor fiinte
um ane, facand chiar cu pubnta anbciparea §i prevederea
com portam entului acestuia In situabi date. Toate acestea §i
multe alte fenom ene com plexe sunt cu u^urinta posibile pe
baza acestei capacitab.
In con clu zie, putem sp un e ca em paba este o IN T U IT IE
SIM P A T E T ICA sau o idenbficare afectiva care face posibila In
fiinta noastra o stare d e transp un ere prin rezonan ta.
534 C a r t e a F em eu

Fenom enele em patice sunt adeseori sem nalate In practica

Y O G A , unde sunt interpretate ca o form a superioara de
cunoa§tere, ca o inefabila reflectare in universul nostru
launtric, a sterilor §i trairilor anum itor fiinte (in special
um ane). Em patia face fulgerator cu putinte proiectarea
starilor interne specifice, ale unei fiinte um ane In universul
launtric al celui care em patizeaza, astfel c a acesta v a ajunge
in acel m om ent sa traiasca, clar, launtric, In sine viata fiintei
um ane in cauza. Empatia ne permite sa ne am plificam
tendintele de a fuziona sau, cu alte cuvinte, d e a intra In
euforica consonante afectiva cu universul launtric al altei
fiinte um ane care ne atrage. Em patia jo aca un rol esential in
apart tia §i amplificarea trairilor afective, am oroase Intre d ou a
fiinfe de sex opus, care sunt sau devin com patibile una
pentru cealalte datorite potrivirilor ca frecvente dom inante a
energiilor subtile prezente in aura lor. E M P A T IA se
deosebe§te clar de SIM PATIE, care este o stare em otionala
con§tienta, constand in “A S1MTI C U ” sau fata de o alta fiinta
um ana, pe cand EM PATIA Inseam na “A S IM T IIN T IM IN ” sau,
c u alte cuvinte, a tinde spontan spre A T R A I IN T E N S
L A U N T R IC V IA T A A F E C T iV A A U N E I A L T E F IIN T E U M A N E .
Restransa doar la relatiile interum ane §i la perceperea §i
crearea diferitelor opere d e arta, EM PA T IA se dovede§te a fi
un proces com plex (perceptiv, intelectual, afectiv) ce se
poate dezvolta la mai multe nivele ale fiintei um ane pe
traiectoria incon§tient- con§tient. De§i rolul sau este adeseori
ignorat, EM PATIA este evident im plicate in adoptarea rolului
social al unei fiinte um ane, In cunoa§terea p sihica em pirica,
in orice act de com unicare interum ana (e a reprezentend aici
senzitivitatea interpersonala).
Manifestate ca o conduite participativa, con§tiente §i
incon§tiente, aparente §i inaparente fate d e un m odel de
com portam ent um an, facilitand un act d e cunoa§tere, de
com unicare interumana cu valoare predictiva c a §i un a ct de
identificare afectiva c u uniiversul launtric al celuilalt,
EM PA T IA este o Insu§ire su perioara, proprie conditiei
um ane, care este totodate de baza a personalitetii.
 Te s t e 535
EXTAZ = “ acpu nea d e a fi In afara individualitatii” ,
“Incantare” (d e la grecescul E K ST A SIS ). Stare elevat m entala,
intens §i sublim afectiva, caracterizata prin traire beatifica
o ce a n ica §i prin sentim ente p aradisiace inexprim abile,
inefabile de bucurie §i fericire, c e ne expan sion eaza Intr-o
stare de fericire extraordinary. Starea d e E X T A Z este proprie
com uniunii sufletului um an c u D u m n ezeu , cu existenta
infinita, cu p erfectiu n ea d iv in a . In a ce a sta stare,
individualitatea egoista, conditionata §i limitata este Inlocuita
d e Con§tiinta C o sm ica D ivina. O rice cale s p ir itu a l autentica
ofera la m om entul oportun aspirantului perseverent §i plin
de fervoare posibilitatea intrarii In starea d e extaz divin,
beatific (atunci cand aspirantul este pregytit sy o realizeze).
Toate relatarile sfintilor §i m isticilor cre§tini despre “ rapirile
In D uhul Sfant” sunt tot atatea form e d e E X T A Z . Kabali?tii
intrau uneori In transa §i co m u n icau cu D um nezeu prin
intermediul Arhanghelilor In aceasta stare de extaz.
T erm enul yo gh in e c h iv a le n t este S A M A D H I,
incununarea etapei de meditatie (D H Y A N A ). Toate aceste
modalitati spirituale ofera extazul prin interm ediul meditatiei
tacute §i a contem platiei, dar exista §i alte m etode, cum ar fi
cele revelate de S U F IS M , ai carui adepti utilizeaza anum ite
m elodii inspirate §i dan su ri integrat spirituale pentru
atingerea starii de E X T A Z . Sufitii arata §i m arturisesc pe de
alta parte ca, In timpul experim entarii depline a E X T A Z U L U I,
orice diferenta dintre cre§tini, evrei, m ah o m ed a n i sau
celelalte fiinte um ane care apartin altor religii dispare.
Senzatiile fizice asociate In general starii de E X T A Z sunt
sentim ente neobisnuite de Inaltare, senzatia de dim inuare a
greutatii (Insotita uneori chiar de aparitia levitatiei) sau
viziunea unei lumini extraordinar d e intense.
Starea de ilum inare se resimte §i la nivel mental prin
senzafia de atemporalitate §i printr-un intens, profund §i
inefabil sentim ent d e calm §i p ace beatifica. In E X T A Z , fiinta
intra In con tact cu o for^y diviny enigm atica d e d in colo de ea
§i fuzioneaza Intr-un dom eniu transpersonal. Misticii cre§tini
au echivalat E X T A Z U L c u experienta directa a prezentei lui
D um nezeu caracterizata prin m isterioasa “ uniune mistica §i
536 Cartea Fem er

spirituals” c u D um nezeu. In timpul acestei stSri de transS

spirituals, corpul poate rSm ane tem porar inert, pSrand a fi ca
§i morL Yoghinul sau misticul experim enteaza atunci stari
dumnezeie$ti care tin de dom eniul universaiului. In scrierile
secrete ale ocultism ului occidental, aceasta stare se mai
nume$te §i “ M O R S O SC U L I" sau m oartea prin sSrut. A ceasta
stare d e “ m oarte” poate sa rSm SnS totu§i uneori, num ai daca
fiinta respectiva dore^te term aceasta, perm anenta. Kabali$tii
afirma in aceasta direcfie ca principals patriarhi ai Vechiului
Testament au murit astfel §i c S aceasta ar fi fost §i ultima
dorin{a exprim ata de regele S o lo m o n in “ Can tarea
CantSrilor".
0 viziune §tiintifica m odern s asupra extazului identifies
starea de EX T A Z cu a§a-numitele “ Experiente d e v a rT .
“ DecIan$atorii” sau “ CATAL1ZAT0R11” c e pot trezi sau
induce in fiinta um ana sentim entul extatic includ, printre
altele, e x p e r ie n c e extatice sublim e, contem plarea unor
m inunate peisaje sau am b ian fe din naturS, iubirea
cople§itoare, erotismul cu continents, rafinat §i extraordinar
de intens, activitatea creatoare etc. A ceasta sem nificatie
extinsS a E X T A Z U L U I aratS c S el (E X T A Z U L ) nu este
intotdeauna echivalent cu starea de Iluminare spirituals, de$i
de multe ori ele pot coincide. Uneori, ilum inarea poate
decurge dintr-o experienta non-extaticS, d e exem plu starea
iluminatorie c e survine in fata mortii sau in cazul unei dureri
vio len te. D eo arece starea yo gh in S d e tra n scen d ere a
con§tiintei individu ale limitate im p lies mai cu ra n d o
interiorizare, M IR C E A E L IA D E a p ro p u s ech iva la rea
termenului yoghin SA M A D H I cu acela d e E N ST A Z A , cuvant
care de fapt sem nifica “ a sta inSuntru” , intelegand prin
aceasta menpnerea neintreruptS a con§tiintei yoghinului in
Sinele sSu esenpal suprem , A T M A N .

FRUMOS - categorie a manifestarii consideratS ca fiind

fundamental legata de reflectarea in intreaga manifestare a
adevarului, a arm oniei divine §i a binelui. F R U M O S U L este
insS mai mult decat bineie pentru c S inglobeaza in acela^i
timp bineie. F R U M O S U L este perceput c a rezultat exclusiv al
 Te s t e 537
reacjiilor fiintei um ane, aceste reac^ii fiind in funcfie de
nivelul d e con§tiinta al celui care sesizeaza. Reactiile §i
reflectSrile lau n trice sin t in d e p e n d e n te d e insu§irile
obiective ale realita^ii con§tientizate.
Folclorul a definit in m o d sem nificativ acest aspect
fu n dam ental in p ro verbele: “ N U -I F R U M O S C E E ST E
F R U M O S , E ST E F R U M O S D O A R C E E A C E IMI P L A C E M IE " §i
“ F R U M U S E T E A S E A F L A IN C O N § T IIN T A §1 IN O C H II
P R IV IT O R U LU I". Perceptia frum osului este d eci intim legata
d e nivelul de c o n § tiin $ al fiintei in cau za $i, de a id , reflexia
ciasicS: “ D E S P R E G U S T U R I N U S E D IS C U T A ” pentru c S
fiecare poate avea un anum it nivel d e con§tiintS. Infeleptii
orientali §i chiar unii filosofi (P L A T O N , H E G E L ) suspn cS,
inainte d e toate, F R U M O S U L exists ca ID E E m odulate printr-
o energie sp ecifics inainte d e a s e m anifesta concret In tot
c e e a c e ne Inconjoara, in natura sau in arta, a id sau in alte
planuri sau lumi.
F R U M O S U L este totdeauna perceput in cadrul relabel
dintre cel care II con§tientizeaza (subiectul) $i ceea c e este
sesizat (obiectul, fiinta, realitatea) §i considerat d e acea fiinta
c a fiind F R U M O S . Perceperea frum osului este strans legata
de nivelul real d e evolutfe ISuntricS psihica, m entals §i
spirituals a fiintei in cauza. F R U M O S U L , independent d e
realitatea sa, este reprezentarea In con$tiin{a om ului a
proprietatilor §i caracteristicilor apreciate c a adevSrate.
arm onioase, bune §i inSltatoare ale obiectului, realitStii sau
fiintei considerate ca atare.
A ceste proprietSti, care reprezinta num ai prem izele
obiective ale F R U M O S U L U I, se constituie ca atare num ai prin
valorizarea lor d e cStre o con§tiintS u m anS C A R E EST E
C A P A B IL A S A L E R E M A R C E (C O N ST 1 E N T IZE Z E ). Sesizand
plenar §1 ap red in d F R U M O S U L , fiinta um anS va vibra la
unison cu adevarul, arm onia §i binele care se aflS din colo de
acesta $i. astfel, va transfera prin R E Z O N A N T A in propria sa
fiintS adevSrul, arm onia §i binele care sint percepute ca atare
in afara sa. DatoritS acestui p ro ces inefabil, com plex, fiinta
u m an a care co n $tien tizeaza FRU M O SU L va vibra
instantaneu la unison cu energiile subtile benefice, obiective
538 C a r t e a F e m e ii

