VALENTELE DRAMATIZARII

IN DEZVOLTAREA COMUNICARII AFECTIVE SI IN DINAMICA GRUPULUI

(PROF. IONITA GABRIELA , LICEUL TEORETIC MIRON COSTIN, PASCANI)

a) Rolul dramatizării în dezvoltarea comunicării afective

Motto:

,,Acel spirit candid, acea atitudine stângace de a intra in miezul lucrurilor,

fără prejudecati, cu plăcere și bucurie, îl prezintă pe copil ca pe o ființă capabilă să
inventeze acțiuni de o mare naivitate, la prima vedere, dar pline de substantă în
conținutul lor.Prin acest spirit copilul se joacă, traiește și se formează ca om “

Nicolae Iorga

În lucrarea Metode moderne de învățare-evaluare, autoarea Mariana Pintilie

subliniază faptul că dramatizările au un rol deosebit de important în stabilirea relațiilor și
interrelațiilor, precum și în asigurarea unei participări afective a elevilor in comunicare .

În clasele mici dramatizările se fac pe baza povestirilor orale ale învățătorului și

abia mai târziu , odată cu formarea deprinderilor de citire conștientă se apelează la textul
scris.

Dramatizarea constituie o formă a jocului cu roluri : faptul că în acest tip de jocuri

copiii împrumută atitudini si comportamente verbale gata elaborate , le ușurează sarcina.

Firesc, reușita activității depinde de gradul de cunoaștere a povestirii. In acest scop este
necesar să se realizeze în prealabil o suită de alte activități care să se desfășoare în mai
multe ore la clasa.
 Pentru ca elevii să fie pregătiți pentru jocul de dramatizare , ordonarea activităților se
va face astfel :(M.Pintilie,2002)

 activitatea 1- povestirea orala a învățătorului;

 activitatea 2- întrebări si răspunsuri pe suport imagistic si lecturi după imagini
succesive;
 activitatea3- jocul de rol sau dramatizarea fără suport imagistic dar cu ajutorul
învățatorului;
 activitatea 4- dramatizarea libera: se aleg rolurile, se stabilesc secvențele de joc si
suita lor;
În timpul desfășurării jocului se va interveni discret atunci când este absolut necesar
pentru precizarea succesiunii evenimentelor , dinamizarea dialogului.

Având in vedere spiritul de imitație al școlarului mic , capacitatea mai puțin dezvoltată
de selecție a modelelor pe care le imită , se înțelege necesitatea de a selecta aspectele
comportamentale oferite de literatură , de a găsi forma în care să se ofere și posibilitatea
de a le analiza. Aici dramatizarea își găsește rolul său in educarea comportamentelor
afective a elevilor prin limbaj.

Dramatizarea la vârsta școlară urmărește: (***Predarea –învățarea interactivă

centrată pe elev,2009)

- dezvoltarea capacității de exprimare orală și de receptare a mesajului oral,

-exprimarea clară, corectă, expresivă, respectarea pauzelor gramaticale, logice sau

psihologice din textele interpretate,

- dezvoltarea capacității de exprimare a unor sentimente prin mișcare scenică, mimică

și/sau gestică.
Exercițiile de mișcare scenică, sugerate de muzică sau de versuri, compunerea de expresii
faciale sau comportamentale duc la dezvoltarea capacității de exprimarea nonverbală a
sentimentelor.

Aceste exerciții însoțite de repetarea rolului până la memorare constituie un alt beneficiu
-stimularea memoriei de lungă durată, dar și volumul acesteia( nu de puține ori suntem
surprinși să constatăm că micii actori au memorat si rolurile celorlalte personaje). O dată
memorate versurile sau textul epic, acești actori se adaptează ușor expresivității și jocului
de scenă care se impun.(***Predarea –învățarea interactivă centrată pe elev,2009)

Lumea basmelor oferă copiilor o complexitate de personaje , de aceea

poveștile lui Ion Creangă , aduc în limbajul său specific , exemple concrete de
manifestare a minciunii , necinstei, a falsității , a îngâmfării. Copiii reușesc în
conversație să facă distincție între ,,bine” și ,,rău”.

Dramatizarea poveștilor lui Ion Creangă , aduce in fața copiilor manifestări

concrete prin limbajul personajelor alături de gestică si mimică. Expresiile folosite în
limbaj dau copiilor libertatea de a râde , de a prețui sau disprețui fapte ale personajelor.

