MOTTO:

"SA" CINSTIM MAMA A CAREl DRAGOSTE NU CUNOASTE PIEDICI,AL CAREl SAN A ALAPTAT LUMEAiNTREAGA.. TOT CE ESTE FRUMOS PROVINE DE LA RAZELE SOARELUJ $1 DE LA LAPTELE MAMEJ.

FARA" SOARE NU EXlSTA" FLORI, FARA DRAGOSTE NU EXlSTA FERICIRE,FARA FEMEIE NU EXISTA DRAGOSTE, FARA MAMA NU EXIST A NIC] POET], NICI EROI."

MAXIM GORKI ("Despre femeie")

CUPRINS

• INTRODUCERE pg. 3

PARTEA r - CADRUL TEORETIC GENERAL

• CAPITOLUL 1: MA TERN ITA TEA - INTRE MIT ~I REALIT A TE

1.1. 0 dialectica spirituala a rnatemitatii pg. 8

1.2. .Eternul feminin" - 0 valoare suprem umana.. pg.12

• CAPITOLUL 2: DE LA EMOTII ~I SENTI MENTE EFEMERE LA DRAGOSTE ~I IUBIRE

2.1. Afectivitatea si rolul ei in viata omului pg.15

2.2. Particularitatile starilor afective si relatia dintre afectivitate ~i motivatie pg.18

2.3. Echilibrul psiho-afectiv - baza a unei personalitati annonioase pg.20

2.4. Dinamica $i procesualitatea vietii afective pg.22

2.5. Specificul afectivitatii la femeia care se pregateste sa devina mama pg.31

• CAPITOLUL 3: 0 FORMULA BIOLOGIC'!' INDIVIDUALA TURNATA INTR-O SCHEMA PSIHO - SOCIAL".

3.1. Dragostea, etema poveste , care nu se asculta in singuratate pg.35

3.2. .Jluzia iubirii" $i disfunctionalitatile cuplul ui conjugal pg. 3 9

3.3. Codul genetic $i particularitatile dezvoltarii copil ului.. pg.41

3.4. Etapele dezvoltarii sexualitatii umane pg.42

3.5. Devenirea cuplului odata cu nasterea copilului: dirnensiunile vietii. pg.45

• CAPITOLUL 4: ASPECTE MEDICALE ~I PSIHOLOGICE ALE PROCREA TIEl

4.1. Sanogeneza femeii ce vrea sa devina mama pg.53

4.2. B iologia sexualitatii pg.5 7

4.3. Dorinta de a avea copii la femei $i relatia sa cu inconstientul., pg.59

4 4 D· "1'" . . 63

.' ImenSIUDl e vietu Intrautenne pg.

4.5. Aspecte patologice in perioada reproducerii, a maturitatii ~i graviditatii femeii pg.69

4.6. Sarcina si nasterea - evenimente cu rol in dezvoltarea sentimentului matern

4.6.1. Ambivalenta sentimentelor pg.79

4.6.2. Aspecte psihologice ale sentimentului malem

4.6.2.1. Dorinta de sarcina pg.81

4.6.2.2. Nasterea copilului, intre necesitate si dorinta pg 84

4.6.2.3. Comunicarea mama - copil in timpul vietii intrauterine pg.86

4.6.2.4. Exista si un sentiment patem in timpul sarcinii pg.88

4.7. Asumarea statutul ui de parinte , pg. 92

4.8. Rolul personalului medical din maternitate pg.l 0 J

• CAPITOLUL 5: SENTIMENTUL MATERN iN PRlMII ANI DE VIATA AI COPILULUI

5.1. 0 noua relatie: cuplul mama - copil.. pg.l 00

5.2. Relatiile nou - nascutului cu ceilalti membri ai familiei pg.l1 0

5.3. Carenta afectiva a copilului mic ~i traumele psihiee viitoare pg.11 ,

5.4. Aspecte ale abandonului rnaternal.. pg.115

PARTEA A - II - A - CERCET ARE EXPERIMENT ALA • CAPITOLUL 6: DESIGNUL CERCETARII

6.1. Seopul cercetarii , , , .. , , ,.pg.125

6.2. Obiectivele cercetarii , ,., .. , , , .. " , , .. , , pg.127

6.3. Ipotezele cercetarii pg.128

0.4. Lotul pentru cercetare , pg, 129

6.5. Metodologia cercetarii pg.132

6.6. Prelucrarea datelor ~i analiza cantitativa a rezuitatelor.. pg.14J

6.7. Interpretarea calitativa a rezultatelor si concluzii pg.169

• PROGRAM DE EDUCARE, INFORMARE, CONSILIERE A FEMEII

PENTRU MA TERNIT A TE pg.245

INTRODUCERE

Cand spun ca am ales maternitatea, atat la propnu cat si la figurat, spun ca am ales sa traiesc miracolul vietii, al nasterii, al iubirii, atat in plan personal cat si alaturi de fiintele care, prin propria suferinta, perpetueaza viata prin nastere, prin matemitate.

Catre sfarsitul vietii sale Sigmund Freud se lamenta pentru ca nu a putut sa descopere, dupa ani de cercetari: "Ce vor femeile!?"

Ca un raspuns la intrebarea unui cercetator barbat, 0 femeie din Franta - Elaine Morgan a raspuns: .Femeile vor sa aiba copii!", Prin urmare, .Jnstinctul eel mai puternic al femeii este eel rnatern",

Tocmai acest instinct. cat si dragostea materna pe care 0 rraiesc in plan personaL alaturi de dragostea ~i dorinta de a ajuta femeia ce sufera din si pentru dragostea de copil, dorinta de ingrijire a oamenilor in suferinta, m-au detenninat sa imbratisez salutar aceasta ramura a obstetricii, a maternitatii.

Cuvantul .obstetrica" provine din latinescul obstetrix, adica femeia care da asistenta la nastere. Denumita pe vremuri "arta mositului", obstetrica este cea mai veche specialitate a medicinei; ea presupune totodatii constiinta unei munci individuale si de echipa castigate printr-o daruire totals. La baza acestei munci sta .Jubirea fa~ de aproapele" si cine 0 poate practica mai bine decat 0 femeie?

Sanatatea femeii gravide ~i a nou-nascutului in sala de nasteri depind, in buna masura, de vegherea atenta, plina de profesionalism a asistentei. Fie ca este zi sau noapte aceasta vegheaza 1a patul unei femei obosite, ajunsa la limita rabdarii, datorita durerilor sfasietoare ale nasterii. De acum-incolo ea nu mai conteaza ci nevoile femeii sau pacientei ce sunt pe primul plan. Relatiile care se stabilesc intre femeia gravida si asistenta se bazeaza pe incredere, iar in momentul expulziei simti ca participi indirect la Miracolul nasterii,

Fiecare viata care vine in aceasta lume vine indirect spre "tine" si ili cere ajutorul. in acest moment isi spun cuvantul anii de experienta, stapanirea de sine, ideile salvatoare, dar mai presus de toate se simte Protectia Divina asupra copilului, mamei si asistentei sau a medicului care participa la acest act at nasterii.

Acesta reprezinta unul dintre momentele din viata unei femei cand nu Imll conteaza conditia sociala, culoarea pielii sau limba vorbita. Toti facem parte din ,.Marea Creatie Divlna".

- 3 -

Matemitatea, calitatea de a fi mama este una din dimensiunile fundamentalc ale femeii din toate timpurile, reprezentand esenta si .Jiarul" femeii in insas! fiinta ei; ca este legata de ritmurile naturii in annonie cu ordinea care dornneste in Univers.

Prin acest Dar orice femeie este virtual mama ~i poarta in adancul sufletului ei Comoara lumii.

Aceasta este una din ratiunile optiunii pentru aceasta tenia, 0 terna importanta ca femeia insasi. mai ales cand incerci sa 0 abordezi nu nurnai ell "pana"", ci ~i ell sufletul, ell responsabilitatea profesiei, eu ochii psihologului care intuieste mai mult decat stie cum se naste Sentimentul matern, imediat dupa primul fipAt curat ca lacrima mamei, uimirca de bucurie cand i$i vede ~i aude propriul copil, contactul epidermic cu copilul sau ea un stimulent puternic al femeii, dar ~i al copilului (acesta se opreste automat din plans Ja contactul epidermic cu mama), reprezentand 0 placere intensa si pentru mama si pentru copil, o eontinuitate a ceea ce s-a construit intre «cei doi » inca din tirnpul vietii intrauterine. respectiv a graviditatii. Apoi, odata eu dezvoltarea copilului contactele fizice sunt inlocuitc ell eontacte oculare, ca un act gratifiant si aducator de satisfactii prin sine lnsusi. Placerea de a se simti utila copilului ei, de a fi sursa deplina a satisfactiei tuturor dorintelor lui. apoi placerea de a investi in el dragostea sa, pare a reprezenta pentru femeie 0 bucurie de neinlocuit, reprezentand viata insa~i.

Destinul lumii noi se afla in bratele mamei, dupa cum spune rnagnific Coranul: .Paradisul este la picioarele mamei"; Giraudoux, in .Sodoma si Gomora" spune ca: vremea in care femeia nu mai stie sa iubeasca si sa se daruiasca este sfarsitul lumii ... '"

in viata femeii iubirea nu este un accident, un sentiment accesoriu, ci iubirea este esenta ei sufleteasca, Femeia este preoteasa iubirii cu toate petalele-i minunate: daruire de sme - alterocentrism - devotament.

.,In femeie totul este enigma" spune Nietzsche, dar totul in femeie se rezolva ell zamislirea, care-i deslusirea la toate tainele ei".

Adevarul lui Hegel: .,.,Nu este om cine nu este tata", este mai autentic referindu-se la femeie: .Jemeia deplina nu este decat aceea care este marna".

A~ cum iubirea este ultimul cuvant al Legii Noi, tot asa Maternitatea este ultimul cuvant al ferneii, implinirea ~i desavarsirea. Pe genunchii mamei se formeaza ceea ce este mai maret in lume: Omul.

Daca este adevarat cuvantul lui Napoleon: .,.,Viitorul unui copil este intotdeauna opera marnei sale", atunci viitorul 'insusi al tarii, al lumii., viitorul tuturor copiilor este in mana femeii materne. Capodopera acestei femei este sa formeze un om cinstit.

-4-

.. Cand Marna se va destepta in fiecare femeie, cand se va face educatia socials a instinctului rnaternitatii - geniu caracteristic sexului feminin, numai atunei femeia va putea sa devina pacificatoarea omenirii' (Maria Piesczynska).

Pentru ca matemitatea sa fie "co~tienta'" este necesar, ca in primul rand. sa se adopte 0 anumita atitudine in problema conceptiei, respectiv trecerea de la 0 anumita atitudinc pasiva in problema reproducerii, la asumarea constienta a realizarii maternitatii, intelegandu-i necesitatea atat din punet de vedere individual cat ~i social, pentru asigurarea unui produs de conceptie de ealitate superioara.

Matemitatea, ealitatea de a fi mama, este una din dimensiunile fundamentale ale femeii din toate timpurile. Dorinta de a avea copii este un fenomen prezent in general, in toate timpurile si in toate tipurile de familie.

Si in ziIele noastre, in plina emancipare feminina, asistam la accentuarea dorintei cuplului de a avea copii si a femeii de a se realiza prin maternitate. subliniind functia biologica de procreatie a familiei dar $1 sociala, pentru construirea si progresul sau.

Preocuparea complexa pe care 0 cere copilul, din punct de vedere al sanatatii lui. al educatiei, al dreptului la afectiune $i protectie constituie un act deplin de semnificatii umanitare, morale si social-economice.

In raport cu familia traditionala se schimba totusi eeva si anume rnotivatia aducerii pe lume a copiilor. In familia traditional a copiii erau "bogatia"" pentru ca reprezentau .forta de munca", aveai cui transmite proprietatea, iar la batranete "cine sa-ti of ere un pahar eu apa",

In societatea noastra nici una din aceste motivatii nu constituie motivatia esentiala. o mare parte din femei au inteles ca matemitatea este marea responsabilitate a femeii. Multe femei au inteles ca aducerea pe lume a copilului este un act deosebit de important. 0 datorie fata de noi insine si [ala de societate. Matemitatea imbogateste viata femeii, aducandu-i multe irnpliniri si bucurii.

Femeia societatii modeme, angajata putemic in viata sociala, isi va intelege mai bine menirea care-i este harazita prin natura realizand maternitatea in mod constient. Realizarea sociala si profesionala a femeii nu este si nu trebuie sa fie in contradictie eli realizarea maternitatii.

Din studii facute s-a aratat ca 0 mama angajata este 0 marna mai buna decat cea casnica. Contactul cu viata sociala 0 face sa fie mai receptiva la nou, la schimbari, sa adopte atitudini stiintifice in problema vietii de familie si a copilului intervenind eu rolul sao educativ. Daca pana la venirea pe lume a copilului femeii ii revine un rot mai important in sensul asigurarii gestatiei ~i aducerii pe lume a copilului, dupa nasterea aeestuia cuplul este

-5-

acela caruia 'ii revine sarcina de a-I creste si educa, in aceasta indatorire paternitatea nu se deosebeste esential de matemitate deoarece copilul nu este doar al mamei. Arnandoi au participat in aceeasi masura la proereere; ingrijirea si cresterea copilului se invata, astfel creste si sentimentul responsabilitatii fata de familie cat si pentru formarea copilului ca om.

De aceea rolu! familiei este unie in asigurarea dezvoltarii eehilibrate a copilului.

o familie reu~ita este aceea in care fiecare i~i poate desavar~i personalitarea. avand la baza afectivitatea intre membrii sai dar ~i constiinta necesitatii acestui fapt.

.Dmul nu poate deveni om decat prin educatie" - afinna Kant, iar aceasta nu se poate realiza decat oferind un suport afectiv si moral.

Maria Montessori spunea: "sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de astazi", pentru ca aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi mari. Datoria noastra de parinti este sa-i invatam sa se adapteze oricarei societati. Aeeasta izvoraste dintr-un sentiment matern pro fund. matur, dintr-o iubire adevarata care nu irnplica limite, ei 0 iubire libera, deschisa. obiectiva, neconditionata, Aceasta este datoria mamei.

Cum arta este forma cea mai inalta a muncii omului asa copilul este forma cea mai inalta a creatiei femeii, a mamei, 0 innobilare !li 0 implinire a aeesteia in societate si in lume,

Lucrarea de fata nu se doreste a fi una exhaustive. ci i$i propune sa fie un punct dc plecare pentru noi cercetari. Pentru ca au fost costruite lucrari pe tern a atasamentului am dorit sa evidentiez miezul acestei probleme, respectiv sentimentul matern, de la care pleaca, sc formeaza si se dezvolta atasamentul, intalnind fragmentar, oarecum nedezvoltat acest aspect. Am incercat sa abordez aceasta terna dintr-o dorinta de perfectionare, de dezvoltare a propriului sentiment, 0 canalizare rationals a senzorialului pentru 0 mai buna dezvoltare a copilului, 0 mai buna integrare in sine ~i in viata, Din acest punet de vedere dorim, prin partea experimentala, sa ne rezumam la raportarea atitudinala ~i afectiva a femeii fala de copilul sau, a maturizarii sale psihoemotionale in raport ell noul statut, avand ca punet de plecare mostenirea filogenetica si ontogenetica a instinctului rnatern. Studiul se preteaza la diverse analize de stratificare socio-culturala a femeilor, precum ~i elucidarea unor probleme legate de modalitatile de luare a deciziei de a pomi in "marea aventura a vietii ei".

Lucrarea de fata are ea baza practica de cercetare cornponenta afectiva a psihologiei femeii, implicit modalitatea ei de implicare si amplasare in familia personala, dar si in societate, fiind structurata in doua parti:

• prima parte vizeaza eadrul teoretic conceptual al problemei (locul afectivitatii in viata femeii, relatia dintre afectivitate si rnotivatia de a deveni sotie !li mama. asumarca statutului de "pArintc" si patologia sa):

-6-

• a doua parte a lucrarii constituie un demers de cercetare experirnentala a sentimentului rnatern, ca potentiala metoda de surprindere timpurie a unor dizarmonii in personalitatea femeii (dezinteres datorat ignorantei, pregatire ineficienta pentru noul statut) si inducerea unei temelii morale, in vederea construirii unor urmasi "sanato$i"" ca baza solida intr-o societate.

- 7 -

PARTEA I

CAPITOLUL 1

MA TERNIT A TEA - iNTRE MIT ~I REALIT ATE

1.1. 0 dialectica spirituala a maternititii

Nasterea Evei apare ea marele mit al principiilor complementare ale fiintei umane: barbat-ferneie, arhetipul de la inceput a1 fiintei umane in intregul ei.

Principiul religios in urnan se ex prima prin femeie, caci sensibilitatea fata de spiritual este in anima nu in animus si sufletul feminin este eel mai aproape de izvoarele Facerii. Aceasta este eu atat mai adevarata cu cat ins~i patemitatea spirituala foloseste imagini ale maternitatii: "sutar iarasi durerile nasterii pana ce Hristos va lua chip in noi" (Oalo4.19). Theotokion-ul (Glas.al 3-lea) scoate in relief analogi a dintre patemitatea Tatalui si matemitatea Maicii Domnului. In afirmatia teologica matemitatea Fecioarei este .. chipu! uman al Paternitatii Divine".

Astfel ca elernentul religios are 0 corespondenta aparte in spiritualitatea feminina. Reciprocitatea dintre barbat ~i femeie conform planului Divin este raportul dintre lisus Hristos si biserica. Cuvantul Iui Dumnezeu ne duee cu gandul la 0 fiin~ ce detine toate puterile - aceasta atotputemicie este paterna.

Fundamentul religiei consta in paternitate - aceea de a fi parinte; dar barbatul nu are (nu se naste) cu instinct patern spre deosebire de femeie care este inzestrata eu instinct matern.

Cuceritor, aventurier, constructor, rational, barbatul nu are in natura sa ace! ceva care sa raspunda spontan categoriei religioase a paternitatii,

Mai interiorizata, mai aproape de radacina, femeia se simte in largul sau in coordonatele fiintei sale si se straduieste sa-si manifeste darurile pentru a face 0 simfonie clara ~i limpede din propria ei persoana, Ea umpJe lumea cu prezenta ei dinauntru avand 0 complicitate cu timpul care nu .xlureaza' pentru ea, caci poarta in ea mai multa vesnicie, poarta viata, poarta prune.

Porunea biblica in care barbatul este chemat sa stapaneasca parnantul (Fac. 1,28). sa I ucreze gradina, (F ac. 2,15), sa manifeste facultatea creatoare ~i inventiva a spi ritul u i sau, e! 0 primeste langa el pe femeie, aj utoru I lui. care il apara si it intregeste; destinata procrearii,

- 8 -

protejarii, a fi izvor al vietii ~i lantana de sfintenie, femeia 11 vede alaturi de ea pe barbat caruia 1i este logodnica, sotie, mama.

Izvorul oricarei morale se afla chiar in principiul matem: puritate, sacrificiu de sine. protectia celor slabi.

Religiile monoteiste cum sunt islamul razboinic sau iudaismul, in curentele lor strict ortodoxe, sunt exemple frapante ale excesivei masculinitati,

Dimpotriva tandretea materna, venind din cultul Maicii Domnului, aduce in umanismul crestin 0 ceata cu totul particulara de dulceata si explica originea sensibilitatii feminine a marilor mistici.

Iconografia ~i Liturghia, prin limbajul lor propriu, ne invata ell Paternitatii Divine ii raspunde matemitatea umana.

Astfel, femeia ramane pazitoarea valorilor morale !?i religioase.

Pentru barbat a trai lnseamna: a cuceri, a lupta, a ucide; pentru femeie inseamna: a naste, a iubi, a intretine, a apara viata daruindu-se (si cate exemple de daruire si de sacrificiu rnatem nu exista in istoria omenirii!?).

Civilizatiile prometeene masculine se ridica meteoric ~i se sting repede, ca cea a

Romei.

Civilizatiile orientale, desi complexe in constitutia lor istorica si trecand prin faze interioare contrarii, fae 10 ansamblullor mult loc valorilor feminine ale vietii ~i au 0 existenta istorica de lunga durata.

Eva inseamna chiar "viaW" dar vizeaza mai mult dedit 0 simpla continuare biologica, reflectand conformitatea spiritual a a vietii vesnice prin eea de-a doua Eva -Nascatoarea de Dwnnezeu.

Femeia este cea care primeste fagaduinta mantuirii; femeii i se adreseaza mesajul Bunei Vestiri: .Bucura-te Marie. eea plina de har, Dornnul este cu tine! I ... prin care rasare

bucuria .. .I prin care se innoieste faptura .. .I mantuirea lacrimilor Evei .. .I ... steaua care

arati Soarele I ... chemarea lui Adam celui cazut I ... inaltime intru care cu anevoie

se suie gandurile ornenesti. .. ": Hristos inviat ii apare mai intai ferneii, tar ferneia invesmantata in "Soare" (Apoe. 12,1) este eea care inchipuie noul Ierusalim.

Biblia ridica femeia Ia rangul de principiu religios al naturii umane. Ea este gura omernrn prin care smeritul Fiat al roabei lui Dumnezeu raspunde Fiat-ului creator al Parintelui ceresc; ea este !iberul DA al intregii umanitati care intra in .Lucrarea intruparii'' ca indispensabilul ei fundament wnan.

In sfera religioasa femeia este sexul tare - ea valoare metafizica a naturii feminine.

- 9 -

Daca pentru barbat lumea poate fi tratata prin toate formele de obiectivare, pentru instinctul matern orice obiectivare este organic imposibila, Raportul atat de misterios intre mama si copil exclude orice forma de obiect ~i face sa se inteleaga ca femeia este cea care vegheaza forma umana.

Ca pe copilul ei vede in ea 0 valoare absoluta si inestimabila si prin aceasta femeia umanizeaza si personalizeaza lumea.

Instinctiv ea va aparea intotdeauna intaietatea finita fala de teorie, a operativului fata de speculativ, a intuitiei fata de postulat.

Nu pot fi explicate particularitatile finite umane tara un concept general despre om, ridicandu-l la planul universal si comun al destinului omenesc. Fara 0 metafizica, lara revenirea la origini, fiinta umana nu va putea fi niciodata lnteleasa si va ramane mereu un reziduu ireductibilla istorie, la pura fenomenologie.

Abia apoi va putea fi abordata constitutia arhetipica si diferenta dintre starea harismatica a barbatului si cea a femeii care, prin complementaritatea lor rezulta responsabi I i tatea com una.

Femeia nu este materna ci, din chiar spiritul matem al femeii decurg insusirea fiziologica si corespondenta ei anatomica. Astfel cil aspectul fiziologic si psihic al fiintei umane depind de spirit, il slujesc, il exprima, ~i tocmai darurile si harismele sunt cele care determine si normalizeaza psihicul si fiziologicul.

Mama este femeia care ne trebuie acum, cu zestrea ei spirituala, cu menirea ei religioasa, sociala si vitala, Putem spune ca viata, mai mult decat painea buna, 0 asigura .. mamele bune" ca , pe ldnga teama de moarte pe care 0 alungam cu tineretea inimii trebuie sa izbandim asupra fricii de a trai, izbanda dobdnditA prin matemitatea ferneilor vrednice.

Lupta ce se da in jurul femeii - mama este hotaratoare, lupta ce cuprinde toate valorile izvorate din ursita ei creatoare.

Este timpul in care inima femeii trebuie sa caute mai curat ~i mai frumos timpul in care trebuie sa rosteasca vietii omenesti un cuvant de mangaiere si sa dea sperantei omenirii un loc sfant de popas proiectandu-se in etemitate. De sufletul femeii - mama se leaga destinul omenirii.

Sfantul Augustin in cartea sa "De nuptis et concupiscentia ad Valeri urn" (cap.XVII) scrie: ,.in casatorie sil se iubeasca bunurile casatoriei: copiii, credinta si taina. Dar copiii nu numai sa fie nascuti ci sa se renasca. Caci se nasc spre pedeapsa daca nu sunt renascuti spre viata".

- 10-

Aceasta opera a renasterii, mai grea si mai SIanta.. este rodul maternitatii. Si a cunoscut prea bine sfantul durerile marnei sale in aceasta a doua nastere a fiului ei: iar in cap.lII din .Liber de Sancta Virginitate" serie: "Nimic nu ar fi folosit Mariei apropierea materna de lisus, concepandu-l dupa trup, daca nu ar fi purtat pe Hristos mai cu fericire in inima dec at in trup". Sunt cuvinte puternice care vadesc sfintenia matemitatii spirituale a femeii; maternitate care se dobandeste ~i se exercita in dureri prelungite de 0 mare iubire,

Adesea femeia materna ghiceste geniul ascuns , iI descopera pe omul

superior.

Pana si Schopenhauer, acest uracios ditiramb at "sexului frurnos".

recunoaste ca "femeile au virtute, au calitati prime ~i principale ... ca. intrec pe barbati in mila. uman i tate, simpatie fata de aproapeIe ... ca surorile de caritate pretuiesc mai mult dedit niste frati .

Aproape toti genii rai ai omenirii au fost lipsiti de marne bune. Tot ce este bun in cei rai se pastreaza prin actiunea sau arnintirea marnei. Nu poate exista un mare binefacator al omenirii tara 0 ferneie - marna aleasa. Mama insufleteste eroul luptator, Plutarc spune in :"Vietile Paralele", ca Epaminonda, generalul Telean, unul dintre cei mai generosi ai Greciei, intrebat prin ce taina a putut sustine atatea lupte grele si ce I-a imbarbatat in atatea framantAri a raspuns: "Gandul la bucuria marnei mele, vazandurna biruitor"

in ochii fiecarui fiu marna cea buna este 0 irnaculata preaputernica,

Multi eroi si sfinti datoreaza mamelor culmile pe care au ajuns: Sf. loan Guru de Aur datora rnarnei sale nu numai cresterea, ci ~i cele mai alese cugetari ; Napoleon. prizonier pe insula Sf. Elena. marturisea.TMamei rnele ii datorez norocul meu si tot binele pe care I-am facut... ah! Mama Letitial.i.Maicuta Letitia!"; O'Connel destainuie intr-o scrisoare secretul ascensiunii sale: Sunt fiul unei marne sfinte; putina pricepere pe care 0 am, ea mi-a daruit-o. Ei ii datorez situatia in care m-au asezat concetatenii mei. Binecuvantarea ei din ora rnortii rni-a fost scutul vietii ... ". A. Lincoln. N.Titulescu - datorau marnei lor tot ceea ce erau.

- 11 -

1.2. ~Eternul femiDin~ - 0 valoare suprem umana

"Cand Dumnezeu vrea sa pedepseasca lumea ii inlatura femeia, cand vrea sa 0 osandeasca ingaduie perversitatea femeii, cand vrea s-o binecuvanteze ii daruieste fernei sfinte ".

Nu s-ar putea vorbi mai exact despre locul femeii in lume decat rostind aceste cuvinte. Influentele ei sunt atat de adanci si hotaratoare, ca sa poata schimba albia vietii odata cu schimbarea ei, caci ea nu a fost creata pentru ea insA;>i, ci strans creata pentru soarta ornenirii, mai precis: omenirea de soarta ei. Ea este strans legata de toate tainele vietii, ca insa;>i fiind lantana de viata orneneasca; de asemenea este inlantuita de fiecare faptura graitoare incat se preschirnba in monstru prin simplul egoism care, pentru barbat daca nu e pacat, eo arnbitie desarta,

Tocmai aceasta stransa afinitate a fiintei cu sufletul aproapelui li arata slabiciunea si puterea; slabiciunea, caci nu poate trai izolata ~i singura ci dependenta, caci atrage dupa sine in bine si in rau rosturile intregii omeniri, Femeia croieste drumul destinelor, barbatul creaza caile istoriei, caci femeia Ie croieste prin iubire, iar barbatul prin inteligenta,

Michelangelo, intr-o geniala intuitie, oe infatiseaza "femeia" pe bolta Capelei Sixtine in primul ei gest al constiintei vierii. Adam doanne cerescul sornn la radacina unui porn, iar Domnul plasmuieste din coasta lui ceea ce lipsea Edenului ca sa fie desavarsit: femeia, aceasta fiinta necesara pentru ca singuratatea lui Adam sa nu fie 0 paralizare a lumii spiritului. Eva este implinita, Desavarsita iese din neant la viata, caci toata creatia aspira spre ea cu melancolia cruda pe care 0 ata18 absentele mario Mainile ei sunt impreunate in rugaciune si daruiesc. Ea este toata maretia femeii.

"Eternul feminin" este daruirea de sine si inliltarea spre Dumnezeu. Asa se intelege ~i minunatul cuvant al lui Leon Bloy: "Plus une femme est sainte, plus elle est femme". (La femme pauvre, p.59), caci sfintenia este superlativul ~i supranaturalul rugaciunii si al daruirii de sine.

Eva este revenire la sine, Maria daruire de sine; Eva este refuzul de a accepta , Maria se defineste prin: "iata roaba Domnului, fie mie l", respectiv inaltare, Aceasta afinitate pe care femeia 0 are cu inaltul spiritului reiese si din structura ei functionala.

in timp ce barbatul respira impingand pieptul inainte, ca 0 anticipare a mersului, a luptei, femeia respira de jos in sus, figurand astfel vocatia ei spirituala de a hotard destinul, inscriindu-se pe linia verticala a acestuia. Femeia sta pe verticala vietii si 0 poate impinge spre

- 12 -

teluri opuse; ea poate fi geniu si Inger - desfranare si demon, iar destinul merge pe urmele ei. Ea va rnarturisi in lume intotdeauna ultimul act in timp al iubirii divine creatoare.

Femeia insa~i trebuie sa aiba constiinta ca, impreuna eu copilul, este cea mai proaspata manifestare material a a frumusetilor paradisului pamantesc, ea este eea mai sensibila revelatie naturala a surasului divin spre ereaturi.

Totul ne vorbeste despre aceste adevaruri de grandoare luminoasa a femeii. Dante cere Beatricei sa-l calauzeasca spre Paradis. Ea ii serveste drept calauza in sferele ceresti. Si cand spune in imnul catre Sfanta Fecioara, din ultimul cant al "Divinei comedii": "Donna sei tanto grande e tanto vali II Che, qual vuol grazia e a te non riccore II Sua disianza vuol volar senziali", este ilustratA femeia adevarata. Paradisul se oglindea in Beatrice. Frumusetea ei crestea pe masura ee se apropia mai mult de Dumnezeu. Tot asa a privit-o si Petrarca pe Laura si eu ei atatea inimi mari care au impins omenirea cu un pas inainte.

Preoteasa a iubirii, femeia impartaseste soarta acestei realitati, De la pasiunea iubirii pana la caritatea cea mai divina, de la Afrodita la cucemiea Fecioara, strabate materialul si spiritualul mistuind sau apropiind fiintele de unica ~j vesnica iubire. "0 donne ch 'avete inteUetto d' Amore", saluta Alighieri femeia. "Fantana a vietii", femeia nu esle 0 simpla masina de facut copii, ci reprezinta insusi leaganul constient al omenirii, Viata, ca sa devina omeneasca, trebuie sol treaca prin fiinta ei. in timp ee in barbat domina elementullogic si arhitectonic, in femeie stapaneste elementul biologic si afeetiv. Mai strans lipita de natura femeia furnizeaza ereatului aluatul trupesc al viitorului om. Viata face popas in ea, nu se lase. invinsa si tasneste cristalina sau tulbure, iar omenirea se imprimavareaza cu fieeare concepere, eu fiecare nastere, cu fiecare zambet de copil,

Numai fiind marna femeia este femeie, implinita, acel " ministerium vitae" , slujba mare a vietii care ii este incredintata. Barbatului i s-a incredintat "ministerium verbi .. - slujba cuvantului care exprima adevarul, iar femeii - tacerea, caci viata este conceputa madular, in trupul ei unde se reculeg adancurile vietii.

Mama - in acest cuvant se cuprinde toata femeia ~i ceva mai mult, izvorul vieti i ~i

al iubirii.

Ce pot sa fie barbatii tara aceasta maternitate a femeii, ce poate sa devina istoria lor? .." - 0 imbrancire de furiosi nebuni in jurul unui camin stins si rece. Geniul femeii ne mantuieste din lumea rece si dura pe care ne-ar construi-o 0 logica de imagini, pentru care fiintele nu ar f decat semen in ecuatia unei oninduiri abstracte"(Pierre - Henri Simon}.

Valorile pe care Ie cultiva femeia sunt strans legate de viata, de suflet, de inima, sunt mai subiective, mai launtrice, mai personale, sunt valori morale si religioase. Aceste

- I3-

-

valori care constituie miezul oricarei culturi nu se pastreaza in sui uri de hartie, nici in hrisoave, in cladiri, in muzee, alcatuiri tehnice, ci in fiinta omeneasca. Ele nu se exprirna prin obiecte, ci prin fapte omenesti.

Prin mentinerea acestor valori femeia nazuieste la spiritualizarea vietii si a firii omenesti, caci valorile pe care Ie cultiva barbatul sunt stiintifice.exterioare, finite lui.

Prezenta femeii pastreaza cultura morala, absents ei 0 pericliteaza. Asasinul politicianului francez Jean Jaures a fost osandit la moarte. Ultimul cuvant de aparare al asasinului rostit cu zbuciumata ~i lnfundata durere a fost: :"Je n'ai pas en de mere!" - ". Nu am avut marna!", din care cauzii asasinul a fost achitat. Aceasta aparare hotaratoare pentru un suflet ratacit. constatarea unei absente care incurca caile vietii dand sufletul prada tuturor viperelor morale, este de fapt concluzia absentei sufletului marnei, a dragostei mateme.