(R E A L E ), arm onioase din sfera d e forte a F R U M O S U L U I,

adevarului §i armoniei cosm ice.
La nivel fizic, F R U M O S U L m anifestat c a form a este
expresia unei necesitafi su blim e, arm onioase, benefice,
obiective (A D EV A R A T E), creatoare, datetoare d e fericire
care reflects indirect ideea de ordine, adevar, echilibru,
structurare simetrica, evolufie, spiritualizare. “ Form a este
totdeauna o expresie a necesitatii" spun intelepfii.
in expresia lui imediata §i frapantS, ca splendoare, ca
stralucire exuberanta sau discrete, frum osul este adevar,
bine §i arm onie. Din aceasta p ersp ective, sentim entul
frum osului ar putea fi considerat drept con§tientizarea
perfec(iunii, atracfia misterioasa sau chem area cStre intuirea
sau realizarea plenara a virtualitatilor desSvar§itului.
Perfecflunea se define§te cel mai ad e sea c a un ab so lu t
arareori sau greu de atins. Sentim entul frum os este, in esenta
sa, o stare spontanS de incantare, un palpit ideal in preajma
acestui absolut. Frum osul §i su b lim u l au o structure
asem anatoare, in masura in care am bele con cep te i§i traiesc
existenta in albia perfectiunii, cu d eosebirea ca sublim ul este
o perfectiune realizata la m odul grandios in vrem e ce
frum osul este m ereu o ardoare constructive, active, o
nezuinta pozitivS cStre perfectiune. In acest sens, s-ar putea
spune c S istoria ipostazelor frum osului reface in fata ochilor
noftri, pas cu pas, palpabil, verticala sau sinusoidala p e care
a evoluat aspiratia spre perfectiune pentru a se tmplini pe
sine. Orice incercare sau pretence d e a fixa frumosul in
formule §i defmitii o data pentru totdeauna este mult prea
riscante, aceasta continuand sa rSm ana, pane in zilele
noastre, o problem e mereu d esch isa d eoarece, fiind IN
STR1NSA L E G A T U R A C U N IV E L U L R E A L D E E V O L U T IE
M E N T A L A §1 SP IR IT U A LA A L FIINTEI U M A N E IN C A U Z A ,
F R U M O S U L S E A F L A IN A IN T E D E T O A T E IN C O N $ T IIN T A §1
In o c h i i PR IV ITO R U LU I. n u t o t d e a u n a p e n t r u n o i
EST E F R U M O S C E E A C E C U A D E V A R A T E ST E F R U M O S
C A C I N O I A P R E C IE M C A FIIND F R U M O S M A I A L E S C E E A C E
N E PLACE NO U A.
O parcurgere a istoriei teoretizerii conceptului de care
 Te s t e 539
ne ocu p am lasa im presia izbitoare ca m area majoritate a
opiniilor au in vo cat fru m o su l c a pe o p ro b lem a
fundam entals c e tine de propriul lor nivel d e evolutie
launtrica (spirituals). Din aceastS cau zS, tocm ai aceastS
problem a a rSm as ce a mai putin clarS §i c e a m£ii putin
rezolvatS. Cel care nu tine seam a de aceasta constatare, de
adevSrul ca frum osul reprezintS un fenom en co m p le x
deosebit de proteic, de fluent, riscS sa d ea ni§te definitii
ineficace §i rigide. Faptul ca frum osul este fenom enul estetic
cel mai fluent se datoreazS iradiatiilor lui multiple InSuntrui
celorlalte categorii estetice, Inauntrui fenom enului artistic
insu§i. D a cS frum osul i§i are propria lui configurare, propria
lui structurS intimS, el se im pune, totodata, c a un fluid care
strabate §i alte InfSti§Sri ale esteticului. El are configuratia
unei straluciri caleid o sco p ice, a unei iradiatii m ulticolore
care obliga la o perm anenta corelare a lui cu o multitudine
de coordonate $i perspective ale esteticului ca §i ale altor
manifestari ale mintii u m ane. D e aici §i potentialul valoric
deosebit d e ridicat §i multilateral um an al valorii d e frum os.
Inse§i variatele Incercari d e definire.a frum osului c a atare au
simtit nevoia unei neincetate raportari a acestuia la alte
valori. In cultura antichitatii, can d valorile spirituale erau
con cep u te §i apreciate sincretic, frum osul era contopit in
m od frecvent cu binele, adevarul, arm onia §i utilul §i aceste
valori treceau recip ro c, u n a In alta. Form ula “ kalon
k agath o n ” , p reco n izata d e inteleptul Platon co n sid e ra
frum osul, arm onia, adevarul §i binele Intr-o nelncetata
fu ziun e. Ulterior, alte In cercari d e definire au tins sa
aprecieze frum osul c a “ sp len d o r v e ri” S P L E N D O A R E A
A D E V A R U L U I (la unii platonicieni), ca “splendor ordinis’’
S P L E N D O A R E A 0RDINI1 (la Sf. Augustin), ca “sp lendor
form ae” S P L E N D O A R E A F O R M E I (la T h o m as d ’A quin o), sau
“c e e a ce place fara c o n ce p t” (la Kant), c a Intruchipare
sensibila a ideii d e adevar (la H egel), c a echilibru Intre
sublim , arm onios §i gratios.
D aca In cultura antica frum osul convietuia Intr-o unitate
sincretica cu alte valori spirituale, intr-o modalitate foarte
generala, el a In ce p u t apoi sa traiasca un p ro ce s d e
540 Carte a F e m e ii

desprin dere, d e deta§are, pentru a-§i putea releva

configurafia proprie. Unitafile sin cretice, bazate pe
nediferentiere, au inceput sa se destram e cu incetui, lasand
loc unui lung efort de investigare a specificitatilor, c a §i a
unitafllor sintetice, bazate, In acela§i timp, pe diferenfieri
specifice. Frum osul a avut, din acest pun ct de vedere, o
soarta aparte. Desprinderea din valorile sincretice a relevat
faptul ca el se infatf$eaza inainte d e orice ca splendoare,
adevar, bine, stralucire, arm o n ie. D ar a cea sta nu era
suficient, deoarece neincetat intervenea constatarea ca
arm onia, strSlucirea lui, iradiau multilateral c e e a ce i-a
obligat pe unii sa caute neincetat specificul acestui con cep t
In Insa§i asocierea lui cu alte valori.
Adeseori exasperati de polivalenta atat de accentuate a
frum osului, unii teoreticieni au optat pur §i sim plu pentru o
identificare a frumosului cu integrarea arm onioasa a partii
Intr-un Intreg ca fiind acceptia lui c e a m ai larga. Este un
proces foarte sem nificativ pentru solutiile extrem e la care s-
a recurs in m om entele can d , dezvaluindu-§i corelatiile
infinite, frum osul se su strigea d e fapt oricarei definiri.
Deta§andu-se din convietuirile sincretice, arm onia proprie
frumosului n-a putut sa prospere, s3 se men^ina intr-o izolare
absoluta. Ea §i-a extras, In continuare, seva din spectrul
multicolor al unor coreiari §i asociatii. Una dintre cele mai
fructuoase Incercari este tocmai aceea care asociaza idealul
de frum os cu perfec^iunea, arm onia. adevSrul §i binele divin.
Unii au propus chiar o eliminare a conceptului de
frumos, pentru a fi inlocuit cu cel d e perfectiune. Al^i
teoreticieni, fara a recurge la aceasta elim inare, au tins sa
defineasca esenta frumosului ca fiind Insa§i perfectiunea. In
aceasta ordine de idei, unii subliniaza ca a d a forma
lucrurilor In conformitate cu legile frum osului Inseam na a da
Intotdeauna obiectului masura Ccire-i este inerenta. In fond,
realizarea masurii inerente inseam na tocm ai nazuinta de a
realiza perfectiunea. Printre teoriile secolului al XX-lea legate
de frumos amintim formula lui R. Bayer, care propune
definirea sentimentului de frum os ca “ lirism al perfectiunii” .
Tudor Vianu a sugerat mereu ca esenta frum osului artistic
 Te s t e 541

vizeaza arm onia pe care o degaja perfectiunea. Multi nu s-au

putut sustrage intuipei ca, In intimitatea sa, frum osul im plica
c e v a din structura perfec^iunii, arm oniei §i binelui. D aca
unitatea dintre frum os §i perfec^une n-a putut fi niciodata
repudiate cu totul, In m od irevocabil, Intelnim adeseori a cu m
un unghi negativ, critic, neconform ist, care a tins In m od
eronat sa elibereze frum osul d e su b tutela absolute a unui
echilibru static, a unor arm onii olim piene.
M o du rile d e existenta ale frum osului sunt, fire§te,
multiple. D o u a slnt Insa dom eniile u nde se manifesto cu
d eosebite pregnante: In natura §i In arte. S-au constituit,
astfel, d o u a co n cep te distincte, Indelung discutate: con cep tul
de frum os natural §i con cep tul d e frum os artistic. Intre
interpretarea acestor d ou a con cep te au existat frecvente
d isen siu n i. In d e o se b i sistem ele c la sice ge rm a n e,
co n se rv a to a re In p ro m o varea ideii prim ordialitetii
dem iurgice a spiritului, n-au acceptat recunoa§terea unui
frum o s natural, care p resu p u n e u n ele co o rd o n a te
independente d e corelatia unei con§tiinte sau chiar capabile
sa o influenteze. Limitand obiectul esteticii la frum osul
artistic, ele au pornit, In general, d e la co n sid e ra re a
deosebirilor existente Intre frum osul artistic §i cel natural
su b raportul gradului d e p erfectiu n e, d e puritate. In
ansam blu, pentru aceste doctrine, frum osul natural este
im perfect, impur, de unde necesitatea frum osului ideal,
artistic pentru a se obtine perfectiunea. D e aici s-a nascut
ideea superioritatii frum osului artistic §i a inferioritatii celui
din natura. A ceasta teza se Inscrie d e fapt p e fundalul unei
problem atic! cu m ult mai am ple privind superioritatea artei
ideale asupra frum osului naturii reale. Reactia Im potriva
acestei idei a fost proclam area superioritatii frum osului
naturii asu pra frum osulu i artei. S-a co n stitu k astfel o
pendulare polem ica. D aca frum osului artistic nu-i poate fi
co n testata pregnan ta expresivitatii crea tive, id eea
superioritatii artei fata de natura s-a alim entat uneori excesiv
din esentele pure ale lui Platon sau din transcendentalism ul
activ kantian.
D aca de la Platon §i Aristotel In co ace, con cep tul de
542 C a r t e a F e m e ii

frum os a revenit constant In majoritatea marilor sistem e de

esteticS, iar In primele 3 4 decenii ale sec. al XX-lea studiile
despre acest co n cep t sint IncS frecvente, In uitimele decenii
ale veacului nostru, problem a frum osului pare a se rarefia IN
M O D A LA R M A N T . §i totu$i este vorba d e o crizS care ar
putea fi definita ca atare. C ei care vorbesc d e o crizS
categories a frum osului, form uleazS aceastS opinie din
perspectiva unei stari de fapt In care ipostazele frum osului
devin absurde §i sint din c e in c e mai m obile.

GUST = reactie sp on tan S, cvasireflexa exprim an d,

datorita rezonanfei ISuntrice glo b ale, p lScere a sau
neplScerea esteticS in fafa operei de arts sau a realitafii.
Com ponents a atitudinii estetice, gustul fine d e gradul de
dezvoltare psihicS §i de nivelul d e evolufie spiritual^ pe care
II are In realitate orice fiinta um ana fara ca aceasta sa anuleze
faptul ca luciditatea, rafiunea, idealul, au §i ele un rol
orientativ, in ultima instanfa, chiar d acS nu Intotdeauna
c o n s e n t In reacfia de g u st Cun oscutul dicton “ de gustibus
non disputandum est” se referea mai ales la gust In sensul
restrans al cuvantului (fata de m ancaruri, culori, mirosuri §i
exprim a rezonantele launtrice cu anum ite aspecte sau
energii subtile predom inante ce deja exista In noi §i ne
C O N D r flO N E A Z A R EA CT IILE) dar, extins, el nu este valabil
d ecat In m Ssura In care subliniazS caracterul individual §i
imposibilitatea de a impune gustul prin m&suri exterioare.
Gustul a aparut in procesul dezvoltarii §i evolufiei fiinfei
um ane. In fapt, gustul, de$i intim legat de structura psihica
p re d o m in a n t §i de formafia spirituals a fiintei um ane, de§i
em inam ente subiectiv, relativ, schimbator, daca evoluam
spiritual, gustul nu poate fi con cep u t In afara determinSrilor
mediului, grupului social, m odelor §i influentelor subtile de
tot felul (receptate prin R E Z O N A N T A ) pe care fiinfa le
suporta, a stadiului sSu d e dezvoltare, a educafiei sale
generale §i individuale.
In ansam blul gustului unei epoci pot fi distinse tendinfe,
trasaturi com un e determinate In stransS legStura c u stilurile
sau curentele artistice dom inante, teren pe care optiunile
 Te s t e 543
preferen^ale individuale se Inscriu §i se con fu n d S Intr-o
garna extrem d e variate §i nuanfatS. Nu se pot fixa norm e ale
gustului (d eo arece acesta d ep in d e d e gradul de evolufie
spirituals, reala pe care il prezintS o fiintS um ana la un
m om ent dat) dar se poate ob serva cS, de$i aproxim ativS,
superficial^, bazata mai mult pe intui^e d ecat pe rafiune,
ju decata de gust este prima treaptS a unei ju decSfi de
valoare, exprim and o atitudine axiologica determ inate, care
se Inscrie In ansam blul unui sistem de valori datoritS naturii
ei apreciative §i ierarhizatoare. D u p a Kant, ju decata d e gust
nu este aitceva d ecat sim tSmantuI provocat d e jocul liber
dintre facultafile d e cunoa$tere, adicS dintre intelect §i
imagina^ie.