De asemenea ,se valorifică obiceiurile populare cu prilejul sărbătorilor de

Crăciun si Anul Nou – sunt creații pe care copiii le joacă cu deosebită plăcere. Stimulați
de limbajul popular la care se adaugă jocul specific , semnificația acestor obiceiuri
populare aduce bucurie copiilor , îmbogățind prin forma și specificul limbajului ,
imaginația lor.

Desfășurarea dramatizării se realizează prin încadrarea învățătorului în jocul

copiilor , când învățătorul are un rol definit , cel de povestitor , sau îndrumarea exterioară
când rolul învățătorului este mai mult de observator si intervine cu explicații în modul de
interpretare privind redarea stării de bucurie , de tristețe , tonul adecvat folosit in limbaj
pentru a evidenția conflictele dintre personaje.

Procesele afective sunt declanșate prin fapte cognitive cum ar fi: lectura unei
imagini, audiția unei povesti , a unei dramatizări. De obicei procesele afective sunt
cuplate două câte două în perechi de elemente contrare : bucurie-tristețe , simpatie –
antipatie, entuziasm – deprimare , iubire-ură. Polaritatea trăirilor afective se manifestă in
funcție de particularitățile situației si dependent de particularitățile personale.

Expresiile personale țin de mimica fetei, deschiderea ochilor, direcția privirii,

poziția sprâncenelor , prin care exteriorizarea bucuriei , a suferinței , a mâhnirii , a
încurajării, a surprizei , sunt redate de școlarul mic prin repetate exerciții în contextul
limbajului exprimat prin rol.

Un mijloc de evaluare a dramatizării este jocul de creație cu subiecte si roluri din

povești si basme . Aceste jocuri preiau din dramatizări scene sau episoade care le-au
plăcut copiilor mai mult si ajung înscenări proprii. La reușita acestor jocuri contribuie
foarte mult limbajul prin forma sa monologată sau dialogată.

Orice dramatizare poate fi un joc de creație . Școlarii continuă dramatizarea într-

un stil original, creativ prin jocul de creație. Modelele lingvistice sunt luate din
dialogurile personajelor jucate sau vizionate. Destinele personajelor in jocul de creație
pot fi altele , la fel si sfârșitul poveștilor sau basmelor.

Dramatizarea , joc de creație (***Predarea –învățarea interactivă centrată pe

elev,2009) organizează cu procesele afective o întreagă țesătură de relații a personalității.
Toate acestea contribuie la stabilirea de relații intre elevi. Jocurile de imitație care
implica o identificare cu modelul au un substrat afectiv cu efect socializant. Modelul
poate fi real si atunci avem de-a face cu un joc de imitație directă.

Copilul descoperă si exersează prin dramatizări relații afective față de obiecte și

persoane, relație care are nevoie de o diversitate cât mai lărgită. Rolul adaptat în acțiunea
ludică presupune o identificare afectivă pentru ca în interpretarea rolului copilul nu intră
în competiție de performanță cu adultul . Acțiunea ludică pune în lumină modalitățile
după care jocul de rol dezvoltă procesul de comunicare afectivă.

Experiența spontană , la nivel de trăire situațională a valorilor morale , estetice ,

se produce în cea mai mare măsură în dramatizarea unui rol.
 Organizarea activităților de dramatizare în vederea stimulării comunicării afective
este foarte importantă la școlarii de vârstă mică deoarece în cursul primilor ani de școala ,
ritmul de organizare a personalității este mai intens pe latura afectivă și psiho-motrică.
Existența unei stimulări organizate a activităților de dramatizare activizează structurile
afective.

Interpretarea rolurilor constituie unul din cele mai favorabile momente pentru
exersarea vorbirii afective și a socializării , datorită comunicării intense ce se stabilește
intre elevi.

În centrul preocupărilor se situează asigurarea cadrului stimulativ necesar unei

participări afective a școlarului mic la regulile jocului de rol, antrenarea intr-o
comunicare corecta cu partenerii de dialog, stabilirea unei relații reciproce învățător-copil
dar mai ales a interrelațiilor copil-copil, copil-copii .