Adevarata rnaretie si noblete a femeii este iubirea ~i "cine nu iubeste. ramane in intuneric'Yloan.Ll-l), iar "aceea care iubeste, marna este!" "Charitas mater est, charitas nutrix est", striga Sf. Augustin. Fecioara Preacurata este icoana desiivcir~ita a femeii. Ea este mama dupa limp al Mantuitorului, marna dupa iubire a tuturor celor rascumparati. "Vergine Madre" cum 0 numeste Dante cuprinde, ea Fecioara, plinatatea maternitatii spirituale, iar ea mama desavarsita , maternitatea trupeasca.

Salutul "Bucuri-te , ceea ee esti plini de dar" at ingerului Gavriil catre Maria. aceasta Bunavestire se rasfrange asupra tuturor femeilor, caci mai mare dar nu se putea face unei femei decat acela de a fi mama dupa trup si dupa iubire !

- 14-

-

CAPfTOLUL 2

DE LA EMOTII Sf SENTIMENTE EFEMERE LA DRAGOSTE SI IUBIRE

2.1. Afectivitatea ~i rolul ei in viala omului

Aristotel, fondatorul psihologiei, scria in tratatul sau "Despre sufle!" ca " ... acolo unde exista senzatie, acolo este si afectul de placere $i de neplacere, de agreabil si de respingator. Cei care poseda acestea au ~i dorinta, pentru ca dorinta este 0 aplecare catre placut".

Asadar afectul se adauga senzatiei sau perceptiei, dar in acelasi timp exista adesea in aceste afecte 0 tendinta, 0 aplecare spre actiune, spre realizarea unei activitati de tip automat. Asa bunaoara, mirosul ca senzatie (ca eel al unui aliment placut) este pereeput producand un afect elementar de placere, dar in acelasi timp apare 0 dorinta, 0 pofta (apetenta), aceea de a manca, $i este generata foamea, cu concomitentele ei afeetive si secretorii, adica se exprima un comportament innascut si invariabil, 0 pulsiune instinctuala (dupa tenninologia freudiana) numita altadata ," instinct".

Orice realitate exterioara integrata in noi, fie senzatie, fie perceptie, fie idee, poseda 0 dimensiune specials adica tonalitatea, culoarea ei afectiva.care este placuta sau neplacuta, Astfel, afectivitatea reprezinta 0 calitate a tuturor trairilor noastre.

A sti ce reprezinta un fenomen, spun unii autori , insearnna a te pricepe in arta si stiinta de a-l construi, de a-I crea. A sti ce este un sentiment msearrma mai intai a-l trai si a-l comunica. Atunei cand apare 0 situatie sau reprezentarea acesteia, care are 0 anumita repercursiune asupra trebuintelor, intereselor, a convingerilor sau obisnuintelor individului, fie in sensul ca Ie impiedica desfasurarea, creand noi sarcini de adaptare, iau nastere diferite procese afective sau emotii,

Specificul proceselor afective (emotii, sentimente, dispozitii, pasiuni), consta in reflectarea relatiei dintre subiect si obiect sau situatia care le-a produs.

Procesele afective sunt fenomene complexe, caracterizate prin modificari organ ice extinse (in emotii mai mult, in unele sentimente mai putin exprimate),printr-o conduita insotita de expresii emotionale ~i printr-o traire subiectiva, Afectivitatea se realizeaza in forme care au, pe hmga elementul com un, reflectarea relatiei dintre om si obiect si 0 serie de trasaturi diferentiatoare. Emotiile sau starile emotive sunt produse de stimuli veniti din afara,

- 15 -

-

dar ele pot fi generate si de imagini , de reprezentari nelegate de excitatii exterioare. Ele constituie oscilatii, cresteri bruste ale tonusului afectiv, reprezentand stari de bucurie, frica, groaza. Marele psiholog german W undt a i mpart it emotiile pe baza simptomelor neurovegetative ce Ie insotesc (puis, respiratie etc.) in trei grope:

• emotii de placere si de neplacere;

• emotii relaxante si contracturizante;

• emotii excitante ~i calmante.

Starile emotive se caracterizeaza mai intai prin calitatea lor, emotia de bucurie fiind deosebita caJitativ de cea de teama, existand 0 gama nes~ita de nuante calitative ale ernotiilor, de intensitate cat si de durata,

Sentimentele reflecta relatiile complexe si stabile dintre om si mediu, mai ales mediul social. Ele presupun un intreg sistem de reprezentari, idei ~i au un eeou mai adanc asupra activitatii spre deosebire de emotii. Astfe1 ca obiectul care a produs un sentiment poate fi sau nu prezent, aceasta neinfluentand modificarea intr-un amune fel al acestuia. U nele sentimente dobandesc un atare grad de stabiJitate ~i de generalizare incat iau caracterul unor atitudini afective rata de obiecte sau fenomene de mare importanta pentru persoana respecti va.

Atitudinea afectiva. odata fermata, asigura constanta sentimentului. Pentru ca sentimentul sa fie durabil, intensitatea lui va fi mai redusa si mult mai complex decat emotiile, formandu-se pe incetul, provocat de numerosi ~i repetati stimuli externi ~i interni, care au conditionat emotii putin intense, dar repetate. Tocmai stabilitatea si durata sunt elementele care deosebesc net sentimentele de emotii.

Sentimentele joaca un rol deosebit in motivatia actiunilor umane, Conduita multor indivizi este motivata foarte frecvent afectiv, adica de sentimente si pasiuni mai mult decat logic, rational.

Sentimentele sunt 0 manifestare specific umana si au un caracter social-istoric.

Ca un efect al conditionarii, atAt emotiile cat ~i sentimentele sunt provocate nu numai de situatii traite anterior, cat si de reprezentarea unora posibile.(Din viata sentimentelor- V. Pavelcu).

Valoarea afectiva a emotiilor ~i sentimentelor implica participarea scoartei cerebrale, a diencefalului, alaturi de coordonarea reactiilor vegetative ~i somatice, avand diferite tonalitati datorita diferentelor individuale sub acest aspect al afectivitatii (A.R.Luria). Cu cal trairile afective sunt mai complexe cu atat mai mare este participarea scoartei cerebrale.

- 16 -

-

Rolul conditionarii, al scoartei cerebrale, se manifests nu numai in ceea ce priveste situatiile care pot provoca 0 traire afectiva, ci si in ceea ce priveste modul de a reactiona, in adaptarea formelor de conduits corespunzatoare. De exemplu, reactiile emotive ale nounascutului sunt limitate ea numar. Singurele manifestari care se observa in primele saptamani sunt cele de neplacere (tipete, agitatie motrica) ce apare ea efeet al nesatisfacerii trebuintelcr biologiee (trebuinta de hrana.caldura, miscare etc.).

Pe masura ce relatiile copilului eu mediul devin mai complexe - prin formarea de noi trebuinte ( de comunicare, de cunoastere), prin formarea de obisnuinte si dobandirea de cunostinte, gama trairilor afeetive se imbogateste. Rolul conditionarii acestora apare in cazul expresiilor emotionale,

Exista persoane care i~i inhiba emotia traita, expresiile acesteia socotind eil nu este cazul sa-si tradeze emotia, (de exemplu la barbati, aceasta infranare se explica numai pe baza unor diferente fiziologice Innascute, educatie inca din anii adolescenteij.Expresiile emotionale se imbogatesc si cu 0 serie de miscari voluntare specifice unor eulturi.

Datorita elementelor conventionale si a celor lnnascute recunoasterea expresiilor emotionale ale oamenilor, ce apartin unor eulturi diferite se realizeaza adesea cu rnulta di fieul tate.

Pierre Janet considera ca ernotia, pnn starea de agitatie difuza care 0 caracterizeaza, este 0 reactie dezorganizatoare. W.B.Cannon considera ca esenta emotiei consta in mobilizarea energetics a intregului organism, fiind reactii de alarma ce apar in situatiile care cer 0 adaptare rapida.

Trairile afective se realizeaza in interactiune cu alte aspecte ale activitatii psihice. o stransa interactiune este intre afectivitate ~i procesele de cunoastere. Gandirea este influentata, ca ~i culorile, unele percepute ca reci, deprimante, altele cal de, lnvioratoare. Asa se explica de ce femeile gravide prefera cuiorile calde, invioratoare, iar camera copiluJui 0 decoreaza in aceleasi tonuri calde.datorita emotiei stenice pe care 0 traieste , in asteptarea copilului mult dorit,

Uneori atitudinea afectiva fatA de anumite situatii accentueaza in asa mare masura subiectivitatea judecatilor incat se vorbeste in mod figurat de 0 "logica afect i va". De exemplu, 0 mama care i~i iubeste in mod exagerat copilul, nu-i observa defectele morale. gaseste scuze pentru orice actiuni ale lui.

Un om care doreste putemic un lucru, dar are constiinta nemarturisita nici chiar fata de sine insusi ca nu-l va putea obtine, incepe sa-i gaseasca 0 multime de defecte.

- 17 -

2.2. Particularititile stirilor afedive ~i relatia intre afeerivitate ~i

motfvatie

o relatie stransa exista intre afectivitate ~i motivatie, Astfel ca sentimentele morale. intelectuale, estetiee, dragostea, ura, simpatiile, antipatiile, pot fi cauze ale unor actiuni. Modul cum se traduce in fapt un motiv sau altul poate genera 0 anum ita traire afectiva,

Cand motivatia este prea puternica ~i depaseste eapacitatea individului de a realiza actiunea apar stari afective de descurajare , de enervare.

Motivatia este un factor intern care, Impreuna eu ceilalti factori intemi (particularitati individuale, insusiri de caracter) contribuie la detenninarea rnanifestarilor de conduits.

Motivatia are un caracter predispozant fata de excitantul extern care indeplineste 0 functie preeipitatoare. Persoane cu motivatii identice au manifestari diferite in functie de starea sa intelectuala ~i orientarea pregatitoare (Einstellung -Ostanovka), in functie de satisfacerea sau nesatisfacerea anumitor trebuinte ; este mobilul care alege deprinderea ce va fi actualizata.

Conduita omului se caracterizeaza printr-o orientare selectiva, activa, persistenta, prin reactii pre ferentiale , datorandu-se in mare masura motivatiei, Unde apare motivatia neconditionat apare si fenomenul afectiv, deoarece actioneaza din interior. in conditiile activitatii voluntare.

Sediul intregii vieti afective se afla in irational, iar din punet de vedere fiziologic regiunea subcortical a a hipotalamusului, in formatiunea reticulata (S.R.A.A.), unde se afla domeniul informatiei difuze si nediferentiate.rfondul" pe care se grefeaza fonnele constiente, intelectuale. sursa energizanta a vietii constiente, regiunea de unde ni se impun directiile generate ale conduitei, sensul general al existentei ~i realitatii,

Desigur ca afectivitatea exista dar nu 0 putem cunoaste, gandi, intelege. Intr-adevAr, cum am putea sesiza insesizabilul, a constientiza inconstientul, a intelectualiza afectivul, a gandi 0 traire?

Termenul de sentiment provine din latinescul "sentio", "ire" care inseamna .. a simti" si care da nastere la echivoc prin dubla lui semnificatie originara, de simtire senzoriala si afectiva.

Este destinat unor stari moderate ca intensitate, cu 0 durata relativ lunga ca: placerea / neplacerea, iubirea / ura, mandria / umilinta, recunoasterea / nerecunostinta etc.

- 18 -

-

Sentimentele se diferentiaza ~i in functie de obieet sau situatie; vorbim de iubire materna/paterna. placere estetica etc.

Sentimentele superioare sunt denumite emotii (estetice, intelectuale, morale).

Exista sentimente-tendinte ca: iubirea, ura; sentimente-stari ca: placerea/nep lace rea. mandria/urnilinta.

Fiind tot stAri de constiinta, afectele au totusi 0 intentionalitate particulara; un sentiment este intotdeauna 0 atitudine favorabila sau nefavorabila fata de un fenomen sau 0 situatie ori relatie. Starea afectiva surprinde 0 relatie dinamica si valorica intre subject si obiect.

Reactia afectiva este determinata, ca orice conduita psihica in acelasi timp, de natura situatiei ~i de structura persoanei. Starea afectiva ca stare de constiinta, nu este niciodata traita ca atare, izolat de aspectul cognitiv intelectual ~i de aspectul conati v al conduitei, deschizandu-ne calea spre tntelegerea personalitatii ca intreg.

Iubirea fiecaruia are notele ei particulare in functie, nu numai de situatie, ci si de structura personahtatii. de obiectul iubirii ~i de intreaga experienta a persoanei in continua interactiune cu altii.

Starile afective au particularitati deosebite de ale fenomenelor inteLectuale, avand ca nota distinctiva subiectivitatea. Prin starea afectiva se dezvaluie mai mult natura ~i trebuintele subiectului decat natura si proprietatile obiectului. Acesta este sensul subiectivitatii starilor afective in genera1.

o alta nota a sentimentelor este insusirea apreciativa, timetica (grecescul timao, care inseamna: a aprecia, a estima), astfel ca sentimentul poseda un sens, un inteles timetic.

Orice obiect este legat de interesele biologice ale organismului. Intelesul tirnetic are importante rezonante sociale. Intr-o constiinta dezvoltata tntelesul timetic constituie un acompaniament surd, 0 atmosfera sau 0 ambianta pe care 0 inspira impresiile individualizate ale schematismului intelectual; intelesurile timetice sunt tipare generale in care se diferentiaza semnificatiile intelectuale; ele au un caracter subconstient,

a particularitate a afectelor este caracterul lor energetic ~i dinamic, starea de de tensiune (relativa) pe care 0 poseda orice stare afectiva,

Nucleul vietii afective, al dinamicii personalitatii il reprezinta tendintele, impulsurile. Tendintele innascute se modeleaza prin invatare in dialogul neintrerupt dintre individ si mediu. Existenta tendintei presupune 0 realitate corespunzatoare ~i este inzestrata cu o finalitate de mentinere sau ameliorate a echilibrului, a unitatii dinamice individ - mediu. Daca individul ar raspunde automat nu ar exista tensiune ~i sentiment; reflexele simple ~i

- 19-

-

explozive sunt neafective. Afectul se naste in momentul in care impulsul este franat sau suspendat de 0 alta forta. externa sau interna. Astfel se creeaza campul afectiv ~i dinamic, tensiunea afectiva.

Paradoxal, la prima vedere, tendintele, motivele actiunilor, fortele motrice ale conduitei nu se cunosc direct ~i imediat, ci indirect, mediate prin efecte derivate. De exemplu, iubirea nu este cunoscuta direct ci prin actiuni adecvate si stari de suspendare, amanare, franare a acestor impulsuri, prin satisfactii sau amaraciuni traite in cursul desfasurarii acestor cicluri dinamice, prin emotii de bucurie sau tristete, manie si indignare sau frica si ingrijorare.

I ubirea unei marne 0 cunoastem ~i 0 masuram prin starile ei de ingrijorare fala de sanatatea $1 bunastarea copilului, prin mandria ei fata de succesele acestuia, prin tristetea si deprimarea ei in fata insucceselor lor etc.

Tendintele se dezvaluie prin sentimente - stan si prin emotii, Ce este un sentiment daca nu 0 semnalizare a unei stan tendentionale, a unui irnpuls, a unei nazuinte, a unei alte realitati decat natura lui proprie?

Iubirea se exprima printr-o diversitate de stari afective si emotii, Sentimentul dezvaluie sensu I situatiei pentru subiect. Tendintele, motivele sunt constructii mintale, abstractii, artificii explicative tara suport trait direct, concret, individual ~i adecvat, pentru a explica eonduita. Este evident eil este 0 abstractie dar nu 0 fictiune sau 0 constructie arbitrara dupa cum este esenta unei realitati, daca nu este tmita ca atare nu devine mai autentica in comparatie cu reaIitatea derivata. Caracterul dinamic si tensional al afectivitatii ne explica instabilitatea si polaritatea vietii afective, tendinta sentimentelor de a se misca si evolua prin contrast. iar a gandirii prin antiteze.

Dictonul "extremele se atrag" este sugerat de dinamica afectiva; iubirea este mai aproape de ura decat indiferenta.

2.3. Echilibrul psiho-afectiv - bazi a unei personalitifi armonioase

Importanta sentimentelor consta in asigurarea ~i mentinerea unitatii eului. Pentru ca unitatea gandirii si a actiunii are la baza unitatea ~i stabilitatea echilibrului afectiv, iotreaga dezvoltare a penooalitatii ~i a vointei este 0 continua rezolvare a conDictelor motivationale.

Maturizarea senti mente lor, largirea cadrului afectiv, este un proces de stabiJizare a

lor.

- 20-

-

in organizarile afective superioare este angaiata intreaga personalitate; starile contlictuale si sciziunile interioare devin mai rare ~i mai atenuate.

Polaritatea vietii afective se manifesta prin fenomenul de compensatie ~I supracompensatie.

Copilul, omul necivilizat, psihopatul si nevropatul nu au stabilitate afectiva.

Echilibrul psihic este, prin natura lui, mai ales afectiv.

Stabilitatea este un semn de maturizare afectiva si a personalitatii, La nivelul eel mai abstract al gandirii se proiecteaza polaritatea vietii afective.

Sentimentul este 0 conduits a prezentului falA de prezent, trecut ~I viitor: el scurteaza distantele intre subiect :;:i situatiile dorite si Ie lungeste cand nu sunt dorite.

Datorita legaturii intre functiile neuro-vegetative si endocrine cu afectivitatea, ritmurile organice devin si ele afective.

Afectele ne apar ca zori ale Coolltiiotei si traduc eel mai fidel variatiile ritmice ale organismul ui.

Orologiui biologic. organic, devine ~i orologiul vietii afective, al obisnuintelor, automatismelor ~i al pasiunilor. Ritmul activitatii este sustinut ~i semnalizat de afectivitate.

Ne formam in ritrn cu natura: "reflexele la tirnp" devin impulsuri afective, cerinte, intrebari si raspunsuri in dialogul nostru cu natura.

Constiinta de durata, la origine, este prin excelenta afectiva.

Pierre Janet spune, referindu-se la senti mente Ie de efort si oboseala: "acolo se afla originea sentimentului de durata; combinat cu eforturile speciale ale pornirii, Cll sentimentele de triumf si tensiune, cu sentimentele de schimbare in reactiile de infuingere, acest sentiment de efort special va produce toate ideile noastre despre timp.

Prin legatura indisolubila intre starile afective si sentimentul de durata si ritm se explica si repercursiunile asupra organismului prin tulburarea regimului de viata, dereglarea ceasului biologic.

Nasterea, dezvoltarea si disparitia unei slim afective se incadreaza intr-un ciclu afectiv dinamic Cll 0 anvergura si intensitate proprie.

Fiecare sentiment se manifesta la nivelul personalitatii, in contextul experientei individuale, in stilul temperamental si caracterologic al fiecaruia.

Nu exista tipuri de iubire sau ura ci moduri personale de a iubi sau ura, de a se darui sau domina, astfel cli sentimentul nu reprezinta 0 stare de tensiune intre individ si situatie, ci 0 constelatie de impulsuri ~i nazuinte,

- 21 -

-

Problema autenticitatii eului este leit-motivul filosofiei existentialiste contemporane; ea se pune intr-un mod acut astazi in fata solicitarilor masive si trepidante ale rnediului, in fata fortelor care ameninta cu alienare ~i destramare integritatea, unitatea eului.

Prin sentimente, prin analiza intelectuala a semnalizarii afective. ajungem la rnotivatie, la descifrarea sensului si a semnificatiei conduitei noastre. Ne recunosc eei din jur, ne recunoastem pe noi insine, in primul rand, prin interpretarea sentimentelor noastre si a modului nostru de a Ie hili ~i exprima.

Afectivitatea se integreaza in mecanismul general al adaptarii organismului in functia generals de reglare a conduitei. Aceasta functie se exercita prin informatiile primare de catre instanta de reglare. Sentimentele ne informeaza asupra valorii obiectelor externe, a utilitatii lor, pentru buna stare a organismului, a subiectului. Sentimentul ne dezvaluie sensu I stimulului care, impreuna cu semnificatia sa, constituie intelesul obiectului, al fenomenului situatiei.

2.4. Dinamica ~i procesualitatea vietii afective

Motivul devine afectiv si tensional prin drumul pe care trebuie sa-l strabata, prin conditiile favorabile sau nefavorabile, spre obiectivul sau scopul detenninat. Se creeaza astfel campul dinamic si tensional a1 unitatii subiect-obiect si se deschide cicIul tendintasatisfactie, precum si incorporarea in acest cicIu prin intennediul actiunii, al verigii externe, al situatiei, al scopului.

De exemplu, la gravida motivul copilului devine sentiment prin distanta ce se creeaza intre momentul aparitiei dorintei din constient si momentul in care it va tine in brate.

Aceste stari de tensiune se reflecta in constiinta individuala, atat prin senzatii organice cat si 0 stare generala difuza si afectiva, de lipsa, orientata spre sursa de implinire, avand un sens de valoare selectiv si directional.

Dubla sursa informationala, senzorial-perceptiva ~I afectiva, pune in miscare mecanisme de mobilizare a energiei si declanseaza sisteme formate si pregatite prin experienta ancestrala ~i individuala, ereditara ~i invatatA, pentru efectuarea actiunii necesare. Actiunea este semnalizata atat pe cale senzorio-motora, cat ~i pe cale afectiva (sistemul reticulat).

Informatia afectiva se traduce prin placere-neplacere, fiind semnale afective care insotesc si dirijeaza afectivitatea ~i motivatia umana. Sentimentele traduc toata gama si intregul complex al tendintelor si nazuintelor individului.

- 22-

....

Viata afectiva participa la construirea intregului edificiu al personalitatii, in efortul acesteia de socializare, de integrare in sistemul valorilor sociale. Sentimentele devin infinit de variate deoareee ele se pot aplica la orice conduita (Jean Piaget).

Ori de cate ori nu suntem pregatiti pentru 0 solicitare, apare un raspuns dezordonat, ineficient. de natura emotionala, Aceasta forma nu este separata de sentiment decal in cazuri extreme. Un sentiment poate fi sau nu emotional.

Sentimentul de iubire se poate manifesta calm, senin sau prin ernotii furtunoase de disperare, bucurie, datorita actului de mobilizare energetics.

Dinamica vietii afective este prin excelenta un joe de forte ce se ciocnesc sau se favorizeaza, un spectacol in care se lnfrunta Binele si Raul (Onnuzd cu Ahriman), 0 gama infinita de culori si tonuri, plina de vigoare si dinamism, Despre senti mente in general se poate spune ceea ce Stendhal a spus despre iubire: "ele se nasc, traiesc si mor sau, urmand aceleiasi legi, se ridica pana la nemurire",

Un impuls se transforms in sentiment in momentul cand, din cauza unui obstacol, extern sau intern, se creeaza 0 stare de tensiune cu constiinta de trebuinta ~i de lipsa a obiectului, situatiei sau actului, menite sa implineasca lipsa. Asemenea implinire se traduce printr-o stare de placere, de satisfactie.

Sentimentul este fructul contradictiei. Se naste si se dezvolta in timp, astfel ca durata este un factor deosebit de important in viata sentimentelor.

Adancirea, amplificarea ~i maturizarea unui sentiment se face in timp. Conditiile lumii rnoderne, ritmul accelerat al vietii, ridica probleme importante si grave, de ordin psihologic.

Dezvoltarea personalitatii este 0 continua personalizare a timpului. Unitatea eului este un proces de structurare si de cucerire a viitorului pana la varsta retro specti va, a "bilanturilor", cu sentimente specifice fiecarei perioade. Sentimentul spatio-temporal al omului de azi, din epoca informationala este altul in comparatie cu omul din trecut, cu cateva decenii in urma, Adaptarea la ritmul accelerat al vietii contemporane este prin excelenta 0 adaptare afectiva; timpul si spatiul contemporan au 0 fizionomie senti mental a, alta [ala de timpul si spatiul strabunilor nostri, Variatiile spatio-temporale determina sentimente specifice.

Existenta unui sentiment devine neindoielnica in momentul cand putem vorbi despre el, cand il putem nurni si identifica verbal. A~ se explica expresia devenita curenta "lumea n-ar sti ce este iubirea, daca n-ar auzi vorbindu-se despre ea !"'.

Puterea magica a cuvantului este imensa, cu atat mai mare eu cat aderenta la realitate este mai stransa,

- 23-

Constiinta omului este prin excelenta verbala si, a fi constient de un fenomen inseamna a fi capabil de a-l exprima, de a-l traduce in cuvinte. Si pentru sentimente existenta inseamna constiinta verbala, dar intre instanta verbals si cea profunda afectiva nu exista intotdeauna un raport de concordanta.

Limbajul nonverbal este mai elocvent decat eel artieulat.

Odata ell nasterea, sentimentul dobandeste 0 forma, iar aeeasta se contureaza dupa modelul social al ambiantei in care se naste.

Expresiile sent imente lor, ca ~i atitudinile noastre afective, obiectivandu-se, se cristalizeaza in anumite forme mai mult sau mai putin statornice, stereotipe.

Amt limbajul articulat cat si nonverbal iau forma socials a tiparelor si modeJeJor create de generatii.

Nasterea unui sentiment nu este numai traduce rea lui in afara, in actiune, in expresie ~i denumire ei si in solidifiearea lui in matritele sociale.

StiJul sentimentelor este opera societatii, asa dupa cum forma pe care 0 ia marmura statuii este opera sculptorului. Efortul revolutionar de non-conformism al generatiei tinere reuseste, intr-o masura, sa rnodifiee stilul vietii, sa devina ~i ei refraetari la inovatii "datorita lipsei modelelor sociale si inlocuirea lor cu modele trecatoare si de scurta durata, care dezorganizeaza struetura interioara a personalitatii, a Eului, mereu in cautarea echilibrului", (Prof. Constantin Enachescu - Tratat de psihologie rnorala).

Ca si natura lui, aparitia sentimentului i~i are explicatia atat in situatie cat si in struetura personalitatii. Semnificatia fenomenului izvorata din insusirile lui face posibila valorifiearea acestora, potrivit aspiratiilor si trebuintelor individului. Asadar, specificul sentimentelor este determinat in parte de specificul obieetului.

Un sentiment de iubire va fi declansat de 0 serie de calitati pe care trebuie sa Ie posede obiectul atractiei noastre, dar este tot atat de adevarat ca, eu cat sentimentul este mai putemic, eu atat fenomenul de transfigurare, de impodobire a obiectului de adoratie cu calitati deosebite, se exercita eu mai multa vigoare.

Daca sentimentele sunt un raspuns la natura si proprietatile fenomenelor din afara lurnea este si ea, intr-o masura, proiectia naturii, a strueturii personalitatii noastre.

in viata cotidiana, sudura subieetului eu obiectul nu poate fi inlaturata.

Transfigurarea semnificatiei obiectului transforms sensul si atitudinea subieetului: dorintele, atractiile subieetului contribuie la descoperirea calitatilor si defectelor obieetului. Arractia sau repulsia, ajunse la nivelul constiintei, au nevoie de justificare. Aceasta i~i gaseste temeiul in natura, insusirile obiectelor, fenomenelor, persoanelor, situatiilor din afara; in lipsa lor n-ar

- 24-

-

exista sentimentele, iar tarA tendinte afective n-ar fi niei angajare si nici lumea din afara n-ar exista pentru noi; lumea at fi straina de noi. departe de constiinta noastra, incat niei nu am gasi un loc in existenta, nu am exista nici pentru noi, niei pentru altii, Dad. lumea din afara 0 regasim in noi, pe noi ne descoperirn in lumea din afara. Sentimentele si dorintele isi gasesc leaganul in ambianta din care facem parte; "fiinta in situatie", cum ar spune un existentialist,

A vern, pe de 0 parte "lucrurile intorcand subiectului imaginea lui" (Jean Paul Sartre .. lexte critice in teatru IV, II,"" Ed.p.lit.univ., Buc.1969, p.312). Doua sensuri: introiectie si proiectie, asimilare si acomodare.

Semnificatia situatiei este totodata cauza si efect al starii afective. Doar printr-un artificiu separam aceste dow aspecte, dow sensuri de forte intr-un camp sau sistem dinamic.

Stendhal arata ce se petrece in sufletul cuprins de sentimentul iubirii prin tnsasi definitia sa:"operalia spiritului care, in tot ce se prezinta, descopera noi perfectiuni ale obiectului iubit."

Rezulta dow faze de cristalizare a sentimentului. Dupa starea de admiratie urmeaza anticiparea placerii unui act de tandrete; acestui act ii urmeaza speranta si prima cristalizare. Indoiala ins! este drumul spre a doua cristalizare, care culmineaza ell beati tudi nea.

F enomenul de cristalizare poate fi generalizat: it putem gasi nu numai in sentimentul de iubire conjugala, ei si in alte forme de iubire, artistica, stiintifica, materna etc.

Constiinta noastra "cristalizeaza" si in sentimente negative ca: ura, invidia, repulsia, dispretul, teama.

Sentimentul controlat, trait in limitele lui normale de intensitate, ne ajutil sa "descoperim" calitati sau sa "dezvaluim" defecte reale. Devenind pasiune, afectul ia 0 forma halucinanta: persoana denatureaza realitatea, avand astfeI priIejuri de conflicte ell sernenii, de deceptii si uneori grave depresiuni.

Nasterea unui sentiment-tendinta are nevoie de W1 teren de speranta; el este insufletit de ideea posibilitatii de a se satisface. Ideea posibilitatii situeaza .... foamea" intr-un cadru intelectual. Aceasta "foame .... se instaleaza, favorizand un anumit ritrn de tensiune - descarcare si prinde radacini prin "succese", cu efeetul lor de "intarire", consolidare a tendintei. de reiterare a actiunii ~i revenirii subiectului la izvorul satisfactiilor,

Fiecare cristal se naste din dorinta unei satisfactii ~i speranta implinirii unui gol. lncrustarea cristalului in diadema afectiva reprezinta un moment de proiectie a personalitatii; lumea dorintelor transforms lumea realitatii intr-un univers de valori; acesta devine leaganul

- 25-

sperantelor si temerilor, al viselor ~i cosmarurilor noastre; "luminile si umbrele' acestei lumi sunt ale noastre (V.Pavelcu, "Din viata sentimentelor " pg. 78.)

Sentimentele nu pot fi ipostaziate. Ele variaza in functie de situatie ~I personalitatea celui care le traieste. Nu exista iubire efemera sau eterna prin natura ei: ea este una sau alta prin natura si experienta omului care 0 traieste, prin nivelul intelectual ~i moral, prin intreaga personalitate a acestuia, "iubirea" ca atare este 0 abstractie; nu exista decat oameni care iubesc.

Ca orice sentiment, iubirea exprima structura personalitatii umane. Sentimentul variaza ca nivel, complexitate, intensitate, stil, mod de manifestare etc. Fara a avea pretentia de a-I fauri pe de-a-ntregul, suntem in masura de a contribui la nasterea si evolutia lui. Impulsul natural se transforms in sentiment durabil prin constiinta pe care 0 dobandeste despre scopul sau, conditiile in care se naste, consecintele la care ne duce ~i inaltul lui rol in evolutia umanitatii.

Mama participa, prin iubire, la miracolul transformarii naturii umane care este si misterul transfigurarii lumii interne a copilului, a viitorului om.

Tabloul sufletesc al mamei se desfasoara in fata sufletului zbuciumat de dorinta si iubire a copilului, rascolit pana in adancuri, aparand 0 dorinta de dimensiuni colosale ce tine de vointa femeii de a 0 pune in aplicare, ca 0 superioritate coplesitoare a implinirii. Cristalizarea poate fi delir, dar poate fi si un simptom a1 nasterii unei personalitati superioare, al autorealizarii, un semn de triumf al omului asupra naturii, functie de structura personalitatii,

A fi lucid inseamna a fi capabil de obiectivitate fata de sine. 0 cristalizare nociva, morbida, are loe atunci cand persoana pierde contactul cu realitatea, cand "motivele" conduitei se imobilizeaza iotr-un sistem rigid, inflexibil, ce face loc unui "delir de interpretare" .

Dar cristalizarea ~i maturizarea nu sunt identice, fiind considerate ca doua aspecte ale unui singur proces. Cristalizarea este mai ales un proces de transfigurare valorica a obiectelor. fenomenelor, situatiilor externe sau interne, in timp ce maturizarea afectiva este 0 transfonnare a constelatiei interioare, dinamice a personalitatii. Ambele aspecte exprima dinamica interdependentei subiect-obiect; cristalizarea este proiectia vietii interioare a individului asupra realitatii, maturizarea este proiectia realitatii externe asupra constiintei individuale, in echilibrarea individ-ambianta, prima ar reprezenta actul de asimilare a situatiei prin prisma trebuintelor omului, a doua, actul de acomodare a tiparelor afective la natura extema, Ia viata ~i structura sociala a grupului, 0 integrare superioara in viata sociahi.(V. Pavelcu - "Din viata sentimentelor"), Desigur, maturarea sentimentelor tine de maturizarea

- 26-

-

personalitatii, caracterizata printr-o capacitate superioara de autonomie si independenta personals !?i printr-un spirit critic, autocritic si autocontrol. Aceste cateva insusiri ale personalitatii nu se pot forma decat prin dezvoltarea continua a sentimentelor.

in genere, stabilitatea progresiva a sentimentelor este considerata drept criteriu de maturizare. Daca reactiile copilului sunt, mai ales situative, adica apar in rata situatiilor concrete si variaza pana la contrast, in functie de acestea, sentimentele adultului se cristalizeaza si se permanentizeaza progresiv, in functie de experienta trecuta si proiectarea in viitor a motivelor si tendintelor, Aceasta se face prin constientizare, respectiv intelectualizare si obiectivare a starilor afective.