ID E A L = (prib raportare antinom ica la real, In se n s

general) reflectare perfects a ceea c e exists In lum ile
superioare invizibile §i este perfect, ID E A L U L este, m ai ales,
considerat un m odel a ceea c e ar trebui sa fie cel mai Inalt
grad d e desSvir$ire ce exprim S frum usefea §i arm onia divina
care poate fi atins Intr-un dom eniu d a t Idealul, c a m odel
divin, apare c a sco p , ca tints c e urm eaza a fi atinsS, d u p a
cum el poate fi §i o proiectie im aginarS in trecut a unor
aspiratii §i interese ale prezentului. H in d prin aspirafie
determinat, idealul nu este un sim plu reflex p asiv al realului
ci are un rol activ in acfiun ea asupra acestuia, avand o
functie m obilizatoare. Originea oricarui fel d e ideal este
legate d e procesul com p lex al distingerii dintre gandul elevat
(inspirat, sublim ) $i fapta, d e dobandire d e catre om a
capacitetii d e a-§i reprezenta mintal, transfigurat §i extatic
realul spiritual, sublim , D IV IN , d e adecvare a acestu ia la
realitate, c e e a c e p resu p u n e capacitatea d e a action a
p om in d d e la un sc o p (distinctia dintre arhitect §i albina
conste tocm ai in capacitatea celui dintai d e a-§i im agina
creator, ideal, actiunea viitoare, d e a cladi In conform itate cu
un plan, cu un proiect). Idealul, In general, nu este doar de
natura rationale, logica $i in acest sen s el se deosebe§te de
idee, incluzand o reprezentare subtila. sublim a, concret-
senzoriala, d e obicei colorata §i afectiv (K an t sp un ea ca
544 C a r t e a F ew er

“ idealul e reprezentarea sublim a a unei fiinte particulare

adecvata unei idei”).
Idealul se deosebe§te §i de adevar In sensul c a cel de-al
doilea prive$te mai ales realitatea §i lum ea a§a c u m este §i ca
anticiparile pot fi adesea §i false sau irealizabile, c a In cazul
utopiilor. Idealul este intr-un sen s o valoare dar Intr-altul el
este doar modelul acesteia, urm and sS c&lauzeascii procesul
de creatie axiologica §i sa devina criteriul principal de
valorizare.
Idealul launtric trebuie sa fie Intr-o stransa relatie cu
idealul D IV IN In toata com plexitatea form elor acestuia
(filosofic, spiritual, cognitiv §i religios). In o p e ra nu apar
idealuri in genere iar diferitele sale forme nu se prezinta ca
atare ci topite In insa§i substanfa artistului. In reaiitate,
idealul artistic nu ramane neutru ci include, in modalitate
specified, uneori dup a o prelucrare sensibila, sensurile
esentiaie ale acestora. astfel incat In m od m ediat, el exprim a
anumite atitudini §i determina sensul creatiilor respective In
contextul spiritual de ansam blu.
Idealul estetic este o reprezentare cu sen s apreciativ sau
normativ a ceea ce, respectiv, este sau trebuie sa fie frum os
sau urat, agreabil sau dezagreabil, placut sau n eplacut. El
exista concretizat In valori estetice deja existente. Idealul
estetic este un m odel imaginativ In care concret-sensibilul se
Im bina In diferite proportii cu afectivul §i rationalul, in care
viziunea realului este plenar transfigurata §i spiritualizata,
marcata de patosul uman subiectiv inclus in atitudinea
estetica, dar §i de determinarea cosm ica obiectiva. El nu
trebuie deci Inteles ca o schem a conceptual;! rigid;! care ar
calauzi creatia, precum ipoteza In §tiinta ci c a o esenta
arhetipalS ultima a realitafii D IV IN E din care s-ar na§te toate
dupa cum consider^ Hegel. Surprinzand specificul idealului
estetic, recu n o scan d ch iar variabilitatea sa, H ege l v a
rasturna raportul real, conferindu-i In spiritul idealism ului
absolut, caracterul determinant (ideea de frum os este dupa
el “ o totalitate de diferente esentiaie, diferente care trebuie sa
iasa la iveala ca atare §i sa se realizeze. In ansam blul lor le
putem numi forme particulare ale artei ca dezvoltare a ceea
 Te s t e 545
t t rezida in con cep tul idealului §i parvine la e x is t e n t prin
intermediul artei. Prin urm are, generalitatea reprezentarii
artistice nu este determinate a id din exterior, d in ea insS$i
prin propriu ei co n cep t").
in viziunea idealists, idealul este rezultatul experienfei
sublim e, particulare, individuate, care exprim e o legSturS cu
realitatea D IV IN A . Realitatea structurii sale face ca idealul
frum osului sa fie in acela$i timp spontan $i con§tient, relativ
§i ab so lu t, c o n cre t -DIV1N §i general-um an , stabil sau
dinam ic, existent sau dorit, proiectie in trecut sau anticipare
im aginative, p ractica artistice in d e o se b i su b lin iin d cu
precadere una sau aita dintre trSsSturile sale poiare. S p e d fic
evocSrii frum osului este in genere o pon dere m are a
spontaneitAfii dar ?i aspiratia catre universalitate §i DIV1N,
strSduinta de a surprinde in esen^a um ana ceea ce este
general, caracterul sugestiv $i exp resiv al reprezentarii dar §i
faptul ce ea sem nifica realui D IV IN §i are forfa uria$a d e
infiuentare asu p ra sen sib ilitStii. TrSsStura p rin cip a ls a
evocSrii frum osului o constituie caracterul esentializator
expresiv, faptul ca aceasta tinde spre o selecfie a ideaiului de
diferite tipuri pe care le exprim a sintetic. In acest sens,
ideaiul frum osului e un fel d e ideal al idealurilor, c e e a c e il
im pune cu o forte superioarS con§tiintei.

IDEALIZARE §1 TRANSFIGURARE = proces prin care

an um ite a sp ecte ale realitStii sau stSri ale con §tiinjei
prelucrate d e aspiratia noastra d o b a n d e sc o Insu§ire ideals,
transfiguratoare, starea sublim e rezultatS nemaiapartinSnd
lumii o b iectu ale d e u n d e ea em erge, ci avandu-§i
determ inarea in ea insS$i, fiind in d epen d en ts d e aceasta, c a
o a parents de ordinul a-realitafii, ca o prezenfS concrete
exclusiv in planul spiritualului. M ijloacele transfigurSrii §i ale
idealizSrii difera d e la o fiin{S la alta. Astfel procesul
transfigurarii renun ta la unele sau altele din aspectele $i
calitS^ile realitafi'i §i se a d re se a z S num ai sim turiior
superioare (vazul §i auzul), folose§te num ai a cele aspecte
sublim e care solicits in m od extatic simturile. Eliminarea
a c c id e n t a liu i urat §i retinerea esen tialu lu i frum os, a
546 C a r t e a F e m e ii

necesarului, a ra|ionalului, pe baza selec^iei valorice a

aspectelor tipic um ane ale m odelu lu i §i reprezentarea
mentala a acestora prin focalizarea asupra acelor ideale
caracteristice, sublim e, sp e cifice , p regnant in d ivid u ale
constituie unul din principalele m ijloace ale idealizarii §i
transfigurarii In orice situate §i m ai ales In A M O R .

INEFABIL - calificativ dat starilor am ple §i com plexe ce

se refera la acea delectare sublim a ce nu poate fi formulata
in cuvinte: o delectare nespusa, negraita. Prin acest rest pe
care nu-1 poate cuprinde discursul explicit despre o anum ita
stare esen(ial4, se Intelege ceea ce, d e exem plu, Leibniz
spunea c S este un “ nescio-quid", iar B ouhou rs un “ je n e sais
quoi", un “ nu $tiu c e §i nu §tiu c u m ” , indicibil, care creeaza
tocmai specificitatea farmecului sublim .

INSPIRATIE = stare sp ecified d e rezonan^a §i

com u n iu n e interioara ce c o n d u c e la o anum ita traire
sublima, aepune sau idee prin imprimarea unui sen s al
entuziasm ului, al asocierilor sau al revivificarii experienfei
subiectului creator. Starea de inspiratie se caracterizeaza
prin autorevelarea, in plan subiectiv, a unor trairi subiacente,
reprezentand o conditie psihica favorabila actului de creatie,
m otiv care 1-a facut pe Platon sa o co n ceap a pe drept cuvant,
in termeni mitologici, ca mesaj al divinitatii de care inspiratii
se lasa patrun§i In profunzimile fiintei pana la transa extatica,
oraculara. D e fapt, inspiratia se asociaza cu capacitatea
extraordinara de inven^ie, prilejuind, Intr-un proces psihic
com plex, descoperirea unor legaturi noi atat in realitatea
reflectata, cat $i intre m ijloacele acestei refleettiri. Aparenja
inspiratlei este aeeea a dezl&nfuirii spontane, su b im pulsul
unor factori misterio$i, fapt adeseori explicat de cSile m istice,
abisale, intuitive; in realitate starea de inspiratie coresp un de
unei acum ulari, pregatiri §i concentrari, ea im plicand chiar §i
elementul volitiv. Sursa ei principaia ram ane continutul
depozitat in diferite straturi subtile ale fiintei §i reactivat
potrivit unui sco p artistic, sau independent de el.
Exagerarea factorului spontan al manifestarii inspiratiei
 Teste 547
a d u s la mitizarea ei, la relativizarea actului d e exprim are
artisticS §i la subaprecierea sau chiar negarea elem entului
rational, volitiv care determ ine fenom enul d e rezonanta ce
face c u putinta inspiratia. Pentru Schop enh auer, inspiratia
era prilejul contactulul c u lum ea subtilS e te m S a Ideilor
D IV IN E , iar pentru N ietzsch e, expresia betiei dionisiace
nascatoare a creatiilor geniale. Curentele clasice, iluministe,
au subordonat inspiratia fata d e ratiune in teoria creatiei §i a
functiei ed ucative a artei, in timp c e romanticii i-au exaltat
virtutile onirice §i im aginative.

LIBERTATE (cf. lat. libertas) = determ inare

fundam entals, definitorie pentru existenta u m anS, atribut al
com portam entului c o n s e n t , motivat su biectiv d e sco pu ri §i
aspirahi. a v a n d drept corelate esen tiale n ecesitatea §i
l e g i b l e obiective din naturS §i din M A C R O C O S M O S . M ultS
vrem e, gandirea filosofica a interpretat abstract-metafizic
relatia dintre libertate $i necesitate, c a opozitie absolute intre
un atribut al Eului §i m ecanism ul aparent orb, im placabil, al
Naturii. O p un erea a d o u S entitS# hipostaziate - Eul liber §i
Natura gu vern atS d e n ecesitate - d eterm ine o d isputa
principial insolubilS discursiv, in care se Infrunta: pe d e o
parte, con cep erea voluntarista a libertatii, ca sfidare §i
an ihilare o n to lo g ica a n ecesitStii, prin sp o n tan eitatea
n egu vem ata d e leg) “ m ecan ice” a liberului arbitru, Sinele
S U P R E M (A T M A N ) fiind suveran intr-un dom eniu distinct al
fiintei ( “ m ai in alt" sau “ m ai a d a n c " d e c a t aparen ta
platitudine a c o s m o su lu i natural); pe d e alta parte,
in telegerea limitat-fatalista a libertatii, c a renuntare
co n tem p lativS la lupta inegala cu d estin u l ( K A R M A )
im placabil, pe care Eul - recunoscandu-se invins in planul
cauzalitStii - il depa$e§te prin d em nitatea sp iritu als a
reflexivitatii im pacate c u sine.
Ie§irea din aceasta dilem S in cep e a se intrezSri odatS cu
prim ele incercSri d e intelegere profundS a raportului dintre
libertate §i necesitate; S P IN O Z A , L E IB N IZ , K A N T dezvoltS
ideea c S libertatea nu poate fiinta ca absents totals a
necesitatii, fSrS d e care cosm o sul redevine haos, In care totul
548 C a r t e a F e m e ii