,,Imaginarul , pornit din aceasta bucurie de,, a face ca” , de a trai o existen ța
care nu este a ta , contribuie la treptata dezvoltare a egocentrismului infantil. El îl ajută
pe copil să se pună in locul altuia , sa se imagineze un alt eu , să realizeze perspectiva
dualistă de care are nevoie comunicarea interumană.,, (M,Pintilie,2002)

b) Valențele dramatizării în dinamica grupului

Independenţa şi spiritul de cooperare , participarea efectivă angajează atât pe

elevii timizi , cât şi pe cei mai slabi , stimulează curentul de influenţe reciproce , ceea ce
duce la creşterea gradului de coeziune în colectivul clasei.Exersarea rolurilor se soldează,
de asemenea , cu întărirea unor calităţi morale ( răbdare şi tenacitate , respect pentru alţii ,
stăpânirea de sine , autocontrolul ) şi cu dobândirea unor deprinderi legate de îndeplinirea
unor funcţii şi responsabilităţi sociale. În sens mai larg, cultivă activismul , iniţiativa şi
spiritul de răspundere , înlesneşte efortul individului de a-şi asuma roluri social-culturale ,
în cadrul grupului , transferabile ulterior în viaţa social –profesională.( ***Revista
pedagogică,2010)
Obiective urmărite prin metoda dramatizării :(N,Baraliuc,2010)

Dezvoltarea capacităţii interpretative şi imaginative .

Dezvoltarea spiritului de echipă şi de colaborare.

Formarea unui comportament civilizat prin respectarea unor norme şi reguli

morale.

În şcoală , metoda dramatizării constă în interpretarea de către elevi a unor

scenete , fabule , poveşti şi povestiri accesibile , referitoare la fapte , evenimente , date ,
întâmplări cotidiene, trăite de copii, sau din istoria ţării. Îndrumaţi de învăţători, ei
transpun în planul jocului cu roluri , poveştile , datele , faptele similare ale diferitelor
materii pentru înţelegerea lor vie şi concretă. Copiii sunt tentaţi să imite eroii preferaţi .
Cunoştinţele , impresiile , emoţiile sunt prezentate în desfăşurarea lor , prin intermediul
mimicii , pantomimei , gestului , improvizaţiei şi integrate momentelor verbale ,
îmbogăţind procesele intelectuale , provocând stări afective pozitive intense.O
dramatizare cu adevărat reuşită trebuie să aducă un folos maxim , să dea elevului o
informaţie , o învăţătură morală. Dacă educatorul ştie să aleagă basme adecvate vârstei
copiilor , acesta este un început promiţător pentru transpunerea basmului într-o scenetă.

„ Basmul este o formă , o metodă care permite o mare generalizare ilustrativă , sugestivă
, venind în înâmpinarea metodei dramatizării . Baba Dochia , de exemplu , este un
simbol pentru dreptate , lupul din basmul Scufiţa Roşie este simbolul forţei brutale.
„ ( Inge Borde Klein ,Revista pedagogică,2010)

Capodopera literară Făt –Frumos din lacrimă ,de Mihai Eminescu dezvăluie
cititorilor atât inițiativa și spiritul de răspundere a eroului principal Făt-Frumos cât și
relațiile de prietenie dintre acesta și personajele mai mult sau mai puțin obișnuite: calul
cu șapte inimi ,obiectele –peria,cutea, naframa.

,,Făt-Frumos vâjâia prin aer așa de iute, încât i se părea că nu fuge, ci cade din
înaltul cerului într-un adânc nevăzut.,,
,,— Aruncă năframa, zise fata. Făt-Frumos o ascultă. Și deodată văzură în urmă-le un
luciu întins, limpede, adânc, în a cărui oglindă bălaie se scălda în fund luna de argint și
stelele de foc.,,

,,— Am scăpat, zise calul cel cu șapte inimi. Stăpâne, adaogi calul, tu ai izbit
Miazănoaptea, de a căzut la pamânt cu doua ceasuri înainte de vreme, și eu simt sub
picioarele mele răscolindu-se nisipul. Scheletele înmormântate de volburele nisipului
arzător al pustiilor au să se scoale spre a se sui în luăa la benchetele lor. E primejdios ca
să umbli acuma. Aerul cel înveninat si rece al sufletelor lor moarte v-ar putea omorî. Ci
mai bine voi culcati-vă, și eu pân-atuncea m-oi întoarce la mama, ca sa mai sug înc-o
data laptele cel de văpaie albă a țâțelor ei, pentru ca să mă fac iar frumos si strălucit.,,
(pag.117-119)

Educarea conduitei cooperante, participative presupune formarea unor deprinderi

și obișnuințe de a trai în colectiv. Avem în vedere: deprinderea de a stabili ușor relații cu
membrii colectivului, operativitatea în îndeplinirea sarcinilor, deprinderi organizatorice,
obișnuința de a iniția si exercita roluri diferite, uneori opuse (conducător - subordonat,
inițiator de acțiune-executant), deprinderea de colaborare în îndeplinirea unor sarcini.
Formarea unor trăsături pozitive de caracter este indispensabila vieții în colectiv care nu
se poate desfășura în bune condițiuni, daca membrii colectivului nu dau dovada de
sinceritate, principialitate, onestitate, altruism, toleranta, modestie, perseverența