Sentimentele devin mai constante atunci cand stim ce simtim si ne dam seama care sunt preferintele sau repulsiile noastre, astfel ca sentimentul devine obiect al constiintei. Stabilitatea sentimentelor sm Ja baza coerentei, unitatii $i integritatii caracterului. Asemenea atitudini constante se formeaza, se invata, se intaresc in virtutea legii generale cunoscute a intaririi prin succes si inhibarii prin insucces, fiind cele doua parghii ale conduitei, ale dirijarii si formarii sentimentelor.

Daca la inceput suntem placut impresionati de zambetul unei persoane, cu atat a propriului copil, placerea cuprinde treptat ochii, fruntea, mainile, intreaga faptura a fiintei indragite.

De la fiinta ei fizica, sentimentul cuprinde intreaga ei ambianta; iubirea transfigureaza intreaga lume a fiintei iubite.

in psihologie, sentimentul este considerat un motor al gandirii, una din marile surse ale personalitatii, patrunderea lor in constelatia Eului. "Nu ne atasam de bunurile care ni se ofera, cit de acelea create de noi. de truda noastra; nu ne legam atat de persoanele care ne fac servicii, cat de acelea carora ne daruim, Asa se explica de ce parintii isi iubesc mai mult copiii carora Ii s-au daruit, decat copiii la parintii de la care au primit.

Mamele care au netezit cu dureri drumul copiilor lor, au creat prin aceasta un sentiment nemuritor de dragoste materna.

o poveste evanghelica ne relateaza cum sotia unui tanar, neputand admite ca afectiunea sotului ei sa se imparta eu dragostea filiala a acestuia pentru mama, ii cere sa-i aduca inima marnei sale. Tanarul cedeaza. La inapoierea lui spre casa, cu inima mamei in mana, tanarul se poticneste si cade. In aceasta clipa aude, pornind din inima mamei, vocea 3tat de cunoscuta lui:"Nu te-ai lovit, dragul mamei?"Exemplul unei iubiri netarmurite, dincolo de mormant, fruet al daruirii thra margini. Fonnarea unei asemenea legaturi afective, in procesul unui schimb de servicii, in actul de a darui si primi, se face prin obiectivarea, prin

- 27-

intermediul actiunilor noastre, prin transformarile ce Ie producern asupra lumii din afara, Prin efortul facut asupra unui obiect, acesta devine tot mai mult'al nostru";sentimentul este "rnartoru!" si "paznicul" acestei legaturi.

Acest proces, in care conduita devine bilaterala, da nastere la doua extreme prin care se polarizeaza osmoza eurilor:

• extrema de daruire totala, p3na la jertfire ~i anihilare a personalitatii unuia din parteneri, concornitent cu absorbirea prirnului socius (ce se daruieste) de catre al doilea, forma denumita de catre psihologi oblativi si

• extrema captativa, de posesiune integrala. Aceste extreme Ie gasim atat in iubirea conjugala, dar si in cea materna, indeosebi, cand dragostea mamei ia forma unei aboliri totale a intereselor proprii, toate fiind orientate spre satisfacerea dorintelor copilu1ui.

Opusul acestei tendinte if gasirn in situatia cand copilul devine izvor si mijloc de satisfactii ale mamei. in primul caz avem fenomenu1 de acomodare si modelare totala a unuia, la aspiratiile, nazuintele si interesele altuia; in al doilea caz se constata fenomenui asimilarii psihice si morale a celuilalt la trebuintele, interesele si pasiunile celui dintai. Aceste forme sunt eel mai adesea complementare, producandu-se si mentinandu-se in general, tara ciocniri ~i neintelegeri.

Totul depinde insa de "nivelul de aspiratii ", adica de constiinta celui care pretinde ~i a celui care ofera,

Depersonalizarea ~i abandonarea totala a independentei, autonomiei ~i initiativei nu pot fi apreciate ca valori morale.

Daruirea si jertfa devin valori morale, cu semni ficatia de "altruism", cand actul i~i pastreaza suprema lui calitate de libertate si optiune la nivelul egalitatii umane, al respectului reciproc si al demnitatii. Un sentiment de iubire, normal si fecund, formeaza un cuplu solidar, echilibrat si creator, 0 noua forta morala; Eul nu dispare in noi, ci se modifies, transfonninduI si pe celalalt in lumina unei perspective noi, a unei finalitati comune amandurora.

Sentimentul iubirii umane, constiinta de a iubi si de a fi iubit creeaza sentimentul de securitate; prin incredere in altii dobandim ~i ne mentinem increderea in noi.

.Eu nu exist - spune filosoful francez Mounier - decat in masura in care exist pentru altii; la Iimita, a exista inseamna a iubi!"

"Dar daca a iubi inseamna, mai ales afirmarea existentei altuia pentru tine, a fi iubit este afirmarea real iilili i tale pentru altul", venind astfel in completare V.Pavelcu. Secretul statorniciei, al puritatii si dezinteresarii sentimentelor noastre sociale, de simpatie si

- 28-

iubire umana: iubire materna, paterna, iubire filiala, iubire de profesie, de ~tiinla, de arta, de aproapele, este reprezentat tocmai de maturizarea personalitatii, implicand si maturizarea afectiva.

lnfantilismul afectiv la varsta adulta se manifests prin egocentrism, 0 incapacitate de intelegere ~i asimilare a trairilor altora, de acomodare la simtirea altora si evadare in lumea viselor, prin regresiune spre mimetism, teatralism, amplificare sau apatie, anxietate, izolare, identi ficare, proiectie in personalitatea altora, disociere si rationalizare, in sensu! j usti fi cari i prin argumente, in aparenta valide si rationale, a unor porniri nedemne si sordide. Daca egoismul este pe plan moral simptom a1 imaturitatii afective, egocentrismul este reprezentat pe plan pur psihologic. El reprezinta incapacitatea de a se transpune in constiinta altuia, de a adopta punetul de vedere al altuia. In egoism, altul devine mijloc de neglijare si subestimare constienta si intentionata a intereselor ~i a personalitatii altuia.

Desigur cA procesul rnaturizarii afective nu poate fi izolat de influenta covarsitoare a educatiei, a societatii, necesitand 0 durata lunga de maturizare; "i I uminarea' , suhita presupune 0 acumulare indelungata de impresii prezente in subconstientul personalitatii; aici am avea actiunea legii dialectice, a schimbarilor cantitative in schimbari calitative, ceea ce apare ca discontinuu pe planul constiintei, pastrandu-si continuitatea in perspectiva intregului person ali tatii.

Datorita deosebirilor de imprejurliri ~i conditii externe unele sentimente au 0 existenta efemera. Unele se nasc usor si tot atat de repede mor, altele se nase incet. eu 0 existenta plina de peripetii, dar rezista multa vreme, dovedind 0 robustitate exceptionala. llnele senti mente se pot naste inainte de vreme (de exemplu, iubirea de copii a unei femei care nu a ramas insarcinata); nasterea prematura face ea terenul fragil sA nu reziste la solicitari (esecuri) si sa moara inainte de a inflori sau sa dispara imediat dupa nastere, depasind un anumit "prag" a1 asteptarilor,

Un sentiment nu are ratiunea sa de existenta numai in sine, in energia si impulsul sau interior, ci si in conditiile externe, in solicitarile care ii vin din afara, "Foamei' trebuie sa-i corespunda "hrana" potrivita, a13t cantitativ cat ::,;i calitativ.

Neimplinite, impulsurile, nazuintele se debiliteaza, tara a fi prms radacini in realitate, tarA sa fi fost acceptate si angajate intr-un dialog, un strigat lara ecou, Desigur, aiei putem incadra femeile care avorteaza, cu a13t mai mult pe cele care i~i abandoneaza copilul.

"Foarnea", cristalizand crengi uscate, se satisface uneori sau la inceput cu surogate, eu substitute, dar mai devreme sau mai tarziu, contactul cu realitatea declanseaza procesul de decristalizare, desfrunzind treptat ramura de podoabele ei feerice; posesorul

- 29-

-

giuvaerului - copilul, ajunge in fata prozaicului obiect in stare de indiferenta deplina, mirare si deceptie.

in asemenea situatie marna declara ca "alimentul" sau sentimentul nu exista si nici n-ar fi existat vreodata; i~i zavoreste definitiv inima spre domeniul ce s-a dovedit iluzoriu, izvor de vise si himere. Moartea unui sentiment, 0 grava deceptie sentimentala, aduce unele persoane spre 0 sterilizare afectiva definitiva, Altii reinnoiesc experienta, insuccesele; deceptiile repetate paralizeaza treptat incercarile tendintei de a-si potoli foamea, de a se implini, ~i toate acestea deriva dintr-o imaturitate afectiva,

Daca sentimentuI se anemiaza prin subnutritie, in aceeasi masura el slabeste atunci cand i se cere mai mult decat poate oferi, stingand astfel flacara afectiva.

Asa dupa cum fiecare aliment i~i are durata lui medie de digestie, tot astfel si starea afectiva i~i are ritmul si ciclul ei temporal de incarcare si descarcare. Aprofundarea unei trairi, maturizarea ei, cere timp.

"Trairea pe care omul 0 simte, unde se cauta, se regaseste si se recunoaste ritmul "pietonului" ell a1 sau "pas cu pas" care este ritmul natural si fundamental al existentei. "Ritmul vietii contemporane - spune Minkowski- pare uneori prea zgomotos, prea rapid. prea trepidant. eu riscul de a ne face sa ne pierdem in multimea cenusie a consumatorilor".

De aceea poate, in societatea contemporana nu mai exista prietenii care sa dureze 0 viata si nici iubiri conform modelelor celebre: Tristan si Izolda, Dante ~i Beatrice. Petrarca si Laura. Boccaccio si Fiametta. Ambianta calma ~i timpul neeesar de gestatie lipsesc vietii eontemporane. De aceea ~i viata afectiva are alta intensitate, aIt stil ~i alta tonalitate.

Aceasta constatare ne conduce la 0 alta intrebare: Cum vedem viitorul afectivitatii, integrat in structura de maine a personalitatii?

Istoria omenirii ne of era tabloul, din ce in ce mai net al cuceririi naturii de catre om, de dezvoltare a constiintei acestuia; personalizarea societatii si socializarea personalitatii.

Stiinta de astazi gaseste, in spirit dialectic. ca aspiratiile omului nu se indreapta atat spre regasirea echilibrului trecut sau mentinerea celui realizat, ci in cautarea modurilor noi si superioare de echilibru. Functia sentimentelor i~i rnentine intreaga ei irnportanta, Semnalizarea afectiva va continua sa ne indice directia activitatii, ne va semnala succesele si esecurile, ne va contura sperantele, ne va aprecia cantitatea de eoergie necesara momentului decisiv, pregatind mobilizarea fortelor si, ceea ce este mai necesar, mentinand constiinta vie si starea de plenitudine a existentei, a autorealizarii, a legaturii intre Eu si lurne, a pozitiei "Eului in lurne".

- 30-

-

Ceea ce astazi adultul este fata de copil, adultul de maine va fi fata de cel de astazi.

Aceasta ar fi in parte si raspunsul la intrebarea daca accelerarea ritmului vietii mode me nu va duce spre superficializarea si chiar disparitia sentimentelor. Nu se intrevede de ce adaptarea omului la noul ritm, creat tot de el, ar face necesara disparitia sentimentelor ~i nu accelerarea mecanismelor afective in sensul dozarilor mai rationale ~i a economiei mai desavarsite in distributia energetica a fortelor noastre.

Se impune astfel 0 maturizare afectiva a originii, a sentimentului matem pentru a da societatii noi valori morale.

2.5. Speclfieul afectivititii la femeia eare se pregateste sa devina mama

Notiunea de dragoste acopera 0 diversitate de continuturi si de forme specifice de manifestare. in limbajul obisnuit existand 0 multitudine de termeni prin care se exprima diferite aspecte ale acestei forme de afectivitate umana.

Existenta umana, viata, ne apare in forma ei vizibila prin prezenta persoanei in lume, a omului viu.(M. de Unamuno).

Sarcina pe care orice om 0 are de indeplinit in viata este de a-si actualiza propria sa existenta (G.Marcel ), facand inseparabila tematic, persoana de viata. Omului ii este dat sasi modeleze singur propria sa existents. "A fi om inseamna a deveni om"(K.Jaspers). Astfel ca problemele persoanei umane se regasesc in sensul vietii ornului, mai concret, in finalitatea actiunilor sale.

V.Frankl remarca faptul eli fiecare persoana, in decursul vietii sale, are datoria de a realiza anumite valori, in primul rand morale si prin aceasta, ele se raporteaza la Supraeu.

Viata psihica a omului este marcata prin tendinta realizarii si a implinirii de sine. prin intermediul unui "dialog" continuu intre mine si celalalt, cat ~i prin aportul acestui dialog care vine in completarea fieclruia.(C. Enachescu- Tratat de psihologie morala).

"Persoana umana nu este numai rezultatul pulsiunilor inconstientului, dar este si fiinta spirituals care poseda libertatea si responsabilitatea de a-fii organiza propria sa viata, in conformitate ell aspiratiile ~i sistemul de valori morale ale propriului sau Supraeu."(V.Frankl). Cu cat Supraeul este mai elaborat, mai complex valoric, cu atat mai mult si "imaginea omului" respectiv este mai ampla, mai bogat nuantata, mai complexa, Prin urmare educatia rnorala are un rol esential in formarea imaginii unui om.

- 31 -

.....

lmaginea omului reprezinta infatisarea sa. Desigur ca acest debut insidios ne conduce treptat spre construirea imaginii femeii, a mamei, si mai departe ne conduce la sufletul ei, la eel mai inaltator :;;i constructiv sentiment, necesar destinului omenirii - sentimentul matem.

Un alt factor de care depinde imaginea se leaga de raportarea persoanei la un anumit model, ca semnificatie urnana exemplara, Ne referim aici la "imaginea ferneii", a mamei-model pentru fiica si "fiicele'Isale, dar :;;i pentru iii sai, atat de necesara in indeplinirea marii misiuni a femeii pe acest Pamant.

Orice actiune umana uneste intentiile prime cu scopurile ultime, avand 0 dubla natura: psihologica si morals, definitorie pentru persoana umana.Viata este lupta continua a persoanei pentru a depasi "limitele" care ii sunt irnpuse.considerata esenta existentei, 0 deschidere, perspectiva umanului.

Omul nu poate fi singur. EI cauta permanent de "a fi irnpreuna", data de nevoia persoanei de a se completa, de a "re-face" legatura cu "partea" din care a fost desprinsa, 0 cautare a "completarii" :;;i a "implinirii" sale. Desigur ca aceasta "irnplinire" se cladeste pe afectivitatea umana, pe dragostea ca formatiune psihologica multidimensionala.

Nu putern exclude dragostea, ca fundament a1 dezvoltArii sentimentului rnatern. Exista 0 mare diversitate a modalitatilor de manifestare a dragostei, practic fiecare individ uman prezinta 0 "formula personal a", cu elemente de originalitate, unicitate, irepetabilitate (prof. Nicolae Mitrofan-Dragostea si casatoria).

La nivelul personalitatii umane, pot fi decelate dow forme de traire si manifestare a acestei stari afective: dragostea ca emotie :;;i dragostea ca sentiment.

Ca emotie, la femeie dragostea apare ca 0 reactie afectiva pozitiva, deosebit de intensa, in raport cu un partener, exteriorizandu-se prin diferite modalitati, determinate de anumite caracteristici ale personalitatii. Se pot produce serioase modificari la nivelul personalitatii, raportat la diferite criterii de referinta ce stau la baza modului de relationare si racordare cu tot ceea ce-i inconjoara.

De regula, aceasta emotie apare fa varsta adolescentei, cand, adolescenta infrurnuseteaza omul ales in asa fel incat, aproape ca acesta nu mai este eel din realitate. Nu exista ca1itate fizica :;;i morala pe care sa n-o aiba :;;i iubitul sao. Si pentru acest om ideal, plasmuit din visele si dorintele ei, adolescenta este in stare sA faca orice sacrificiu - Evident ca acum poate apare cu usurinta un copil.

Cum, de regula, emotia de indragostire se contureaza Ia varsta adolescentei, chiar a preadolescentei, ne determina sa cautam "modelele" comportamentale ale celor dominati de

- 32-

-

aceasta traire. Ne vom indrepta, in primul rand la "rnodelele" parentale, a carer atitudine poate rnanifesta "intelegere" sau dirnpotriva, restrictie. Atitudinea parentala este esentiala pentru fonnarea moral a si psihologica a unui cuplu, atat din perspectiva unei prietenii cat ~i a unei iubiri.

Prietenia este un mijloc de educare ~i de pregatire a tinerilor pentru rnarea aventura a vietii de familie si de parinte care are la baza iubirea. Este 0 relatie bazata pe simpatie si caldura sufleteasca, pe intimitatea dintre persoane, reprezentand calea spre maturizare afectiva.

Un tanar, indiferent de v3rsta, pornind spre marea aventura a vietii, trebuie sa invete sa stie ce vrea de la viata, sa-si cunoasca potentialul si sa aiba incredere in fortele proprii. Pentru acest debut in viata, parintii si mai ales mama joaca un rol fundamental, oferindu-le suportul afectiv si moral propriilor copii, ca cea mai mare responsabilitate rnorala si socials.

De regula se considers ca iubirea este idealizarea erotica a celuilalt, 0 idealizare reciproca, identificandu-si partenerul cu "imaginea sa ideals". in cazul iubirii dintre parinti si copii, aceasta se bazeaza pe atractia parentala, pe identificarea proiectiva a fiecaruia in celalalt. Este relatia de continuitate a parintilor in ~i prin copii, precum si apartenenta copiilor la parinti.

Iubirea este atractie pasionala, spre deosebire de prietenie, care este 0 atractie sirnpatetica. Iubirea incalzeste inima ~i alimenteaza imaginatia, Ea este 0 intimitate care se consuma fizic si sufleteste intre doi parteneri. Din acest motiv, spre deosebire de prietenie, in cazul iubirii, corpul persoanei are 0 participare directa, deosebit de importanta, Aceasta participare trupeasca este marcata in relatia copilului cu corpul marnei sale, in cazul iubirii mateme. si de relatia trupeasca dintre partenerii cuplului marital, in cazuJ iubirii dintre acestia.

Dar iubirea este si posesiune, Prin iubire eu sunt al tau, iar tu esti aI meu. Aceasta este 0 relatie formala inchisa intre doi parteneri, in care fiecare se daruieste celuilalt, accepts sa-si apart-ina unul - altuia si amindoi lupta pentru a mentine, pentru a nu pierde sau instraina aceasta legatura.

Un astfel de compromis in iubire nu poate dezvolta un sentiment matem real, ci doar formal, avand repercursiuni pe plan afectiv cat ~i constitutional al viitorului produs de conceptie.

lubirea este un sentiment sufletesc si moral pe care avem tendinta de a-l extinde dincoio de relatia dintre dow persoane, dorind sa 0 continuam, sa 0 materializam intr-un "rod" al existentei sale - copilul.

- 33 -

lubirea imbogateste, dezvolta ~i progreseaza cuplul in aceeasi directie. Partenerii acestui cuplu se iubesc sincer, dezinteresat, constructiv, cornpletandu-se reciproc, descoperindu-se permanent unul pe celalalt, adancind relatia dintre ei, imbogatindu-se sufleteste si moral continuu.

Printr-o reiatie de reciprocitate totala, de daruire, cuplul traieste intr-o si printr-o completare reciproca, 0 sursa de train si experiente sufletesti noi, prmanente, reprezentand 0 stare de echilibru intre cei doi, alimentata de un flux emotional continuu.

Aceasta intensitate energetica aparuta pe un teren deja pregatit biologic ~I psihologic, eel al femeii - marne. reprezinta adevaratul izvor al sentimentului matern, a carui durabilitate este nedeterminata, reprezentand si baza unei dezvoltari annonioase al viitorului prod us de conceptie, copilului, viitorului om.

Atitudinea afectiva sub forma sentimentului de dragoste, odata conturata Ia nivelul personalitatii, este supusa continuu unui proces de organizare ~i reorganizare, conturandu-si albia sa de actiune, integrandu-se in sistemul vietii si activitatii personalitatii, aducand 0 contributie de natura imegrativa ~i adaptativa. Se poate vorbi de sent imentu I conturat al iubirii, care constituie 0 garantie psihologica si psihosociala a viabilitatii ~i longevitatii cuplului conjugal. Aeesta este un sentiment care line de 0 maturizare afectiva, ce sta la baza unci casatorii durabile.

Se intampla insa. in practica, mal ales la persoanele tinere, ea emotia de indragostire sa fie confundata cu sentimentul autentic al iubirii si, in consecinta, sa-i determine 1a incheierea casatoriei. Dar nu in toate cazurile incheierea casatoriei, doar pe baza emotiei de indragostire, poate duee la urmari regretabile, insa din punet de vedere psihologic si psihosocial sentimentul de dragoste, ca atitudine si puternica legatura afectiva, of era 0 mai serioasa garantie evolutiei si fuctionalitatii cuplului conjugal.

La baza senti mentul ui de dragoste se afla componenta perceptiv-gnostica (evaluarile si aprecierile reciproce fiind tot mai mult concordante cu insusirile si capacitatile reale ale partenerilor), punandu-se in functiune mai multe eanale de intercomunicare, inclusiv eel afectiv. Componenta de profunzime, sentimentul de dragoste este "structura de rezistenta" a cuplului conjugal, este Iegatura de durata a celor doi parteneri care lnseamna foarte multe lucruri: apreciere, respect, stirna, sociabilitate, atractie, preferinta,

Si daca cei ce mimeaza iubirea nu practica decat un simplu joe de bucurii de 0 clipa si tristeti de 0 viata, iar cei ce traiesc autentic iubirea si incearca adesea tristeti de 0 clipa, lara a inceta sa se bucure 0 viata, ne intrebam, ce vor primii viitorii copii ai acestor cupluri?

- 34-

...

CAPITOLUL 3

o FORMULA BIOLOGICA INDIVIDUALA TURNATA iNTR-O SCHEMA PSIHOSOCIALA

3.1. Dragostea, eterna poveste ... , care nu se ascutti in singuritate

"Conditia esentiala a existentei persoanei mele este existenta celuilalt si relatia de eomunicare pe care Eu 0 stabilesc cu Tine, cu celalalt, care este - semenul - meu'Tafirma G.Marcel). Eu nu pot exista singur. Problemele mele sunt si problemele celuilalt, ale celorlalti, in asemenea masura incdt se poate afirma ca Noi, persoanele noastre, suntem legati unele de altele prin aceleasi probleme comune, in care eurile noastre se intalnesc, fie ca dorinte, fie ca interese, si prin intermediul carora devenim inseparabili sau ehiar dependenti unii de altii,

Viata psihica a omului este marcata prin tendinta realizarii si a implinirii de sine. prin intermediul unui "dialog" continuu intre mine ~i celalalt ~i prin "aportul" pe care acest dialog il aduce ea pe 0 completare asteptata de fiecare dintre noi.

Prin aspiratiile sale persoana umana se afla intr-un raport permanent cu absolutul - inconstientul spiritual si eel pulsional,

Inconstientul spiritual - Supraeul (Der Unberwusste Gott) presupune 0 relatie morala, unica, insesizabila constient, cu Dumnezeu - ea tendinta specifics omului. Dumnezeu reprezinta un model arhetipal suprem, absolut, rezultat din experienta colectiva a umanitatii, depozitat in inconsrientul colectiv si la care se face in permanents referinta (c. G. Jung). Aceste arhetipuri apropie si unifica persoanele intre ele, oferindu-Ie un reper comun.

Apropierea formala, fizica, dintre persoane este un act de intalnire, in care corpul joaca un rol esential. Sufletul este somatomorf (afirma par. D.Staniloaie).

lmaginea omului in general reprezinta rezultatul elaborarilor in decursul timpului, a factorilor normativ-modelatori ai Supraeului moral care i~i va impune "regulile" sale stricte asupra "imaginii omului" ca "prezenta in lome".

- 35-

.....

Aceasta "masca a eului", ca forma prin care persoana "se prezinta" in lume este in raport direct de conditionare cu natura si forta Supraeului. Cu cat Supraeul este mai elaborat, mai complex valoric, cu a13t mai mult si imaginea omului respectiv este mai ampla, mai bogat nuantata, Apare de la sine inteles faptul ca educatia morala are un rol esential in fonnarea imaginii unui om.

Un alt factor de care depinde imaginea se leaga de raportarea persoanei la un anumit model, ca semnificatie urnana exemplars.

"Valoarea umanului" reprezinta semnificatia profunda, interioara, a fiintei umane raportata la sistemul de valori din care aceasta i~i trage originea. Ea exprima modul in care este considerate persoana umana sau ce i se atribuie omului ca virtuti sau calitati morale si sufletesti.Valoarea umanului este intrinseca dar si dobandita, fiind data si de efectele educatiei si ale experientelor de viatA ale individului.Educatia ofera un "model" pe care persoana trebuie sa-l accepte ~i pe care sa $i-I interiorizeze, conformandu-se normelor acestora. Prin aceasta educatia "ofera" dar in acelasi timp si "impune" un anumit model uman. Acest model este purtatorul unor valori. Actiunea educatiei si experienta individuala, raportata la evenimentele cu care individul vine in contact, reprezinta factorii care contribuie la forrnarea Supraeului moral at acestuia. EI este depozitarul valorilor morale pe care Ie of era permanent eului. Diferenta dintre un om educat si unul needucat este la fel de pregnanta ca cea dintre un om sanatos si unul bolnav, sau cea dintre 0 persoana nevrotica si alta normals.

Aici ar trebui sa multumim "evolutiei societatii" care vorbeste de "emanciparea femeii" . respectiv de posibilitatile ei de acces la formele de invalAmdnt superior care serveste la "modelarea calitatilor eu care este inzestrata".

Evident ca de valoarea omului se leaga si locul pe care acesta it ocupa in ierarhia socials si rnorala a unei societati, de respectul fata de acesta. Un rol important revine originii individului, nive1ului sau de instructie profesionala si de cultura generala, modului de a utiliza cunostintele acumulate, fe1ului de a se prezenta in lume, de a comunica cu ceilalti etc.

Referindu-ne la actiunile umane I.Kant spunea urmatoareie: "Actioneaza astfel ca si cand maxima actiunii tale ar trebui sa devina, prin vointa ta, lege universala a naturii", Aceasta afirmatie presupune faptul ca orice actiune umana nu este reductibila la "ceea ce se vede ca face un om". Dincolo de aspectui formal trebuie vazute continuturile acesteia. La orice actiune umana se disting urmatoarele continuturi:

• 0 motivatie sau un impuls psihologic, legat de realizarea dorintelor ind ividului;

- 36-

-

• 0 intentie de a realiza ceva anume, dupa un plan anumit prestabilit, fapt care se raporteaza la sfera moral a sau la constiinta morals a persoanei respective;

• un scop ultim , prin care actiunea urmeaza sa se concretizeze, acest scop trebuie sa exprime valoarea, utilitatea ~i necesitatea actiunii umane.

Actiunea umana, dupa cum am relatat si in capitolul anterior, are 0 dubla natura: morala si psihologica. Aspiratiile umane se cladesc pe actiunile raportate la evenimentele vietii cotidiene ce urmaresc depasirea limitelor.

Lumea reprezinta spatiul in care se afla persoana ~i in care i$i desfasoara propria existenta. Ca suflet, ea este subiectul care refuza sa fie inchis in spatiul tum ii, aspirand

permanent la "iesirea din lume", undeva "dincolo de aceasta", intr-un "ne-limitat" in care durata devine "a-temporala". inchiderea persoanei in lume ii creeaza acesteia 0 stare de neliniste, 0 angoasa, Sensu) nelinistii care framanta orice persoana este 0 cautare a "completarii" $1 a "implinirii" sale. (prof. Constantin Enachescu- Tratat de psihologie morala).

Aparent, ea infatisare. persoana se prezinta unica $i unitara. Orice individ i$i pune mereu intrebarea, in planul constiintei sale,"Cine sunt eu?" Intrebandu-se "cine este", omul descopera ~i se cunoaste pe sine, descoperind astfel ea este singur. "Dublul" anuleaza singuratatea, reprezentand suportul moral ~i psihologic prin care complementaritatea intregeste. da stabilitate, definire si siguranta de sine.

De problema dublului este legata problema cuplului. Dublul $i cuplul sunt doua tipuri de relatie importante, necesare, indispensabile existentei umane.

F actorii care due la forrnarea unui cuplu constau in primul rand in nevoia mea de un altul, acordata specific cu preferintele mele (gustul, dorintele, interesele mele, pomind de la impresia si imaginea pe care 0 am despre mine ~i care rna indeamna sa rna asociez in mod automat sau reflexiv cu cineva care sa-rni fie asemanator, in felul acesta partenerul meu va reprezenta completarea mea ca persoana prin armonizare, cuplul avand un caracter echilibrat (pentru ca natura tinde intotdeauna spre echilibru, astfel se dezintegreaza pana la autodistrugere ).

Fortele care eontribuie la formarea cuplului sunt de ordin psiho-moral: forte de atractie (sirnpatie, iubire, interes, dorinta) si forte de rnentinere (suport sau sustinere reciproca, inc redere , siguranta, ajutor, intelegere, acceptare, toleranta) (prof.Constantin EnachescuTratat de psihologie morala).

- 37-

-

Fortele de atractie sunt in primul rand de ordin psihologic, iar fortele de mentinere ale unui cuplu sunt forte de ordin moral. Primele contribuie la constituirea cupluiui, pe cand celelalte contribuie la mentinerea si consolidarea acestuia in timp, ca durata.

Pentru ca au un caracter extrem de complex cuplurile nu pot fi tntelese dedit din dubla perspectiva psihologica si morala. Se disting doua mari forme de cupluri: prietenie si iubire.

Prietenia este un sentiment reciproc de sirnpatie, de afectiune intre persoane de acelasi sex sau de sexe diferite, de varste identice sau diferite, independent de atractia sexuala.

Prietenia adevarata are un sens profund psihologic si moral, fiind apropierea ~i deschiderea mea catre celalalt prin reciprocitate. Acest tip de prietenie i~i face aparitia in adolescenta, Prietenia insa este selectiva, Prietenii unei persoane sunt reflexul imaginii sale psihologice, caracteriale si morale. De aici si proverbul : "Spune-mi ell cine te insotesti ca sati spun cine esti ".Fiecare individ "se vede" si "se recunoaste" pe sine in prietenii si prieteniile sale.(prof. Constantin Enachescu- Tratat de psihologie morala).

Prietenia este un "angajament sufletesc ~i moral" al celor doi, fiecare raspunzand de celalalt in mod sincer, presupunand atitudini sufletesti care exprima valorile morale. si anume: deschidere catre celalalt, sinceritate in relatii, daruire, reciprocitate, dezinteres, bunavointa si toleranta, sprijin reciproc, respect, valorizarea celuilalt. Sunt relatii bazate pe simpatie si caldura sufleteasca, pe intimitatea dintre persoane.

Prietenia este un mijloc de educare ~i de pregatire a tinerilor pentru marea aventura a vietii, avand la baza iubirea.

Iubirea este sentimentul natural de atractie reciproca intre persoane de sexe diferite, avand la baza erosul, dorinta sexuala, sublimata in atractie (exista ~i iubiri intre persoane diferite, dincolo de elemental erotic. cum ar fi: iubirea dintre parinti si copii, iubirea dintre frati etc.) De regula se considera cli iubirea este idealizarea erotica a celuilalt, 0 idealizare reciproca, Partenerul este identifieat eu "imaginea ideala" pe care purtata in interior. in felul aeesta iubirea devine 0 "completare reciproca" a doi parteneri.

in cazul iubirii dintre parinli ~i copii, aceasta se bazeaza pe atractia parentala, pe identificarea proiectiva a fiecaruia in celalalt. Este relatia de continuitate a parintilor in ~i prin copii, preeum si apartenenta copiilor la parinti.

Aceasta participare trupeasca este marcata in relatia copilului ell corpul mamei sale, in cazul iubirii materne, ~i de relatia trupeasca dintre partenerii cuplului marital, in cazul iubirii dintre acestia, Printr-o relatie de reciprocitate totala, de daruire, cuplul se completeaza reciproc, permanent, prin trairi si experiente sufletesti noi, alimentand un flux emotional

- 38-

-

continuu. Aceasta aduee 0 contributie importanta de natura integrativa si adaptativa, ca 0 garantie psihosociala a longevitatii cuplului matur din punet de vedere afectiv, ee va conduce Ja 0 casatorie durabila, ca celula sociala,

Alaturi de eomponenta prceptiv-gnostica, ce sta la baza sentimentului de iubire se afla ~l componenta comunicationala, (punand 'in functiune mai multe canale de intercomunicare, inclusiv eel afectiv), ~i componenta preferential-simpatetica.

Aceasta din urma este si ea desigur prezenta, dar atractia ~i preferinta interpersonala se manifesta mult mai profund si mai putin "zgomotos" decat 'in cazul emotiei de indragostire. lata deci ca relationarea interpersonala din cadrul cuplului conjugal nu poate fi redusa doar la componente de ordin afectiv deoarece ea "reprezinta 'intotdeauna 0 tesatura, 0 sinteza de perceptii, comuaicari si acte simpatetice"(Pantelimon Golu, Op. cit., p. 131).

"Cei doi soti stau fatA 'in faJA ca dow oglinzi perfect paraJeJe, asa ca fiecare oglindeste nu numai pe celalalt, ci ~i pe sine 'in celalalt, si in sine pe celaIaJt..."(F.Kunkel "Caracterul, dragostea ~i casnicia'l.Ed. de stat, Bucuresti, 1947, p.l95).

Relatia interpersonala constituie cea mai stabila componenta a interactiunii interpersonale. rezultata in urma decantarii actelor interpersonale sub forma unor liante putemic saturate afeetiv, mentinute pe perioade indelungate de timp.