se supune hazardului imprevizibil §i irafional. Libertatea este

deci con cep uta ca necesitate im anente, ca autodeterm inare
a om ului prin interm ediul voinfei calau zite d e Sinele
SU P R E M (A T M A N ) c e se manifesto prin ra^iune. Perspectiva
raporterii metafizice a Eului fafa d e Nature este integrate, iar
Natura este c o n ce p u te c a un u n ivers gu vern at d e o
necesitate riguroasa §i atotcuprinzatoare. In aceaste viziune,
locui §i rolul ontologic al libertefii nu poate fi decat slab - o
forma aparte de necesitate, dar nu “oarbS", ci con$tiente.
“OarbS e pentru cel prost necesitatea - sp un ea H E G E L -
intrucat nu este injeleasa” . Punct culm inat al filosofiei
m o d em e, con cep fia hegelianS este exprim ate In celebra teza
a “ Logicii” : “Acest adev&r a) necesitefii este d eci libertatea’’.
late principalele caracteristici ale acestei interpreteri: in
primul rand, libertatea adm isa ca atribut al fiintei in genere,
premisele ei fiind cautate in natura. Proiectat pe fundal
cosm ic, Eul apare marunt §i neinsem nat in sine, d obandin d
o divina demnitate ontologica aparte, intrucat este actorul
scenei finale a devenirii cosm ice, chem at sa desavar§easca
planul ascuns al lui D U M N E Z E U ce guverneaza intreaga fire.
In al doilea rand, dat fiind ca singularitatea existentiala a
omului se arate a fi spiritul, atributul libertatii se exprim a prin
putinta de Intelegere prin con cep t a necesitatii: in acjiune,
Eul ramane dom inat de o legitate im placabila, dar este pe
deplin liber, intrucat i§i face, prin gandire, din aceaste legitate
o norm a interioara. In acest fel, adancirea libertatii devine
exclusiv o chestiune de aprofundare a cunoa§terii obiective.
Libertatea este privite ca atribut definitoriu pentru
conditia divina a fiintei um ane, c a e m e r g e n t a unei steri
superioare existentiale, odata cu deta$area om ului d e natura.
Libertatea este mfeleasa ca determinare a existence! integrate
in armonia legilor divine ce exists in M A C R O C O S M O S ,
constituite de intelepciunea lui D U M N E Z E U §i reflectate in
dim ensiunea atem porala a “esen(ei u m a n e ” (A T M A N ),
intrupate in Eul individual. Filosofia Y O G A depa§e§te limitele
tratarii contemplativiste, a esentei libertatii, dem onstrand ca
realitatea ei se afirma in actiunea efectiva a om ului prin care
acesta D ACA V R E A modifica, in m od c o n s e n t , prem editat,
 Te s t e 549
realitatea o b ie ctiv a fara a In c a lc a totu§i L E G IL E LU I
DUM NEZEU.
Libertatea adevarata se m anifesta ca declan§are voita
(ce se afla perm anent la unison cu L E G IL E divine ale firii) a
unor serii cauzale In desfa§urarea evenim entelor reale, astfel
Incat rezultatul acestora - anticipat m ental de catre su biect -
sa coin cida cu un anum it sc o p benefic, arm onios, satisfacand
o nevoie sau realizand astfel o intentie a agentului. Libertatea
presupune a§adar, o serie d e conditii ontologice:
Actiunea poate fi libera §i integrate in D IV IN A arm onie
num ai In m asura in care este savar§ita pe baza cunoa§terii
a d e cv a te a legitatilor o b ie c tiv e din natura §i din
M A C R O C O S M O S , c e e a ce face posibila o anticipare corecta a
efectului benefic declan§at din initiativa subiectului de a
pune In actiune prin R E Z O N A N T A anum ite energii subtile
din M A C R O C O S M O S .
Subiectul este pe deplin liber Intruclt are posibilitatea
efectiva de a opta in fata unor alternative practice, alegerea
unei strategii ac^onale, fiind ghidata de anum ite criterii
valorice asum ate de catre fiinta um ana in calitatea sa de
agent §i In virtutea propriului sau discernam int axiologic.
A c e a sta p resu p u n e re sp o n sab ilitatea su b iectu lu i (prin
K A R M A ulterioara c e v a apare mcii d evrem e sau mai Brziu)
ca un alt corelat n ecesar al libertatii.
ConceptuI de libertate constituie fundam entul categorial
al delim itarii, In diferite p e rsp e ctiv e teoretice, a
sem nifica(iilor particu lare atribuite libertatii m orale,
spirituale etc. In(elegerea liberta(ii prin prism a relatiilor sale
cu n ecesitatea o b ie c tiv a , cu n o a §terea §i actiu n ea, cu
normativitatea Intem eiata valoric §i cu responsabilitatea,
fundam enteaza ideea m etafizica a libertatii absolute, c a
totala absenta a oricarei determ inari la nivelul SIN E L U I
S U P R E M (A T M A N ), d em onstrand totodata c a in existenta
uman& concreta, determ inata d e K A R M A , nu este posibila
d ecat o libertate relativa, ale carei limite se largesc continuu,
odata cu progresul spiritual, pe m asura ce fortele divine
ascensionale ale fiintei cu ce re sc un spatiu de manifestare din
ce In ce mai cuprinzator §i divers, atat In controlul eficient al
550 C a k t i :a F em eii

naturii, cat §i in integrarea con§tienta §i con tinu a a energiilor

divine din M A C R O C O S M O S.

LINGAM = sem n , sim bol, ax vertical, sim b o l al

Principiului d ivin, reprezentare n on -an tro p om o rfica a
A bsolutului. A d e se a are un sim bolism falic. Principiul
m asculin esential este cel mai adesea adorat su b aceasta
forma sim bolica a transcendentei creatoare. In stravechile
texte ale in^elepciunii Shiva-Purana §i NandM Jpa-Purana, se
afirma: “ Eu sunt om niprezent, insa prezenfa m ea este
deosebit de putem ica in douasprezece form e sim bolice
situate in dou&sprezece locuri sacre” . A ceste 12 "form e
sim bolice” sunt 12 mari lingam-uri care, conform principiului
c o r e s p o n d e n t intre m icrocosm os §i m acrocosm ic, au fost
ridicate §i figurate pe pamantul Indiei in 12 tem ple celebre
consacrate adorarii Principiului E te m u l M a scu lin , care
reprezinta tot atatea fafete sau form e (m anifestari
particulare).

ORIGINALITATE = una dintre principalele conditii de a

fi ale obiectului d e tip artistic §i care se refera la condi^ia de
unicat a operei de arta, de exem plar fara alt co resp o n d en t
de elaborat in ed it C a elem ent nou in c e e a c e prive§te
viziunea, in ordinea existentului, ca lucru original, obiectul
artistic se define§te prin gradul sau pronuntat aluziv atunci
cand, prin el, cSutam sa ne i n t e g e r P6 n o ' in?ine. El
constituie din acest punct d e vedere, intotdeauna altceva
decat lumea banala, direct §i curent cu n o scu ta . El ne invita
astfel perm anent la transformare, la prefacere, la corectarea
pozifiei noastre in univers, in conform itale c u sensurile
noului, arm oniosului §i ale frum osulu i. Prin faptul c a
reprezintS o noutate in ordinea existentului, obiectul artistic
poseda intotdeauna capacitatea de a ne transporta §i d e a ne
transfigura cu ajutorul imaginafiei noastre creatoare, d e pe
planul realului existent, pe cel al realului sublim , in devenire.
Astfel se explica de c e opera de arta em op oneaza. eleveaza,
intretinand acel sentim ent inefabil d e reg^sire specifica ?i
bucurie la sim pla ei con tem plate. Astfel se explica de ce
 Teste 551

p lScerea artisticS se sustrage ideii de co n su m a obiectului,

stSruind doar la nivelul sim plei contem pla{ii Tnal^atoare.

SIM B O L = sem n, figura geom etries, d esen care, in

limitele unei sfere bine determ inate, reu§e$te sa transm its
aluziv o anum ita cantitate d e inform afie $i sa n e pun a in
rezonanJS cu o anum itS realitate, sferS d e for(a sau energie
subtilS. Din perspectiva unei atari interpretSri, sim bolul
reprezintS Intotdeauna un sem n referind aluziv, prin urmare
in co m p let vizual ori auditiv, despre ceva . Im agina^a noastrS
este atu nci c h e m a tS sS c o m p le te z e c u elem en te noi,
indiferent d e e x p erien fa de^inuta d e fiecare, referinfa
in co m p letS d e sp re lu m ea din jur, proprie tuturor
simbolurilor. Distingem , in general, d o u S tipuri d e sim boluri:
d eziderative, trim ijand in lim itele recognoscibilitStii, la
reaiitatea despre care refers §i expresive, trimifand abstract
fSrS nici o posibilitate d e recunoa§tere a obiectului, situatfei
sau cazului despre care se refers, la o anum itS realitate.
Steagul, linioara constituie astfel d e sim boluri; num ereie de
asem enea. Proprie sim bolurilor in^elese intotdeauna ca
sem ne artificiale ar fi capacitatea d e a stimula prin rezonanfS
lSuntricS un anum it rSspuns la sem nalul transm is, d e a
predispune, intr-un fel sau altul, la stabilirea §i continuarea
com unicapei cu reaiitatea reprezentatS d e S I M B O L

SIM ETR1E = calitate o b ie c tiv S §i exp resie a u nor

raporturi d e m Srim e §i form s, d e ordine §i dispunere, de
potrivire §i c o n c o r d a n t pe care o au parole unui intreg intre
ele §i ale acestora cu totul. Fiind proprietatea reals a unui
ansam blu de a fi alcStuit d in elem ente care rSspund unei
anumite regularitSp (se pot raporta pSrfile la un centru, la o
axS, la o d is ta n t. un plan etc.) sim etria e proprie num ai lumii
reale, minerale, vegetale §i vietuitoarelor, d eoarece ordinea,
o anum itS d istrib ute interna a elem entelor unui o biect sint
calitSfi sublim e incontestabile.

SU B LIM = term en din literatura latina cu sensul de

inalfime, elevatie, ca stare reala a lucrurilor §i fiintelor care
552 CAKTEA rEM Eli

inseam na perfec^une $i grandoare In ceva . §i la greci,

termenul de sublim (h up sos) a in sem n at la origin! inalfim e,
e le v a te sau culm e, apoi, prin extindere, a d esem nat cerul §\
departarile lumii, pentru ca prin derivable sa sem nifice In
cele din urm a, caracterul elevat a ceva. in linii rnari, termenul
de sublim putea sa reprezinte, la greci, atat m areful, in In d ie s
extensional, cat $i inaltul. De la aceste d ou a sensuri nofiunea
I§i trage sensul literar $i spiritual. Prima interpretare strict
teoretica a conceptului este data in eseul intituiat “ Despre
sublim " atribuit, in m od discutabil, lui Longinus. Sublim ul
este definit, In acest context, ca o stare transfiguratoare ce nu
convinge in m od propriu, ci d uce la extaz; sublim ul “Inalta
sufletul in regiuni suprem e ascun se §i face sa se n asca In noi
o stare admirabila de extaz §i uimire” . El este c e e a ce
reprezinta mai mult decat o sim pla stare d e placere sau de
convingere intelectuala. Rezulta ca Infelesul conceptului, in
optica lui Longinus, cuprinde urmatoarele insu§iri: o traire
extatica am pla ech ivalan d cu c e e a c e p utem num i o
com uniune profunda cu ceea ce are inalt §i divin existenta, o
elevatie su prem a §i plina de dem nitate a mintii §i o
admirabila stare de uimire grandioasa, nascuta din contactul
nostru cu orizonturile ascunse §i extraordinare ale lumii
reale. E vid e n t pentru Longinus, atat gradul d e elevare
spirituala fondata pe o pasiune plina d e tensiuni benefice
rascolltoare §i de entuziasm , cat $i. mai ales, reflexul acesteia,
trebuie sa aiba, c a o nota distinct^, naturaletea. in linii m ail,
. o a d ou a caracterizare esetifiala a con cep tulu i d e sublim , In
cadrul evolu^iei sale istorice, este facuta d e K a n t in opera sa
de incoronare a criticilor (Critica puterii d e ju decata) Kant
asociaza sublimul cu facultatea inalt rationala universala.
i* Su b acest raport, sublim ul, intotdeauna m are, spre deosebire
d e frum os care poate fi §i de natura m ica, beneficiaza atat de
atributul simplit^fii, ca t?i d e acela al duratei. Durata am pla §i
suverana poate fi atat trecutA, cat §i infrico§atoare dar nobila
in perspectiva viitorului. Legat §i d e conceptul infinitatii,
subiimul devine, la Kant, “ un m axim um d e perfectiune". Din
aceasta cauza insa§i virtutea nu apare su b o alta infati§are
d ecat In ace e a a sintezei dintre calitatea m orala si
 Te s t e 553

dim ensiunea sublim ului. Pentru Kant, speciile sublim ului

sunt: “ sublim ul m atem atic” (sau extensional) §i “sublim ul
d in am ic” . In acest sens, puterea naturii, d e exem plu, se
manifesto, spre deosebire d e for(a, In ipostaza ei dinam ic-
sublim a, aceasta In m asura In care ea nu p rodu ce frica ci
inspaiminto pur §i sim plu, dar §i Inalja, In acela§i timp. 0 a
treia forma principals de a caracteriza sublim ul este aceea
sehitata d e H egel, in viziun ea acestuia. sublim ul reprezinto o
stare-limito a faptului sim bolic. Sim b olul este, pentru H egel, o
e x is te n t exterioara data intui£ei. D ar aceasta existento nu
trebuie Injeleasa a§a cu m apare, data nem ijlocit, ci urm eaza
sa fie considerata “cu un sen s mai larg §i mai general” , in
acest m o d , sim bolul se d ezvaiuie a fi o im agine concreta (sau
o expresie) care a fost ridicato la nivelul unei semnificatii
gen erale. Fiind d e ci sem n ificatie generaia, sim b o lu l
presupune elim inarea sau punerea In um bra a unei serii
Intregi d e insu§iri, care devin astfel nedeterm inate. Can d
rangul de nedeterm inare atinge o limita m axim a, sim bolul
capato dim ensiune sublim a.

