ROLUL POVEȘTILOR TERAPEUTICE Consilier școlar Gîrban Simona Elena Liceul Sanitar ”Antim

Ivireanu” Poveștile au avut dintotdeauna puterea de a ne îmbogăți viețile, de a ne forma modul în

care percepem și interacționăm cu lumea și de a ne dezvălui minunile spiritului uman. De aceea, de-a
lungul timpului, acestea au jucat un rol important și puternic în educație, prin ajutarea tinerilor să își
dezvolte abilitățile și sistemul de valori, dezvăluindu-le resursele necesare pentru a duce o viață
liniștită. Poveștile au jucat, de asemenea, un rol important și în terapia cu copiii și adolescenții,
ajutându-i să se regăsească și să-și dezvolte abilitățile de a face față și de a supraviețui tumultuoasei
vieți cotidiene. În cele mai multe cazuri, poveștile sunt cele mai eficiente mijloace de comunicare cu
copiii și adolescenții care refuză să discute direct despre problemele care îi macină. Poveștile
terapeutice nu sunt simple povești. Ele transmit întotdeauna un mesaj bine definit și au un scop
precis. O poveste terapeutică trebuie bine aleasă, în funcție de problematica pe care terapeutul sau
povestitorul sau părintele se gândește s-o atingă. Poveștile terapeutice au ca personaje oameni,
animale sau chiar obiecte. Pentru un copil, de exemplu, contează prea puțin dacă personajele sunt
oameni sau obiecte, el se va identifica exact cu acel personaj în care se „vede” pe el sau problema lui
sau chiar rezolvarea unei situații în care se află. Astfel de povești, folosite în terapie, pot ajunge la
miezul problemei mai repede decât orice alte tehnici terapeutice și ating un nivel profund. Copilul nu
se simte evaluat, nu simte că el este „defect” și de aceea se află în cabinetului terapeutului. Lumea
poveștilor este magică pentru copii, iar această lume este plină de imaginație, culoare, întâmplări
frumoase. Copilul va ști să-și ia din povestea terapeutică exact ce are nevoie pentru el. Rolul
poveștilor terapeutice este de a pune copilul in contact cu nevoile, dorințele, problemele sale. În
momentul în care se întâmplă acest lucru, copilul se identifică cu personajul respectiv din poveste și
găsește soluții posibile la problemele sale. Desigur ca acest lucru nu se întâmplă în primul moment în
care copilului i se citește povestea. El are nevoie s-o interiorizeze și să proceseze informațiile
acumulate. Povestea terapeutică reprezintă câștigarea unei experiențe pentru copil. Copiii învață prin
experiențe. Povestea terapeutică mai poate fi numită și poveste vindecătoare. Și asta pentru că
scopul final al acesteia este de a aduce o „vindecare” sau o alinare a copilului, indiferent de problema
cu care acesta se confruntă.

„A fost odata ca niciodata” sunt cuvintele care ne introduc intr-un fel de transa, realitatea se
suspenda si orice este posibil. Se creeaza cadrul propice pentru a invata despre valori, pentru a
simti. ”Acesta este unul dintre rolurile povestilor, ne permit sa simtim, sa vindecam rani
si sa gasim puterea de a trece mai usor peste situatiile dificile.” – spune Otilia Mantelers,
expert parenting. Noua, parintilor, ne este teama sa citim partile negative din povesti, insa este
bine sa facem asta pana la o anumita varsta. Dupa aceea, ei vor sa simta in poveste ca viata
are si o parte mai groteasca. Copiii vor sa traiasca teama cu ajutorul povestilor. De aceea,
primii oameni care au scris au folosit ca tema partile intunecate ale omului si ale lumii si
vorbeau despre fricile noastre. Cand Otilia Mantelers spune toate aceste lucruri, ochii si
inimile noastre se deschid si pricepem mai mult din lumea minunata a copilariei, dar si din
rolul pe care noi, parintii, il avem in viata emotionala a copiilor nostri.

Cateva mesaje pe care Otilia le-a transmis despre povesti si rolul lor terapeutic, in cadrul
evenimentului Social Moms „Spune Da creativitatii!”:

 Ce se intampla in creierul nostru atunci cand povestim? Cele doua emisfere

colaboreaza –  emisfera stanga, responsabila cu logica, ne face sa intelegem sensul
cuvintelor, iar partea dreapta responsabila cu emotiile ne face sa traim cuvintele din
poveste, sa le simtim din punct de vedere emotional.
 Rolul vindecator al povestilor vine din faptul ca atunci cand cel mic este implicat
in poveste, creierul lui crede ca se intampla aievea, asa cum vrea el.
 In poveste totul este posibil. Copilul poate controla deznodamantul propriei povesti si
ii da curajul sa puna in aplicare ceea ce si-a imaginat.