Spre deosebire de reiatia interpersonala, actuJ interpersonal poate sa-si schimbe foarte ftecvent "semnul" intrand chiar in contradictie cu componenta de pro funz ime. Putem introduce aici cuplul interpersonal parinti-copii, ca ~i component! stabila, de profunzime a interactiunii interpersonale, In timp ce, ca acte interpersonale, pot apare evenimente opuse profunzimii, de dezaprobare, de respingere. Cele pozitive sunt: de aprobare, de mangaiere, de atasarnent, de solidaritate. Sentimentul iubirii este sentimentul pro fund, ca structura de rezistenta a cuplului, ea 0 Iegatura durabila bazata pe: apreciere, stima, respect, soeiabilitate. atractie, preferinta, etc.

3.2. "I1uzia iubirii" ~i disfunctionalitatile cuplului conjugal

Iubirea ea mod esential de intereomunieare, intercunoastere si intennodelare a eelor dow personalitati angajate in "perteneritate", transforma treptat interactiunea acestora dintr-o superficial a raportare referentiala, de proiectii aspirationale ~i expectative de identificare, intr-un mod autentic de a fi "unul cu celalalt, unul prin celalalt si unul pentru celalalt". Drumul de la iubirea aparenta la iubirea reala se constituie intr-o subtila si adesea

- 39-

cornplicata devenire, nelipsita de neprevazut ~I uneon intrerupta de regrete, suferinte, deziluzii. abandon.

Forta de a nu te lasa deziluzionat, prada tendintelor centrifugale ale cuplului, intr-o tentativa inertioasa de salvare a egocentrismului, capacitatea de daruire de sine, pana la renuntarea si sacrificiul de sine, constituie cheia unui "modus vivendi" bazat pe 0 iubire reala, completa, matura. Dinamica cedarilor si a acceptarilor mutuale, in cuplurile fericite, annonice. stabile, este mult mai relevanta comparativ cu dinamica frustrarilor si a ostilitatilor reciproce.

Sinceritatea in cuplu este adesea confundata (mai ales la cuplurile tinere) ell duritatea, simtul critic exagerat, lipsa de delicatete, agresivitatea taioasa exprimata verbal sau nonverbal, depreciindu-se adesea sensul ei moral pozitiv in relatiile conjugale. Directia si tactul constituie adevarata "sinceritate a comunicarii in doi", ele fiind elemente definitorii ale iubirii autentice.

A incerca sa modifici cu orice pret, intr-o maniera directa, "chirurgicala", "activ si sincer", in numele iubirii ~i pentru salvarea acestor pseudo-iubiri, constituie si defineste, in fond. 0 ipostaza a "iubirii aparente", fiind la fel de inadecvat ~i inautentic pentru stabilitatea cuplului si satisfactia mutuala, implicit a satisfactiei de parinte, ca si inlocuirea Cll 0 substanta toxica a apei de care are nevoie floarea.

Implicatiile disfunctionale ale persistentei "iluziei iubirii" sau ale "cabotinajului in joeul de rol al iubirii" sunt dintre ce1e mai grave, ele prefigurand, anticipand si determinand. mai devreme sau mai tarziu, sciziunea cuplului, dezechilibrul viitoruIui copil.

Dimensiunea esentiala a iubirii este cunoasterea si imbogatirea permanents. patrunderea si multumirea de fiinta celuilalt, trairea launtrica, inefabila a "bucuriei de a fi cu celalalt", Prin urmare cuplul are 0 valoare autonoma, legata de elementele de comunicare senzoriala si emotional-afectiva ce implica intimitatea ce se stabileste intre parteneri. Aceasta responsabilitate, deschidere ~i cooperare are 0 conotatie moral-securizanta, cu atat mai mult dod vorbim de relatia mama-copil,

Putem vorbi aici ~i de stilul de viata al cuplului, de asta data exclusiv conjugal care va influenta si configuratia spatiului intim al familiei respective care se va reflecta si in cadrul atitudinii partenerilor fata de proprii copii cat si in sfera modelului de educatie a acestora.

Daca un copil se naste intr-o atmosfera de tandrete familiala ~i va continua asa pana la adolescenta, evolutia acestui copil va fi armonioasa, ilustrata in fizionornia si trasaturile sale de personalitate.

- 40-

.....

Daca apar situatii de "criza", de cauze multiple, au consecinte nefaste atat pentru dinamica si structura cuplului, dar si mai gray, pentru cresterea si dezvoltarea urmasilor. Ne referim aici la importante tulburari funetionale psihofamiliale, psihosexuale, tulburari privind identitatea unuia sau altuia dintre parteneri, rolurile si statutele acestora, putand conduce la disolutia familiei, implicit a unor copii abandonati, amt din punct de vedere afectiv dar si educational (putem aduce multiple exemple de "copii ai strazii"),

Se poate constata chiar 0 fragilitate a cuplurilor ce depind, nu numai de "crize actuate" ce pot aparea intre parteneri, ci si de evenimentele eu earacter psihotraumatizant din istoria psihobiografica a fiecarui partener al euplului marital respectiv (P.A.Gloor). Aici intra: factorul varsta (cupluri tinere, imature dar si diferente mari de varsta intre parteneri), disfunctii conjugale.t'singuratatea in doi" datorita "nepotrivirilor de caracter", personalitatea partenerilor.

3.3. Codul genetic !Ii particularitatile dezvoltirii copilului

Pentru ca ornul nu este doar 0 simpla fiinta biologica ci ~i 0 fiinta spirituala sa ne intoarcem totusi la originea sa biologica, pentru a 0 Intelege pe cea spirituala.

Implicand multiple aspecte, dintre cele mai complexe, se poate afirma ca sexualitatea atioge majoritatea domeniiJor umanului, inOueotata fiiod direct de norrnele morat-rellgtoase, seeie-culturale ~i socio-juridice; este unul dintre domeoiile eele mai putemic marcate de actianea modelului socio-cultural, cu dublu rol: represiv-medelator sl "eliberator".

Notiunea de sexualitate, care desemneaza ansamblul de fapte biologice in raport cu procreatia si proceseJe preparatorii ale procrearii sunt considerate nu numai in afara individului, ci chiar in el insusi. Cand ne referim la sexualitate, ne referim la un concept larg, in sfera caruia intra multiple aspecte reunite sub denumirea de "sisternul sexual"(Freedman. Kaplan. Sadock). Sistemul sexual (dupa Lief) se compune din urrnatoarele.t'sexul biologic": cromozorni. hormoni, caracterele sexuale primare ~i secundare; "identitatea sexuala" din punet de vedere biologic (masculin si feminin);"identitatea partenerilor" in sensul de barbat ~i femeie, din punetul de vedere al rolurilor psihologice in sfera sexuala.t'comportamcntul si rolul sexual" in care intra, pe de 0 parte, comportamentul sexual

- 41 -

....

(comportamentul motivat prm dorinta de placere sexuala), iar pe de alta parte, comportamentul partenerilor (cu conotatii masculine si feminine),

Sexul biologic este determinat de structura genetic-cromozemiala a fiecarui individ. Codul genetic al fiecaruia este transmis ereditar de catre parinti. Conditiile de viata ernbrionara sunt de prima irnportanta in procesul de dezvoltare si diferentiere sexuala. Deficienta sau exeesul de hormoni materni, infectiile virotice, traumatisrnele, intoxicatiile. deficientele de nutritie sau stresul matem pot afeeta dezvoltarea fatului,

Se considers ca programul de combinatie cromozorniala XX sau XY actioneaza in procesul de diferentiere gonadica in directia ovariana sau testiculara.

S-a stabilit faptul ca, in cazul unei absente totale a hormonilor gonadali. fatul sc dilercntiaza in directia feminina. De aid rezulta ca fatul primordial este feminin. Acest aspect contrazice "rnitul creatiei", intrucat argumentele biologiei dernonstreaza ea "Eva ii precede lui Adam ". Secretia sau absenta testiculara contribuie la programarea viitorului comportamcnt sexual.

In ceea ce priveste formula cromozorniala (dupa J.Baneroft), femeia are doi cromozomi X in formula cromozorniala, pe cand barbatul are un cromozom X si un cromozom Y. Cromozomul care determina earacterul masculin este cromozomul Y.

Din punet de vedere structural. gonada primitiva, inca nediferentiata sexual. la embrionul uman are 0 zona medulara ~i una corticala. Sub actiunea factorilor masculinizanti, respectiv a cromozomului Y. zona medulara evolueaza catre formarea testiculului. pc dod zona cortical a involueaza. La femeie procesul se desfasoara in sens invers.

In ceea ce priveste natura hormonilor sexuali, acestia sunt reprezentati, in cazul barbatului prin androgeni, respectiv testosteronul. iar in cazul femeii prin estrogeni, respectiv foliculina.

Diferentele sexuale intre indivizi pot fi puse in evidenta si in cazul organizarii creierului, In cadrul sferei sexualitatii se mentioneaza stadiile dezvoltarii sexuale a individului, din care deriva comportamentul sexual.

3.4. Etapele dezveltarii sexualitatii umane

Sexualitatea este un tip de comportament care se dezvolta in timp, parcurgand mai multe stadii obligatorii, atilt din punct de vedere biologic. cat si psihologic si psiho-social. Se identifica:

- 42-

,...

• Stadiul sugarului, a carui etapa cuprinde primele 18 luni de viata, con stand din experienie autoerotice de atingere si explorare sexuala, atat la fetite cat ~i la baieti;

• Stadiul copilului mic, a carui etapa se intinde de la varsta de 18 luni pana la 5 ani, ill care se dezvolta limbajul ~i activitatea motorie autonoma. In tirnpul toaletei copiii iau cunostinta de genitalitatea lor. Sigmund Freud numeste aceasta perioada "faza anala", intrucat concentrarea atentiei se face asupra ariei anale.

• Copilaria tarzie se intinde de la 5 pana la II ani. In cursul acestei etapc se trece la constituirea complexului Oedip, dupa S.Freud. Sexualitatea incepe sa se manifesto ea joe intre baieti si fete. Baietii au 0 curiozitate permanents pentru sex, iar la fete apare episodic.

Dupa Freud, descoperirea castrarii la fetita constituie un punct

de cotitura in dezvoltarea acesteia. Pot rezulta de aici trei directii de dezvoltare: una dintre ele ducc la inhibarea sexuala sau la nevroza, a doua la modificarea caracterului in sensu! unui complex a1 masculinitatii (Mannlichkeitskomplex), iar ultima la feminitatea normala. Lezata in amorul ei propriu de comparatia cu baiatul dezvolta dorinta cu care fetita se orienteaza spre tatal sau, desigur la inceput, din dorinta de penis (Wunsch nach dem penis), de care mama a frustrat-e $1 pc care ea il asteapta acum de la tata.Este un puseu al dezvoltarii a carui suprernatie netezeste calea spre feminitate. Daca refularea nu se fixeaza atunci ferninitatea se poate instala normal. Dar situatia ferninina (weibliche situation) nu se instaureaza decat atunci cand dorinta de penis este inlocuita de copil (wunsch nach dem kind), atunci cando potrivit unci vechi echivalente simbolistice copilul ia locul penisului.

Desigur ca fetita doreste un copil inca din faza falica

neperturbata si ca acesta este sensul jocului ei cu papusile, servind identificarii cu mama, in scopul inlocuirii pasivitatii cu activitatea.Ea 0 inlocuia pe mama, iar papusa era ea insasi: ea ii poate face acum copilului tot ceea ce mama obisnuia sa-i faca ei.

Numai odata cu aparitia dorintei de penis copilul-papusa devine

un copil de la tata si, de acum incolo, cel mai putemic obiectiv al dorintei feminine (das starkstc weibliche wunschziel).

Fericirea este nespusa atunci cand aceasta dorinta de a avea

copil i:;;i gaseste mai tarziu implinirea in realitate si indeosebi atunei cand copilul este un baietel care aduce cu el penisul dorit. In cornbinatia verbala, .... un copil de la tats" ('Ein kind vom vater") accentul cade pe termenul copit ~i nu pe termenul tata. Astfel. vechea dorinta masculina. de a poseda penis, inca mai transpare in perioada feminitatii desavarsite. Dar poate ca tocmai aceasta dorinta este, prin excelenta, ferninina.

Fetita ramane in mrejele complexului oedip un timp nedeterminat de lung

- 43-

...

(rnentionand aici ~i legatura preoedipiana a fetitei cu mama - foarte importanta. lasand fixatii foartc durabile ), neabolindu-I decat tarziu si chiar atunci incomplete.

Formarea supraeului are de suferit de pe urma acestor

imprejurari. neputandu-si atinge forta de independents care ii confers importanta socialculturala.

lntorcandu-ne la stadiile sexualitatii, stadiului de copilarie tarzie ii urmcaza:

• Adolescenta timpurie, cuprinsa intre 12 ~i 15 ani, marcata prin dezvoltarea biologica si influenta modelului socio-cultural. In aceasta etapa pubertatea fixeaza caracterclc sexuale secundare: la baieti apare erectia si capacitatea de a ejacula, iar la fete apar primele menstre, Din punet de vedere al comportamentului sexual. apare si sentimentul de vinovatie,

• Adolescents tarzie cuprinde varstele cuprinse intre 16 si 18 ani. Ea se caracterizeaza prin aparitia autonomiei fata de controlul aduitilor, incepand sa manifeste dorima de independenta si odata eu aceasta incep si primele experiente sexuale.

• Tineretea reprezinta etapa cuprinsa intre 18 si 23 ani si ea se caracterizeaza prin trecerea la varsta adults si pregatirea in vederea casatoriei,

• Adultul tanar reprezinta etapa caracterizata prin incheierea casatorici.

avand ea obiectiv constituirea cuplului marital, a familiei. In aceasta ctapa viata sexuala capata un caracter de legitimitate ~i devine regulata. Dispar anxietatile si sentimentul de vinovatie si, odata cu aceasta asistam si la 0 sehimbare a personalitatii, Aceasta ctapa se intinde pe 0 perioada cuprinsa intre 23 si 30 ani.

• Adultul mediu reprezinta varsta cuprinsa intre 31 si 46 ani. In cursul

acestei etape, atentia indivizilor se deplaseaza catre preocuparile profesionale si cele de ordin social. In planul comportamentului sexual apare un usor inceput al ratei frecventei raporturilor sexuale.

Pentru ca matemitatea apare in mod sigur (cu mici exceptii) pana la acest stadiu, pana in jurul varstei de 40 ani, ne vom opri cu enumerarea stadiilor aici, mentionand <.:fi. urmeaza adultul tarziu (intre 46 si 60 ani ) si batranetea, dupa 65 - 70 ani. cand incepe declinul general al individului pe toate planurile : biologic, psihologic ~i sexual.

Intorcandu-ne la feminitate, i se atribuie acesteia un grad ridicat de narcisisrn pus pe seama influntei functiei sexuale care, la ea influenteaza si a1egerea obiectului erotic. in asa fel incat la femeie trebuinta de a fi iubita este mai mare decat trebuinta de a iubi. Efectul dorintei de penis este inca implicat in vanitatea corporala a femeii in rnasura in care ea trebuie sa-si supraestimeze farmecele, ca pe 0 despagubire tardiva a inferioritatii ei sexuale initiale. Pudorii, care este 0 insusire prin excelenta ferninina, ii este atribuita intentia originara de a ascunde cusurul organului genital (defect des genitals - S.Freud).

- 44-

Daca fetita a ramas fixata pe complexul Oedip, alegerea ei din viata adulta va avea in vedere tipul patern, Identificarea femeii eu mama reliefeaza doua straturi: stratul preoedipian care se sprij ina pe atasamentul fatA de mama si 0 ia drept model. apoi stratul rezultat din complex ce vrea sa inlature mama, dorind sa 0 inlocuiasca in functia ei de langa tata,

Decisiva pentru viitorul ferneii este insa faza de atasarnent afectiv de dinainte de cornplexul Oedip care ii revine mamei. In cadrul acesteia se pregateste cueerirea acelor insusiri in care ea, femeia, isi va indeplini rolul in functia sexuala si va realiza inestirnabilele ei pertormante sociale.

Prin aceasta identi ficare dobandeste ea farmec pentru barbat, al carui atasament oedipal la mama i~i regaseste expresia in inflacararea indragostirii.

Dragostea a fost dintotdeauna un subiect predilect pentru diversi autori din domeniul creatiei artistice, oferind umanitatii modele de neuitat, privind relationarea interpcrsonala a eel or ce au trait autentic sentimentul iubirii,

Dragostea apare ca 0 formatiune psihologica mulridimenstenala, ea forma a afeetivitatii umane, eonstituind in general 0 modalitate complexa relational-reaction ala, in raport co individul uman de sex opus, tradusa in forma unor triiri afective lnsotite de un ansambIu de manifestiri comportamentale de expresie ~i intensitate dlferita,

Nu putem exclude dragostea ca fundament al dezvoltarii sentimentului matem.

3.5. Devenirea euplului odata cu nasterea copilului; dimensiunile vietii

Cuplul conjugal, pnn intercomunicare si interactiune acopera 0 multitudine de aspecte, de la cele biosexuale la cele psiho-socio-culturale, casatoria fiind un act de creatie duala, cornpleta, profunda, responsabila, a celor doua personalitati angajate. Dragostea constituie elementul bazal al vietii de familie.

Dupa cum am constatat cuplul poate fi definit ca 0 structura bipolara, de lip biopsihosocial. bazata pe interdeterminism mutual (partenerii se satisfac, se stimuleaza, sc sustin. se dezvolta si se realizeaza ca individualitati biologice, afective si sociale, unul prin intennediul celuilat.

Astfel, casatoria din perspectiva psihologica, este calea unor prefaceri psihologice ale personalitatii, prilejuind "la vremea arniezii vietii' metamorfozarea dintr-o stare in care omul este doar unealta naturii sale instinctuale, intr-o alta stare. in care nu mai este unealta, ci el insusi. rezultat al prefacerii naturii in cultura $i a instinctului in spirit" (C.Jung).

Cu alte cuvinte, casatoria este un proees interpersonal al devenirii si rnaturizarii noastre ca personalitati (l.Mitrofan, C.Ciuperca, 1998).

- 45 -

-

Cornpletand triada: cuplu-casatorie-familie spunem ca familia reprezinta, in orice societate. 0 forma de comunitate umana alcatuita din eel putin doi indivizi uniti prin legaturi de casatorie si/sau paterne, realizand mai mult sau mai putin latura biologica dar si psi hosoc ia la,

Calitatea vietii circurnscrie, tara indoiala, starea si evolutia familiei, nu numai ca model institutional. consfintit de istoria organizarii sociale, dar mai ales ca model psihosocial dinamic. viu, deschis si transformativ. in perspectiva producerii, modelarii si autorealizarii fiintei urnane. Calitatea vietii familiale este determinata, atat din exterior: cadru sociocultural, nivel de satisfacere a nevoilor materiale (de la hrana si spatiu locuibil. 1a buget, confort, posibilitati de consum cultural si trai civilizatj.cat si din interior - calitatea relatiilor imerpersonale. Aceasta din urma poate fi estimata prin intermediul mai multor indicatori "subiectivi" al caror impact este esential in orice predictie familiala: c1imatul socio-afectiv: "bunastarea sexuala"; autenticitatea ~,i completitudinea cornunicarii intre parteneri ~I copiu lor; pastrarea unui echilibru dinamic intre fuziune si autonomie psihologica,

Integritatea familiei de astazi se mentine doar in masura in care isi dezvolta resursele de a face fata stresurilor multiple. atat interioare cat si exterioare, oferindu-le membrilor sai un sens coevolutiv, 0 valorizare si autoafirmare, un mijloc de asigurare a sanatatii psihice si sociale.

Familia reprezinta 0 scoala a iubirii. un cadru formator al caracterului ~I personalitatii copiilor, dar si al parintilor, al partenerilor, 0 scoala a servirii (servirea famil ici si societatii. 0 scoala a valorilor).

Dar calitatea vietii de familie este un rezultat pomind de la calitatea existentei noastre. respectiv de la structura vietii personale a carei dimensiune umana este traita direct si concret. Se disting trei plan uri ale realitatii vietii: 0 structura analitica, pomind de la 0 viata concrete ce conduce la 0 teorie general a a vietii; 0 structura ernpirica data de experienta si 0 forma de concretizare istorico-sociala, ca forma efectiva in care se produce.

Factorii decisivi, care provin din primul plan, reprezinta caracterul proiectiv iii de orientare in viitor, libertatea si necesitatea de a alege sau prefera.

Celui de-al doilea plan li apartine instalarea vectoriala, sensibilitatea, conditia sexuala si posibilitatea amoroasa.

In al treilea plan se produce realizarea efectiva a acestor dimensiuni, cu diverse configuratii si forme de tonalitate a vietii. Factorul decisiv este vitalitatea, intensitatea vietii, masurabile dupa un criteriu biografic si nu biologic.

Vitalitatea sau "sufletul corporal"- zona de unde izvorasc toate acteie, ca 0 "seva insufletitoare ce se inalli'i spre culmile fiintei noastre", reprezinta centrul ultirn ~i superior care

- 46-

este spiritul, "un ansamblu al actelor intime", este tot ee poate avea rnai personal. dar nu individual, 0 pcrsoana.Kirtega.l'El Espectador; Vitalitate, suflet, spirit"; 1924).

Intre vitalitate si spirit se interpune "sufletul", unde totul dureaza si se prelungeste in timp. 0 zona mai luminoasa decat prima ~i mai putin lurninoasa decat a doua. cu un anume caracter atrnosferic, sediul sentimentelor si emotiilor, irnpulsurilor, apetiturilor. Sufletul arc temperatura, este desehis sau inchis, poros sau ermetic.

Vitalitatea si spiritul sunt relativ impersonale sau mai putin individuale, eel mal propriu si diferentiator este sufletul. Locul acestor trei e1emente variaza in functie de popoare. epoci. persoane. aparand un echilibru sau nu intre ele, aparand diferente dupa sex, varsta.

Viata umaria nu este un .... dat" definitiv, ea se consuma si se descopera treptat, Hind in cea mai mare parte a cursului ei foarte elementara. Aceasta dimensiune elementara se refera tocmai la straturile de baza si intime ale vietii, care constituie punctul de plecare pentru accesul la celelalte.

Si care este aceasta dimensiune decat sfera sentimentelor, afectivitatea. care rcprezinta, atat scheletul cat si invelisul vietii, elementul fundamental care ne perrnite intelegerea diferitelor structuri ale vietiil?

l.egandu-ne tocmai de indicatorii subiectivi ai unui cuplu conjugal: clirnat socioafectiv, bunastarea sexuala, autenticitatea si completitudinea comunicarii intre parteneri, putem prezentifica devenirea acestora ca parinti, implicit a unui produs de conceptie de calitate.

De conditiile fecundarii, de relatia afectiva dintre cei doi parteneri, de mediul si conditiile de formare (schimburi, prefaceri) si dezvoltare a embrionului, vor uvea loc schimburi energetice specifice acelui context, conditionand, atat 0 adaptare a organismului viitoarei marne cat si a sferei afective.

Procesul dezvoltarii individuale a fiintei vii. a omului, de la conceptie si pana la moane. respectiv ontogenia euprinde ea prim stadiu perioada de dezvoltare individuals. de Ia conceprie pana la nastere, respectiv dezvoltarea enbrionara.

Odata cu dezvoltarea embriologiei s-a constatat ca primele stadii de dezvoltare nu seamana eu stadiile tarzii. iar acestea nu seamana cu adultul, deoarece in primele stadii se evidentiaza caracterele eelor mai veehi stramosi ai individului, iar pe masura ce ne apropiem de forma adulta se observa asernanarile cu stramosii cei mai recenti. De unde, embriologia oglindeste etapele prin care a trecut respectiva fiinta in decursul anilor (filogenia) cand a prezentat. datorita mediului in care a trait, unele caractere pe care astazi nu Ie mai gasim la forma adulta,

- 47-

,..

Acest fapt are 0 deosebita irnportanta pentru ca, putand dirija perioada ernbrionara, prin rnodificari bine determinate ale mediului, se poate realiza dobandirea ;>i transmiterea de noi caractere embrionului facandu-l rnai rezistent, pregatindu-l pentru 0 societatc rnai buna.

Ne referim aici la dezvoltarea fatului si eduearea, pregatirea morals a gravidelor, a viiioarelor marne, a viitorilor parinti.

In epoea actuala se vorbeste mult despre "calitatea" vietii dar. in mod curios. se face abstractie toemai de aspectele cu adevarat calitative. In cazuri extreme sunt neglijate chiar dimensiuni esentiale si subtile ale vietii.

Aceasta este cauza unor posibile pierderi de nivel, atat de important ~i variabil de la 0 istorie la alta, de la 0 generatie la alta.

Viata umana in aparenta unitara. contine diverse dimensiuni, ceea ce nu s-a observat suficient de limpede intrucat, in mai toate perioadele istorice s-a trecut Cll vederea insa~i viata. desi s-a vorbit despre om, despre comportamentele, atributele, facultatile sale. Simplificandu-le, in ultimii ani se observa 0 tendinta foarte puternica de a elimina Tara a pune in loc ceva potrivit; si ce anume este "acel ceva" potrivit decat "sufletul", care este nudeul in jurul caruia se organizeaza viata, chiar in straturile eele rnai profunde, unde sc afla radacinile mai tuturor celorlalte lucruri?

Dar ce inseamna suflet? Fara indoiala ca "el" reprezinta calitatea vietii, izvorata dintr-o educatie sentimentala cultivata de la origine, respectiv din "iubirea materna".

lntorcandu-ne la perioada ernbrionara mentionam ca, pentru a putea intelege mai usor dezvoltarea unei vietuitoare, este necesar sa amintim ca materia vie este alcatuita din particele foarte mici numite celule, care constituie elementul fundamental al oricarei parti a corpului si reprezinta unitatea de baza a vietii,

Prin unirea a doua celule sexuale, un ovul si un spermatozoid fecundant, se realizeaza fecundatia, rezultand oul, care incepe chiar la locul fecundarii, adica din trompa uterina. Ea se continua apoi in uter unde oul, dupa 7-8 zile vine sa se fixeze. In acest interval eI se irnparte la inceput in doua celule, apoi in patru, opt, sasesprezece etc., ajungand sa lorrneze in cele din urma embrionul.

De conditiile fecundarii ~i dezvoltare a embrionului vor avea loc schimburi energetice specifice acelui context conditionand, atat 0 adaptare a organismului viiioarei marne citt ;>i a sferei afective. Pe acest teren embrionul se va dezvolta. Dezvoltarea oului uman este mai inceata, respectiv: in prime Ie 30 zile abia sunt schitate principalele organe. Foarte curand acest "bastonas'' ernbrionar se inconjura de "punga amniotica", ce confine lichidul amniotic cu rol amortizor, ferindu-l de eventualele presiuni sau loviri asupra sa, asigurandu-i o dezvoltare normala $i armonioasa.

- 48-

Acesta creste direct proportional cu cresterea fatului, dandu-i voie sa se rniste in voie pana la nastere.

Din cauza unor boli, atat organ ice dar si sufletesti ale mamei, acest liehid poate creste sau scade, ducand la nasteri anormale, ea si la unele defecte ale copilului,

Ceea ce ne atrage atentia in mod deosebit, cand privim embrionul uman in primele luni ale dezvoltarii sale, este capul sau enorm in raport cu restul corpului.

In a 2-a luna eI reprezinta jurnatate din lungimea corpului, in luna a 3-a 0 treime. tar la sfarsitul sarcinii un sfert, fata de 0 sesime cat reprezinta ella adult. Asadar, capul (creierul) se dezvolta de timpuriu ~i foarte repede fata de restul corpului.

Pana la sfarsitul lunii a treia putem spune di structura viitorului copil este incheiata, ramanad ca in lunile urmatoare sa se perfectioneze,

Pe tot timpul dezvoltarii viitorului copil, dar rnai ales in primele trei luni, in care arc loc formarea organelor. starea de sanatate a rnamei, in deplinatatea ei functionala si emotionala se rasfrange neconditionat asupra lui. 0 stare de sanatate buna, insotita de 0 alimentatie completa, echilibrata, bine chibzuita, va conduce Ia nasterea unui copil sanatos, bine facut si lara defecte.

Din contra. starile de boala ale marnei. stresul, oboseala indelungata. lipsa unui echilibru sufletesc, 0 alimentatie defectuoasa, privind cantitatea cat si calitatea alirnentelor, va influenta negativ dezvoltarea viitorului copil, acesta nascandu-se slabit (dismatur). bolnav inainte de vrerne sau cu defecte care ii vor influenta si dezvoltarea ulterioara. Alteori copilul poate muri chiar inainte de nastere.

Pentru ca sistemul nervos isi continua dezvoltarea tot timpul sarcinii ~i mult limp dupa nastere, se impune sa facem 0 observatie. Asa cum se fac schimburile de oxigen. principii de hrana intre mama ~i lat, tot asa se fac si schimburile afective. lata ca afectivitatea si dorinta de a deveni marna trebuie sa existe inca dinainte de fecundatie, (prin educatie si dintr-o relatie echilibrata, armonioasa dintre cei doi parteneri) si sa se rnentina pe tot parcursul sarcinii si mult dupa nastere, pentru a avea un copil annonios dezvoltat. Grija pentru sanatatea copilului va incepe eu mult inainte de nasterea sa, prin insasi preoeuparea si sanatatea deplina a marnei. a parintilor. La aeeasta se adauga si supravegherea atenta a sarcinii ~i nasterii. corectandu-se cu promptitudine cele mai mid abateri ce se ivesc de la mersul normal. Mama insasi, prin posibilitatile oferite de aetuala etapa istorica, va putea sa-si irnbogateasca cunostintele, sa-si ridice nivelul cultural, putand sa participe constient la educarea corecta a copiilor sai si nu numai din instinct.

Cand vorbim de instinct intelegern actiunea automata, inconstienta, de a atinge un scop determinat. Alteori instinctul este sinonim ell dorinta, tendinta, 0 proiectie a acestora (ca

- 49-

forma psihica) in viitorul copil. Dar sa cautam in profunzimea acestuia $1 sa ajungem la ercd i tatea i nsti netu 1 u i.

Hartmann spune ca instinctul este un act conform unui scop, dar lara constiinta scopului, Fara indoiala ca instinetul este pentru noi 0 actiune reflexa, complexa.

Starea de constiinta este in realitate un eveniment complex care presupune (l stan: particulars a sistemului nervos. Aceasta actiune nervoasa nu este un accesoriu, ei 0 parte integranta a evenimentului, ea este baza, conditia fundamental a; de indata ee se produce evenimentul. de indata ce constiinta se adauga, aeeasta completeaza evenimentul dar nu il constituie.

Admitand aceasta ipoteza putem urmari modul in care se poate concepc natura instinctului, din care poate deriva un sentiment matern.

Se stie ca orice cuplu are povestea sa de iubire, mai mult sau mai putin, si nici o relatie nu poate fi la fel eu alta, asa cum nici un om nu seamana eu celalalt. Si pentru ca iubirea este ca 0 magie care invaluie fiinta, patrunzand intr-o alta dimensiune plina de mister, fiecare om 0 percepe in mod singular si se transforms individual, intim legata de formarca si cri stal i zarea personal itati i.

Exista mai inllii 0 stare initiaHi ce consta dintr-o perceptie vizuala, clfactiva, auditiva, 0 senzatie vlscerala sau organica, [ucsnd rolul principal in cazul instinctului de reproducere, nidificare. Aceasta stare trebuie sa fie insotita de constiinta, nefiind posibila dedit prin ea: in sens strict este de natura psihica,

Exista stadiul intermediar intre senzatia initiala si actul final. ace! mecanism, de o complexitate extraordinara, ce eonstituie instinctul propriu-zis, care este de 0 natura a1at de enigmatica, Indispensabile sunt procesele nervoase, echivalentele fiziologiee ale starilor de const i in tao

La ongmea oricarui instinct simplu sau complex a fost 0 forma oarecare de activitate psihica dar, datorita repetitiilor perpetue la individ si la descendenti, mama-fiica, sau stabilit in sistemul nervos dispozitii permanente, eonexiuni stabile intre diferitele elemente anatomice: instinctul s-a inregistrat, s-a organizat, pe masura ce diversele stari fiziologicc. mai intai insotite de constiinta, au devenit mai rapide, mai bine coordonate, constiinta s-a retras de la ele in asa fel incat acest mecanism atat de precis, nu mai reprezinta azi decat constiinta stinsa, Omul rnosteneste dispozitii psihiee de la genitorii sai preeum si constitutia tor fiziologica,

Prin sentiment si nu prin inteligenta se produce in noi orice schimbare durabila buna sau rea, normala sau morbida.

- 50-

-

Ele sunt atat de intirn legate de organe ~i de constitutia corporala incat estc tiresc sa presupunern, a priori, ca ereditatea Ie transmite.

Sentimentele cele mai simple si mai vii au modurile lor de expresie naturala: aceasta inseamna ca starile de constiinta pe care Ie desernnam cu acest nume sunt insotite de descarcari nervoase care se traduc prin: miscari, secretii, alte fenomene fiziologice de 0 natura detenn i nata.

Astfel ca principalele acte de expresie la om sunt innascute I ereditare, nu sunt un produs al educatiei indirecte.

Rolul educatiei este prin imitatie, foarte restrans, incat ele sunt in intregime sustrase controlului nostru inca din primele zile ale vietii noastre si pe intreaga sa durata.Asa se poate intelege si faptul ca rase, dintre cele mai diverse exprima aceleasi stari de spirit prin rniscari identice, sarind chiar peste generatii.

Prin modul de exprimare a dragostei vedem ceea ce ereditatea acumuleaza si fasoneaza in noi, iar in anumite mod uri de expresie, dintre cele mai banale, cel mai universal raspandit in specia umaria putem gasi marca nenumaratelor generatii pe care l-au facut, asa cum este si pentru care au trudit in mod inconstient ca sa-l fixeze pentru totdeauna.