SHAKI1 = In lim ba sanscrita In seam na putere feminina,

forta a naturii, energie. Considerata ad esea c a contrapartea
fem inina (-) sau iubita lui SH IV A (Suprem ul m asculin(+)) ea
este expresia eternului fem inin sau a Zeitei m am e unificand
feminitatea §i m atem itatea prin manifestarea sa c a Forta a
Naturii. Ea este venerata In Orient in diferitele sale aspecte
feminine dintre care amintim pe KUNDAL1N1 prezent In
fiecare fiin^a um anS. SH A K T I e personificarea efectiva a
energiei fem inine primitive, ea in carn eaza adeseori forta de
realizare a lui B R A H M A N , fiind aspectul feminin dinam ic al
lui D um nezeu , vitalitatea fem inina care li perm ite lui
B R A H M A N sa creeze totul; sS co n se rv e sau sa pastreze totul;
sa faca sa dispara totul. In fiinta um ana expresia cea mai u§or
sesizabila a lui S H A K T I este dinamrsm ul sexual. Pulsiunea
am oroasa sau libidoul este un exem p lu de manifestare a lui
SH A K T I. Textele secrete orientate m entioneaza ca gratia lui
SH A K T I In Fiinta um ana (trezirea, amplificarea, acum ularea,
transm utarea §i su b lim area diferitelor a sp ecte sau
554 C a r t e a F e m e ii

manifestSri specifice ale lui SH A K T I) este indispensabilS

pentru a putea in te lege gradat dim ensiunea transcedentalS a
lui Dum nezeu. Tantrismul in special se intereseazS adeseori
de con§tientizarea §i integrarea lui SH A K T I in fiinla intr-o
manierS cu totul §i cu totul speciala, aici punandu-se un
a cce n t d eo seb it pe con§tientizarea §i am p lificarea lui
SH A K T I in fiin^a in vederea punerii la unison cu energiile
SH A K T I corespondente din M acro co sm os.

TRANSFIGURARE - p ro ce d e u sp ecific care face

posibila punerea rapida in rezonan^a cu energii subtile
divine, cu sfere de forts §i aspecte elevate sublim e din
M A C R O C O S M O S prin intermediul cSruia elem entele realitStii
exterioare, distilate de viziunea innobilatoare, imaginatia §i
puterea d e expresie a celu i care transfigureazS se
transforma, mai ales pentru acesta, Intr-o realitate nouS,
elevatS, minunatS, spiritual-afectivS, incSrcatS ce ne face sS
trSim o formS de extaz. Prin exem plul cunoa§terii artistice,
sublim e, transfigurarea constituie d ovada rolului activ §i
profund creator al con§tiin^ei in genere, rol subliniat adeseori
de Y O G A . Specificul cunoa§terii artistice, sublim e capabilS sS
recreeze realul In ipostaze aprofundate, idealizate, In sta te,
arhetipale, chiar §i ca p roiect, construc^ie §i m o d el
anticipator, prin ridicarea lui pe diferite trepte d e
transfigurare de la concretul sensibil la abstractul sensibil, In
form e de expresie ad e cv ate fiecSreia dintre treptele
respective, i-au adus artei §i denum irea (acceptabila ca
metafora) de oglindS m agicS a realita^ii. Transfigurarea joaca
un rol esential in continen^a am oroasa §i in A M O R U L
T A N T R IC fSrS sfar§it.

TRAlRE TRANSFIGURATOARE = stare m entala

declan§ata in contactul cu o op erS d e arts sau cu diferite
aspecte ale realitatii (o priveli§te, o figura um ana frum oasa,
un nud minunat etc.), resimtitS sau apreciata c a fiind foarte
frum oasa. Este cunoscuta remarca lui Am iel potrivit careia
“peisajul este o stare de spirit” , revendicata in egala m asurS
de a cele curente estetico-artistice m o d ern e care p un -
 Teste 555
accentul fie pe valen{ele poetico-Iirice ale receptarii realitatii,
fie pe a§a-numitele tensiuni interioare revelatorii. Trairea
transfiguratoare este o stare sublim a com plex^ care p u n e in
m i§care toate for^ele §i energiile psihice elevate ale om u lu i ($i
in prim ul rand ale afectivitytO . antrenand §i stari euforice, in
special atunci can d trairea transfiguratoare se leaga de
frum usejea unei priveli$ti a naturii, d e contem plarea sau d e
trSirea sublim a determ inata d e o opera m uzicala geniala.
A ceasta stare d e spirit care este, in acela$i timp, incordare
euforica §i destin dere, c o n te m p la te extazianta §i efort,
m e d ita te §i actiune, nu se limiteaza la un efect instantaneu,
ci se prelunge§te, d eterm in an t fenom ene paradisiace d e
rezonanta subtila c e se continua zile in jir chiar §i d u p a
incetarea sau d isp arita elem entelor declan^atoare. E a lasS in
urm a ei, d u p a ca z, o stare intense d e euforie psiho-fizica, un
sentim ent paradisiac d e eliberare interioara, care adevere§te
nem ijlocit teoria aristotelica a katharsisului, sau o stare
extraordinary d e disp>onibilitate marita a inteligen^ei, voinfei
§i e m o tiv ita ti. D e a id d e cu rg e §i faptul c& trairea
transfiguratoare este unul dintre aspectele c e le mai pretioase
ale experientei um ane, unul dintre m ijloacele cele mai
eficace ale formarii unei personality^ arm onioase $i, d e ci ale
e d u c a te ! spirituale. Dezvoltat in rom antism , care acorda o
deosebita pretuire rolului activ al subiectului §i fu n cte i
creatoare a interioritati, ca unul dintre co n cep tele lor
centrale, co n ce p tu l trairii transfiguratoare constituie un
o biect predilect al filosofiei v ie t i desavar§ite.

URITUL = categorie apreciata fie in ipostaza de corelativ

al frum osulu i fie, intr-o m ai m ica m asu ra, c a valoare
anestetica, in sensul nerecunoa§terii apartenentei ei la vreo
idealitate estetica. Clasicism ul francez §i germ an c u privirea
intoarsa neincetat cfitre m odelele antichitati greco-rom ane,
o b se d at d e p erspectiva olim piana a frum osului, in^eles ca
p e rfe ctu n e in chisa, prea p u tn mobiiy, con sidera frum osul $i
uratul drept o p erech e corelativa num ai p e plan formal,
pentru ca, in fond, in viziun ea lui, cele d o u a con cep te isi
intorc fata unul altuia. A b ia treptat, in m asura in care ceie
556 C a r t e a F em eii

doua ipostaze estetice au Inceput sa nu se m ai p riveasca cu

suspiciune, solicitandu-se §i im plicandu-se reciproc, ele au
devenit cu adevarat pereche corelative. Faptul a devenit
posibil Ince In plastica teratologica m edievala, In satira lui
B osch, In §arja lui Brueghel sau a lui G oya, dar a in cep u t sa
se im puna §i prin contribupa aduse de dram a §i tragedia
shakespeareanS care au stimulat investigarea artist!cS a unor
trAsaturi flagrant negative ale fiintei, mentalitapi §i atitudinilor
u m an e. C u tim pul, con$tiinfa §i-a d iversificat atat d e
multilateral instrumentarul §i directiile d e investigare a
existenfei Incat creapa secolului trecut, dar m ai ales ce a din
secolul nostru a Inceput s& D E G E N E R E Z E §i n-a ezitat sa faca
din urat una din valorile estetice cele mai prestigioase.
Contribupa cea mai substantial^ de aceasta natura a adus-o
romantismul, In teoria §i practica antitezei, inspirate §i
stimulate de opozitia fata de uritenia m odului de viata
conventioncd, stereotip §i limitat.
0 teorie estetica a uratului, Intr-o form a relativ
rudimentara, a fost schitata pentru prim a data de Friedrich
Schlegel care considera, In m od aberant, c a principiul artei
nu-1 constituie frumosul ci caracteristicul §i interesantul,
incluzand aici §i uratul. Lucrarea cu adevarat sistem atica §i
prestigioasa, ce constituie capatul de serie In teoretizarile
m o d em e stranii asupra uratului, este tratatul lui Rosenkranz,
“ Estetica uratului” (1853). In cadrul acestui tratat, uratul este
prezentat ca o m edie intre frum os §i com ic, perfectiunea
acestu i co n c e p t fiind con sid erate ( N U IN T IM P L A T O R ,
R E T IN E T I) satanicul. De§i R o sen k ran z recu noa§te
legitimitatea estetica a uratului, el nu-1 a§eaza pe aceea§i
treapte cu frumosul. D acS frum osului i se recunoa§te o
existence de sine statatoare, uratului i se tagaduie§te o astiel
de existenta, el fiind pus mereu In dependence de frum os.
Realismul §i naturalismul In special, precum §i variante mai
noi ca verism ul §i neorealism ul, au readus (datorite
D EGENERARI1 artei) uratul In actualitatea preocuperilor
artei §i esteticii.
Un loc aparte i-a revenit u ratului In v iz iu n e a
suprareali§tilor, expresioni§tilor §i a unor experim ente bizare
 Te s t e 557
d e avangarda contem porana. E co u l acesto r nofiuni artistice
n-a intarziat sa apara §i In dom eniul esteticii. La inceputul
secolu lu i nostru (In 1906) M a x D esso ir socotea In m od
ciudat, drept stramta preten^a ca arta sa se inspire exclusiv
din frum os. D o u g decenii m ai tarziu, William Pepperel
M ontegue aprecia ca frum osul nu este totul, preconizand
pluralismul estetic. M ai recent, R aym o n d Polin, Intr-un m od
caracteristic pentru reconsiderarea m o d e m a a uratului,
dem onstreaza c S “ uratul este produsul unei inventii sui-
generis cu acela$i titlu ca frum osul §i fara raport d e n e g a te
cu frum osul" (R evu e d ’ Esthetique, nr. 3-4/1966). in fond,
datorita degenerarii actuale, uratul §i-a capStat drept de
cetate In arta §i d e categorie a esteticii, mai ales p e temeiul
legitimitatii cu care uratul din realitate s-a im pus con§tiinfei
c a efect al polarizarii m axim e a co n trad ic(iilor epocii, in
m Ssu ra In care s-a putut el Insu§i integra in planul
transfigurSrii artistice §i asim ila sen su rilor esteticului.
A ceasta integrare a fost p osibila §i pe m asura ce virtutile
expresivitatii artistice s-au aso ciat cu ideea de sco p artistic.
M ulte dintre orientarile artistice ale secolu lu i nostru au
nazuit catre investigarea acelui “ orgoliu secret” al uratului
care, In aparenta, prom itea un dialog mai fecund, mai
dram atic cu lum ea d ecat II oferise arta academ ista.
F5ra a se pleda pentru o exaltare estetica absolutizanta,
unilaterala §i ostentativa a uratului In arta. nu se mai poate
azi In nici un caz ignora atractivitatea satanica a uratului, a
carui structura con sta In expresivitatea lui §ocantS adeseori
negativ fascinanta, ie§ita din co m u n prin dizarm onie §i pe
care, intuind-o, artistul degenerat o potenteaza la m axim cu
fantezia lui p erve rsa. D a c i In v ia ja reala, cotid ian a,
repudierea uratului este chiar n ecesara, exprim area chiar §i
hipertrofiata a acestuia In arta arata o stranie exaltare a
nonvalorii.