Ca oricare altă formă a artei teatrale , dramatizarea trebuie să ofere satisfacţie ,

să pună probleme, să provoace tensiune , să îl transforme pe copil.(M,Pintilie,2002)

c) Dramatizarea –coordonate practic aplicative

Din lucrările elevilor

1) Dramatizare în versuri , după un text în proză

Text suport : Şiretenia vulpii

Un om bun , neştiutor

A venit în ajutor

Unui şarpe cam flămând

Care şi-a cam pus în gând

Repejor să-l răsplătescă

Cu o moarte nefirească.

Asta ţi-e dreptatea , şarpe ?

(Spuse omul întristat .)

Că doar eu te-am ajutat ,

Iar acum tu drept răsplată

Mi-ai luat suflarea toată .

Haidem dar la judecată !

Coana vulpe cea roşcată ,

S-a gândit ea ziua toată :

-Mergem dar la văgăună

Ca să văd faptele toate ,

Şi să judec ,de se poate

Cine, cum are dreptate.

-Nu , nu cred c-ai încăput !

Spune vulpea cu un rost .

Şarpele, un pic cam prost

Mi s-aşază –n văgăună

Vulpii , doar ca să îi spună :

-Vezi, uite-mă ca la-nceput !

Judecă! Şi dă-mi dreptate !

-Sigur! Sigur ! spune ea

Să rămâi ...pe veci aşa !

Iar morala noastră este ,

Să-ţi fie de-nvăţătură :

Celui ce-ţi dă ajutor

Să-i fii recunoscător !

2) Proces literar
Procesul secolului

Grefierul : -Onorată Instanţă , urmează procesul secolului “Pământul contra

omului”
Judecătorul : -Să intre avocaţii , acuzatorul şi acuzaţii !
Intră în scenă cei doi acuzaţi , fiecare urmaţi de : râu , mare , ocean , plante , animale
acvatice, oameni ocrotitori ai naturii ( fiecare va avea o ţinută adaptată rolului ) , omul
indiferent faţă de natură ( cu o ţinută sugestivă )
Avocatul pământului : -Pământul se plângea odată:
Pământul: -Îmi lipseşte aerul curat! Nu mai pot duce în spate
Gunoaie , sticle , fiare aruncate!
Apele poluate cu-ngrăşăminte şi petrol
Îmi sufocă plantele, animalele şi mor !
Judecătorul: –Au cuvântul martorii .
Râul : -Onorată Instanţă , viaţa mea este tot mai firavă . oamenii mă
folosesc în mod nechibzuit !Nu ştiu că fiecare picătură contează ! Mulţi dintre ei aruncă
resturile menajere pe malul meu , iar cei care se simt bine la iarbă verde mă caută , dar
uită să îşi ia la plecare gunoaiele şi de multe ori scapă de ele aruncându-mi-le în apă. Din
oraşele mari , îmi vin ape otrăvite care îmi omoară toate vietăţile . Cei care vor să obţină
recolte mari de cereale stropesc culturile cu substanţe chimice , neştiind că acestea mă
otrăvesc şi pe mine! Ploaia nu mai este curată ca lacrima , ci este sărată , acidă , datorită
aerului poluat şi îmi îmbolbăveşte animalele . Şi aşa viaţa mea este tot mai grea , mai
grea!
Marea : -Domnule judecător , apa mea este şi mai murdară şi mai
otrăvită !
Oceanul : -Cu respect, domnule judecător ! Şi eu am aceeaşi durere !
Marea : - Exploatările de petrol de pe platformele marine ne strică liniştea
!
Oceanul : - Desele accidente ale navelor petroliere produc mareea neagră sau pata
de petrol ; incendiile de pe vapoare la fel ne produc numai pagube.
Marea : - Apele fluviilor ne aduc doar apă plină de reziduri culese de prin
aşezările omeneşti pe lângă care trec .
Oceanul şi Marea ( în cor ) : - VĂ rugăm , ajutaţi-ne ! Treziţi-l pe Om la realitate până nu
e prea târziu !
Judecătorul : -Să intre următorii martori !
Plantele : - Onorată instanţă , noi suntem tot mai puţine , multe specii de
plante au dispărut . Suntem tot mai firave! Doar unii oameni care ne mai iubesc ne
ocrotesc în rezervaţii . Abia ne mai ţinem în viaţă căci apa este tot mai otrăvită.
Animalele: - Apa este tot mai tulbure , plantele care dau oxigenul apei sunt
tot mai puţine ! Ne sufocăm ! Salvaţi-ne!
Judecatorul : - Să vină la bară pârâtul !
Omul : - Să trăiţi , domnule judecător !
Judecătorul : - Ai auzit , omule, ce se spune despre tine ?
Omul : - Da , domnule judecător. Dar eu trebuie să trăiesc din ce în ce
mai bine ! Îmi trebuie mai mult confort , maşini puternice , petrol mai mult , fabrici care
să conţină produse pentru a-mi uşura munca , cât mai multe produse pentru hrana noastră
şi cât mai multe centrale nucleare pentru producerea energiei !
Avocatul omului : - Are multă dreptate omul , doar asta înseamnă civilizaţie ! Trăim
în secolul XXI!
Omul : - Au! ( ducându-şi mâna la piept ) Domnule judecător , trebuie
să-mi iau tratamentul ! Am nevoie de un pahar cu apă !
Judecătorul: - Serveşte-l, Râule !
( Râul îi întinde un pahar cu apă foarte murdară. )
Omul : - Ce gust oribil are ! Nu se poate bea ! Vrei să mă omori !
Judecătorul : - Ce mai contează un pahar cu apă ! Ai maşini scumpe , produse după
pfta inimii … Nu trăieşti mai bine ? Doar eşti în secolul XXI? Nu ?!
Omul : - Au !
Judecătorul : - Omule , trebuie să înţelegi , până nu este prea târziu că : APA ESTE
VIAŢA!
–AI GRIJĂ DE EA ! GENERAŢIILE CARE VIN NU POT TRĂI FĂRĂ O APĂ
CURATĂ !
Nu aruncaţi în apă şi sol
Resturi dăunătoare vieţuitoarelor .
Mergeţi pe dealuri la plantat
Ca să aveţi aer curat !
Înfiinţaţi rezervaţii naturale
Pentru plante şi animale .
Ocrotiţi mediul înconjurător
Spre binele tuturor !
Pământul : - Gândiţi-vă , oameni , la mine ,
Că v-am hrănit ani de zile !
Opriţi poluarea imediat că veţi muri curând şi e păcat!
Păstraţi mediul natural curat ,
Că-i sănătatea voastră în joc
Nu lăsaţi pe nimeni , niciodat
De munca voastră să îşi bată joc !
Judecătorul : - Cine-i poate ajuta ?
Copiii : - Noi! Noi !