Transmiterea trasaturilor caracteriale individuale este un fapt comun.

Primele fenomene afective care ni se ofera sunt cele ale sensibilitatii orgaruce (cenestezia), fiind avertizati de starea organelor noastre, sensibilitatea muschilor, oboseala, voluptate. Acest sentiment general al existentei, acest Gemeingefuhl este rezultatul unui numar infinit de mici senzatii interne care vin de la nervi, muschi, circulatie, nutritie, de la toate functiile al carer ansamblu constituie ceea ce numim modul nostru de "a fi".

Nu ne indoim di. ereditatea transmite aceste moduri afective si probabil aid trebuie sa cautam adevarata sursa a tuturor asemanarilor de caracter mama-fiica, raportandu-se la aceste moduri inconstiente care sunt baza oricarei constiinte si oricarei gandiri,

Desigur ca odata cu pregatirea psihica, cu programarea femeii de a purta 0 sarcina. se declanseaza 0 anume activitate electrica ce se inregistreaza continuu, pe un fond de activitate continua.

lnregistrarea potentialului evocat de cortexul cerebral sau in structura nervoasa profunda din trunchiul cerebral. permite dezvoltarea pre si post natala a relatiilor dintre organele senzoriale ale mamei si structura nervoasa a foetusului, ce se afla intr-o perfecta functionare.

Metoda electrocardiogramei (cardiotocograf), care inregistreaza frecventa si ritmul cardiac este foarte facila, aratand modificarile la stirnularile lumii exterioare. aducand un aport substantial la cunoasterea capacitatilor perceptive ale fatului, Bataile cardiace ale marnei

- 51 -

...

se transmit fatului. Placerea / neplacerea, iubirea rnarnei, primesc intotdeauna un raspuns din parte a tatului prin accelerarea ritmului cardiac, (la fericire sau la frica) sau reducerea ritmului cardiac (la suparare sau suferinta),

Statile de liniste, calm, iubire, echilibru ale mamei au un raspuns echilibrat, linistit din partea fatului, prin transferul de informatie.

Putem vorbi acum de interactiunea dintre mama ~I tat, bine racordate pnn participare emotionala.

Prin instalarea unei cornpetente perceptive dintre mama si copil, putem spune ca a inceput sa se instaleze atasamentul mama-copil, ca un sistem primar specific, ca un fenomen unic, ce reprezinta liantul dintre mama $i copil si invers.

- 52-

-

CAPITOLUL 4

ASPECTE MEDICALE SI PSIHOLOGICE ALE PROCREATIEi

4.1. Sanogeneza femeii ce vrea sa devina mama

Dezvoltarea fizica si psihoafectiva a unui copil depinde de sanatatea celor doi genitori $i de dezvoltarea intrauterina,

Bagajul genetic obtinut de la parinti nu poate fi influentat. Dezvoltarea ulterioara din primele zile de la conceptie pana la 280 zile, cat dureaza 0 sarcina, poate fi insa intluen!ata negativ de diferite substante ingerate de mama. tratamente aplicate, consum de alcool, fumat, infectii virale sau microbiene, iradieri.

Nasterea I$i pune amprenta asupra dezvoltarii psihosomatice a copilului. Prirnul tipat si prima respiratie aparute imediat dupa nastere arata un copil sanatos, viguros, nascut bine si la timp, care va avea 0 dezvoltare nornala in copilarie si in viata adulta, De asemenea, tot din momentul nasterii se poate vedea daca fetita este normal conformata si daca organele genitale externe sunt nornale.

Copilaria la fetite este asemanatoare cu a baietilor, dar unele stari patologice pot influenta sanatatea de moo tarziu a femeii. Copilaria este perioada in care se exprima anumite deprinderi. in ceea ce priveste igiena personals necesara unei dezvoltari armonioase a fetitei atat somatic cat si psihic, aflate sub dependenta sistemului nervos endocrin.

Pubertatea este 0 evolutie a intregului organism ce se intinde pe 0 perioada de 7-8 am. Este 0 perioada de tranzitie intre copilarie $i viata adulta, caracterizandu-sc printr-o transformare psihica si somatica a fetitei.

Pubertatea este marcata de menarha (prima menstruatie), care apare in general in iurul varstci de 12-13 ani $i maximum pana la 17 ani. In perioada pubertara crcstcrea in greutate si inaltirne este conditionata nu numai de nutritie, ci si de e1ementul genetic, de altfel esential.

Semnele instalarii pubertatii sunt date de aparitia caracterelor sexuale secundare: dczvoltarea sanilor, aparitia pilozitatii pubiene, axilare, modificari exteme genitale, Aceasta perioada a fetitei, fiind primul semn (aparitia menstruatiei) de feminitate. Glandeie endocrine contribuie la aceasta metarnorfoza survenita In timp, care transforma fetita in adolescents si apoi in ferneie, Este perioada in care influentele educative, alirnentare, medicate pot dirija pozitiv sau negativ dezvoltarea fetitei,

- 53 -

...

La pubertate si adolescenta se rnatureaza si se perfectioneaza sistemul nerves central. In special corticalizarea lui. Activitatea psihica reflecta de fapt realitatile care au actionat asupra scoartei cerebrale, s-au intiparit si ulterior sunt reeditate. La aceasta varsta receptivitatea este maxima ~i fara discernamant, adolescentii asimileaza totul, isi imbogateste cunostintele, ~I abia mai tarziu Ie triaza, Ie sedimenteaza, Ie sisternatizeaza si apoi Ie uti I izeaza.

SistemuJ informational este extrem de bogat si de complex, incat tinerii de astazi sunt "rnai destepti' decat cei de acum 30 ani, dar utilizarea cunostintelor in sens pozitiv sau negativ difera in functie de anturaj, de educatie, dar si de "dirijarea" pe care parintii trebuie sa o taca eu multa pricepere si discretie,

Aceste elemente sunt necesare, deoarece adolescentii au tendinta sa nege sau sa refuze tot ce vine din afara "eului". Doresc sa-si faca 0 experienta personala, care uneori insa Ie schirnba in mod ireversibil cursul vietii.

Constiinta sexului se instaleaza precoce, inca de la varsta de 3 aru. datorita morlologiei organelor genitale, dar si a comportamentului, anturajului.

La pubertate, odata cu instalarea caracterelor sexuale secundare, rata da sernne de emancipate. are personalitate si 0 instabilitate psihoafectiva greu de stapanit. lsi da seama de feminitatea ei, se autostudiaza, devine mai cocheta si simte nevoia de a fi admirata de sexul opus.

Perioada adolescentei apare diferit, ca 0 etapa critica de maturare a statusului psiho-afectiv si a fazei psiho-sociale, 0 identificare a "eului", "cine sunt eu", "dezvoltarea i ndependentei".

Pe de alta parte adolescenta poate fi etichetata ca avand 0 stare confuzionala.

Munea adolescentei 0 separa adesea de familie, ceea ee sta la originea cresterii independentei, lipsa de control asupra actiunilor sale. Astfel ca uncle fapte ale adolescentei sunt luate drept 0 forma de negativism, nonconformism sau ura fata de familie, raspunzand eu rnasuri represive, ehiar agresive. Toate acestea se adauga la stresul biologic al adolescentei $i 0 separa si mai mult de familie, avand 0 influenta pozitiva dar si negativa asupra fetei. Emanciparea adoleseentei depinde in mare masura de ea. ea si de exemplul dat de mama ei. Legatura dintre mama :;;i fata este extrem de stransa: la pubertate aceasta se rupe, iar fisura se adanceste cu trecerea anilor.

In ultimele decenii, urbanizarea si industrializarea, ca si progresul educational au transformat relatiile traditionale ale femeii. Tinerele fete au tendinta sa paraseasca familia la 0 varsta destul de frageda, scapand astfel de sub tutela econornica si afectiva a parintilor. Pregatirea pentru viata sociala si sexuala, verbala $i exernplificata. este absenta sau mult

- 54-

.....

redusa. Multe fete incep 0 viata sexuala precoce, nepregatite fizie sau psihic. De multe ori apare un copil, care adanceste conflietele dintre parinti si fete sau dintre tinere $1 societate.

Asdel apar dificultati mari afective in relatiile eu familia si in special cu mama.

Se dezvolta sentimente .o;;i resentimente, precurn $i unele tulburari, in special ale aparatului reproduetiv.

Patologia, destul de bogata, intalnita in perioada pubertara si a adolescentei. in general. este pusa pe seama irnperfectiunilor organiee. Dar s-a constatat ca, desi sistemul rcproductiv este normal .o;;i in general fata este sanatoasa, exista unele tulburari eu urmari psihice asupra sexualitatii si mai tarziu asupra reproducerii umane. Aceste stari conflictuale din pcrioada adolescentei stau adesea la originea tulburarilor menstruate, a sterilitatii. a d i srnenorei i (al gomenoree).

Datorita instabilitatii endocrine $1 nervoase, in aceasta perioada pot apare: hemoragii uterine. amenoree pana la 18 ani (eu 0 etiologie foarte bogata),

infectii de diferite tipuri (tuberculoase, gonococice), cu germeni banali sau paraziti. turnori genitalc sau mamare.

Odata eu dezvoltarea caraeterelor sexuale seeundare, care coincide cu saltul statura!' adolescenta este preocupata de aceste modificari, Ie acorda 0 atentie deosebita, fiind prada unor senzatii noi.

Desi se fac uncle incercari de educatie a sexelor $i I1131 putin de sexualitate. in randul tinerilor se constata 0 stare confuzionala in aceasta directie.

Neintelegerea faptelor sau 0 interpretare gresita a acestora determina aparitia unor disfunctii sexuale care isi pun arnprenta pe starea afectiva a fetei si a femeii de mai tarziu. lgnoranta combinata eu impulsul sexual si curiozitatea fae, ca de la varste tinere. uncle fete si unii baieti sa practice rnasturbatia, viata sexuala prernaritala sau homosex ual i tatea,

Dupa instalarea menstruatiei fata incearca un sentiment de culpabilitate, pudicitate cxcesiva dar $i de interes pentru colegele ei $i mai ales pentru sexul opus. Interesul pentru persoana proprie, "narcisismul", nu este rar intalnit. Se constata un atasament exagerat fata de mama. dar :;;i de tata, de 0 prietena. pentru ca in etapa urmatoare atractia sa fie foarte puternica pentru un baiat sau barbat.

Faptul ca in ultimele deeenii pubertatea se instaleaza pe tot globul mai devremc eu un an, face ca si relatiile sexuale sa fie mai precoee si nu putine fete au initiativa vietii sexuale la 14·15 ani, uneori chiar mai devreme.

Rar este intalnit lesbianismul care, dupa eum afirrna Freud, este de fapt 0 oprire in dezvoltarea sexuala si chiar psihica a femeii. Fata, fiind strans legata afeetiv de mama, in

- 55 -

....

momentul in care trebuie sa renunte la aceasta legatura, fata schimba uneori relatia fataprietena in loe de fata-prieten, relatie care eu tirnpul se reflects si asupra vietii sexuale.

Traditional este ca viata sexuala sa inceapa odata cu oficierea casatoriei. Statistici din intrcaga lume au ararat insa cel in fiecare deceniu virginitatea, in momentul casatorici cste in descrestere.

Daca la baieti viata sexuala incepe in jur de 16-17 ani, la fete maturarea biologics :;;i psihica este apta pentru finalizarea actului sexual la 18-19 ani. Dar 0 viata sexual a inceputa devrerne, chiar daca este dublata de dragoste, nu este intotdeauna finalizata si eu un camin care sa completeze viata unci femei. La aceasta varsta "iubirea" reprezinta eel mai putcrnic. inalt si biruitor sentiment, care nu cunoaste ziua de ieri si nici nu se gandeste la cea de maine. Ea 0 doreste doar pe cea de "astazi", 0 vrea "intreaga, netrunchiata, lara de nimic",

Desigur, in urma aeestor "iubiri patimase" poate surveni cu usurinta :;;i consecinta: sarcina. Sarcina la 0 adolescents are un mare potential de rise medical $i biologic. 0 sarcina nelegitima are unele aspeete economice, sociale si psihoafeetive care apasa pe urnerii fragili ai unei copile de 16-18 ani.

De obicei viitoarea marna abandoneaza scoala, incepe un fel de autodistrugere. este dcpendenta de altii, nu are familie stabila.

Casatoria este rani, iar daca are loe nu dureaza. Sarcina va sehimba relatiile fetei cu socictatea. cu parintii. ell prietenii, insasi firea adolescentei.

Apare frecvent, fie abandonul maternal ori alungarea din sanul familiei unei fete aflata intr-o atare situatie. Nu putem exclude, la aceasta varsta, eventualitatea violului (actul sexual tara dorinta femeii).

Ajungand la maturitate femeia va dori sa-si legalizeze iubirea si sa-si finalizcze fericirea prin proereere. Aceasta se realizeaza prin aetul casatoriei, fiind un moment extrem de important in viata femeii. in functie de aspeetul casatoriei femeia estc capabila s3.-$i exercite toate rolurile care i se cer sau pe care doreste sa Ie joace.

Familia sta la baza calitatii vietii si stabilizeaza struetura sociala. Astfel, casatoria este 0 coexistenta bazata pe afinitati ernotionale si structurale si se realizeaza prin relatii heteroscxuale. Dragostea este cea mai comuna ratiune care uneste doi tineri ~i care Ie oren) satisfactii morale si fizice.

Se admite ca dragostca exista, dar satisfactia sau rnultumirea unui partener nu mai constituie un element personal $i se rasfrange asupra partenerului de viata, Fericirea celor doi soli se bazeaza pe incredere ~i stima, la baza carora stau inteligenta, dezvoltarea lor psihologica si bunul simt innascut.

- 56-

4.2. Biologia sexualitatii

De secole s-a pus intrebarea daca locul sutletului este creierul sau acesta este locul inteligentei. daca inima este -5i ramane stapanul corpului. Mereu inima si creierul au fosr controversate ca detinatoare ale dragostei,

Pentru Lucretiu ca si pentru Homer. inima este centrul emotiilor si al intcligentei.

Democrit. din contra. descrie creierul ca "un pazitor al gandirii". Hipocrate, Platon, Galenus sunt adeptii tezei cefalocentriste care fac din creier organul sufletului si al pasiunilor.

Creierul uman este un rezultat al perfectiunii substantei nervoase in cadrul evolutiei speciilor si a devenit centrul inteligentei, memoriei, comportamentului si adaptarii la diferite situatii. Cortexul sau substanta cenusie a ajuns la perfectiune in milioane de ani. utilizand vederea, auzul, mirosul, pipaitul, atat de dezvoltate la animale, iar prin complexitatea circuitelor a ajuns sa integreze informatiile, sa Ie analizeze, sa Ie rnemoreze si sa Ie utilizeze.

Toate acestea au facut ca "homo sapiens" sa-si caute un partener sexual ideal :;;i sa retina primele linii parentale si familiale, iar omul primitiv sa devina un "animal social".

Foamea. setea, instinctul sexual. ca si emotiile (teama, bucuria, ura) apartin unor zone centrale din creier denumite nuclei cenusii sau nuclei de la baza creierului. Hipotalamusul este centrul intregului sistem hormonal (mostenit de la reptile). un conglomerat de celule nervoase cenusii, situat la capatul superior al rnaduvei spinarii. avand 0 greutatc de 4 g si un volum de tern cub. La acest nivel sunt continuti aproape in totalitatc centrii nostri vitali (ai somnului, respiratiei, tensiunii arteriale) sau centrii instinctelor fundamentale (agresivitatea, furia, placerea sexuala, apararea personals, instinctul de fuga in caz de pcricol).

Hipotalamusul mal este ajutat de un al doilea crerer primitiv rnostenit de la mamifere a caror viata afectiva, familiala, procrearea, au un rol dominant. Grija fata de pui sau de partenera sexuala, adesea, ramane aceeasi.

Cercetarile darwiniste arata ca acest centru emotional este 0 structura nervoasa complexa, ca si celelalte de altfel, atat pe plan anatomic, dar si functional. Distrugerea experimentala a acestui sistem la anirnalele de experienta sau la om, prin turnori. schimba complet comportamentul acestora. Rezulta 0 hipersexualitate anarhica, 0 scadere a reactiilor afective, a interesului pentru cei apropiati,

Dragostea fizica se bazeaza pe memorie, pe amintiri. Cortexul prirneste anumite semnale vizuale, auditive, olfactive sau tactile, pe care Ie trimite centrului emotional care Ie inrnagazineaza sau Ie transrnite etajului inferior - hipotalamusului, ce regleaza libidoul si impulsul sexual In tot organismu!.

- 57-

..

o experienta in dragoste, pozitiva sau negativa, irnbogateste limbajul amintirilor deja stocate in acest centru emotional, amintiri care vor servi la 0 experienta sexuala urrnatoare.

Sistemul olfactiv este poarta de intrare a exteriorului in creierul emotional. legal direct de hipotalamus I centro vital. Senzatiile olfactive au 0 implicatie profunda in comportamcntul sexual, atat la om cat si la animale.

in functie de perceptia unui miros. placut sau dezagreabil, persoanele se vor at rage sau 5e vor respinge. Pentru ca omul ~i~a pierdut mult din sensibilitatea olfactiva, in .. atractia sexuala" nu mai putem vorbi despre actiunea feromonilor (substante chimice secretate de glandele sexuale: feromoni, care in greceste este constituit din .• hormoni" si prefixul .. phairos" ~ a purta), care permit 0 atractie sexuala de la distanta.

Cu toate acestea, parfumurile naturale sau sintetiee au jucat si joaca un rol important in eomportamentul si viata afectiva a omului. Sensibilitatea olfactiva cat ~i gusturilc in materie olfactiva variaza cu varsta, fiind in stransa legatura cu ereierul emotional.

Comportamentul emotional trece prin diferite etape: copilaria. pubertatca, adolescenta. maturitatea si senescenta, etape dirijate de rnodificarile hormonale care influenteaza centrul emotional.

Copilul mie este atras de mirosul laptelui, de sanul marnei. de mirosul pc care il emana mama sau persoana care il ingrijeste.

La pubertate, corpul degaja un anumit miros in raport cu modificarile hormonalc.

T ranspiratia, mirosul provenit din zoncle piloase, poate feromonii din secretiile sexuale sau menstruale stimuleaza sistemul olfaetiv al subiectului, al anturajului. dar in special al persoanelor de sex opus. in perioada adulta si in actul sexual exista un miros specific ce atrage sau respinge partenerii. Barbatul are un simt olfactiv mai scazut decat al femeii.

Capacitatea olfactiva a femeii variaza in functie de etapele ciclului menstrual: cste de max una intensitate la ovulatie sau in timpul sareinii.

Dupa varsta de 50 ani mirosul scade, datorita scaderii celulelor olfactive din mucoasa nazala, celule care nu se mai refac.

in perioada senescentei creierul emotional este pus in repaus, datorita scaderii diferitilor hormoni si devine mai putin sensibilia anumiti stimuli: vedere, miros, pipait.

Curba sexualitatii urmeaza in paralel curba olfactiva, iar memoria olfactiva merge .. mana in mana" eu memoria afectiva inca din primele zile de viata. Relatia se stabileste prin neurotransrnitatorii secretati de eelulele nervoase eare au 0 actiune bine precizata. Astfel, dopamina - substanta cheie a centrului placerii si serotonina - substanta bunei dispozitii lavorizcaza si eomportamentul sexual.

~ 58-

-

La persoanele melancolice, triste sau nernultumite in dragoste, accasta arnina biogena este cantitativ redusa. 0 medicatie antidepresiva poate reduce la normal secretia ei de catre neuroni. In general tot comportamentul uman, viata afectiva, dorintele, gandurile sunt intim legate de reactiile chimice ~i honnonale ce au loc in creier.

Numerosi neurohonnoni actioneaza asupra vietii afective, a durerii, a somnului, a digestici. a dorintei sexuale, producerea ovulatiei la femeie.

Este un circuit inchis intre hormonii sexuali, neurohorrnoni si neuromediatori care, printr-o reglare continua. permit organismului sa-si adapteze in once moment comportamentul afectiv,

Dragostea nu poate fi separata de comportamentul general uman. Sistemul care coordoneaza afectivitatea este complex si indisolubil legat de cortex. Factorii individuali biologici, emotionali, constituie un filtru moderator sau amplificator al comportamentului sexual. educat in familie si societate. Dragostea fizica este indispensabila echilibrului psihologic, fiind 0 comunicare totala intre parteneri, eliberandu-se in organism catecolaminele care stimuleaza activitatea zilnica si regleaza starea afectiva.

Dar viata in com un. obisnuinta, diminueaza rapid sau lent aceste eliberari de catecolamine si de hormoni, iar .flacara dragostei" abia mai "patpaic". Cel mai bun stimulent pentru intretinerea acesteia sunt copiii care, prin dezvoltarea si schimbarea lor continua. mentin creierul emotional intr-o permanenta "stare de veghe". Pentru aceasta este nevoie de dorinta de procreere a partenerilor.

4.3. Dorinta de a avea copii la femei ~i relatia sa cu inconstientul

in cursul dezvoltarii psihologice si afective a celor doua sexe se construiestc 0 dispozitie particulara, constienta si inconstienta, care conduce la acceptarea copilului pe care il propune aptitudinea biologica.

La fata, din studiile lui Freud. dorinta de copil incepe inca din primele 18 luni de viata. Acest elan isi are fundamentul in miscarea de identificare care 0 leaga pe fetita de mama ci inca de la incepututurile vietii, mama - sursa de viata, fantana de cal dum si tandrete. functie materna tara de care copilul foarte rnic nu ar putea supravietui. Prill aceasta idcntificare fetita dezvolta primul timp al dorintei sale de a deveni mama ea insa~i. Apoi se instaleaza refularea, imaginea materna de la inceputuri. care este uitata rnai mull sau rnai putin,

- 59-

.....

in timpul perioadei de latenta fetita observa ca ii lipseste organul reproducator vizibil, similar cu al tatalui sau al fratilor ei.

Descopera si inaptitudinea ei de a fi insarcinata. Atunci ea se intoarce de la primul ei obiect de iubire si identificare, exclusiv catre tatal ei si doreste un copil de la el.

Se poate spune ca dorinta de copil la fetita rezulta dintr-o combinare armonioasa intre dorinta de a f ca mama sa, cea a prirnelor ingrijiri si 0 alta dorinta, cea de a avea un copil de la tata.

La adolescenta, mama iubirii absolute este adesea uitata in beneficiul sotiei tatalui.

Pentru ca fata sa se indrepte spre drumul catre 0 dorinta de copil realizabila, trcbuie ca ea sa nu tie franata de violenta contlictului oedipian.

Pentru ca dorinta de copil a fetitei sa nu sucombe la adolescenta este de dorit ca. in ciuda dcscoperirii sexualitatii parintilor ~i a rivalitatii materne care urmeaza, relatia cu mama tandrctei. de la debuturile vietii, sa nu fie pierduta,

Majoritatea femeilor cu dezvoltare sanatoasa ajung aici in mod natural.

Ceea ee no este dorinfa de copil: Proiectul vizand copilul nu este dorima: proiectul de copil este 0 idee constienta ~j adesea clara. EI este uneori planificat datorita contraceptiei modeme. De asemenea, el corespunde valorilor si se construieste plecand de la idealurile familiei sau al grupului social.

Proiectam unul sau mai multi copii pentru ca vrem sA devenim parinti asa cum parintii nostri au fost inaintea noastra, Este vorba de 0 categoric constienta.

Doriata de copiJ pare a fi cea mai naturala ~i mai universala dintre valorile umane.

In realitate este de fapt un proces complex, in care se regasesc dorintele costicnte de imoralitate si identificare cu parintii care ne-au precedat,

Cu aceste cai se combina reprezentarile inconstiente, tar pentru U1l11 transgenerationale ale fiecaruia dintre cei doi parinti, in special ale mamei. angajata fizic in proces, Cornbinarea se va face dupa un mod de organizare imprevizibil anterior. Astfel, orice copil este produsul preistoriei sale si. in acelasi timp, locul de imbinare unica a unui dublu camp de reprezentari si de limbaj in care visul se schimba in realitate.

Daca .. a dori" insearnna a-si reprezenta obiectul lipsa prin excelenta, atunci nici un obiect real, chiar 5i un copil, nu poate satisface aceasta reprezentare ideala. Abia nascut copilul real este, de multe ori, dezamagitor.

Aproape toate femeile care nasc vorbesc despre copilul viitor pe care-l vor concepc, Aici putem spune ca acel copil al dorintei inca lipseste la chemarea realitatii.

- 60-

Dorinta de copii este un concept in inflatie, de cand s-a produs difuziunea contraceptiei chimice. Aceasta situatie conduce subiectii la 0 pronuntare constienta asupra dorintei lor de a se reproduce sau nu.

Dorinta de a avea un copil devine, in acest caz, un demers constient ~i rational. mai rnult pro gram at. Aceasta dorinta reprezinta 0 traducere natural a a dorintei sexuale in perspectiva de a asigura perpetuarea speciei.

Se poate admira forta acestei pulsiuni universale care Ii antreneaza pe oarneni catre procreere, indiferent de circumstante, in ciuda razboaielor, crizelor, foametei, chiar daca au invarat sa 0 evite, Este adevarat ca pentru fiecare subiect aceasta dorinta de copii se integreaza intr-un plan al vietii, conform cu idealurile sociaJe si familiale. De timpuriu chiar subiectui doreste sa semene cu parintii sai, devenind parinte el insusi, doreste sa isi intemeieze 0 familie analoga sau contrara celei din care provine. Cand totul se desfasoara bine, tara piedici, dorinta de a avea copii aproape nu ridica semne de intrebare. Ea este naturala, irnplinita precipitat $i saturata rapid prin obiectul ales. copilu!.

Dar acest proiect constient este adesea infiltrat de semnificatii inconstiente, care vor reaparea, in mod sigur, la acest familiar strain: copilu!.

Uneori proiectul constient este debordat: venirea unui copil neprogramat traduce. in stare pura, aducerea la zi, in corp. a unor dorinte inconstiente.

Difuzarea moderns a contraceptiei tinde sa oculteze acest fapt, care revme cu obstinatie la suprafata: transmiterea vietii tinde sa scape complet eelor care decid in aceasta privinta.

lntentia unei programari a nasterilor este 0 idee foarte vecbe. in zilele noastre ea participa la 0 ideologie care vizeaza refuzul ingerentei inconstientului $i negarea faptului ca 0 dorinta inconstienta, prin urmare ignorata, este cea care determina numarul de copii pc care 0 tcmeie ii poate sau nu avea.

Exista 0 predispozitie innascuta spre conditia matemala, persoana resirntind placerea de a f mereu in preajma copiilor, de a acorda ingrijire unui viitor omulet.

Uneori instinctul matem este atat de puternic incat nu-ti mai da ragaz sa gandesti.

Ea vrea un copil, chiar daca partenerul nu este pregatit pentru 0 asemenea responsabilitate: ,,il voi crcste singura!" i~i spune femeia. Desigur ca fiecare copil are nevoie de 0 crestere cchilibrata, de dragoste dar si de autoritate. siguranta, limite.

Pentru barbat, dorinta de copil difera de ce resimte 0 femeie. EI pune problema rnostenitorului, fie allucrurilor pentru care a rnuncit 0 viata sau al ideilor in care crede sau sa aiba un partener.

o femeie formeaza, de-a lungul anilor, creatia din pantecele ei.

- 61 -

-

Pentru barbat creatia se petrece in mod obisnuit, fiind legata de producerea de noi lucruri, noi idei, noi actiuni, respectiv curajul de a se confrunta cu necunoscutul. nevoia de schimbare. placerea de a actiona.

Exists cel putin trei momente importante in viata unei femei in care se exprima instinctul sub forma dorintei de a aduce pe lume un copil. Uneori dorinta este atat de irationala incat este pusa in joe, in ciuda situatiei concrete de viata. Va fi nevoie de multa rabdare, intelegere, sprijin din jur, pentru ca starea ei de spirit sa se reechilibreze si femeia sa revina la 0 ratiune limpede.

• Complexul oedipian: inca de la 3-4 ani. fetita traieste inconstient 0 dorinta nedefinita de a avea ;;i ea un bebelus, de a f ca mama ei: intalnim supunerea instinctului in jocurile cu papusi, in care fetita i:;;i asuma rolul de mama.

• Pragul adelescentei: la pubertate, intervenind biologicul, fetita sufera transformari biologice, implicit si psihologice. La adolescenta apare nevoia de a deveni psihologic femeie. Apare experienta primei iubiri, a relatiilor romantice cat si modelul de ferninitate a mamei, dar si a unor modele alese de ea. Fantezia unui "bebe mic", ii descopera responsabilitatea ce insoteste .jucaria vie" pe care si-o doreste adolescenta.

• Mijloeul vietii; exista femei care nu reusesc sa intre in contact normal cu dorinta de a avea un copil. Ceasul biologic nu s-a activat la vreme sau a fost mereu amanat. inhibat. Pe la 35-40 ani intervine dorinta maternitatii eu speetrul menopauzei la orizont. Pentru a-si realiza dormta intri in joe lupta inconstienta eu un complex maternal care, adesea, este acel "ceva ascuns" ee Ie-a barat aceesul la maternitate. Adesea, in astfel de situatii, aceste mecanisme irationale conduc femeia spre decizii extreme: sa faca un copil cu orice pret, Se impune aici evaluarea factorilor, inclusiv cei de sanatate.

lnainte de orice realizare, copilul este imaginar. EI este eel pe care orice tcmeie, chiar si cea mai sincera, in refuzul sau la adresa maternitatii si-I doreste intr-o zi. EI este eel care, prin mai multe nasteri, a satisfacut din plin dorinta lor de procreere dar nu si dorinta lor de copii. EI este copilul urmator la care viseaza oriee femeie care a nascut, atunci cand se ana in fata nou-nascutului ei viu. De asemenea, el este copilul presupus a implini totul, a repara totul, a satisface totul: doliu, singuratate. destin, sentimentul pierderii.

Dorinta de copn poate fi locul de trecere al unei doriruc

absolute, caci copilul imaginat, copilul ce va vem, este pentru 0 femeie obiectul pnn excelenta. Ceea cc se doreste este, nu atat un copil concret, cat realizarea celei mai vii dintre speraruele infantile.

- 62-

Copilul care se dezvolta In corpul rnatern ramane de ordin irnaginar. EI nu este real. el rarnane non reprezentabil pana in ziua nasterii, atat in ce priveste sexul sau cat ~i in aparenta sa fizica,

T ehnica echografica of era imagini ale copilului inainte de nasterea sa. Totusi aces! eveniment creat prin tehnica modi fica, in mica masura, reprezentabilitatea. Jmaginca produsa este cea a unui copil Ii psit de viata, cu ochii inchisi, nefiind in continuitatea fotografi i lor facute bebelusului dupa nastere, Imaginea echografului nu produce emotie ci 0 mica irnprcsie. Ea contrasteaza cu sentimentul de recunostinta care 0 cuprinde de cele mai multe ori pe noua mama. indata ce $i-a tinut copilul in brate,

Exista 0 solutie de continuitate intre imaginea echografica dinainte si copilul real de dupa nastere, ca si cum reprezentarea mentala, de a avea un nou-nascut. ar trebui sa se hraneasca din experienta senzoriala. In aceasta experienta simtul pipaitului si cel al privirii detin un loc important.

Aceasta non-reprezentabilitate face trirniteri la vechile temcri privind interiorul abdornenului care produce gestatie: stranietatea a ceea ce. scapand expcrientei scnzoriale nu gaseste imagine mentala pentru a 0 traduce. Se poate intelege suferinta intensa a celor care pierd un copil la nastere, indiferent la ce termen, un copil pe care nu au avut timp sa il vada, nici sa il atinga, ~i pe care nici 0 inscriptie vizibila nu II leaga de existenta. Lipsit de reper senzorial acest copil nonreprezentabil !li travaliul de doliu nu poate incepe.

4.4. Dimensiunile vietii intrauterine

in corpul mamei insarcinate copilul este sursa de momente de viata psihica, de vise nocturne. in care el difera complet de realitatea sa biologica,

Femeile insarcinate viseaza adesea la copilul lor, dar niciodata fatui aflat in stadiul embriogenetic corespunzator, cum de altfel se evidentiaza din testele proiective ale gravidelor studiate.

Misterul aJchimiei vietii ramane intreg, iar educatia sexuala nu schimba nimic aici. Corp nonreprezentabil, corp normal - ceea ce femeia insarcinata inconjoara Cll bratele sale este un abdomen nu un copil. Este un abdomen purtator al tuturor misterelor. dincolo de si dincoace de logica si experienta care 0 invata ca nu este decat un copil eu rata inca necunoscuta.

- 63 -

-

Cand copilul capata corp la nastere, el nu este corpul dorintei care I-a precedat. cJ esle vlastarul pentru care dorinta de copii a fost sorginte.

Jocu! asemanarilorr''Cu cine seamana?" este un joe de-a v-ati ascunselea in care fiecare se straduieste sa recunoasca pe fata copilului amprenta, desenul, intentia sau linia unci dorinte care nu poate fi recunoscuta ca a sa.

Propriul copil searnana intotdeauna cu un celalalt, Astfel parintii care dau viata sunt ei insisi purtatori de reprezentari, de scenarii, mai mult sau mai putin costiente .. urme semnificante" venite din istoria lor si, in maniera transgenerationala, din eea a ascendcntilor lor. Accste urme vor fi transmise rara stirea lor. in acelasi timp eu sufletul biologic.