Y O N I =literal “ o rigin e” , “ su r s a ” , “ m atrice” , “ ca u za

originara” , sursa Intregii deveniri prin manifestare. Ea este
adeseori reprezentata printr-un triunghi cu varful in jos, care
este totodata o im agine a vu lvei fem inine, sim bolizand
558 C artea F eueii

aspectul feminin sau SH A K TI cosm ic. SingurS sau In asociere

c u J J N G A (simbolul M A S C U U N U L U I (+) suprem reprezentat
su b forma unui FA LU S IN ER E CT IE ), Y O N I este venerata de
SH A K T A (adoratorii lui SH A K TI).
 CuPKins 559

CUPRINS

PARTEA I - O NOUA PERSPECTIVA ASUPRA

FRUMUSEJII FEMININE 5
INTRODUCERE 7
Vulgarlzarea 9
Unlformlzarea 9
Plerderea scopulul procesulul de infrumusetare
care este splrltuallzarea 10
CINE E§TI TU ? 13

CAPITOLUL 1
Amintefte-$i! 13
CATEVA SEM N A LE D E A LA R M A 18
E L I B E R A R E A F E M E II 24
TIPURI CONSTITUTIONALS 27

CAPITOLUL 2
CELE TREI TIPURI CONSTITUTIONALS - DOVADA
CERTA a in d iv id u a l it At ii §1 A u n ic it Atii fie c Arei
FEMEI IN PARTE 28
Tfpul KAPHA 29
Tipul PITTA 31
Tipul VATA 32
Agravarea DOSHA -urflor
(factorilor subtill formatorl) 34
Agravarea lui VATA Dosha 34
Agravarea lul PITTA Dosha 38
Agravarea lul K APHA Dosha 42
ACTICJ1NEA F O R M A T O A R E A D O S H A U R I L O R
R E F L E C T A T A L A N IV E L U L D IF E R IT E L O R
SEGM ENTE A LE CO R PU LU I 47
PIEPTVL 47
Sanll de tip KAPHA 47
S&nll de tip PITTA 47
S to ll de tip VATA 48
TAUA 48
Talla de tip KAPHA 48
Talla de tip PITTA 49
Talla de tip VATA 49
P/CIO A RELE 50
Plcloarele de tip K APHA 50
Plcloarele de tip PITTA 51
Plcloarele de tip VATA 51
560 C artea F emeii

PARTEA 11-10+1 MODALITATI DE ARMONIZARE 53

CAPITOLUL 3
ALIMENTATIA - MIJLOC DE
INFRUMUSETARE PE TERMEN LUNG 55

ALIMENTATIA PENTRU TIPURI CONSTITUTIONALS 57

Alim entatia pentru femeile la care predomlna
KAPHA DOSHA 57
Alim entatia pentru femeile la care predomin£
PITTA DOSHA 59
Alim entatia pentru femeile la care predomind
VATA DOSHA 60
ALIMENTATIA PENTRU TRATAREA AGRAVARILOR
DOSHA-URILOR 62
Alim entatia indicate In agravarile lui
KAPHA DOSHA 62
Aapecte esentlale referitoare la allmentatJe
In dletele anti-KAPHA: 63
Adaosurl de plante medlclnale Indicate
pentru ellmlnarea agravarllor lul KAPHA DOSHA: 63
Alim entatia Indicata in agravarile lui
PITTA DOSHA 64
Aspecte esentlale referitoare la allmentatle
in dletele and-PITTA: 65
Adaosurl de plante medlclnale Indicate
pentru ellmlnarea agravarllor lul PITTA DOSHA* 66
Alim entatia indicata in agravarile lui
VATA DOSHA 67
Aspecte esentlale referitoare la allmentatle
in dletele antt-VATA: 69
ARTA FOLOSIRIIADECVATE A ALIMENTELOR;
HRANIRE $1TRANSFORMARE 70
C e reprezinta d e fa p t hrana #1 care este ro lu l e l? 72
Cum n e Influenteaza a llm en tele intreaga fU nta? 72
7 RETETE PENTRU ARMONIZAREA ^1
iNFRUMUSETAREA DUMNEAVOASTRA 75
1. Mere cu miere ;i condimente 75
2. Sucuri de citrke cu miere: 76
3. Cereale integrate + f r u d e crude 76
4. In fu z ii d e plante pentru rafinarea gusturilor 80
1. In fu zii m edll-am arul: 83
2. In fu zii am are 83
3. In fu zii d u lcl 83
 CupRins 561

4. In fu zll acre 84
5. In fu zit astrlngente 84
6. In fu zll p lca n te 84
7. In fu zll arom ate 85
IN FU Z IILE D IN TO A TE A C E S T E A M EST ECU R I: 85
5. Inlocuirea unei mese cu ... dragoste 86
6. Varierea carttitilfii de hrana pentru a
acffona asupra dlferiteJor structuri 89
7. Lapte cu condimente 89
Pentru tratarea ajjravarllor K APHA 89
Pentru tratarea agraivarllor PITTA 90
Pentru tratarea agravarllor VATA 90
CURE $1 REGIMURI FOLOSITE IN PROGRAMUL DE
INFRUMUSETARE 91
1. Cura cu uiei de floarea soareiui 91
2. Cura cu tije de pdpadie 92
3. Cura cu mere 92
4. Cura cu struguri 93
5. Cura cu ISmai 93
6. Cura cu sucuri fi cruditafi 94
Cura cu sucuri §1 crudltatl are 2 faze distlncte: 95
7. Cura cu sucuri de citrice 96
8. Regimul cu cereafe integrate sau regimul nr. 7 al
doctoruiui Oshawa 97
9. Cura cu germeni de grau 97
10. Cura cu polen 98
11. Cura de vitalizare 98
12. Cura cu o$et de mere 100
13. Ajunarea 100
Scurt istorlc 100
Ce se intampla in tlmpul postulul? 101
Cine, de ce $1 cat po#le$te ? 101
Cateva sfaturl pentru postal negru de o zl: 102
14. Cura cu drojdie de bere 102
15. Cura nr. 1 cu U r tfe grau 103
16. Cura nr. 2 cu tdrtje de grau 104
FOLOSIREA PLANTELOR MEDICINALE 105

CAPITOLUL 4 105
FOLOSIREA PLANTELOR MEDICINALE
STIMULATOARE HORMONALE 105
Cum se m anifests la femei acfiunea stimulatoare
hormonala a plantelor? 105
Plantele stimulatoare hormonaie 106
C h lm en u l (Carum carvt) 106
562 CARTEA FEMEll

F en icu l (Foenlculum vulgare) 106

Lem n u l d u lce (G lycyrrhlza glabra) 107
M ararul (Anetbum graveolens) 107
Tellna (Aplum graveolens) 108
POLOS1REA PLANTELOR MEDICINALE
IlYTINERITOARE 109
1, fn tin erltor general: A ngelica (Angelica archangelica) 110
Refete pentru revlgorarea |1 reintlnerlrea
organlsmulul 111
2. Protejarea $1 stlmularea slstemulul nervo* central:
Busuiocul (Odfflum baslllcum) 111
Refete pentru profllaxla fi (,'ombaterea afectlunllor
nervo aae: 112
3. Intreftnerea slstemulul cardiac:
P id u c e lu l (Crataegus sp.) 113
4. intreftnerea slstem u lu l circulator:
G lngko blloba 114
Alte refete pentru tratamentul tulburartlor $1
afectlunllor vasculare 114
lata In contlnuare metoda de obflnere a suculul amar
lndlcat la tratamentul varicelor: 115
5. Stlm ularea §1 regenerarea ffcatulu l, reglarea a ctivity til b llel:
Rostopasca (Chelldonlum m ajus) 115
Alte refete 117
6. Stlm ularea f l reglarea actlvlt& tll slstem u lu l Im unltar:
Ca tin a (H lpophae rham noldes) 117
7. im bunatatlrea aslm lladel:
C lu ru l zan e l or (Car Una acaulls) 119
Alte refete . 120
8. Reglarea m enstrelor, com baterea slm ptom elor neplScute
d in tlm pul m enstrelor §1 com baterea tulbur&rllor legate de
m en op a u zi: Salvia (Salvia officin a lis) 120
Alte refete 121
9. Ellm lnarea toxlnelor, drenarea tubulul dtgestlv:
S o cu l (Sam bucus nigra) 121
Alte refete 123
10. Reglarea a ctivity til glandelor endocrine:
Ceapa (Allium cepa) 123
Alte retete 125

CAPITOLUL 5
H1DROTERAPIA 127
m o d e l I n c a r e a c t i o n e a z A PROCEDERILE DE
HIDROTERAP1E 127
HIDROTERAPIA DINCOLO DE EXPLICAT1ILE
 CupRins 563
§TIINTEI ACTUALE 129
PRINCIPIILE HIDROTERAPIEI 131
HAILE GENERALE 136
BAI RECI 136
BAl RACOROASE 137
BAl CALOE 139
BAl FIERBINT1 (HIPERTERMICE) 140
ALTE TIPURI DE BAl GENERALE 143
BAl DE PLANTE 143
BAl DE MARE 143
bA i In a p a rA urilor de m unte 143
BAl TERMALE 144
SAUNA 145
DU$URILE $1SPALARILE 146
DU$UL RECE 146
DU$UL RACOROS 147
DU$UL CALD 149
DU$UL ALTERNATIV 150
APL1CATII IN CADRU NATURAL 154
c A lcatul prin iarb A UDA 154
CALCATUL PE DALE SAU PIETRE UDE 155
CALCATUL PRIN APA PAn A LA GENUNCHI 155
cA lcatul prin z A pad A 156
ROSTOGOLTTUL PRIN ROUA 157
THALASOTERAP1A 157
BALENOFTTOTERAPIE 159
CAPITOLUL 6
NOTIUNI GENERALE DESPRE NASAJ 161
Prin ce se dlstlnge masaj ul Mcut pentru
armonlzarea corporala a femell de celelalte tipurl de
masaj? 162
PR1NCIPALELE MODALITATI DE MASAJ 163
M ASAJUL USCAT 163
E fleu ra fu l 163
Frtctlonarlle 164
Fram antarea (petrissage-ul) 164
C lu p lrlle 165
Tragerlle 166
Pensartle 166
M ersu l In cuta 166
Forfecartle 167
Cum decurge o pedlnta com plete de m asaj? 167
Cum decurge o pedlnta com pleta d e autom asaj? 168
M ASAJUL CU DIFERITE SOLUJH EXTRACTIVE 169
564
C aktea F em eii

So lu tiile grase 170

S o lu tille apoase 170
So h itllie h ldroalcoollce (tincturlle) 171
C&teva efecte ale so h id llo r de m asaj 171
E fectu l astringent 171
Efectul emolient 172
Efectul hldratant 172
Efectul rubeflant 172
Efectul de stlmulare a metabollsmulul celular 173
Efectul tonic 173
U lelu rl aroma t/ee 174

CAPITOLUL 7
HATHA YOGA. IZVOR DE SAn ATATE $1 ARMONIE 175
Cateva recomandarl prellmlnare pentru a actions efldent
prln lntermedlul procedeelor de HATHA-YOGA: 176
SALUTUL SOARELUI (Surya Namaxkara) 176
Efectele benefice generate de reallzarea constanta,
perseverentS, a Salutulul Soarelul
(SURYA NAMASKAR.A) 182
Contralndlcafll 185
A SA N A DE ELONGATIE PENTRU TORACE
f l COLOANA 185
POSTURA MAINII LA PICIOR
(Padahastasana) 187
POSTURA VULTURULUI (Garudasana) 189
POSTURA TRIUNGHIULUI (TrikonasanaJ 191
POSTURA SEMILUNII (Ardha ChandrasanaJ 197
RETRACJIA ABDOM INALA
(Uddiyana Bandha) 202
POSTURA VOINTEI ENERGIEI V1EJU
(JivabalasanaJ 206
POSTURA COBREI (Bhujangasana) 208
POSTURA R O JII (Chakrasana) 211
POSTURA LACUSTEI (Shalabasana) 214
POSTURA OMBILICULUI (Nabhi asana) 216
POSTURA PLUGULUI (Halasana) 218
POSTURA ARCULUI (Dhanurasana) 223
POSTURA LUM A n ARII (Sarvangaxana) 227
PODUL iN TENSIUNE (Setu • bandhasana) 230
RELAXAREA (Shavasana) 233

CAPITOLUL 8
RESPIRATIACONTROLATA, 239
PRirail PASI 239
 CuPRins 565
Aerul ca aliment 239
Respiratia ca act de hrdnfre 241
Aerul ca energie 241
Respiratia f l corpul fizrc 242
Respiratia f i psihlcul 243
Respiratia fi mentalul 245
RESPIRATIA CA FACTOR NODELATOR
AL CORFULUI 247
1. Actlunea ffz lcS d ire ctsp rln resplratie
asupra co rp u lu l flz lc 247
2. fm bunatatlrea p ro ceselo r flzlologlce, vlndecarea an u m ltor
afe e tl u n i so m alice p rln corectarea resp lra tlel 248
3. Im bunatatirea v le fll p slb lc e p rln ln term edlu l
resplratlel 251
4. Potentarea f t echlllbrarea a ctiv ltitli m en tale 253
5. A cflu n ea d irects f t ra pldS asupra
m lster/osulul “corp vital ” 254
DESCRIEREA METODEI DE
RESPlRAflE COMPLETA 236
Etapa pregatltoare 256
1. Respiratia abdom inals (dlafragm atlcS) 256
2. Respiratia toraclcS 257
3. Respiratia clavlcularS 258
Modul de realizare al respi rafiei complete 259
ALTE MODAUTA H DE UTILIZARE A RESPIRATIEI
COMPLETE 9 I ALTE TEHNICI RESPIRATORII: 260
Respirafia de ventilafie 260
Respirafia anti-stres 261
RESPIRATIA IN TIMPUL FUZIUNILOR
AMOROASE 263
1. Respiratia in timpui preludiului 264
2. Respiratia in timpui iudiuiui 265
3. Respiratia in timpui postludiului 266
CAPITOLUL 9
INFRUMUSETAREA CORPULUI PRIN ADOPTAREA UNEI
ATITUDINI CORPORALE ADECVATE 267
D e ce p ozltia co rp u lu l? 267
A. UN ELEMENT DE MAXIMA IMPORTANTA - POZITIA
BAZINULUI 268
B. POZITIA COLOANEIVERTEBRALE 270
Curbura frontald a coloanei 271
Curbura laterala 272
Cateva m etode sim p le d e verlU care a co recd tu d ln ll p o z ld e l
corporate urm arlnd: ' 273
566 C a r t e a F e m e /;

