Poveștile pot fi expuse oratoric sau

citite copiilor. Acestea reprezintă un

stimul pentru creativitate, o întărire a
relației cu părinții, ajută la dezvoltarea
morală, chiar și fizică și îi învață să
capete încredere în propriile forțe, dar și
să pătrundă într-un univers fantastic plin
de mistere și distracții. Poveștile nu
trebuie niciodată înlocuite cu televizorul,
desenele sau calculatorul!
• La vârsta copilăriei, poveștile
și desenul sunt principalele
mijloace de exprimare a vieții
afective a copilului. În această
etapă de vârstă se fixează
principalele valori și modele de
viață, iar copilul se identifică cu
personajul.
• Personajele din basme ne însoțesc în anii
copilăriei și ne oferă modele pe care le
urmăm în viața adultă.
 În povești precum Capra cu trei iezi
sau Scufița Roșie acestea transmit copiilor
anumite modele de viață. În Capra cu trei
iezi, copiii înțeleg prin intermediul
metaforei faptul că până la o anumită
vârstă trebuie să asculte și să respecte
sfatul părinților pentru a evita pericolele
iminente. Această povestire este plină de
exemple educative prin care copilul este
expus în plan imaginar unor primejdii cu
care se confruntă atunci când iese din
cuvântul părinților.
 În Scufița Roșie se vorbește despre riscul și
primejdiile cu care ne putem confrunta atunci
când ne abatem de la drumul stabilit pentru a
ajunge la un obiectiv. Finalul acestor povești
aduce, întotdeauna, soluția salvatoare prin
implicarea factorilor educaționali, reprezentați de
familie și ceilalți formatori din viața copilului.
 Poveștile
stimulează dorința de
cunoaștere, imaginația și
creativitatea copilului.
Basmele facilitează
accesul copilului la
cuvinte și expresii noi,
permite înțelegerea
sensului unor cuvinte
abstracte sau
metaforice, dezvoltând
astfel limbajul și
gândirea.
 Poveștile îmbogățesc viața afectivă a
copilului, prin intermediul acestora ajungând
să trăiască alături de personaje, din punct de
vedere afectiv, experiențele la care acestea
sunt supuse și să învețe să își exprime
propria agentă emoțională în funcție de
contextul și desfășurarea
povestirii. Tot în acest
context, copilul învață să își
definească emoțiile pozitive,
în raport cu cele negative și
dezvoltă anumite
comportamente de tip social.
•Să crească frumos și armonios
•Să își dezvolte și să-și îmbogățească
imaginația
•Să își dezvolte interese proprii și să aibă
oportunități în acest sens
•Să gândească singuri
•Să ia decizii proprii, să
învețe diferența dintre
bine și rău, să facă
judecăți de valoare
•Să-și dezvolte încrederea
în forțele proprii
•Să-și dezvolte viața afectivă
•Să își depășească temerile și fobiile
•Să învețe semnificațiile vieții reale
 Poveștile care le citim sau
spunem copiilor trebuie să fie
adaptate la nivelul lor de vârstă și
de dezvoltare.
Povestea potrivită pentru un
copil este aceea din care poate
rămâne cu o învățătură sau care îl
ajută pe el.