Aceste "urme sernnificante", imprumutate din vocabularul psihanalizei freudiene, care sunt reprezentari transmisibile cu care va fi dotat nou-nascutul; unele sunt literale, reprezentari de cuvinte, respectiv literele ~i numerele care compun: numele, prenumele, datele nasterii dar si a conceperii copilului; altele sunt mai putin enuntabile, calificate drept reprezentari de evenimente, de scenarii; acestea sunt sernnificatii corporale veritabile in masura in care vin sa arate ca inconstientul fiecarui parinte va capata corp in spatiul psihocorporal nou al copilului. Caci miza este de a constitui un nOll corp umau locuit de 0 mernorie. Copilul care va veni va prinde astfel viata somato-psihica intr-o retea de reprezentari care ii preexista.

Aceste reprezentari de evenimente sunt mal mult ingropate in inconstientul parintilor, ele sunt mai putin imediat accesibile.

Copilul asteptat este astfel dinainte purtator al riscurilor biografice si libidinalc ale ascendentilor sai irnediati sau mai indepartati. EI este purtator potential al doliului lor sernnificativ si al dificultatilor lor de identitate.

Am observat, in decursul experientei. 0 transmitere transgenerationala a acestor rcprczentari. Copilul ce va veni este, in corpul si in psihismul sau, 0 proiectie a capitalului reprezentativ al fiecarui parinte si totusi eu 0 modulatie imprevizibila a imbinarilor care ii va da caracterul unic ~i specific.

Atat capitalu! genetic dar si reprezentarile prenatale vor contribui la organizarca destinului copilului ce se va naste,

Programarea voluntara a nasterilor i~i gaseste aici limita: viata aparc. nasterca survine. cand exista 0 seama de reprezentari determinante dar noncognoscibile dinainte ~1 irnbinarea lor unica va sta la originea venirii unei fiinte noi.

A transmite viata inseamna, in acelasi tirnp, a transmite reprezentari care nu vor fi recunoscute dccat la distanta, Faptul de ada viata se joaca astfel intr-un dublu registru, produs aJ rcpetitiei inconstientului parintilor sai; copilul estc purtator dinainte al avatarurilor

- 64-

.....

dorintelor lor. Simultan nasterea sa instaureaza ernergenta unei noi organizari. Exista ruptura in rcpetitie si imbinare unica a determinarilor preexistente. in acest sens orice nastere este 0 venire si copilul, literalmente un nou-nascut.

Acordarea prenumelui este ocazia privilegiata pentru parintii aplecati peste lcagan sau chiar inainte de nastere, de ada frau liber amintirilor lor, asociatiilor de idei, de cuvinte ~i nume. Prenumele este ireductibil la un simplu semn pentru comunicarea sociala, Freud a aratat ca pentru omul primitiv .mumele constituie 0 parte esentiala a personalitatii ... si poseda intreaga sa semnificatie concreta",

Multi copii au prenume mari, lungi, reprezentand un nume rnitic, proiectand in destinul copilului 0 radacina mitica pentru ceea ce se numeste vocatie sau destin. Uneori prenumele poate reprezenta literal 0 amintire din copilarie, comemorarea unui strarnos purtand amprenta inconstienta a gratitudinii pateme. Astfel ca prenume1e este potential purtator de semnificatii ale dorintei prenatale.

Referindu-ne la data nasterii s-a constatat ca multe femei programeaza involuntar !?I cateodata repetitiv nasterea copiilor lor la date semnificative pentru el. Mai precis, data despre care este yorba este mai putin cea a nasterii insasi care poate fi supusa neprevazutului. (prematuritate, interventie rnedicala), cat data prevazuta pentru nastere. Este 0 data atribuita nasterii prin dorinta raportata $i la moda vremii. Spun aceasta pentru ca in ultima vrcme am intalnit multe gravide care .vor" sa nasca in ziua $i ora stabilita de ea, in functie de .astri", asociat cu un nume care sa corespunda unui "destin stabilit de ea", cu pretul unei operarii cezariene la cerere. Exista un calcul inconstient sau preconstient. Efectul acestui calcul este emergenta unei date semnifieative: a da viata la data aniversara a pierderii decisive a unei parti din sine: copil pierdut, parinte iubit, organ vital.

Aceasta nu insearnna ca prenumele, data prevazuta pentru nastere nu ar f niciodata si deloc fructul hazardului dar, in numeroase cazuri, ele ar putea fi un reprezentant literal $i nerecunoscut al dorintelor parintilor, de eele mai multe ori ilizibil de catre cel care va n purtatorul.

Inconstientul ignora timpul dar nu este strain de cicluri.

in timp ce asteapta un eopil momentele de istorie a viitorilor parinti Ic revm acestora in memorie ca niste scenarii. Aceste rememorari Yin sa dovedeasca asteptarile. al carer obiect este copilul ~i sa constituie diverse forme ale dorintei de copii.

Sigmund Freud vorbeste despre dorinta infantila a fetei de a obtine de la tata organuJ rnasculin, dorinta inlocuita la varsta rnaturitatii sexuale prin cea de a avea un copil de la el. copil ce devine un substitut al dorintei de penis. Aceasta propozitie indica faptul ca in orice sarcina ar interveni 0 dorinta de apropiere incestuoasa; ca orice sarcina ar da realitatc

- 65 -

-

prezumtiei falice a fetei de odinioara. Dupa nastere aceasta dorinta, aceasta reprczcntare materna tinde sa fie refulata, dar ea va face parte din capitalul initial al eopilului. in masura in care nu exista dorinta de copii in afara ineestului, dorinta incestuoasa se imparte intre tata si fiica si cu acuitate, in cadrul primei gestatii. Nu sunt rare observatiile de deecs subit al ratalui in eursul sareinii fiicei sale sau chiar la anuntarea acesteia. Se va admite ea tatal este surprins de reaiizarea insuportabila a propriei sale dorinte incestuoase in eorpul fiicei sale sau reintoarcerea brutal a prin sarcina a unei parti feminine. a identitatii sale pe care 0 nega, reprezentand 0 decompensare psihanalitica masculina prin nasterea la descendenta lor.

Incestul nu este decat un versant al dorintei de copii.

Oedipul nu este decat 0 latura a rnatemitatii care se joaca si pe versantul aceluiasi

sex.

,.Nascand. 0 femeie 0 intalneste pe propna sa mama: ea devine marna sa. 0 prclungeste pe aceasta ;;i se diferentiaza de ea in acelasi timp"- G. Groddeck. Acesta scria ca ferneilc care isi detests mama nu au copii deoarece ura nu permite inscrierea in continuitate. Dorinta de razbunare bareaza transmiterea. Acest versant homosexual al urnanitatii. a naste inseamna a recunoaste pe propria mama in interiorul sau.

Umbra trecuta de mama constituie un arierplan, real sau virtual, pe care se sprijina in mod necesar cea care va avea grija de copil daca ea isi va pierde fortele fizice sau psihice, Singura femeie careia 0 mama ii poate incredinta copilul ei fara gand ascuns cste propria sa mama idealizata, Adesea apare aceasta incredere dupa ce, pana la acea data relatia mama-fiica a fost rnarcata de conflicte intense.

Vazuta de copil bunica materna este cea a carei moarte va constitui primul doliu rnatern, repetitie generala a unui moment decisiv, eel al doliului ineluctabil al propriei sale mame. Aceasta idealizare se sprijina pe fantoma unei dubluri narcisice si a unci filiatii prin impartirea unui alt el insusi, Aceasta dublura sta la baza vietii aratand ca aceasta nu este un cadou gratuit ci poarta in ea cerinta de a inapoia ceea ce a fost transmis si de a recunoaste ca datul vietii este in acelasi timp $i promisiune de mortalitate.

Astfel, datoria materna capata corp in corpul copilului ce se va naste, Aceasta datorie de existenta, ca 0 datorie simbolica fata de Pamantul-mama, pe care umbra vine sa 0 reprezinte, pe care copilul vine sa 0 intrupeze, trimite la acest fapt de observatie: ca prin nastere, dar mai ales prin primul copil, 0 femeie i;;i regleaza datoria fata de propria mama.

Sunt multe exemple ca pe primul copil fiicele i-l dau propriilor marne spre a-l crestc. uneori chiar Ie atribuie si numele acestora.

- 66-

-

Invers. avortul are adesea sensul de a 0 ucide pe propria mama in interiorul sau, Ura fata de propria mama se raporteaza la dorinta de a-;;i "mutila" trupul pentru a nu sernana ell propria mama.

Un prim avort poate fi pretul de sange ce trebuie varsat pentru a deveni femeie ~j mama ca insasi. Dar umbra ce promite maternitatea nu simbolizeaza doar datoria materna. Ea este ~i reflectarea in oglinda, A duce 0 sarcina la term en presupune a-si asuma tulburarea oglinzii, presupune ca imaginea tineretii pe care 0 reflecta pana atunci se sparge pentru a lasa sa se intrevada 0 alta reflectare, identificabila cu mama care imbatraneste, apropiere implicita a propriei morti.

Nu se spline despre copii ca Ii irnping pe parinti catre mormant?

Sterilitatea perrnite aceasta economic psihica: mentinerea intacta a iluziei narcisice a tineretii, refuzul de a se inscrie intr-o descendenta a femeilor prin nonrecunoasterea datoriei materne.

Cand se dezvolta sarcina nu mai este posibila 0 scapare de identificare materna: corpul care se ingreuiaza, miscarile care se incetinesc, abdomenul care se ingroasa ineluctabil dovedesc transformarea intervenita.

Astfel se intrica doua nivele: unul al identificarii mateme arhaice, altul aJ realizarii oedipicne. Caci simultan corpul adolescentei creste, datorita copilului dorit de la tata ;;i asemanarea cu corpul matem ofilit ce se accentueaza.

Aceasta dubla perspectiva poate fi uneori atat de catastrofica incat doar 0 alta catastrofa 0 poate remedia: punerea in pericol a copilului printr-o amenintare de nastere prernatura.

Problema imbatranirii in oglinda, la care se transmite starea de sarcina, depinde de rnaniera in care mama femeii insarcinate a resimtit narcisic propriile ei gestatii, Uncle femei i;;i traiesc prin ele infrangeri si aceasta masca alterata se transmite identificator. La alte fernei corpul ingrcuiat este radios. De altfel, in unele culturi subiectul feminin provocator este valorizat si inconstientul nu este rara relatie cu canoanele estetice si culturaJe.

Intr-o poveste .Femeia Tara umbra", de Hugo von Hofrnannstahl, 0 fiinta supranaturala devine imparateasa prin casatoria cu un imparat muritor. Datorita talisrnanului sau magic ea poate capata diferite intruchipari vii, dar rara umbra ea nu poate naste. intclege brusc aceasta legatura cand citeste pe talismanul sau : " si se va transforma in piatra eel care nu-si rascumpara destinul sau pe pamant cu umbra sa".

Ea intelege ca a avea 0 umbra inseamna a putea transmite viata, pentru ca prin umbra sa se ramburseaza pamantului datoria de existenta. Din acel moment ea a inccput sa caute 0 umbra. cu riscul de a 0 fura.

- 67-

-

Aceasta poveste aduce in atentie datoria de existenta, datoria simbolica rata de Pamantul-rnama, reprezentata prin umbra si irnplinita prin aducerea pe lume a unui copi I.

Umbra devine simbolul prin excelenta al datoriei primordiale a femeilor, acestca fiind, printr-o simplificare functionala, read use la ipostaza reproductive. De aici, umbra fiind, se poate face 0 tranzitivitate spre aeele obieete carora Ie poate fi umbra.

Traditional, in mediile rurale romanesti, femeile mergeau cu un pas inapoia barbatului si se straduiau sa mentina constants distanta fata de el urmandu-l ca 0 veritabila umbra.

Abordarile feministe circumseriu intr-o maniera critica pozitia secundara a femeilor drept creatoare, capabile de a produce autenticul gand, ele aparand drept umbra a acestuia.

Multe dintre femei nu doresc sa fie marne, aflandu-se intr-o forma de revolra fata de sine. Alfred Adler arata ca, in refuzul sarcinii, un prim rol il are protestul viril, mai precis atitudinea de protest a femeii fata de rolul ei sexual pe care-l percepe ca fiind unul de subordonare. Protestul viril este un complex de superioritate cladit pe un complex de in feriori ta teo

Acest fapt se datoreaza si "emaneiparii femeilor" care nu mai doresc sa lie obiectc de placere si "ma~ina de nascut copii". in fapt este 0 revolta a femeilor educate impotriva unor sarcini care Ie reduc in buna masura la animalitate (femeile sarace au multi copii).

Se discuta chiar de un "mariaj alb" si conventia de a nu avea copii.

Teama de maternitate este freevent asociata si temerilor legate de casatorie. A naste inseamna a recunoaste pe propria mama in interiorul sau,

Cornplementar, pentru ea maternitatea sa fie functionala, este necesar ea femeia sa se identifice cu propria mama din perioada de dinaintca celei oedipiene. cu mama tandretei originale.

o alta forma de abtinere de la matemitate este protestul tacit determinat de contextul socio-cultural defavorabil, refuzul matemitatii devenind vizibil prin cresterea uriasa a numarului de avorturi si abandon uri.

Nesigure sub cele mai elementare aspecte socio-economice si infruntand lipsa de participare a sotuiui la rezolvarea treburilor casei femeile nu-si doresc eopiii pentru care nu pot gandi siguranta zilei de maine. in conditii de responsabilitate paterna redusa.

e.G. Jung califica drept umbra tot eeea ce subiectul refuza sa recunoasca sau sa admita si care totusi i se opune mereu direct sau indirect. de pilda trasaturile de caracter inferioare sau alte tendinte incomplete.

- 68-

-

Umbra este. pe de-o parte. ceea ce se opune luminii, iar pe de alta insasi irnaginea lucrurilor trecatoare ireale si schimbatoare.

Doar in povesti exista fiinte care nu au umbra. Pe Pamant cu totii au umbra. eel putin sociala.

Unii chiar stau in conturul de semiintuneric tocmai ca sa nu-i vada lumea cine sunt ei cu adevarat. Dar exista insa si un mare inconvenient, ca nu te poti apara de soare stand la propria-ti umbra.

4.5. Aspecte patologice in perioada reproducerii, a maturita,ii ~i a graviditatii

femeii

Daca in perioada reproducerii poate apare sterilitatea unui partener, mai putin a ambilor. in general 10% dintre cupluri amana instalarea unei sarcini, iar cel putin jumatate dintre acestea pot avea copii daca primesc ajutor medical.

Foarte rar ambii parteneri sunt complet sterili. in unele situatii fiecare partener poate f fertil dar in cuplu infertilitatea lor relativa determina infertilitatea tor in ansamblu.

Sterilitatea se numeste primara daca nu a existat nici 0 sarcina si secundara daca a existat eel putin 0 data, ca forma des intalnita in acest sector.

Cauzele majore ale sterilitatii cuprind deopotriva, atat afectiuni ale fcrneii, ate barbatului, cat si a cuplului.

La femeie pot fi: obstructia tubara sau disfunctia; inexistenta ovulatiei; factor! uterini: secretii nefavorabile locale.

La barbat pot fi: sperrnatogeneza deficitara: canal deferent sau epididim blocate: secretie seminala deficienta; elaborarea si eliminarea defectuoasa a spennatozoizilor.

La cuplu pot apare: disfunctii sexuale; factori mentali sau psihosexuali: incompatibilitate imunologica; factori genetici; factori generali care influenteaza starea de sanatate .

Rata sterilitatii variaza la diferite comunitati din lume.

Cele mai importante cauze ale sterilitatii, in multe lari in curs de dezvoltare. sunt: obstructia trompelor uterine datorata afectiunilor transmise pe cale sexuala, avortul septic sau infectia dupa 0 nastere precoce.

Raportat la cultura, in tarile in care eopiii sunt priviti ca un "dar de la Dumnczeu", cuplurile tara copii pot fi ostracizate din punet de vedere social. Tot la aeest capitol putern consemna si contraceptia.

- 69-

Este 0 dorinta natural a a eelor mai multi oameni sa aiba eopii. Numarul de copii pe care acestia si-l doresc va fi influentat de educatia culturala si religioasa, de stilul lor de viata ~i de aspiratiile , ca ~i de oportunitatile care Ii se of era.

Atunei cand existenta este aspra datorita mortii, bolilor si malnutritiei cotidiene sarcina pare a fi ceva necesar, ca 0 cornpensatie pentru copii care mor.

In mediul rural copii reprezinta 0 mare valoare economica, reprezcntand securitatea in viitor pentru 0 familie extinsa, Dar sub presiunea vietii urbane si a farniliei nucleate copiii necesita 0 investitie mare si, in consecinta educatia unui nurnar mai mic de copii reprezinta 0 investitie mai buna decal un numar mai mare de copii.

Cheltuielile necesare cresterii eopiilor reprezinta un factor care influenteaza cuplurile. Si totusi, unul dintre cele mai putemice motive de contraceptie in societatea urbana cste dorinta femeilor de a avea 0 cariera, de a obtine 0 educatie de nivel superior ~i de a avea independenta. prestigiu ~i un standard ridicat de viata,

o imagine a rnarimii familiei, in societatea noastra, se ilustreaza astfel: familiile rmct sunt asociate cu prestigiul, prosperitatea si sanatatea. in timp ce saracia, ca ~i alte prohleme medicale si socio-culturale sunt caracteristice famiJiilor mari.

Copiii rezultati la intervale de 2-3 ani sunt mai sanatosi. Astfel este accentuat conceptul de marime ideala a familiei: 2 copii.

Consolidarea familiei are 0 legatura stransa cu modul in care au fost cducati partenerii in adolescenta, Educarea tineretului in domeniul sexualitatii. pentru eliminarea unor efecte negative pe plan psihologic si biologic, cu influenta directs asupra fertilitatii estc indispensabila, Aceasta se refera la promovarea unor conceptii sanatoase despre viata. casnicie, frumusetea sentimentelor de dragoste, prietenie, responsabilitatea lor fata de serneni, ca preocupare a intregii societati, ca mod de gandire precum ~i faptele generatiei de maine. Desigur ea aici putem adapta si tema adoptiei,

Sunt foarte multe motive pentru care oamenii vor sa adopte un copil.

Un cuplu ar trebui sa decida adoptarea unui copil doar daca ambii soti iubesc si Isi doresc foarte mult copiii.

Toti copiii, adoptati sau nu, au nevoie sa simla ca apartin ~i sunt iubiti de mama ~i tara, neconditionat si pentru totdeauna, pentru a putea creste cu un sentiment de siguranta, Un copil adoptat (si nu numai) simte imediat lipsa afectiunii deoarece nu a avut de la inceput sentirnentul de siguranta, intrucat a trecut prin mai multe separatii succesive. Stie ca a fost abandonat de parin!ii naturali si se teme in adancul sufletului ca parintii adoptivi ar putea proceda la fel.

- 70-

-

Intr-un cuplu de acest gen poate exista un dezechilibru in sensul ca doar unul dintre parinti i~i doresc un copil sau cand ambii 0 fac din motive practice, cum ar f sa aiba cine sa ii ingrijeasca la batranete.

Se intampla uneori ca 0 femeie care se teme cA I$i va pierde sotul sa doreasca sa adopte un copil cu speranta desarta ca va reusi sa-l motiveze sa ramana alaturi de ea. Dar aceasta constituie 0 greseala din partea parintilor, si prin propriul lor egoism sunt nedrepti lata de copil dar si fata de ei insisi.

Aceasta lipsa de maturitate afectiva Ie ingradeste libertatea emotionala dezvoltand in timp diverse patologii psihosomatice si psihoeomportamentale.

In ce priveste patologia femeii la maturitate mentionam diferentcle de irnportanta comparabila lntre cele doua sexe.

Aeeasta reiese insasi din afectiunile psihiatriee numeroase legate de sexualitate sau de ciclul reproducator, clasificandu-se chiar in functie de varsta la care debuteaza: in adolescenta, la varsta maturitatii. in jurul menopauzei. Statusul hormonal joaca un roI central in geneza tuturor aeestor afectiuni, survenind de fapt in perioade de mari tulburari endocrine ale vietii ferneii: rnenstruatii, graviditate, rnenopauza, Alaturi de natura lor biologics intervin ~i nurncrosi factori psihosociali, astfel ca etiologia acestor afectiuni este multifactoriala.

Schitand tabloul afectiunilor psihiatrice ale femeii ne vom opri in final asupra psihopatologiei matemitatii care se pune in evidenta la maturitate.

Astfel sarcina si mai mult perioada post-part urn sunt perioade de rise pcntru sanatatca rnentala a femeii. Toate elementele par a fi reunite pentru a genera tulburari ale starii psihice.

Pe langa depresia gravidei, patologia maternitatii este dominata de patru marl entitati, a carer aparitie in timp urmeaza 0 logica bine stabilita: starea de stres urmand travaliului, Baby-blues. psihoza puerperala si depresia post-partum.

• Depresia gravidei

Ce este 0 depresie? Este 0 dispozitie trista, 0 scadere progresiva de diferite intensitati, pasagera sau durabila, a tonusului vietii afective, avand ea simptome: 0 stare de tristete si/sau diminuare marcata a interesului, a placerii pentru activitatile practicatc (achedonie) de-a lungul intregii zile, pierdere sau castigare in greutate (prin diminuare sau crcsterea apetitului), insomnie sau hipersomnie, agitatie sau lentoare psihomotorie, oboseala sau pierderea energiei, sentiment de devalorizare sau culpabilitate excesiva, diminuarea capacitatii de a gandi sau de a se concentra sau ideatie sinucigasa.

- 71 -

-

La gravida vorbirn de 0 tulburare depresiva majora cu debut in perioada dintre conceptie si nastere.

In mai mult de 60% din cazuri depresia antenatal a survine in cursul primului trimesrru de sarcina. Ea afecteaza aproximativ una la sapte femei insarcinate.

T eoriile psiho-dinamice au postulat ideea ca dificultatile psihologice care survin in timpul sarcinii sunt inerente unei ambivalente in ceea ce priveste maternitatea.

Aceasta fiind 0 experienta cruciala a maturizarii afectelor, aceste femei deprimate au fost adesea califieate ea fiind imature sau "perturbate emotional".

In mod traditional psihanaliza nu releva nici 0 altemativa viabila maternitatii in rolul sau de "criza naturala" care separa un stadiu fiica de un stadiu femeie.

Regasim totusi factorii de rise psiho-sociali foarte pragmatic; in geneza depresiei antenatale: prima sarcina, pierderea parentala preeoce, tulburarile de personalitate, conditiile dificile de viata (locuinte neincapatoare sau suprapopulate) sau mai mult. lipsa intimitatii rnaritale. mai ales ostilitatea sa in ee oriveste sarcina. Sarcina neaorna este un ractor 11k

rise.

A fost relevat, de asemenea, rolul varstei tinere a pacientei si existenta prealabila a sind rom ul u i premenstrual.

Greturile ;-i vorna, atune; cand sunt intense, reprezinra factori care pot predispune la aceasta afectiune si, in fapt, survin la 50-70% dintre femeile insarcinate, dar uneori sunt insotite de un sentiment de deceptie, rezultat al absentei unei stari de binc sau a excitatiei asteptate. Multe fernei isi imagineaza ca pot evita aeeste simptome prin dorinta lor profunda de sarcina. dar aparitia lor poate sa para un esec jignitor.

In eaz de arnbivalenta in eeea ee priveste dorinta unui eopil, greturile precoce pot fi sursa de anxietate si depresie, pentru ca realitatea copilului devine atunei tangibila. Pc de alta parte, fcmeile care dau 0 mare irnportanta aspeetului lor vor suporta eu greutate crestcrea abdomenului sau a sanilor. Poate surveni in aeest moment un sentiment de devalorizare ~i de depresie.

• Starea de stress post-traumatic ce urmeaza travaliului

Aceasta stare debuteaza la 24 pana la 48 ore dupa parturitie oferind un tablou clinic dominat de anxietate: imagini angoasante invadand gandurile, cosmaruri violente provocand insornnie, reverii nedorite in timpul carora pacienta retraieste scena traumatizanta. Dar aceasta afectiune declanseaza un eveniment destabilizator, 0 expericnta a carei natura traumatizanta depaseste pe aceea intalnita de obieei in viata normala, 0 nastere lunga si

- 72-

,..

dureroasa poate deveni 0 cauza de stres post-traumatic. Exists adesea un eveniment anormal (eel mai adesea 0 greseala de anestezie) insotit de 0 neglijenta, cum ar fi, sa nu tina scama de plangerile femeii la nastere, Travaliul dificil si dureros precum si utilizarea forcepsului. moartea sau handicapul fatului sunt cauze curente.

Nasterea este in aceste cazuri traita de tanara mama ca 0 tortura, ca 0 experienta terifianta. Aceasta va fi 0 sursa de anxietate si va fi retraita prin unnare de numeroase ori. Mai mull. tot ce aminteste de nastere devine pentru pacienta sursa unui sentiment acut de mizerie morala, iar aeesta ar putea fi insotit de manifestari fiziologice (palpitatii, sufocari, crampe abdominale, transpiratii reci etc.). Aceasta simptomatologie anxioasa este insotita, in cea mai mare parte a timpului, de un comportament de evitare: tot ce ar putea reaminti traumatismul este respins de pacienta.

Pot surveni si tulburari de memorie preeum si retragere in sine (incapacitatea de a avea scntimente de tandrete, pozitive, impresia ca viitorul este ratat definitiv si lipsit de interes). Nu sunt rare nici reactiile de hipervigilenta $i de tresariri exagerate. Aceste simptome persista eel putin 0 luna si frecvent chiar un an, ele pot reapare chiar in timpul ultimului trimestru al unei sarcini ulterioare. Starea de stres post-traumatic este foarte frecvent asociata altor boli psihice.

Daca 0 pacienta sufera de 0 depresie asociata graviditatii, ea este expusa intr-o mai mare masura starii de stres post-traumatic. Dar, chiar daca nu este cazul, aceasta patologie rnareste semnificativ vulnerabilitatea la depresie si chiar la abuz de alcoo!.

• Baby - blues

Aceasta maladie apare la 80% dintre nasteri, fiind vorba de 0 perioada de labilitate emotionala, de plans justificat si ingrijorare a tinerei marne in legatura cu capacitatile el maternc. Ea poate fi insotita de anxietate, iritabilitate, inapetenta si tulburari ale somnului.

Baby-blues survine intre prima si a zecea zi post-partum, eu un apogeu in cea de-a treia si a patra zi, ceea ce a motivat numirea sa ea "sindrom al celei de-a treia zi., in vechile monografii.

Nu necesita nici un tratament deoareee simptomatologia dispare in cateva zile de la sine (de unde caracterul benign al psihopatologiei post-partum).

Starea de blues, specifica parturitiei, va fi eu atat mai intensa eu cat exista inaintea acestei stan 0 depresie pronuntata sau antecedentele unui sindrom premenstrual.

- 73 -

-

Intensitatea starii de Baby-blues are 0 valoare predictiva asupra aparitiei depresiei post-partum. Cu cat starea de blues este mai profunda cu atat riscul aparitiei unei tulburari depresive majore devine mai accentuata,

• Psihoza puerperala

Este eea mai rani dar eea mai dramatics dintre afectiunile post-partum. lncidenta este estimata la 0,2% dintre nasteri.

Termenul "psihozA" irnplica 0 perturbare profunda a functionarii rnentale, mai ales in eeea ce priveste raportui acesteia eu realitatea: i~i fae aparitia halucinatii ~i idei delirante.

Halucinatiile survin la aproximativ jumatate din cazuri dar ideile delirante sunt adesea legate de maternitate, travaliu sau copil.

Conform anumitor teorii nasterea ar eonfrunta pacienta .Jmatura" ell conflicte nerezolvate sau refulate ducand pana la propria sa copilarie. Anumite fernei sunt mai predispuse respeetiv aeelea care prezinta un trecut psihiatrie incarcat: fie cele cu manifestari bipolare (rnaniaco-depresivele) cat si schizofrenicele. Simptomele sunt asociate mortii fatului sau lipsei sustinerii partenerului.

In evolutia bolii pot aparea remisiuni sau recaderi, uneori foarte brutale. In aceste conditii intoareerea la domieiIiu este interzisa: este yorba de 0 afectiune care necesita spitalizarea marnei, de obieei pentru mai muhe saptamani ~i utilizarea medicatiei antipsihotice (neuroleptice), Pericolul de suicid este foarte important si, intrucat ideatia deliranta integreaza adesea copilul, la fel de semnificative devin ~i riscurile de maltratare sau pruncucidere. Mama este complet incapabila sa aiba grija de nou-nascutul de care va trebui separata pe perioada spitalizarii. Acest lucru nu ramane lara consecinte, mai ales la nivelul dezvoltarii afective si psihologice ale copilului ~i chiar al sanatatii mentale a viitorului adult.

• Depresia post - partum

Aceasta se refera la tulhurarea puerperal a eea mai frecvent studiata in psihiatrie. Originea depresiei post - partum este multifactoriala si corespunde unui model .. bi o-ps i he-social".

Nurnerosi factori au fost asociati statistic aeestei afectiuni: biologici, interpcrsonali $1 intrapsihiei. incrirninandu-se profunda deregJare hormonala prin scaderea brusca a progesteronului, estradiolului $i cortizolului, preeum si prabusirea niveiului prolactinei (cu exceptia cazurilor de alaptare materna, ca element protector), dar $i eventualul rol al uner

- 74-

,..

scaderi drastice a concentratiei plasmatice a beta - endorfinelor. Statusul tiroidian al marnei a fost si cl corelat cu aparitia unei depresii postnatale: prezenta anticorpilor tiroidieni este si ea considerata ca factor de rise, In aceeasi masura a fost implicata si starea proasta generala, In plus el poate avea un rol facilitator pe care se grefeaza factorii interpersonali.

Nu exista diferente rasiale ci mai degraba unele socio-economice: pacientele provenite din medii defavorizate au 0 mai mare predispozitie.

Independent de aceasta sustinerea familiala joaca un rol central: atat aceea a sotului cat si aceea a parintilor si a prietenilor.

Problemele de cuplu sunt adesea la originea depresiei post-partum la fel ca si violenta familiala. Se stie ca mama este cu atat mai expusa riscului cu cat ea insasi a avut parintii neglijenti sau a fost orfana. Celibatul sau divortul, la fel ca -?i doliuL pot reprezenta factori precipitanti. Exista si alte elemente care pot juca un rol nefast asupra starii psihice a tinerei marne: sarcina multiple, malformatia fatului sau toxicomania.

S-a constatat ca citadinele sunt mai expuse decat ruralele.

lnsusi contextul nasterii este foarte important: travaliul prelungit, expulzia dificila, utilizarea ventuzelor, a forcepsului, anestezia general A, cezariana, sunt circumstante care favorizeaza depresia post-partum. La fel se intarnpla la nastere prematura, la un dismatur, la moartea fatului.

Prezenta persoanelor nedorite in momentul nasterii este deosebit de daunatoare dar ~i factorii intrapsihici, Toate acestea sunt legate de maturitatea afectiva a pacientei si. in special. de restructurarea personalitatii pe care 0 presupune faptul de a deveni mama. Ea este la fel de irnportanta ca amploare ca si trecerea de la stadiul de fata la cea de femeie ce caracterizeaza aceasta perioada.

Femeia nefiind pregatita, in cazul in care sarcina nu este dorita, nasterea ~I sclicitarile nou-nascutului la hranire nu pot decat sa-i induca sentimentul de autodepreciere ~i de incornpetenta ce se afla la baza simptomatologiei. Antecedentele psihiatrice, in general perceptia negativa a modificarii imaginii corporale. un Baby-blues intens sau mai mull. starea euforica in primele zile care urmeaza nasterii sunt semnale de alarma,

Pe I<lnga manifestarea caracteristica unui episod depresiv autodeprecierea ~I sentimentul incapacitatii, de a raspunde necesitatilor copilului, sunt eel mai adesea intalnite. ca si anxietatea. Mama deprimata este incapabila sa se ocupe de alaptarea copilului: ea il negiijeaza :;;i se simte iritata de strigateie acestuia, Anxietatea fala de copil reprezinta un sernn important.

Tulburarile de somn sunt reprezentate prin dificultati in adormire si cosmarun.

Diagnosticarea este deosebit de importanta. Daca nu este tratata la timp consecintele ei sunt

- 75 -

toarte grave, afectand atat mama cat si copilul, intr-o maniera precoce $i tardiva. Riscul major provine din inadecvarea interactiunilor precoce intre mama si copil a carer importanta, pentru dezvoltarea afectiva si cognitiva, este fundarnentala.

Aceasta va fi frecvent pert u rbata, fiind in acelasi timp posibile repercursiuni pe termen lung asupra sanatatii mentale a copilului (intarzieri in asimilarea limbajului, tulburari de comportament. retardare mentala, psihopatologie a viitorului adult). Mama iriiabila i!;>i intelege gresit sugarul care, la randul sau devine si el iritabil, creandu-se un cere vicios care poate degenera in neglijenta sau maltratare.

Nou-nascutul unei marne deprimate este din start mai turbulent, prezinta mai multc stari de verna sau chiar moarte subita, Acestia sunt copiii care. uneori, peste ani vor deveni copiii batuti. Riscul eel mai gray este suicidul matem sau pruncuciderea, ce survine in 0,5% din cazuri.

Depresia are in aceeasi masura repercursiuni asupra vietii de cuplu: depresia sotului sau divort. Astfel depresia post-natal a impune 0 ingrijire cat de tirnpuriu posibil, Pe langa 0 spitalizare eficiente sunt si terapiile de cuplu sau de grup: terapia de sustincre este intotdeauna benefica, Tratamentul antidepresiv trebuie urmat pe 0 perioada cuprinsa intre 6 luni si un an, asocial anxioliticelor si hipnoticelor pentru a se evita recidivele. Aceste probleme ale maternitatii pot urmari pacienta de-a lungul intregii sale vieti atunci cand sunt neglijate. Dorinta unei sarcini ulterioare merita in aceeasi masura 0 reflectie profunda impreuna ell psihiatrul curant.