D e ce p o z ld lle ",corecte” su n tp en tru m ajorttatea oam enllor

In com ode? 274
S 6 in telegem U m bajul p ro p riu lu l corp a tu n cl ca n d vrem sa
abordam o p o zld e cS t m at corecta 275
C. P O Z IT IA P 1 C IO A R E L O R 276
Mersul 278
io
c a p it o l u l
SA DEVENIM FRUMOASE PRIN ZBOR - DANSUL 281
DIIH L U M E A M IS T E R IO A S A A D A N S U L U I 281
E F E C T E A L E D A N S U L U I A S IJ F R A F I Z I C E L U I 283
T IP U R I C O N S T IT U T IO N A L S $1 T IP U R I D E D A N S 284
TIPUL CONSTITUTIONAL KAPHA 284
TIPUL CONSTITUTIONAL PITTA 285
TIPUL CONSTITUTIONAL V A T A 287
C&teva sugestlt pentru o transform are effclenta p rtn dans: 287

CAPITOLUL 11
PSIHOTERAPIE 289
D E F IN I R E 289
P S IH O T E R A P IA ? ! f N F R U N U S E T A R E A 290
N A K E L E N O S T R O P R IE T E N - P S I H I C U L 291
MOTIVATIA 291
Categorll d e m odvatH 291
im pletlrea m otivatW or 294
C S n d un om in cep e sa He m otlva t? 294
Afotlvatta este totdeauna co n fd en ta ? 294
M odvatla poate d even l un stres daca: 295
Cum se poate trezl o m otive,tie? 295
Cum n e putern perm anen tlzt, starea in care suntem m odvati
sa facem o actiune bened ca ? 296
P rocesu l transform er’ll 296
N ecesltatea recentraril Interioare 299
PUTEREA TRANSFORMATOARE 300
Tebnlca d e acoperlre a golulu1 afee d v 300
Sim plltatea 302
Slm tu l um orulul 303
Slm tu l p ro p o rd el 305
Sim fu l responsablllt& til 305
M odestia 306
Slm tu l unltatll 306
T e tm lca d e tra n sfo rm a re a g a n d iril n e g a tiv e
$i a im pregnd rflor e m o fio n a le destructive 308
T e h n fca d eblocdrfi p sih ice f i m e n ta le 310
 CupRins 567
CAPITOLUL 12
MENTALUL - UN INSTRUMENT DE
INFRUMUSETAREINFAILIBIL 313
0 . Pream bul 313
1. C A T E V A E L E M E N T E D E b a z A
P R IV IT O A R E L A S T R L C T U R A $1 F U N C T IIL E
M E N T A L U L U IU M A N 315
Con^tlentul 315
Subcon;tientui 315
Sugestfa 316
Autoxugextla 316
2 . irsr R U M U S E T A R E A C O R P U L U I F I Z I C CL)
A J U T O R U L A U T O S U G E S T IE I 317
3 . IN T R E T 1 N E R E A , A C C E L E R A R E A S I D IR E C T IO N A R E A
P R O C E S E L O R D E A R M O N IZ A R E $1 IN F R U M U S E T A R E P R IN
. . 1 G IE N A S U B C O N $ T IE N T U L U I 319
4 . P U T E R E A V IZ U A L IZ A R II C R E A T O A R E 323
5. F O R T A D E C O N C E N T R A R E - U N IT A T E D E
mAs u r A a e f ic ie n t e i m e n t a l iz A r i i 324
Un experiment slmplu care ne obiectiveaza capacitatea
de concentrate 324
D escrtere 324
G h ld d e autoevaluare a ca p acitypi d e concentrare 325
O m odalltate d e m arlre a p uterU d e concentrare 326
Un m ic secre t 327
6 . P S 1 H IC U L - UN A J U T O R E X T R A O R D IN A R
S A U U N 1N A M IC R E D U T A B IL A L P R O C E S U L U I D E
M E N T A L IZ A R E 3 27
7. U L T IM E L E P R E C I Z A R I 329
FE R 1 C 1 R E A - C O N D IT 1 A N A T U R A L A A FEM E1 I 330
iN V A jA SA DEVII O FIRE OPTIMISTA 333
Modalltafi simple pentru a devent optimiste 334
PUTEREA ZAMBETULUI 336
ATITUDINEA LAUNTRICA CREATOARE 338
TRAlTI BUCURIA 339
iNCREDEREA IN SINE $1 FARMECUL
PERSONAL 341
RAFINAMENTUL - Are un Inceput dar
nu are niciodata sfarjlt 342
CAPITOLUL 13
ACTUL AMOROS PLENAR - O METODA NATURALA,
R A P ID A $ I... ING ENIO ASA DE
INFRUMUSETARE A FEMEII 345
TRAN SM U TA REA 348
568 C artea F emeii

S l lB L lH A R E A 349
TA1NA A D O R A R II A M O R O A S E
T R A N S F IG U R A T O A R E 350
A F I P L IN A D E IN C A N T A R E $1 P A S IU N E 352
T IP U R I D E O R G A S M 353
O r g a s m u l su p erficial 354
O r g a s m u l p r o fu n d 354
A L T E T IP U R I D E O R G A S M L A F E M E I 355
I.O r g a s m u i clito rid ia n 355
2 . O r g a s m u l v a g in a l inferior 356
3. O r g a s m u l v a g in a l p r o fu n d (norm al) 356
4 . O r g a s m u l d e tip G 356
5. O r g a s m u l cervico -u terin 357
F E M E 1 A C A n iT I A T O A K t IN P R A C T IC A A M O R U L U I
T R A N S F IG U R A T O R D IV IN 361
NATURA HRANITOARE 362
C O N T R O L U L E N E R G IIL O R S E X U A L E 366
D E C E E S T E B IN E SA F A C E M A M O R C U
C O N T IN E N T A 3 67
UIM ITOARELE EFECTE A L E A M O R U LU I C U
CONTINEN T A , REM AR CA T E LA UN G R U P D E FEM EI
C A R E P R A C T ICA L' YO G A , IN URMA TRANSM UTARII
PO TEN I7ALU LUI SE XU A L 372
P R O B L E M E L E F E M E II $1 N U NUMA1 A L E
E l: C E T R E B U IE S A $ T IM D E S P R E F R IG ID IT A T E 374
A F I IN C O N S E N S C U C O R P U L
TAU - T R A lE $ T E -T I T R U P U L I 377
T Fansfigurarea co rp u lu i 377
A u to e r o tis m u l - o ca le d e cu n o a $ tere ! 378
S a f t if c e vrei d e la ce ld la lt 3 79
fn vifSm d Im pUnlrea s e x u a li 379
EXERCITII PRACTICE PENTRU FEMEI 380
DouA m etode d e antrenam ent pen tru obtlnerea co n tro lu lu l
en erg lel sexu a le. 380
Contractia plan$eulul pelvlan 380
Urlnarea fractlonata- unul din procedeele
secrete de control a energlel sexuale 381
CUM S A FA CEM D R A G O ST E ? 383

PARTEA III - ARMONIZAREA CORPULUI 387

CAPITOLUL 14
ARMONIZAREA SANILOR 389

C E S E M N IF IC A s A N II UN EI F EM E I ? 389
 CupRins 569
D E F IC IE N T E F R E C V E N T E L A N IV E L U L S A N IL O R 396
F IT O T E R A P IA F E N T R U C O R E C T A R E A
D E F IC IE N T E L O R C E A P A R L A N IV E L U L
P IE P T U L U I $ 1 A L S A N I L O K 399
D IE T O T E R A P 1 A F E N T R U C O R E C T A R E A
D E F IC I E N T E L O R C E A P A R L A N IV E L U L
P IE P T U L U I $1 A L S A N I L O R 404
A U T O M A S A J U L P E N T R U iN F R U M U S E T A R E A
Z O N E I P IE P T U L U I $ 1 A S A N I LO R 413
IIID R O T E R A P IA P E N T R U C O R E C T A R E A
D E F IC I E N T E L O R D E L A N IV E L U L P IE P T U L U I $1
A L S A N IL O R 419
E X E R C 1 T II P O S T U R A L E $1 D IN A M IC E
R E C O M A N D A T E P E N T R U IN F R U M U S E T A R E A
Z O N E I P IE F T U L U I $1 A S A N I L O R 425

CAPITOLUL 15
ARMONIZAREA TALIEI 427
S E M N IF IC A T IA T A L IE I U N E I F E M E I 427
D E F IC IE N T E F R E C V E N T E L A N IV E L U L T A L IE I 433
F IT O T E R A P IA P E N T R U C O R E C T A R E A
D E F IC I E N T E L O R D E L A N IV E L U L T A L IE I
$ 1 ABDO M ENULUI 437
D IE T O T E R A P 1 A P E N T R U C O R E C T A R E A
D E F IC I E N T E L O R D E L A N IV E L U L T A L IE I 442
M A S A JU L PENTRU C O R E C T A R E A
D E F IC I E N T E L O R D E L A N IV E L U L T A L IE I $1
ABDO M ENULUI 449
H ID R O T E R A F IA P E N T R U C O R E C T A R E A
D E F IC I E N T E L O R D E L A N IV E L U L T A L IE I 455
E X E R C IT H P O S T U R A L E $1 D IN A M IC E
R E C O M A N D A T E P E N T R U iN F R U M U S E T A R E A
Z O N E I T A L IE I $1 A A B D O M E N U L U I 460

CAPITOLUL 16
ARMONIZAREA PICIOARELOR 463
C E S E M N IF IC A P IC IO A R E L E U N E I FE M EI ? 463
D E F IC IE N T E F R E C V E N T E C A R E A P A R L A
N IV E L U L P I C I O A R E L O R 470
F IT O T E R A P IA P E N T R U C O R E C T A R E A
D E F IC IE N T E L O R D E L A N IV E L U L P I C I O A R E L O R 4 74
D IE T O T E R A P IA P E N T R U
iN F R U M U S E T A R E A P I C I O A R E L O R 4 82
M A S A J U L S I A U T O -M A S A JU L P E N T R U C O R E C T A R E A
D E F IC I E N T E L O R D E L A N IV E L U L P I C I O A R E L O R 490
570 C aktea F eme /i

HIDROTERAPIA PENTRU COKECTAREA

D E F IC IE N T E L O R D E L A N IV E L U L P I C I O A R E L O R 493
E X E R C IT H P O S T U R A L E $1 D IN A M IC E R E C O M A N D A T E
P E N T R IJIN F R U M D S E T A R E A P I C I O A R E L O R 498

PARTEAIV - TIPURI CONSTITUTIONALS 501

CAPITOLUL 17 503
FASCINANTUL JOC AL DECRIPTARII
INFLUENJEI CELOR TREI DOSHA ASUPRA
CORPULUIFEMININ 503
GLOSAR EXPUCATIV 523
 Colectia „GHID SPIRITUAL"
Liwapturile marelui yoj;hin
Invataturile lui
§

Ramakrishna Sri Ramakrishna

Traducere si selectie: Simona Trandafir, lulia Bonrtas
si Liviu Gheorghe
Pret: 9 0 .0 0 0 lei
Format: 17x20cm Nr. pag.: 256
Ramakrishna a fo s t u n u l d in tre c e i m a i m ari
maestri yoghini ai lu m ii. E l a a tin s re a liz a re a
spirituals suprema, ia r c u v i n t e l e s a le
impulsioneaza pe to y a s p ir a n tii s in c e r i,
indiferent de calea pe c a r e o u r m e a z a , p e n tr u
a ajunge la Dumnezeu. R a m a k r ts h n a n e -a
aratat prin experienta sa p ro p rie c a to a te c a ile
spirituale fundamentale se unesc In acela^i U n ic A d e v a r S u p r e m . C e e a c e
determina valoarea mesajului sau este dovada in c o n te s t a b ila o fe rita d e
Intreaga sa viata ca toate invataturile marilor religii a le lu m ii sunt
adevarate §i conduc catre desavar§ire.