3. Mesaj către oameni mari

Dragi oameni mari ,

Ghiocelul: Sunt un vlăstar micuţ ,

Ce ieri
Am poposit în VIAŢĂ
Cu mult curaj
Şi multă speranţă.

Ursitoarele : Blânde adieri

Te vor mângâia !
Ploi de miresme
Te vor îmbăta!
Susurul izvoarelor
Te va încânta !
Cântecul păsărilor
Te va bucura !
Ghiocelul: Dar trupul mi-e firav ,
Iar vântul mă-ndoaie
O ploaie acidă , rea
Şi multe gunoaie
m-au podidit.
E grav ?
Unde-i aerul curat ?
Unde-s apele cristaline ?
-Pământule ! Pământule!
Ce e cu tine ?

Doi ochi căprui

Şi-un glăscior de-argint :
Fetiţa : - Nu-i asculta pe oamenii ce mint !
Ei vor doar bani şi bogăţii
Le pasă lor de alte seminţii ?
De-un fir de iarbă ,
Sau de-un ghiocel plăpând
De-un fluture , de-un gând
Ce zboară vesel pe pământ ?
Dar eu n-am să te las
În voia sorţii !
Şi nici să fii batjocura
La toţi netoţii !
-Copii! Copii!
Un ghiocel e cam firav
Îl ajutăm ?
Copiii : - Cu drag ! Cu drag!
Cât timp PUTEREA E ÎN NOI !
Să nu te temi
De vânt şi-acide ploi.
 Şi .. OAMENI MARI ,
Nu mai lăsaţi să moară
Un ghiocel
ÎN PLINĂ PRIMĂVARĂ.

BIBLIOGRAFIE

Pintilie , Mariana-Metode moderne de invatare evaluare , Ed. Eurodidact , Cluj-

Napoca , 2002
Şoitu , Laurenţiu,–Comunicare şi educaţie, Ed. Spiru Haret ,Iaşi,1996

***Revista pedagogică ,Nr.5, 2010,articol- Receptarea literar –artistică a operei

literare, Inge Borde Klein
***Predarea învățarea interactivă centrată pe elev
***www.didactic.ro