• Alte afectiuni psihiatrice ale maternharii

Aici intra fazele maniace ale perioadei post-partum, tulburarile sexuale ce urmeaza nasterii sau diverse tulburari anxioase (cum ar fi declansarea unei tulburari obsesivcompulsive cu ocazia unei sarcini). Aceste episoade apar ca 0 decompensare cu ocazia nasterii, a unei maladii pe termen lung.

Prin opozitie matemitatea poate juca un rol favorabil asupra evolutiei unei afectiuni mentale: anumite paciente afectate de schizofrenie prezinta 0 amcliorare a simptomatologiei dupa sarcina.

Atacurile de furie sunt 0 problema frecventa ee cornplica evolutia bolilor psihice.

Este yorba de aparitia neprevazuta a unui sentiment brusc de furie insotit de manifestari somatice care ar afeeta peste 70% din pacientele suferind de depresie post-natala, de regula aceasta furie Hind indreptata spre copil. Restul tintei 11 reprezinta sotul sau restul familici.

- 76-

,..

Consecintele psihologice ale avortului sunt si ele la fel de irnportante. Avortul spontan rep rezi nta 0 problema curenta care se rapo rteaza 1/10 - 1 120 din sare i nil e diagnosticate fiind un eveniment traumatizant pentru marna si 0 punere sub semnul intrebarii a capaciraiilor de procreare.

Multe dintre femei simt nevoia de a purta doliu pentru copilul pierdut iar riscul de a dezvolta 0 tulburare depresiva majora in primele 6 luni este sernnificativ: 1110 cazuri. Ferneile fani copil sau cu antecedente de depresie sunt mai expuse iar riscul este foartc ridicat mai ales in primele saptarnani. Aceasta perioada poate favoriza in acecasi masura aparitia unui prim cpisod de atac de panica.

• Pseudocyesis sau "sarcina nervoasa"r'sarcina falsa"

Aceasta afectiune este cunoscuta inca din Evul Mediu ~i chiar la egipteni. Estc vorba de unul din rarele modele animale din psihiatrie (frecvente la femela - caine si la anumite rozatoare). Abordarea acestei sarcini lara copil reflecta pana la urma una dintre fatete!c necunoscute ale psihologiei umane: relatia creier-spirit (denurnita ~i "psihogenie").

Pseudocyesis este 0 afectiune caracterizata pe de 0 parte de convingerea pacientei ca este insarcinata (convingere nejustificata) si, pe de alta parte, de un ansarnblu de rnanifestari care insotesc sarcina psihologica: oprirea menstruatiei, cresterea in volum a abdornenuiui, crcstcrea mamara si galactoree, perceptia miscarilor fetale. simptome digestive (greturi, vome, crestere ponderala, apetit capricios), rnodificari ale eolului. cresterea uterului. Nu este doar 0 impresie subiectiva sau 0 convingere nerealista, exists clar modificari somatice.obiectivale.

Boala psihica nu este inerenta: majoritatea cazurilor sunt diagnosticate [a paciente deplin sanatoase psihologic.

Aceste cazuri sunt foarte rare si este vorba nu de pseudocyesis ci de delir de sarcina, 0 afectiune de natura psihotica, Pacienta este dar in afara realitatii, insensibila la argumentatiile medicului. In plus simptomatologia atinge frecvent si alte teme de cat aceca a rnatemitati i.

Un alt diagnostic diferential este sarcina simulata, in cazul careia pacienta este perfect constienta ea nu este insarcinata dar pretinde acest lucru in seopul de a obtine un avantaj, 0 atare situatie exista intr-un context medico-legal, 0 lipsa de cooperare in cursu! evaluarii in scopul diagnosticarii sau mai mult, 0 tulburare de personalitate de tip antisocial.

- 77-

Prevalenta Pseudocyesisului este in curs de diminuare in societatile dezvoltatc. 0 rnai buna cunoastere medicala la nivel general de catre populatie, mass-media. utilizarea frecventa. banala chiar, a testelor de sarcina care au contribuit sernnificativ. In secolul trecut era de 10-20 ori mai mare; in prezent aceasta prevalenta este estirnata la 0.1 % din sarcini. S-a facut 0 paralela intre reducerea nurnarului de cazuri de pseudocyesis ~i cresterea incidentei anorexiei mentale. Observant aici 0 deplasare a simptomelor centrate pe imaginea corpului atasata unci revolutii culturale, trecerea progresiva de la 0 societate care valorizeaza fecunditatea materna la una care divinizeaza subtirimea androgina, In ambelc cazuri adaptarea pacientci este defectuoasa.

La fel cu aceea a unei gestatii durata obisnuita a bolii este de 9 luni. dar au lost intalnitc si cazuri cronice cu 0 evolutie mai indelungata. Ea poate recidiva, dar nu este obligatoriu in toate cazurile. Pseudocyesis este intalnit eel mai adesea la paciente aflate la varsta procrearii insa este posibila si aparitia sa inaintea aparitiei ciclului sau dupa rnenopauza. Aceasta iluzie a sarcinii nu este gene rata de 0 cunoastere defectuoasa a maternitatii, ea este intalnita adesea la femei care n-au mai nascut ori femei care erau deja marne cand au aparut sirnptomele.

Profilul psihologic al pacientei predispuse la pseudocyesis este destul de imprecis; apare de regula la femei cu inteligenta limitata, cu probleme familiale sau cu 0 copilarie nefericita. provenite dintr-un mediu care valorizeaza fecunditatea. Poate apare insa si la fernei cu 0 inteligenta normala. Stresul poate juca un rol important in geneza acestei afectiuni dar etiologia sa precisa este gresit circumscrisa: daca exista anomalii endocrine rnanifeste sau () certitudine a sarcinii este dificil Sa se distruga cauza de consecinta.

Mecanisrnul etiologic al "sarcinii false" se explica printr-un "cere vicios" unde ar interveni elemente ca: vointa, psihagenia (relatia pshyche-soma) si in oarecare masura efectul placebo. Astfel primele simptome ale sarcinii si convingerea ca aceasta este reala corespund unei rnodificari a microarhitecturii cerebrale, ele fiind atunci la originea intretinerii acestei rnodificari somatice care stimuleaza sarcina. in modificarea arhitecturii cerebrale intervin factori cum ar fi: rolul experientei trecute respectiv conditionarea, sarcinile anterioarc ale pacientci sau cele din anturajul sau; contextul social si desigur, speranta pacientei. Convingerea ca este insarcinata exista, la fel si manifestarile fizice tangibile si uneori chiar tabloul hormonal complet.

Argumentatia terapeutica trebuie sa fie clara si, pentru ca este 0 situatie foarte delicate. depinde mult de tactul cu care este anuntata vestea. Modul brutal de anuntare a vestii va antrena 0 negare cu pierderea respectului de sine. sentimentul de rusine, conducand chiar la sinucidere. Este de dorit 0 ingrijire psihiatrica arnbulatorie pentru a evita intrarea in dcpresie sau chiar recidivarea precoce.

Unele cazuri rebele au raspuns la curetajul uterin ca si cum punerea in scena a unci intreruperi voluntare de sarcina (efect placebo) era, pentru aceste femei, singura posibilitate de exorcizare de un copil prea mult dorit.

- 78 -

....

Ca 0 concluzie cu privire la depresii putem conchide ca la orice varsta depresia cste rnai frecventa la femeie dedit la barbat, cu 0 frecventa de doua ori mai mare, indi ferent care ar II cultura sau originea geografica a populatiei.

In copilarie riscul depresiv este scazut si poate fi apropiat la baieti ~i fete. Aceasta creste in timpul adolescentei cu 0 preponderenta ferninina inca de Ja inceput; la maturitate riscul este dublu fata de eel al barbatilor iar la menopauza se apropie de valorile masculine.

Debutul varstei adulte este 0 perioada foarte nefavorabila, cu existenta unui apogcu al prevalentei la femeia casatorita si cu copil aflata intr-o forma depresiva.

Rata depresiei se reduce odata cu procesul de Imbatranire (scaderea debuteaza dupa 50 ani).

Femeile ar avea pe de alta parte tendinta de a prezenta mai muJte simptome atipice cum ar fi: cresterea in greutate, cresterea apetitului., anxietatea si manifestarile somatice.

Depresiile care debuteaza dupa 40 ani au un prognostic mai sumbru decat cele care debuteaza inainte de aceasta varsta.

4.6. Sarcina ~i nasterea - evenimente cu rol in dezvoltarea sentimentului

matern

4.6.1. Ambivalenta sentimentelor

Dorinta de copii vine sa se inscrie intr-un registru dominant., cand ocdipian. cand narcisic. Exista 0 alternanta si intre dorinta de copil cu doliu!.

Absenta unei sarcini este de a-$i mentine tineretea iar survenirea unei sareini. in urma pierderii unor persoane dragi. este de a lua locul celui disparut, ea 0 negare a doliului. Cadavrul se ascunde in copilul care mostencste reprezentarea sa. Cresterea dorintei libidinale la pierderea unui parinte sau frate ar capata valoarea unei realizari brutale a dorintei de iubire incestuoasa eu el.

Dar exista si multe sarcini care nu au 0 finalitate dincolo de e!e. Multe femei avanseaza dorinta de sarcina fie pentru a-si verifica buna functionare a organismului ferninin. pusa sub semnul intrebarii de eficacitatea contraceptiei, fie pentru a simti un sentiment de plenitudine. ceva in plus, 0 completitudine.

Ca etapa catre nasterea unui copil viabil, 0 atare sarcina. plina de sens, poate Ii complet lipsita de ratiune si poate sfarsi eu un avort voluntar. Actul de extragcre a fatului intareste aceasta stapanire a acestui "in plus", care tocmai crescuse, incat ea poate sa se obisnuiasca eu acest lucru si sa relnceapa.

- 79-

-

o atare dispozitie poate conduce catre alegerea unet contraceptii pnn avorturi

repetitive.

Exista 0 imagine idealizata despre maternitate conform careia fiecare ferneie "sare in sus de bucurie" cand afla ca va avea un copil, visand eu bucurie la acesta pe tot parcursul sarcinii, iar cand acesta se va naste femeia I~i insuseste rolul de mama eu placere si usurinta.

Studiile au confinnat ceea ce femeile intelepte stiau demult si anume faptul ca exista si senti mente negative normale legate de graviditate, mai ales de prima sarcina.

lntr-o anume masura prima sarcina decreteaza sfarsitul perioadei lipsite de griji si de responsabilitate din tinerete, Silueta adolescentina este eclipsata treptat ~i odata cu ca si gratia plina de vioiciune. Ambele efecte, desi ternporare, reprezinta 0 realitate care nu poate fi ignoratii.

Femeia realizeaza ca dupa nasterea copilului vor aparea limitari clare in viata sa sociala si ca nu se va mai bucura de aceleasi libertati ca lnainte. Dar sentimentele se schimba eu fiecare sarcina. Emotiile prirnei sarcini si a primului nou-nascut nu se mai repeta la a doua. a treia sarcina. dar in sufletul marnei pot aparea uneori tulburari in cursul oricarei sarcini. Pot exista motive evidente pentru care 0 sarcina este rnai stresanta: poate a aparut prea repedc: unul dintre parinti are probleme fie la locul de rnunca, fie de sanatate. fie separari.

Chiar 0 mama care isi doreste inca un copil poate f tulburata in timpul urmatoarei sarcim crezand ca nu va avea timp suficient ~i energie, resurse afective pentru urmatorul copil. Doar ca aceste sentimente contradictorii nu sunt de lunga durata. Dragostea pentru copil se dezvolta cu timpu!.

Multe marne, incantate si mandre ca vor avea un copil, gasesc ca este greu sa dezvolte un sentiment de dragoste pentru un copil pe care nu I-au vazut sau simtit inca niciodata (primiparele pana la 4 Yz luni). Acest sentiment este slab si are sernnificatii diferite pentru tiecare. Cand incep sa perceapa miscarile fetale, unele marne incep sa constientizeze ca este verba de 0 persoana reala iar afectiunea lor fata de acesta creste. Afectiunea se naste. in cazul altora din rnomentul in care vad primele imagini echografice ale fatului si-i vad inima batand, iar la altele din momentul in care II vad, II tin in brate si la san.

Putem spune ca nu exista 0 limita in ce priveste momentul in care se naste dragostea pentru copi!. Dragostea poate aparea de la inceput sall mai tarziu, ell timpu!. Chiar si atunci cand sentirnentele din tirnpul sarcinii sunt de la inceput pozitive, iar venirea pe lume a copilului reprezinta tot ce-si pot dori mai mult, poate exista 0 descurajare propriu-zisa a acesteia.

Mama poate asteapta de la inceput sa simta ca nou-nascutul este "sange din sangele ei", sa-i raspunda dintr-o data copilului cu senti mente mateme coplesitoare si sa-si

- 80-

-

creeze un atasarnent de nezdruncinat care nu mai lasa loc decat dragostei. Dar in multe cazuri aceasta nu se intampla din prima zi sau sapHimana ci este vorba de un proces gradual. care nu se desavarseste decat la intoarcerea acasa din matemitate, dupa ce consumul de energie fizica a travaliului si nasterii cat si epuizarea emotionala implicata s-au estompat.

Multe marne tinere au fost invatate de marne, bunici ca nu este bine sa-si doreasca baiat sau tata avand in vedere posibilitatea ca lucrurile sa stea exact invers. Dar nu-si vor putea imagina si iubi viitorul copil fara a fi reprezentat eu un sex sau altul, Aceasta reprezinta unul dintre primii pasi in crearea atasamentului prenatal. Aproape toate viitoarele mamici au preferinta pentru un anume sex al copilului ehiar daca se simt eapabile sa-si iubeasca copilul indifercnt de sex.

4.6.2. Aspecte psibologice ale sentimentului matern

4.6.2.1. Dorinta de sarcina

Atat dorinta de sarcina cat si cea de copil, nevoia de copil, nu coincid intotdeauna.

Mentionam intr-un capitol anterior ca multe femei doresc sa fie insarcinate, in primul rand. sa-si testeze propria natura de procreere pentru a afla daca pot contraria natura sau nu.

Nevoia de copil este adesea confundata cu dorinta. Nevoia de copil se instaleaza la terneie dupa un neajuns la nivelul capacitatii mateme spontane.

Dupa un avort spontan sau 0 sarcina extrauterina unele femei exprima, intr-o maniera exigenta sau depresiva, 0 cerere de copil in raport eu care aproape nimic nu mai are valoare in existenta lor. Nevoia de copil se instaleaza si dupa doliu.

Nonsaturatia dorintei materne printr-un copil viu gaseste 0 expresie rituala in cutumele legate de placenta si cordon. Doar societatile noastre evoluate asigura 0 soarta trista acestui .• duplicat" pe care femeia il expulzeaza la cateva minute dupa copil. In multe societati primitive se instituie un ritual de doliu in legatura cu placenta. Ea este de obicei ingropata, incinerate sau scufundata, constituind duplicatul mort al copilului viu,

o urma a aces tor ritual uri se regaseste in traditia de a planta un arbore la nasterca unui copil, ca un duplicat vegetal. care la prirnitivi se planteaza exact pe locul inhumarii placentei, Aceasta traditie vine sa indice ca orice copil viu are ca duplicat UI1 copil mort la dorinta marnei sale, ca dorinta materna inconstienta nu este satisfacuta complet de nici un copil viu. Locul vacant poate fi al sexului opus: .,Nu voiam decat un singur copil dar pentru

- 81 -

-

ca este fata voi relua. pentru a avea un baiat''tsau invers), auzim adesea. De aici, pentru a-i satisface pe parinti, intalnim straduinta copilului de a mirna sexul pe care nu-l au, un copil de sex opus fiind 0 deceptie aparenta in legatura eu sexu!.

Referindu-ne la sarcina propriu-zisa, spunem ca, si la acest nivel, exista perioade ciclice de asta data raportat strict la viata femeii.

Perioadele ciclice din viata unei femei si care constituie in fond sensul biologic al existentei. sunt acelea in care femeia naste dand viata altor fiinte vii.

Sarcina sau graviditatea este 0 perioada functionala in viata femeii care incepe din momentul in care organismul acesteia devine gazda unui ovul fecundat de un spermatozoid. respectiv constituirea unui embrion si apoi a unui Tat. Aceasta perioada dureaza in jur de 39- 40 saptamani calculate din prima zi a ultimei menstruatii sau 10 luni a 28 de zile, durata unei sarcini fiind de 280 de zile. Sarcina incepe din momentul in care un spermatozoid (cclula sexuala masculina) a patruns in ovulul matur (celula sexuala feminina) care a fost eliminat de ovar in jurul zilei a 14-a a unui ciclu menstruaL

Oul format acurn din mai multe celule ajunge in uter dupa aproximativ S zile de la fertilizare. Sta liber in cavitatea uterina 2 zile apoi se implanteaza in endometru in a 21-a zi a eiclului menstrual (un ciclu menstrual are loc in 28 de zile). Aceasta implantare sau nidatie se datoreaza unei enzime citolitice pe care 0 coniine oul si care erodeaza mucoasa uterina si vasele de sange din endometru. Din acest moment oul se hraneste cu sub stante nutritive direct din sangele matern. Pana aid nutritia lui era asigurata de secretiile tubei si uterului.

La 6 saptamani embrionul este deja format si incepe sa se dezvolte luand nastere toate organele si sistemele. Aceasta perioada numita si ernbriogeneza sau organogeneza dureaza 8-12 saptamani, Odata eu embrionul se dezvolta $i anexele fetale: placenta. membranele, lichidul amniotic $i cordonul ombilical ce contribuie la nutritia si dezvoltarea fatului pana la termen.

Desi multa vreme placenta a fost considerata ca 0 "ban era" intre sangele matern si eel fetal ea nu face decat sa regleze trecerile, mai greu sau mai usor, ale unor substante din circuiatia materna in cea fetala si invers. De rnentionat ea prin placenta tree destul de usor medicamente sau substantele chimice, virusurile, precum $i unii microbi.

In primele 8-12 saptamani, in timpul organogenezei, embrionul creste putin in greutate si in lungime, astfel cit la sfarsitul lunii a 2-a are 0 lungime de 4 em si 0 greutate de 8-10g. La sfarsitul lunii a 3-a are 0 lungime de 9 em si 0 greutate de SOg. Din aeest moment cresterea in lungirne si greutate se face foarte rapid, astfel ca la sfarsitul lunii a 6-a fatul are 0 greutate de 1000g, iar lungirnea este in jur de 30-3Scm. In ultimele 3 luni de sarcina fatui creste rnai rapid in greutate eu aproximativ 700-800g pe luna, in lungime eu Scm pe luna, iar

- 82-

-

la termen, la sfarsitul celor 280 de zile de gestatie sau 39-40 saptamani are 0 greutate intre 3000 si 3S00g si 0 lungime de SO-S2cm.

Odata cu dezvoltarea fatului si inaintarea sarcinii in organismul femeii au loc modificari in toate sistemele care se adapteaza noii situatii creata de sarcina.

Cele mai importante modificari survin in aparatul genital, care pe de 0 parte se dezvolta pentru a asigura cresterea progresiva a fatului, iar pe de alta parte se pregateste pentru nastere cand a ajuns la maturitate. Ca organ de adapost, de protectie si de nutritie al fatului, uterul creste in greutate de la SOg cat cantareste in afara sarcinii pana la 1000g la sfarsitul sarcinii, Capacitatea lui de cativa rnl in afara sarcinii ajunge la 0 capacitate de 5-6 Ita sfarsitul sarcinii, iar in cazuri patologice (hidramnios sau acumularea de lichid amniotic in exces) la 10-151.

De asemenea, in sarcina rnultipla capacitatea ajunge pana la aproximativ 8-10 I.

Pentru a atinge aceasta capacitate musculatura uterina se dezvolta. Are loc 0 crestere a fibrei musculare uterine de 10-40 de ori $1 se formeaza noi fibre musculare.

Si aparatul genital extern sufera rnodificari in vederea nasterii care va urma.

Tesuturile sunt imbibate cu apa, au 0 vascularizatie mai abundenta, devin mai laxe.

De asemenea survin rnodificari importante la san, care creste in dimensiuni, iar mamelonul si zona din jur se pigmenteaza intens. Catre sfarsitul sarcinii sanii incep sa secrete colostrul, vizibil in mod spontan sau la presiune. La unele gravide secretia lactata poate sa apara si mai devreme, din luna a 5-a, a 6-3, rara ca aceasta sa constituie 0 stare patologica. Modificarile constatate in sistemul osteoarticular sunt relativ reduse. In articulatiile bazinului se constata 0 usoara laxitate, data de un hormon placentar .relaxina". Daca laxitatea aceasta este prea mare femeia simte dupa nastere dureri in mers $i uneori chiar nu poate sa se rid ice sau sa umble din eauza durerii pe care 0 simte in simfiza pubiana ori in articulatiile sacroiliace situate in partea posterioara a bazinului osos.

Musculatura abdorninala este mai laxa, permitand astfel uterului sa se dezvolte anterior. Centrul de greutate al femeii gravide se deplaseaza anterior si daca nu ar avea loc 0 redresare a coloanei vertebrale (femeia se inclina usor pe spate) femeia ar cadea in fata in timpul mersului, iar prin dezvoltare ridica diafragma reducand capacitatea respiratorie a femeii gravide. Aceasta respira mai des, in special in timpul efortului sall cand sta culcata pe spate, ca si activitatea cardiaca si circulatorie, de asemenea mai crescute, prin cresterea volumului sangvin, 0 consecinta a circulatiei utero-placentare aparuta in plus dar si un spasm arterial aparut. Alte consecinte sunt: variceJe la membrele inferioare, vulvare, vaginale si hemoroizi, care se trateaza doar prin repaus la pat.

- 83 -

-

De asernenea, honnonii plaeentari influenteaza metabolismul apei si al sarurilor minerale favorizand retentia de sodiu si apa, determinand cresterea in greutate a gravidei. Pigmentatia pielii sub forma de .masca gravidica", a mamelonului ~i ariei perimamelonare, a liniei albe la nivelul ombilicului ca si in regiunea vulvara si anala, au loc in a doua jumatate a perioadei graviditatii.

Modificarile sistemului nervos sunt destul de mareate, se caracterizeaza printr-o mare labilitate a femeii gravide, 0 stare de iritabilitate sau oboseala psihica. Reactiilc psihice variate alterneaza intre bucurie si tristete profunda. Apatia din primul trimestru de sarcina se transforma in bucurie la sfarsitul sarcinii. Pot apare unele stari tensionale in acest ultim trirnestru, fiind infricosate de asteptarea nasterii,

4.6.2.2. Nasterea copilului intre necesitate si dorin!a

"A da nastere unui copil nu este mare lucru, dar a alapta copilul este ca ~i cand i-ai da nastere mereu", (H.de Balzac)

Nasterea este un complex de fenomene naturale care due la expulzia fatului si anexelor acestuia din organismul matern. Cand fatui a ajuns la termen, maturat, se poate dezvolta in afara organismului matem.

Multe femei nasc la 0 data identica sau apropiata de propria lor aniversare; altele nu pot da viata primului lor copil decat la varsta pe care 0 avea propria lor mama cand le-a dat nastere,

o dorinta amestecata eu teama, exprirnata intr-o maniera putin inteligibila de catre viitoarca mama este de a face sa renasca propria copilarie reflectata in copilul pc care II poarta, fiind 0 speranta de regasire a unei situatii din copilaria indepartata,

Acest sentiment apare in ultimile zile ale sarcinii, in care iminenta nasterii estc marcata adesea 0 pauza nirvanica, moment fugitiv de invadare narcisica si de into arc ere la 0 beatitudine originara, Dar acest moment-fugitiv nirvanic va putea fi usor observabil doar la femei (_'u structuri psihice orale si regresive.

In toate cazurile, aproape de tennen, sarcina este un moment de penneabilitate particulara la reprezentarile inconstientului eu 0 anulare partiala a refularii care regleaza viata psihica obisnuita.

A fi mama reprezinta 0 situatie ideala, generatoare de senti mente de culpabilitate, iar nasterea reprezinta adesea prima incercare in acest sens.

- 84-

-

Probabil ca aceasta situatie a aparut in parte, datorita conceptiilor gresite legate de procesul prin care se stabilesc legaturile putemice intre mama ;;i copil ;;i in parte datorita ideii ca totul trebuie sa mearga perfect pentru ca nou-nascutul sa fie bine. Dar .,perfectiune" nu exista, nici ca persoana, nici ca scenariu!

Pentru ca nou-nascutii sunt extrern de maleabili, atata vreme cat copilul este sanatos, tipul nasterii nu va avea consecinte pe termen lung, in afara situatiei in care exists atat de multa vinovatie legata de amintirea ei, incat aceasta are 0 influenta negativa asupra increderii in sine a parintilor sau face ca putemice mustrari de constiinta, gresit orientate. sa impieteze asupra cresterii copilului, Aceste mici impedimente legate de nastcre se vor uita repede pentru ca vine grija cea mare, aceea a propriului copil care nu stie si nu poate sa astepte refacerea echilibrului mamei.

Este real ca un copil se naste pentru a deveni 0 fiinta orneneasca prietenoasa ;;i rezonabila, desi uneori pretentioasa,

Fiecare copil are nevoie de zambete, de vorbe dulci, de joaca, de tandrete, tot atat de mult pe cat are nevoie de hrana. Si cine 0 poate face mai bine decat propria-i marna"! Aceasta .Jirana afectiva" este cea care va construi pe dinauntru, 0 viata interioara, participand la conturarea unei personalitati annonioase care va iubi oamenii si se va bucura de viata,

Copilul care nu este inconjurat de dragoste va creste transformandu-se intr-o persoana rece si necomunicativa.

o mama trebuie sa stie ca asa cum chipul fiecarui copil este diferit, tot asa si modul de dezvoltare al fiecarui copil este unic. Ea trebuie sa Ie of ere doar dragoste sincera, daruire, ingrijire, incredere, siguranta. Acestea vor contribui la dezvoltarea unei personalitati, care mai tarziu ii vor ajuta sa-si exploateze si sa-si descopere calitatile pe care Ie au $i toate oportunitatile pe care viata Ie vor oferi.

Copiii care nu au fost niciodata acceptati cu adevarat de parintii lor, care au sirntit intotdeauna ca .xeva Ie lipseste", vor creste fara a avea incredere in fortele proprii, nu vor f capabili sa-si etaleze in intregime calitatile indiferent cat de inteligenti, talentati sau frurnosi sunt. Daca ei isi incep viata cu un handicap fizic sau mental, acesta se va regasi inzecit atunci cand vor deveni adulti.

Orice parinte are conceptii clare despre bine si rau invatate din copilarie. Printr-un efort de rabdare, de fapt, se impune fermitatea care pana atunci a fost testata de copil.

Desigur ca nu intotdeauna pot fi controlate resentimentele care de multe on rabufnesc in accese de rnanie. 0 alta expresie de manie mascara este protectia exagerata care se va rasfrange negativ asupra copiilor, acestia percepandu-le ca atare, dar Ie ascund ~i nu indraznesc sa Ie recunoasca.

- 85 -

-

Un parinte iubitor care este furios in majoritatea timpului (stresat), chiar daca isi exprima sau nu mania, inseamna ca sufera de 0 incordare emotionala,

Ca model pentru copil este viata de cuplu a parintilor, sa ii auda vorbind deschis intre ei si cu el, devotamentul unuia fala de celalalt imbinate cu afectiune, intelegere. bunatate, respect reciproc.

4.6.2.3. Comunicarea mama - copil in timpul vietii intrauterine

Corpul copilului ca atare nu face parte din reprezentarile inconstiente rnaterne, dar la finele sarcinii prezenta sa este ocazie de excitatii endosomatice.

In momentul in care viitoarea mama percepe miscarile sale active el devine pura senzatie interna (frematare, atingere usoara, foiala, lovituri de picior).

Aeeste perceptii, adesea voluptoase, sunt eu atat mai devreme reeunoscute cu cat sunt mai mult asteptate.

Sc spune ca al doilea copil misca mult mai repede decat primu!. Este 0 secventa stereotipa: rniscari fetale active, somn, vis despre orgasm si trezire brutala sub efectul contractiilor uterine, tentativa de expulzie a acestui mobil si real mente prea erogen. La finele sarcinii aceasta juisare poate fi sursa unei angoase inefabile, in acest moment fragil de pierdere a unei parti din interiorul sau: formula singulara, la ferninin, a angoasei de castrare, Expresia ei este insomnia din teama de a adonni si teama de a naste, Reversul acestei situatii este fobia de impuls. Fobiile de impuls se desteapta inca de la primele perceptii interne active ale fatului pentru a atinge apogeul putin dupa nastere. eel mai adesea el este trecut sub tacere $i intens culpabilizat.

Perceput din interior copilul este un obiect mobil care impinge excitatia la apogeu si tetanizeaza reprezentarea preexistenta.

Prin opozitie aceasta dimensiune endosomatica, precum si calea de trecere a copilului sunt repede uitate dupa nastere. La majoritatea femeilor ceea ee este refulat inainte si dupa este ealea genitala, este loeul sexualitatii prin care a trecut copilul. Exista 0 separare a reprezentarii cailor juisarii de cea a nasterii. Cuplul mama-copil reprezinta un tot inseparabil.

Biologic fiinta umana este vulnerabila pana la varsta de adult avand nevoie de protectie. Continuand legaturile indestructibile din perioada sarcinii mama reprezinta pentru copil primul reper perceput prin toate simturile. Vocea mamei este cunoscuta inainte de nastere, contactul dintre trupul fatului $i uterul mamei se transforms dupa nastere in nevoia de

- 86-

-

cuibarire in bratele mamei, rnangaierile si atingerile sunt, alaturi de hrana, nevoi tiziologice indispensabile unei bune dezvoltari psihoafective.

Emotiile mamei marcheaza profund psihicul fatului lncdt consecintele lor continua a se face resirntite cu putere aproape toata viata. Fiecare copil, inainte de nastere este 0 fiinta dotata cu sentimente si amintiri. Tot ce i se adreseaza in cele noua luni, toate perceptiile si sentirnentele, ii modeleaza comportamentul ~i joaca un rol capital in structura personalitatii, lrnportanta au starile afective profunde ~i stabile ale mamei.

Micile griji, indoieli, nelinisti, nu se vor repercuta obligatoriu asupra copilului. Dar anxietatea cronica, indiferenta care perturba sentimentele rata de matemitatea sa, toate acestea pot lasa 0 cicatrice profunda asupra fatului,

Toate aceste mesaje au un caracter specific spre deosebire de mostenirea genetica, putand ti controlate de mama si familie.

Inca din a 6-a luna gestationala fatui este deja 0 fiinta umaria fascinanta, deja capabil de a intelege, a inva~ a retine in memorie, conservandu-le.

Cercetari prin mijloace tehnologice modeme (ultrasunete, examinarea electronics a mimu fatului, ernbrioscopie, echografie), au demonstrat si determinat mecanismcJe de comunicare mama-copil,

Primul semnal inregistrat II reprezinta bataile cordului mamei cu 0 valoare profunda, simbolica. Bataile "ineetul eu incetul", ritmice, regulate, linistite, sugereaza calm. siguranta, dragoste in contextul carora fatui se dezvolta armonios,

Se creeaza 0 ambianta sonora ce conduc la un comportament ~i 0 dezvoltare pozitiva, un apetit bun, 0 crestere mai accentuata, un somn mai durabil, mai profund, cu perioade de plans mai rare si mai scurte, 0 rezistenta mai mare antiinfectioasa si un echilibru, o sanatate psihica deplina,

Copilul este receptiv la vocile parintilor si capacitatea de a Ie recunoaste imediat dupa nastere, Auzul este capabil de comunicare cu mama din a 6-a luna.

Evident. copii au avut 0 identitate spirituala inca din pantecele mamei lor. Aceasta se ilustreaza in momentul "saitarii in pantecele mamei" sale -Elisabeta, la 6 luni. a Sfantului loan Botezatorul, cand a auzit vocca Mariei,

Din punct de vedere biologic nu exista absolut nici un temei pentru a crede ca viata incepe in alt punct decat acela al conceperii. Din clipa in care a fost conceputa fiinta umana se dezvolta pana la maturitate. Cursul vietii nu inceteaza niciodata ci este un proces continuu. ca si activitatea inimii.

Pe cale endocrina starile sufletesti ale mamei (emotii, teama, frica, bucurie. veselie) sunt comunicate prin e1aborarea unui val de hormoni matemi care, incetul cu incetul,

- 87-

dezvolta receptivitatea organismului fetal. Frica, anxietatea, suferinta de durata a viitoarei marne si, in general stresul prelungit, elibereaza in organismul matem un tlux hormonal specific. care intrand in circuitul sanguin al foetusului induce chimic 0 stare sirnilara.

Cum priveste gravida produsul ei de conceptie, fatul percepe, simte cu rnulta acuitate atitudinea mamei fata de el.

Copiii mamelor care doreau sarcina erau mai vigurosi, atat fizic cat ~i afectiv, in cornparatie cu copiii nascuti sub un alt sentiment, din marne care nu-i doreau.

Conteaza foarte mult si relatia dintre mama si sotul ei, respectiv tatal copilului. daca mama este fericita, in siguranta, se simte iubita sau dimpotriva ignorata, inselata. amenintata, ambele situatii implicand trairi profunde percepute si de fat. Astfel ca relatia parinte-copil se innoada inainte de nastere.

Din a 6-a luna se elaboreaza lent caracterul influentat de comportamentul mamei, de ideea pe care ea si-o face despre matemitatea sa, de copilul ei. dar influentat si de comportamentul tatalui, a carui voce este auzita in uter, trecand prin sentimentele rnamei. reflectand iubirea, armonia.