Ramasi
* in iubire
RAmasi in iubire
chemati de Dum neieu chemati
* de Dumnezeu
Selectie si adaptare: Simona Trandafir
Traducere: Virgil Popa
Pret: 1 0 0.00 0 lei
Format: 17x20cm Nr. pag.: 35 2
Aceasta carte vorbe§te despre viata
discipolilor lui Sri Ramakrishna, dar inima ei
este Insu§i chipul maestrului.
‘Tot ceea ce el atingea devenea slant1'
spune unul din oamenii care 1-au cunoscut.
J Insa cea mai grandioasa translormare a lost
cea a vietilor discipolilor sai, a tuturor celor care 1-au cunoscul.
Citind despre felul in care s-au transformat atat de m u lti o a m e n i, ne
apropiem §i mai mult de intelegerea mesajului s p ir itu a l a! lui
Ramakrishna care a daruit in primul rand iubire.
 V ia t a s i m ir a c o k e le Viata si miracolele unui sfant -
u n u i s fa n t Padre Pio

Adaptarea $1 selectia textelonAdriana Plejca $i

Pret: 80.000 lei Veronica Codeanu

Format: 17x20cm Nr. pag.: 192

Via^a lui Padre Pio este in mare parte
inedita. Unui dintre fenomenele misterioase §i
deosebite care o caracterizeaza este aparitia
stigmatelor christice la varsta de 23 de ani, in anul
1910. Mii de articole despre vindecarile realizate
de el, despre stigmate, despre miresmele pe care
le simteau oamenii in prezen(a sa, bilocatiile, citirea gandurilor, previziunile,
viziunile celeste §i toate inzestrarile charismatice pe care le avea erau descrise
mereu cu mentiunea ca acest om era „'condamnat de Biserica". In cele din
urma insa el a fost canonizat §i a fost recunoscut astfel ca fiind un slant.

Colectia „PARAPSIHOLOGIE INIJIATICA"

u rntufcdwfu-

INTELIGENTA
lu li a O oe i ay
Inteligenta si
transformare
Autorl: Claudiu Trandafir ji lulia Bonta$
Pret: 1 0 0.00 0 lei
Format: 17x20cm Nr. pag.: 3 2 0
A c e a s ta c a rte n e In v a ta c u m sa
r e c u r g e m la m o d a lita ti e fic ie n t e , fo c a liz a te ,
c o n g ru e n te care con duc la r e z u lt a t e
u im it o a r e . D a c a a r fi s a p r e z e n ta m d o a r in
c a t e v a c u v in t e la c e s e r e fe r a a c e a s t a c a r te ,
a m p u t e a s p u n e : la m o d a lita tile d e a tin g e r e a
unor r e z u lt a t e e x c e p t i o n a le In to a te
d o m e n i i le v ie t i i, p r e c u m ?i la c a i l e d e
e v o lu t ie s p ir itu a la ! G a n d it i-v a la to a te a c e s t e a ! N u e s te c e e a c e v a
in t e r e s e a z a c u a d e v a r a t ? D a c a d o riti s a v a t r a n s fo r m a ti, d a c a d o riti s a
d e p a § it i a n u m it e p r o b le m e c u c a r e v a c o n fr u n t a t i, s a c o m u n ic a t i m a i
d e s c h i s c u c e ila lti, s a d e z v o lta ti r e la tii m a i p li n e d e iu b ir e . sa In v a ta ti
m a i r a p id , s a d e v e n iti m a i s a n a t o s , s a v a d e s c h i d e t i S U fle tlll §i m ln te a
s p r e to t c e e a c e e s te in a lta to r §i s u b lim . a c e a s t a c a r te v a c o n s titu i un
a ju to r p r e tio s p e n tr u d u m n e a v o a s t r a .
Colectia ..PARAPS1HOLOGIE INITIATICA"
Shambala - taramul
■U’Ui/dvlUL DIVUt divin care ne inspira
CAU£ K<£ 1KS14HA Autorl: Claudiu si Simona Trandafir

Pret: 7 0 .0 0 0 lei

Format: 17x20cm Nr. pag.: 192

Se d e z v a lu i e a ic i p e n tr u p r im a d a ta in
R o m a n ia a n u m it e m is te r e d e s p r e S h a m b a ia ,
lu m e a d iv in a in v iz ib ila , n u m it a In tr a d itiile
v e c h i u n iv e r s a le : " P a m a n t u l S fa n t", " T a r a m u l
p r e a f e r ic it ilo r " , " I n s u la n e m u r it o r ilo r " -
p ro to tip a l tu tu r o r ta r a m u r ilo r s fin te , c e n tr u l
s p ir itu a l c a r u i a to a te li s u n t s u b o r d o n a t e . D r u m u l c a r e c o n d u c e c a tr e
" T a r a m u l p u r " s e c o n t o p e § t e c u a c e la a l d e s c o p e r ir ii e s e n t e i p r o fu n d e
a fiin te i - lu m e a d iv in a a S in e lu i.

stiinta coN^iifNTEf! Stiinta Constiintei

Autorl: Claudiu Trandafir, Marinela Grigore

Pret: 10 0.00 0 lei

Format: 17x20cm Nr. pag.: 352

A c e a s t a lu c r a r e i§ i p r o p u n e s a fa c a o
p re z e n ta re a c e lo r m ai m o d e r n e teorii §tiintifice
c a p a b ile s a in tegreze §i s a e x p lic e fe n o m e n e le
p a ra n o rm a le . F e n o m e n e le p a r a p s ih o lo g ic e su n t
p re z e n ta te in t r o m a n ie r a a c c e s ib ila §i su n t
a d e s e a p rivite in p a ra le l c u c o n c e p tiile in itiatice
?i m istic e tra d itio n a le refe rito a re la lu m ile s u b tile §i la c a p a c ita tile
e x tr a s e n z o r ia le .
S u n t e x p u s e , d e a s e m e n e a . o se rie d e m e to d e d e c o n c e n tr a r e §i
m e d ita tie , in ce tin ir e a ritm u rilo r v ita le ( h ib e r n a r e a rtificia la ), co n tro lu l
resp iratiei, e x p a n s iu n e a con §tiin tei d in c o lo d e lim ite le sp a tio -te m p o ra le .
d e d u b la r e etc.
C olectia ..TERAPII NATURALE

Cartea Barbatului
Autori: Liviu G ho rg he , Tudor llie

Pret: 110.000 lei

Format: 17x20cm Nr. pag.: 384

C a r te a p re z in ta e le m e n te e s e n tia le c e tre b u ie
s a fie c u n o s c u te d e fie ca re b arb a t:
- m o d a lita ti p e n tru a r m o n iz a r e a e n e rg iilo r
s p e c ific m a s c u lin e
- un nou m od de a trai s e x u a lita te a §i
m a s c u lin ita te a
- a m p lific a re a §i c o n tro lu l e n e rg ie i s e x u a le
p rin m e to d e n a tu ra le
- In te le g e r e a n atu rii fe m in in e
m e to d e d e a m p lific a re a v o in te i §i alto r calitati m a s c u lin e .

Cartea femeii
Liviu Ghorghe, Tudor llie, Mihai Minoiu

130.000 lei

17x20cm Nr. pag.: 576

Lu crarea, d e s t in a t a fe m e ilo r , c u p r in d e
m e to d e n a t u r a le de in f r u m u s e t a r e §i
a m p lific a r e a fe m in ita tii. C e le 12 m e to d e
n a t u r a le d e s c r is e in a c e s t v o lu m p o t sa
d e te r m in e tra n sfo rm a ri s p e c t a c u lo a s e in
v ia t a a c e lo r fe m e i care le vor fo lo si cu
co n se cv e n ta M e t o d e le d e s c r is e in c lu d :
fito te r a p ie , d ie t o t e r a p ie , h id r o te r a p ie , y o g a te r a p ie , m a s a j, p s ih o t e r a p ie ,
a r ta a m o r u lu i. s u g e s t o t e r a p ie , t e h n ic i d e in fr u m u s e t a r e e tc
 Colectia „TERAPII NATURALE"
VIWOECAAE $1 PUWFICAHE
Vindecare si purificare
AUMENTATIE$1POST
prin alimentatie si post
Autorl: Liviu Ghorghe, Tudor Hie, Mihai Minoiu, Calin lanta
Pret: 2 1 0 .0 0 0 lei (Vol. 1+2)
Format: 17x20cm

Cele doua volume ale lu crarii,,Vindecare §i

purificare prin alimentatie §i post" urmaresc
sa raspunda cautarilor acelora care doresc sa
i?i m odifice in bine starea de sanatate
utilizand una dintre cele mai apcesibile §i
eficiente metode: alimentatia naturala.

Colectia „GHID SPIRITUAL"

lubirea a spus...
Autor: J a l a l a l-D in R u m i

Traducere >1 adaptare: S i m o n a T r a n d a f ir

Pret: 9 5 .0 0 0 lei
Format: 17x20cm Nr. pag.: 288

Acest volum cuprinde selecfii din poeziile lui

Rumi. Sunt aici adunate gandurile care i-au
infrumusefat viziunile $i aspiratiile, ca
exclamafiile de fericire sau suspinul extatic al
iluminarii.
'Am venit sa stralucesc” a spus Rumi, iar cand
clte$H versurile lui uiti de limitarile pe care le al. Nu
mai ramane nici un singur strop al inlmil tale care sa nu vibreze de fericirea
trezirii la realitatea celei mai profunde (rumuseti, nu mai e$ti omul obi?nuIt al
unui orizont margtnlt d scanteierea vie a celui care i?i recunoajte intelepciunea.
Versurile sale sunt autoblograllce in sensul In care, vorbind despre sufletul
misticului. vorbesc despre viapi sa.
 Secretele
Secretele caii perfectiunii
caii perfectiunii Traducerea si ad ap tarea: Simona Trandafir, lulia
Bontas, Sebastian Teodor

P re t: 110.000 lei

Format: 17x20cm Nr. pag.: 320

M aha S id d h a Yoga, o ram u ra a
s i s t e m u lu i y o g a a p r o a p e n e c u n o s c u t a in
O c c i d e n t , r e v e la t a d e u n m a e s t r u c a r e a
a tin s r e a liz a r e a s p ir it u a ls p e a c e a s t a
c a l e , c o n s t i t u i e s u b i e c t u l lu c r a r i i d e fa ta
c a r e p o a t e fi u n v e r i t a b i l g h i d in i^ ia tic
p e n tru cei care a s p ir a sa a tin g a
p e r f e c t i u n e a p r in y o g a

Talon de comanda
Num ele...........................................................Prenum ele..............................................................
Lo calitatea...............................................Str.................................................................... Nr..........
B1..............Sc...................A p .................. Ju d e J / Sector............................................................
Doresc sa-mi trimlteti prin pofta cu plata raraburs:
Sccretele caii perfectiunii / nr.buc........
$oaptele inimii / nr.buc........
Ramaji in iubire chemati de Dumnezeu / nr.buc.......
Invataturile marelui yoghin Sri Ramakrishna / nr.buc.......
Rumi - iubirea a spus... / nr.buc.......
Vindecare $1 purtlicare prin alimentatie fi post (2 vol)/ nr.buc......
Cartea femeii / nr.buc.......
Cartea barbatului / nr.buc.......
Stiinta coriftiintei / nr.buc......
Shambala - taramul divin care ne InspirS / nr.buc........
Samadhi - extazul mistic al yoghinilor / nr.buc.
Inteligenta fi transformare / nr.buc........
Padre Pio - Viata fi miracolele unui sfant / nr.buc........
Pentru com enzi m ai m ari de 10 exem plare se acorda o reducere de 10%.
Preturile nu includ TVA (9%)
Comenzile se pot trimite pe adresa Editura Kam ala, OP 2, CP 25, Brafov,
prin e-mail la editurakam ala@ zappm obile.ro sau la tel. 0788.477.245
 F airaria fa s cin a n t se d u c a fo a re , S ora d e v o t a t a si plina
d e iu h ire , M a m a n a s c a to a re , I n i t i a t o a r e a in a r t a iubirii,
Zesta care of e ra d iv in e d a r u r i celor care m e r it a ,
F a ria fem in'ina t r a n s f o r m a t o a r e - SHAKTI, sunt
ccrtova d in fre a sp e cte le fa s c in a n te a le Eternului Feminin,
c o r e s c g d s e s c in m o d u ! p o te n tia l in tine. D e s co p e rd -le !

L u c ra re a d e s c rie pe ia r g
m o d a l i t a t i l e p r a c t ic e n a t u r a l e
de in f r u m u s e t a r e a c o rp u lu i
si a m p l i f i c a r e a
fe m in ita t ii p rin t
DIETOTERAPIE
FITOTERAP1E
M ASAJ
HIDROTERAPIE
YOGATERAPIE
SUGESTOTERAPIE
P51HOTERAPIE
si a l t e m e t o d e t e r a p e u t i c e
d e o e x t r a o r d in a r d e fic ie n ta .

S.B.N. 973-85041 -1-2v. ISBN 973.83041-

% ED ITU R A K AM A LA - Cole
Jl II'IIill II