Iubirea este un sentiment nobil cu care omul se naste, cat si co nevoia de a f iubit.

Este sentimentul ce-I face pe om mai bun, mai curat, mai uman. Ne nastem cu .xlrcptul la iubire" - cea mai sublima iubire este aceea pe care 0 oferim copiilor.

4.6.2.4. Eexista ~j un sentiment patern in timpul sarcinii?

Dupa cum aratam in capitolul anterior. fatul este receptiv la vocile parintilor inca din luna a 6-a de gestatie, auzulla aceasta varsta fiind capabil de comunicare. A$a sc explica acea capacitate de recunoastere a parintilor imediat dupa nastere, Cand plange nou-nascutul inseamna ca este nemultumit de ceva. Daca mama nu este prin preajma. in schimb tatal ii vorbeste, acesta il asculta si chiar se linisteste daca tatal stie ce sa-i faca. Dad mama-gravida se simte fericita in cuplu, iubita, ea se simte in siguranta,

Un sot grijuliu, protector, generos, atent, tandru si intelegator va contribui la dezvoltarea fizica, emotionala si chiar inrelectuala a copilului si a sentimentului matern. Prin urmare copilul este influentat si de comportamentul tatalui a carui voce. cat ~i dorinta de cl, sunt auzite si percepute in utero trecand prin sentimentele mamei, reflectand iubirea.

Este foarte importanta relatia dintre mama ~i partener in timpul sarcinii, pentru ca acurn femeia prezinta 0 labilitate emotionala mai accentuata. Siguranta oferita de partener 0 ajuta sa depaseasca etapa urmatoare a nasterii cu mai multa forta.

- 88-

Nasterea este un complex de fenomene naturale care duc la expulzia fatului ~I anexelor acestuia din organismul matern.

Nasterea pe cale naturals (pe cale vaginala) este lipsita de riscuri majorc, atat pentru mama cat si pentru fat, Cezariana se practica in cazuri exceptionale, cand viata mamei sau copilului este pusa in peri col.

Cand fatui a ajuns la termen, maturat, se poate dezvolta in afara organismului

matern.

Durata nasterii este variabila in functie de numarul nasterilor: 10-16 ore la primipara si intre 6-8 ore, poate 2-3 ore Ja multipare.

Efortul din timpul nasterii solicits intreg organismul, dupa care, in lauzia imediata femeia se sirnte obosita, dar in acelasi timp usurata si implinita, fericita.

Nasterea este irnpartita in patru perioade distinete: timpul l-travaliul sau perioada de dilatare; timpul 2- nasterea propriu-zisa sau expulzia fatului; timpul 3- eliminarea placentei sau delivrenta ~i timpul 4- lauzia imediata sao perioada de consolidare a hemostazei.

Aparent nasterea se declanseaza intr-un moment care constituie 0 surpriza pentru mama si anturaj, mai ales in cazul primiparelor.

Se stie insa ca exista unele semne prevestitoare ale nasterii care au 0 anum ita succesiune in timp si care fac ca gravida sa nu fie luata pe nepregatite si sa aiba timp sa se prezinte la medic in timp uti!.

In ultimele 3-4 saptamani ale sarcinii, chiar mal putin, are loe 0 coborare a fundului uterin cu circa 3-4 cm datorita relaxarii planseului pelvian, femeia simtindu-se mai putin usurata in respiratie,

Ulterior apare senzatia crescanda in micul bazin si in lungul nervului sciatic cat si in regiunea inghinala, percepand 0 diminuare a miscarilor fetale. Apare insomnia 0 stare de neliniste, 0 crestere a frecventei si intensitatii contractiilor uterine care erau nedureroase in timpul sarcinii.

Cel mai important sernn si cel care arata iminenta nasterii it constituie aparitia unei secretii muco-sangvinolente, odara cu instalarea primelor contractii uterine dureroase, datorita inceputului dilatarii orificiului uterin. Alteori se pot rupe prematur membranele cu pierderea unei cantitati variabile de lichid amniotic, chiar si in afara contractiilor uterine si rara eliminarea secretiei sangvinolente.

Ambele situatii obliga gravida sa se prezinte imediat la medic, nasterea fiind foarte

aproape,

Prima perioada, cea de dilatatie, este cea mai lunga, de 6-8-10 ore la primiparc si 4-6 ore sau mai putin la multipare. Se caracterizeaza prin contractii uterine ritrnice, regulate.

- 89-

,...

dureroase, la inceput la interval de 10-15 minute. cu durata de 10-30 secunde, pentru ca in timp sa creases in frecventa ~i durata: 3-4 contractii dureroase in 10 minute, cu durata de pana la un rninut. Aeeste contractii uterine, din ee in ce mai freevente ~i cu durata mai mare (deci mai n umeroase), au drept scop di I atare a progresi va a ori fici ul ui uterin de la I - 2 cm la 1 0 em.

Este perioada pe care unele gravide 0 suporta foarte greu datorita contractiilor uterine dureroase. dar mai ales datorita unui sistem nervos mai labi!. Gravida tipa, se agita in permanents. nu deanne, consumandu-se asrfel aproape toata energia de care are nevoie in perioada de expulzie ~i dupa aceea.

Tehnicile sugestive in aceste momente sunt foarte utile, eu atat mai mult cu cat nu se pot administra calmante medicamentoase datorita nocivitatii acestora pentru mama dar si pentru Hit. fiind nocive pentru bunul mers al nasterii, Desigur ca manifestarea femeii in timpul nasterii se realizeaza in functie de tipul de personalitate, nivel de cultura, de pregatirea pentru nastere si de pragul durerii. Motivatia ca factor intern impreuna eu ceilalti factori (particularitati individuale, insusiri de earacter). contribuie la determinarea manifestarilor de conduits.

Perioada a 2-a , de expulzie sau nasterea propriu-zisa este momentul eel mal speetacuios si cel mai frumos al intregii stari de graviditate, mama putand auzi imediat tipatul copilului, Aceasta perioada dureaza circa 30-60 de minute la primipare si 10-15 minute la multipare.

Toate femeile, dupa ce au nascut, intreaba "ce este?" si daca este intrcg ~i sanatos eopilullor.

Aiei putem mentiona si cazurile socialc care nu si-au dorit copilui si nu vor sa-si vada sau sa-si auda copilul abia nascut. Acestea manifesta 0 atitudine de totala nemultumire, dezinteres. chiar dezgust de noua "creatura" abia nascuta.

Odata cu eliberarea de sarcina, imediat dupa nastere, se instaleaza un sentiment de usurare. de eliberare, de disparitie a durerii din timpul contractiilor intens dureroase din expulzie. fiind 0 prima treapta a eatharsisului.

Cand proaspata mamica afla ca au nascut un copil intreg, normal, sentimentul lor de eliberare, de plenitudine se aprofundeaza,

Urmeaza momentul in care i~i vede copilul, il saruta, it strange la piept, il alapteaza, intregind astfel sentimentul plenitudinii.

Daca in perioada sarcinii femeia ascensioneaza sprc satisfactie, cand isi tine copilul in brate, la san capata dimensiuniie unui sentiment de implinire. de echilibru. Apare nemijlocit satisfactia motivatiei intrinseci.

- 90-

,.....

Perioada a 3-a, delivrenta sau expulzia placentei, dureaza circa 10-20 de minute.

Expulzia piacentei se face spontan sau este necesara 0 masare transabdorninala pentru prevenirea unor cornplicatii hemoragice.

Perioada a 4-a, lauzia imediata dureaza 2 ore, perioada in care lauza se odihneste dupa efortul depus. Dupa cum am mentionat anterior, uneori proaspata rnamica este cuprinsa de sornn, dar eel mai adesea este treaza si isi face "planuri de viitor" pentru copi\' nume. hainute. modul de crestere, reactia sotului (la fata sau baiat), bucuria bunicilor.

Perioada de lauzie propriu-zisa care urmeaza dupa nastere se caracterizeaza printro revenire la starea anterioara gestatiei a organismului femeii. Aparatul genital care a fost eel mai mult solicitat si modificat revine treptat la dimensiunile anterioare sarcinii. Corpul uterin involueaza si dupa 10 zile devine organ pelvian. Dupa 6-7 saptamani de la nastere (Iauzia fiziologica) are aceleasi dimensiuni ca inainte de sarcina sau chiar mai rnici. () data cu involutia lui. din cavitatea uterina se elirnina lohiile in paralel ~i cu alaptatul,

Alaptarea la san. pe IfuIga beneficiul adus fatului, determina 0 involutie progresiva a uterului datorita eliberarii din hipotalamus in timpul suptului a unui hormon. ocitocina. care determine contractia fibrei musculare uterine.

Alaptarea la san. dupa primele 8-10-12 ore de la nastere are un efect favorabil si asupra mamei si asupra nou-nascutului. Pe acesta il hraneste cu colostru. un lapte bogat in anticorpi si grasimi, iar la mama determina involutia uterina si intareste sentimentul matern.

Dupa cum am ararat la inceput, femeia este inzestrata ereditar cu instinct matern. cu capacitatea de procreare, fiind 0 trebuinta imperioasa a femeii.

Desigur ca epoca actuala, prin solicitarile psihice a modelor, a contribuit mult la dezvoltarea stresului. la instalarea anxietatii in diferite domenii ale vietii, Ca 0 anticipare a esecului anxietatea mobilizeaza unele rezerve energetice care blocheaza fortele psihice si mecanismele prin care se realizeaza performantele.

Asa se explica atitudinea mamei in prag de abandon care a conceput copilul tara implicatii afective pozitive. Aceasta implica modificari ale reactiilor chimice corespunzatoare unei combinatii armonioase a produsului de conceptie, dar si a interesului mamei pentru viitorul sau copil,

Dupa nastere unele femei fac 0 stare depresiva care este influentata de mai multi factori: uneori de pierderea sarcinii sau din contra. de prezenta copilului dad nu are 0 situatie farniliala clara ori din teama ca nu va putea face fata noii situatii, Desi aceste stari psihotice nu sunt preexistente sarcinii, 0 an urn ita labilitate emotionala exista totusi.

- 91 -

,....

Aceste stari de anxietate sunt depolarizari neuronice, cu simptomatologie destul de violenta datorita fenomenului de suprapolarizare si hiperexeitabilitate neuronala ce insotesc aceste stari, caracteristic diferitelor stari psihopatologiee.

Aceste descarcari, care elibereaza 0 cantitate considerabila de energie, apar ca rezultantele firesti ale unor procese de acumulare si modificare pe plan metabolic si electrolitic, Raspunzator este excesul ionului de sodiu legat de brutalitatea raspunsurilor excitomotorii.

Carenta ionului de sodiu conduce la episoade eonfuzionale sau confuzio-onirice.

Desigur ca anumite stari ernotionale sunt influentate de tipul de alimentatie ce influenteaza nivelul energetico-pulsional.

Aceste lauze trebuie sa fie ajutate ~i ineurajate de familie, mai ales de sot, care prin afectiunea pc care 0 va arata copilului ~i sotiei ii va indeparta, cu tact, starea psihica deosebita in care se afla.

Consultul medicului psihiatru este necesar numai daca lauza manifesta grave tulburari psihice, care uneori pot duce si la accidente, ca pruncuciderea. Un tratament homlonal,o medicatie sedativa anxiolitica, 0 terapie de sustinere readuce femeia, de eele mai multo ori. la 0 buna dispozitie.

in aparitia tulburarilor psihice este incriminata scaderea hormonilor estrogeni care. in timpul alaptarii, sunt redusi la valori minime. in unele situatii este indicata ablaetarea. Reluarea vietii sexuale dupa 3-4 saptamani de la nastere restabileste starea afectiva a femeii.

4.7. Asumarea statutului de "parinte'~

Aspiratiile parintilor pentru copiii lor au fost, de cele mai multe ori, influentate de cultura ~i timpurile in care traiesc.

in trecut exista credinta aproape universals ca scopul principal al omeruru pe pamant este. pe langa supravietuire, de a-l servi pe Durnnezeu, indeplinindu-i aspiratiile prin intermediul religiei.

Parintii de atunci nu aveau notiunea relativ moderna de a considera ca implinirea sau fericirea poate reprezenta un scop in viata iar eopiii erau mereu indernnati sa-si infraneze pomirile firesti pentru a creste astfel incat sa fie placuti in oehii Domnului.

in uncle lari (China. Israel) exista credinta ca eel mai important lucru pentru oameni este sa-si serveasca patria. Cu aceasta convingere in gand parintii, liderii religiosi, profesorii, sunt de obieei la unison in eeea ce priveste calitatile care trebuie ineurajate la copii: deplina respeetare a legilor, spiritul de eonluerare, devotament fata de ideile nationale.

- 92 -

,..

In alte parti ale lumii exista credinta ca nasterea si educatia unui copil sunt menitc sa serveasca familiei sale sau clanului sau si ca acesta trebuie sa se pregateasca pentru indeplinirea indatoririlor importante pentru familie. Copiii trebuie sa ii respecte si sa tina searna de parerile celor mai in varsta. Ei pot fi chiar fortati sa se casatoresca cu 0 persoana straina. alcasa de parinti, in scopul promovarii familiei ~i bunastarii ei.

La noi fiecare familie decide singura care ii sunt telurile, daca sunt in principal materiale sau spirituale, in ce masura religia trebuie sa joace un rol important sau nu sau daca o anumita teorie psihologica estc determinants.

Totul va decurge din sperantele mediului cultural in care traiesc. Desigur ca telurile si metodele adoptate de tinerii parinti provin din vechiile traditii, dar si cu ajutorul familiei de origine care este aproape, ajuta si sfatuieste. Dar sprijinul real al unei familii unite cste adcsea absent. Din acest motiv multi par-inti recurg la specialisti, carti, teorii psihologice. pentru a obtine ajutorul de care au nevoie, Aceste concepte psihologice si sfaturi nu pot fi de mare aiutor daca nu sunt dublate de un sirnt matem innascut, de 0 profunda intelcgere a valori lor fundamentale.

Cunostintele de baza se desprind din felul in care ei insisi au fost crcscuti in perioada copilariei. Doar asta exerseaza copiii cand se joaca de-a "mama si tala", ingrijindu-si papusilc,

Daca un copil este crescut intr-un mediu degajat este foarte posibil ca acesta sa devina un astfe! de parinte la randul sau, iar daca parintii au fost severi si copilul. adultul de maine va f un parinte sever. Omul devenit parinte mai poate considera insa ca nu vrea sa repete cu propriul copil felul in care a fost crescut acesta, analizand ceea ce este pozitiv sau constructiv in educatia copilului, in relatia copil - parinte, respectiv copil - mama.

A avea un copil este ocazia minunata de a te gandi ce anume te-a determinat sa devii persoana care esti astazi ~i ce fel de parinte / mama vrei sa fii la randul tau.

Aceasta constientizare, aceasta intoarcere catre tine te ajuta sa te intelegi si sa ai mai multa incredere in propriile instincte. sa devii un parinte mai sigur pe fortele proprii, pentru ca .,a fi parinte" presupune cea mai mare responsabilitate in rata vietii.

Treptat, prin experienta ingrijirii propriului copil, a fratelui / fratilor mai mici de catre un frate sau sora mai mare, se invata cum sa devii parinte,

lncrederea si sentimentele de familiar si dragoste yin din descoperirca ca poti sa hranesti, sa schimbi ~i sa speli eu succes copilul, iar el va raspunde eu multumire la tot ceca cc fad pentru el. Aeestea vor fonna 0 baza solids pentru 0 relatie stransa ~i plina de incredere reciproca, Acest sentiment nu apare de la inceput ci treptat, prin insumarea de noi emotii, satisfactii, contacte si raspunsuri.

- 93-

A devenit evident ca ee simt parintii, implicit mama, se dovedeste a fi cea mai buna solutie pentru eopilullor.

Orice mama se descurca eel mai bine atunci cand actioneaza in spiritul unei increderi naturale, firesti, in ea ins~i. De preferat este sa invete din propriile greseli, dintr-un comportament firesc, decal sa-i fie permanent teama ca n-a actionat "ca la carte".

Cartile privind ingrijirile copiilor vorbesc aproape in exclusivitate despre nevoile copilului: dragoste, rabdare, consecventa, fermitate, protect ie, prietenie, incat parintii sunt deja epuizati fizic si psihic doar dupa citirea a ceea ce se asteapta din partea lor. Ei raman eu impresia eli sunt sortiti sa nu mai aiba propriile nevoi sau 0 viala proprie in afara de eea petrecuta alaturi de copilullor.

Drepturile copilului acorda intaietate nevoilor aeestuia, inaintea celor ale parintilor. Ingrijirea eopilului presupune un volum enorm de munca dificila: sa prepari meniul potrivit, sa speli lucrurile copilului, sa-l schimbi, sa-l speli, sa pui capat disputelor intre frati si sa Ie alini supararile, sa iei parte la joeuri si sa citesti povesti, nu foarte interesante pentru un adult. sa mergi la gradina zoologica, muzee, speetacole pentru copii, sa ajuti la temele pentru acasa, sa fii obligat sa sporesti timpul necesar treburilor casei datorita ajutorului binevoitor al eelor mici, sa participi la sedintele eu parintii in serile in care esti obosit de la serviciu. Nevoile copiilor, de asemenea, sunt raspunzatoare de 0 buna parte din cheItuielile din bugetul familial. pomind de la 0 intretinere considerabila si terminand cu pantofii care au ramas mici aproape peste noapte.

Din cauza copiilor parintii nu se due Ja petreceri, in calatorii, la teatru, la reuniuni, nu au tirnp pentru prieteni. Dar toate aeeste .Jmpedimente" nu limiteaza libertatea parintilor. lntr-adevar cresterea copiilor este 0 indeletnicire dificila, de lunga durata, un efort ale carui satisfactii nu sunt intotdeauna imediate.

Bineinteles ca parintii, indeosebi mama, nu dau nastere copiilor pentru a deveni martiri. Ei 0 fae pentru ca iubese copiii, se iubesc unul pe celalalt si pentru ca vor sa si-i creasca pe ai lor in amintirea copilariei lor. cand erau iubiti de proprii parinti, sa-si incerce capacitatile,

Pentru a putea indeplini aeeste sareini este nevoie ea in personalitatea adultului sa mai ramana 0 doza de copilarie, atat de necesara intelegerii celor mici, ale nevoilor acestora, cat si noua insine; pentru ea daca uitarn ee este copilaria, uitam tot ce este mai frumos ~i mai curat in aceasta lume si ne vom simti singuri si nefolositori.

Copiii si copilaria ne mentin tineri, ne mentin echilibrul si speranta de a trai si nu ne lasa sa ne sirntim singuri, pentru ca singuratatea este eel mai greu sentiment. uneori de ncsuportat.

- 94-

A avea grijii de proprii cop ii, a-i vedea crescand si devenind oameni respectahili reprezinta, in ciuda greutitilor, cea mai mare satisfactie a vietii,

In compararie en aceasta once alt motiv de mandrie pentru oricare dintre realizarile lumesti paleste.

,.Grija existentiala este 0 stare de tensiune interna data de nelinistea in rata propriei sale existente, considerata ca singularitate, ca 0 izolare in lume. Grija [ala de celalalt este sentirnentul unci persoane care se extinde asupra semenului sau ea 0 forma de apropiere si de ocrotire. Grija este legatura sufleteasca ce exprima caldura interioara pe care cui unei persoane 0 are pentru un alt eu. Este sentimentul unei insotiri permanente de catre 0 persoana rata de celalalt, Dar grija rata de semen nu este numai caldura interioara ci ~i responsabilitate. purtandu-se reeiproc, devenind astfel unul dintre sentimentele esentiale care stau la baza comuniunii dintre persoane si ea isi are originea in iubire"(D. Staniloaie),

Grija pentru aproapele, iubirea, te ajuta sa traiesti constient si in eehilibru cu tine insuti devenind ° miscare a pulsiunilor inconstientului, iar eul devenind instanta constienta. Astfel cui constient al persoanei, prin metamorfozarea sa prin iubire, transcende intr-un eu personal, matern, care determina sensul, directiile de orientare, caile de evolutie ale acesteia. fiind un fapt de constiinta.

in dinamica sa eul utilizeaza materialul depozitat in inconstient (pasiuni, pulsiuni l.

Din acestea eul extrage selectiv acele elemente (iubire, sex, cuplu, dorinta de copil] care-i sum necesare in reformularea unei noi configuratii a propriei sale personalitati.

Este yorba de 0 cunoastere de sine, este 0 conduita care duce la adoptarea unei atitudini de autocontrol si autodirijare de sine, actiuni prin care ornul devine conducatorul si constructorul propriului sau destin.

"Cuno3$terea de sine devine un act de autorevelatie, conversrune spirituala, descoperind secretul propriului sau suflet, viata interioara, in relatie cu simbolul oglinzii ce pune persoana umaria. in forul sau interior, fala in fata cu divinitatea, revelandu-i-se chipul divin din om, regasit in dogma religioasa, dupa care "omul este creatia lui Dumnezeu, dupa chipul si asemanarea Lui" (prof. Constantin Enachescu, pg.52,"Experienta.vielii interioare si cunoasterea de sine).

Este ° certitudine faptul ca ingrij irea fireasca, plina de afectiune, pe care 0 mama buna le-o ofera copiilor este cu mult mai importanta decat cat de bine se pricep sa-i infasezc sau sa Ie diversifice alimentatia, De fiecare data cand mama l$i ia copilul in brate, chiar daca la inceput ° face mai stangaci, de fiecare data cand Ii schimba scutecul. 11 imbaiaza, li da de rnancare, ii zambeste, copilul simte ea ii apartine si vice versa. Nimeni altcincva pc lume. oricat de experimentat, nu 'ii poate oferi acest sentiment.

- 95-

Pentru ca se nasc cu temperamente diferite unii dintre copii, mai linistiti, mal docili, vor fi mai usor de crescut, altii mai energici. mai mobili, mai refractari, sunt mai dificili. Aceasta poate constitui 0 sursa majora de dispute intre parinti si copii. Parintii au, la randul lor, personalitati bine conturate. Astfel, un cuplu de oameni blanzi este ideal pentru a creste un copil sensibil, dar complet nepregatiti pentru un copil cu un temperament coleric, asertiv, care sa Ie zadarniceasca eforturile, indiferent cat de mult it iubesc. Fiind si ei oarneni, acestia au sperante irationale si nu vor putea suporta gandul sa Ie abandoneze.

Este evident faptul ca toti parintii buni i$i iubesc fiecare copil in mod egaJ sau asa ar trebui sa faca, facand sacrificiul necesar pentru copiii lor pentru a obtine tot ce-i mai bun in viata.

Sigur ca., avand mai multi copii, parintii, prin maturitatea $i educatia lor, trebuie sa-i inteleaga si sa-si adapteze stilul educational raportat la temperamentul fiecarui copil.

Comunicarea cu copiii lor se va face inca dinainte de nastere, aratandu-Ie interes copiilor, adoptand atitudini deschise, optimiste, vesele, prietenoase, conferindu-Ie armonie.

Copiii simt nevoia de a face lucruri deosebite impreuna cu mama. la fel cum i$i doresc sa Ie faca impreuna si cu tatal, de pilda sa se joace, sa Ie citeasca, etc.

Aceasta nevoie nu trebuie perceputa ca 0 obligatie in plus ci un lucru de care sa se bucure, sa-l primeasca cu placere, sa-l faca din dragoste pentru ei, eu rabdare.

Este foarte important, pentru 0 crestere echilibrata a copilului, sa participe ambii parinti deopotriva, Copilul, indiferent de sex. are nevoie amt de un model feminin cat 05i de unul rnasculin. Lucrurile de care copiii au cea mai mare nevoie sunt educatia si dragostea, prezente constante in viata lor. care Ie furnizeaza suportul emotional necesar si aratandu-le drumul de unnat in viata. Astfel, un copil crescut de un singur parinte, ce-i va putea indeplini accste necesitati, va fi mai castigat decat un copil ai carui parinti ii neglijeaza nevoile din pricina propriei lor nefericiri. Majoritatea copiilor crescuti de un singur parinte isi descopera modele in lumea din afara: unchi, prieteni.

Pe langa nevoia de dragoste, consecventa si ingrijire, 0 nevoie aparte a copiilor mici este ca in prirnii ani de via1ii sa fie ingrijiti de aceeasi persoana. Astfel, la varsta de cateva luni, ei incep sa se bazeze si sa se sirnta in siguranta in prezenta uneia sau doua persoane care ii ingrijesc in cea mai mare parte a timpului. Chiar si la 6 luni sugarii vor fi intristati profund, Ie va disparea zambetul, pofta de mancare, interesul pentru lucruri si persoane daca parintele care I-a ingrijit pana atunci dispare.

Copiii rnici care au fost rnutati, dintr-o familie in alta de mai muJte ori, isi vor pierde 0 parte din capacitatea de a iubi si a avea deplina incredere ca si cum aceasta dezamagire repetata ar fi prea dureroasa pentru ei.

- 96-

Este important ca in primii 2-3 ani parintele sA ingrijeasca cu consecventa copilul, ramanand fidel indatoririlor sale.

Pentru ca primii doi ani de viata reprezinta perioada senzitivo-motorie, dupa cum a afirmat J. Piaget, perioada in care nou-nascutii, sugarii, invata prin exersarea propriilor simturi si abilitati motorii; la sfarsitul acestei perioade ei au abilitatea de a-si folosi idei si teorii abstracte pentru a intelege lumea inconjuratoare. De asemenea personalitatile copiilor sunt modelate intens, activ in primii 2-3 ani de viata prin atitudinile parintilor, a mamei in special.

Facand un paralelism intre copiii din orfelinate si cei ingrijiti cu dragoste in climatul cald al familiei mentionarn ca: in orfelinate copiii sunt neglijati in patuturile lor. conducand la 0 degradare fizica, emotionala dar ~i ca inteligenta, lara sa poata recupera vreodata complet acest handicap.

In contrast cu acestia, copiii ingrijiti cu dragoste de parintii lor se dezvolta mai bine, mai armonios "dospind ca 0 coca".

Printre lucrurile cele mai de pret pe care Ie pot oferi parintii copiilor lor. lara indoiala este dragostea lor, mandria, bucuria fata de fiecare mica realizare a copilului, jocurile alese ell grija, raspunsuri la intrebari, libertatea oferita, atitudini care vor dezvolta 0 profunzime emotionala si 0 inteligenta vie.

Daca acesti copii vor deveni optimisti sau pesimisti, iubitori sau distanti, increzatori sau suspiciosi, sunt lucruri care vor depinde, intr-o mare masura, de atitudinea celor care i-au ingrijit in primii doi ani de viata, De aceea personalitatea rnarnei, a parintilor care i-au ingrijit este foarte importanta.

Unii parinti se poarta Cll copiii lor de parca acestia ar fi prin definitie rai, neavand incredere in ei, certandu-i mereu. Acesti copii vor crestc devenind neancrezatori in ei insisi, urmariti de un sentiment de culpabilitate. 0 persoana cu 0 agresivitate peste medie gaseste intotdeauna scuze pentru a-si descarca propriile-i frustrari asupra copilului, care la randul sau va capata 0 doza de agresivitate corespunzatoare, necunoscandu-si limitele.

Alti parinti nu se pot abtine sa nu-si domine copiii, si din nefericire reusesc. stirbind u-Ie personal itatea.

In primul an de viata un copil trebuie sa depinda de atentia, intuitia si ajutorul adultilor pentru a obtine ce-si doreste, 0 marna atenta la nevoile copilului, sensibila ~i iubitoare, va avea un copil vesel; dimpotriva, 0 mama insensibila sau indiferenta la nevoile copilului sau, tratandu-l ca pe un obiect, ii va induce acestuia 0 stare de apatie, de tristete, de goliciune sufleteasca.

- 97-

-

Copiii stiu ca sunt lipsiti de experienta ~i dependenti, Ei se bazeaza pe mama si pe parinti, pentru a fi indrurnati, iubiti si pentru a se simti in siguranta, Acestia i~i urmaresc in permanenta parintii, in mod instinctiv, si se modeleaza dupa exemplul lor construindu-si propria personalitate, siguranta, tarie de caracter.

eel mai de pret dar pe care-I pot oferi parintii, in special mama, este dragostea exprimata in nenumarate feluri: prin expresia dragastoasa a fetei, manifestarea spontana a afectiunii prin imbratisari. mangaieri, bucurie pentru 0 performanta cat de mica a acestora, alinare cand sunt speriati sau ii doare ceva, ajutorul cand este necesar, exprirnand grija pentru persoana lor, inducandu-le siguranta de sine, valorizare, inducandu-le incredere si posibilitatea eueeririi prin forte proprii a unor trepte superioare de existenta.

Dragostea mamei este cea care da nastere unui raspuns afeetiv al eopilului. Din aceasta dragoste a copiilor pentru parinti izvorasc toate relatiile lor pozitive in viata: eu prietenii, eu profesorii, cu partenerul, cu proprii eopii, vecini, colegi de munca,

Copiii capata inc red ere in ei prin faptul ca sunt valorizati ea persoane umane, ajutandu-i sa. se inteleaga atat pe ei cat si cu alti oameni, dezvoltandu-si eapacitatea de a relationa, de a se soeializa. Respectul pe care li-l acorda parintii este cel care Ii invata pe copii sa se respeete si sa-s! respecte atat parintii cat si semenii.

Personalitatea mamei va fi copiata in mare parte de fiiea ei prin admiratie, Modelul marne! va influenta comportamentul fiicei. Mama reprezinta prima mare iubire a fiului ei, tixandu-i acestuia idealurile romantice. Ii va influenta nu nurnai eventual a alegere a viitoarei sotii, dar si modul in care va relationa cu aceasta.

Pentru 0 buna dezvoltare emotionala a copilului este necesar cuplul mama - tata. chiar daca unul dintre parinti este vitreg, reprezentand un cuplu armonios $i iubitor de copii. Un copil se poate dezvolta relativ bine si in absenta unuia dintre parinti,

Daca nu are tata copilul i$i creeaza unul in propria imaginatie, din amintiri sau trasaturi care-I atrag la unii barbati prezenti in familie (unchi, bunic), suplinind destul de bine imaginea masculina pentru a se maturiza.

Ar constitui, cu siguranta, 0 mare greseala ca un parinte sa se casatoreasca in graba eu 0 persoana nepotrivita doar pentru a-i oferi copilului sau un al doilea parinte,

Copiii se nasc eu temperamente diferite si ritmuri de dezvoltare proprii, astfel diferentiindu-se chiar fratii intre ei.

Modul in care este crescut un copil are 0 mare influenta asupra devenirii sale ca adult. lJneori mediul poate fi atat de daunator incat vocatiile native ale copilului nu pot f cultivate niciodata aici. Principala caracteristica a copilului este aceea de a fi in crestere, in

- 98-

-

devenire, Aceasta dezvoltare are loc intr-un cadru precis de caracteristici materiale ~i umane. putemic legate de factorii sociali, culturali, economici si geografici.

Ceea ce devenim este intrinsec legat de modul in care parintii nostri ne-au crescut ~i de experientele copilariei noastre, implicand aici si actiunea institutiilor de invatamant prin care a trecut copilul pana la adolescenta, de modelele oferite de acestea.

Plecand de la relatia duala cu mama, baza tuturor legaturilor afective, se va elabora orice relatie sociala. Familia este cadrul in care se deruleaza primele experiente si prirnele confruntari cu mediul. Astfel se pun bazeJe organizarii comportamentale a individului ?i se precizeaza trasaturile caracterului sau construindu-se personalitatea. Inca de la nasterc, chiar inainte de a se naste, fatul simte emotiile pozitive si negative, durerea, separarea.

In perioada 3-6 ani copiii se rnaturizeaza, dezvoltiind intense adoratii pentru parinti, glorificandu-i. Dependents lor emotionala fala de parinti dernonstreaza cat de mult inseamna pentru ei aceasta dragoste. lubirea materna, devotamentul acesteia Ie da siguranta, cat si in relationarea cu semenii, altruism fata de acestia,

Daca pana la 6 ani copiii sunt dependenti emotional de parinti, dupa aceasta varsta ei vor deveni din ce in ce mai independenti, dezvoltandu-si creativitatea.

Un exemplu clasic este .Divina comedic" a lui Dante: oamenii pot construi la rnaturitate 0 realitate magnifica, din ceea ce a fost doar 0 iluzie in copilarie; idealizarea plina de dragoste, bucurie si incredere, idealizare ingenua, nerealista a celor doi parinti. Dar aceasta materializare depinde de parinti, parinti cu aspiratii inalte si umane, respect de sine ~i pentru semeni",

Statusul de mama se dobandeste cumva de la sine doar prin faptul de a aduce pe lume un copil, dar rolul complex de "mama" se constituie treptat, fiind in mare masura rod al invatarii. "Cand nu mai inaintam in cunoastere, DU mai inaintam nici in relatie".(indemn socratic).

Aflandu-ne la 0 raspantie de drumuri, intr-o societate plina de transformari, cu foarte purine modele valorice, constatam ca sentimentul matem s-a perimat.

Desigur ca in societatea contemporana femeia este implicata intr-o multitudine de activitati (servicii suprasolicitante. 12-16 ore pe zi) determinand aparitia stresului, a anxietatii. Aici intra si modelul social. scaderea sentimentului religios, cultural. promovarea modelor prin filme, publi ci tate , mass-media, literatura ieftina care promoveaza nonvalorile si acea libertate conjugala, tara limite, care conduc la dezechilibre interioare dar si sociale, creand .am gol" interior care se va transmite si urmasilor, rezultand haosul.

Chiar daca astazi femeia are acces la educatie, iar informatia din toate domeniile abunda piata este util un gen de informatie, acela pentru formarea ~i promovarea unei

- 99-