INFLUENȚA POVEȘTILOR ASUPRA PREȘCOLARILOR MICI

Poveștile - fie ca sunt expuse oratoric, fie ca sunt citite - joacă un rol esențial atât în educația,
cât și în dezvoltarea copiilor. Reprezintă un stimul pentru creativitate, o întărire a relației cu
părinții, ajută la dezvoltarea morală si îi învață să capete încredere în propriile forțe, dar și să
pătrundă într-un univers fantastic plin de mistere si distracții. Poveștile nu trebuie niciodată
înlocuite cu televizorul, desenele său calculatorul!
Cu mult timp inainte ca micuțu să meargă său să vorbească, el va acorda o atenție deosebită și va asculta
ritmul vocii tale atunci când îi spui povești. Înainte de 6 luni experiența bebelușilor cu poveștile este
asociată cu cea pe care o trăiesc când ascultă muzică. Cițirea sau spunerea poveștilor ajută copilul peste 6
luni să își dezvolte mai repede limbajul. Acesta este unul dintre cele mai importante roluri ale poveștilor
la bebeluși. În plus, poveștile:

 ajută copiii să crească frumos și armonios:

 ajută la dezvoltarea și îmbogățirea imaginației;
 ajută copilul să combată stresul;
 oferă un moment de relaxare;
 îi ajută să învețe mai multe lucruri despre ei însiși si despre lume în general;
 îi ajută să își dezvolte interese proprii și să aibă oportunități în acest sens;
 îi ajută să gândească singuri;
 îi ajută să ia decizi proprii, să învețe diferența dintre bine si rău, să facă judecați de valoare;
 îi ajută să își exprime propriile sentimente și emoții mai bine;
 reprezintă pentru ei o formă de joc în care învață semnificațiile vieții reale;
 dezvoltă încrederea în forte proprii;
 îndreaptă atenția către aspecte pozitive ale vietii (frumusețe, bucurie, dragoste etc.), dar fără a
exclude partea negativă (binele învinge intotdeauna răul, deci există și latura negativă expusă în
povești);
 îi învață ce înseamnă prietenia; ba chiar își aleg personaje de poveste care să le fie prieteni;
 le modelează un caracter puternic (din povești în care există eroi, zâne, prinți care se luptă de la
egal la egal cu monștrii și îi înving – insuflă copilului forta, curaj);
 dezvolta viața afectivă a copilului (il ajută să aiba acces la sentimente și trăiri specifice
personajelor și să le transpuna în viața de zi cu zi);
 îi ajută să își depasească temerile și fobiile (este indicat să alegi povești care au personaje ce se
confrunta cu anumite temeri).

Poveștile îi ajută pe copii să se simtă și confortabil și in siguranta si să creeze o legatură specială cu

tine.Unele povești îți pot fi un ajutor de nădejde, pentru ca te pot ajută să răspunzi prin ele la unele dintre
cele mai inconfortabile întrebări ale copiilor despre: moarte, furie, divorț, iubire etc.
Multe povești au o morala la sfârșitul lor de care te poți folosi pentru a-ți educa bine copilul. Reprezintă
un instrument la-ndemână de educație și disciplinare. Prin expresiile literare întâlnite în poveștile pentru
copii, aceștia își dezvoltă vocabularul, învață cuvinte și expresii noi, reușesc să se exprime mai ușor. Cum
se aleg povestile potrivite pentru copii?
Înainte de a alege o poveste, gândește-te la copilul tau și la ce anume are el nevoie să înțeleagă și să își
dezvolte la acea vârstă. De exemplu, dacă îi este frică de întuneric, alege o poveste despre un personaj
care depășește anumite frici, dacă se ceartă cu fratele, alege una în care rivalitatea fraternală este
depășita și în care cei doi frați ajung să se înțeleagă. Alege-i povestioare cu tematică, cu rol educativ care
să aibă o influentă pozitivă și constructivă asupra lui. De asemenea, dacă animaluțul lui de companie
moare, alege o poveste despre un copil care tocmai și-a pierdut animalutul. Dacă alegi să îi citești
din cărti, atunci ai grija ca acestea să fie cât mai colorate și pline de imagini pentru a-i fi mai usor
copilului să asocieze ce spui cu imaginea.
În concluzie, putem spune că poveștile spuse copiilor oferă beneficii multiple dar din păcate în zilele
noastre părinții neglijează acest mod de a-și petrece timpul cu copiii lor, acest lucru duce la pierderea
interesului pentru lectură al copilului școlar.
Pentru evaluarea efectelor lipsei lecturării de povești copiilor preșcolari, am aplicat părinților un
chestionar pe care-l vom anexa articolului de mai sus.
Eșantionul pe care a fost aplicat este alcătuit din părinți de la trei grupe de copii, iar educatoarele care ne-
au sprijinit în acest sens sunt :
- Ile Marioara(Orban)
- Rațiu Maria (Bocșe)
- Morgovan Mariana (Pater)
- Puie Ileana (Petruș)
Chestionarul a fost aplicat unui număr de 70 de persoane iar rezultatul centralizarii arată că deși în
procent de 100% copiilor le plac poveștile doar 7% din părinți citesc sau spun povești copiilor zilnic, 50%
săptămânal, 43% recunosc faptul că citesc sau spun povești copiilor foarte rar. În ceea ce privește
solicitarea copiilor de a li se citi povești, procentele sunt următoarele:
-45% solicită zilnic să li se spună povești,
-43%,uneori,
-12% foarte rar.
Chestionarul cuprinde și întrebări referitoare la frecvența împrumutărîi cărților de la biliotecă și
achiziționărîi de cărți din librării. Respondenții afirmă că împrumută cărți foarte rar său deloc (3%
imprumută cărți), iar pentru a cumpăra cărți, doar 25% intră lunar întro librărie iar 75% și mai rar. Deși
toți sunt convinși de valoarea educativă a cărților pentru copii și afirmă că toți copiii știu să răsfoiască o
carte fără să o rupă, biblioteca lor conține puține cărți pentru copii (60%), multe 40%. Privitor la
frecvența cu care sunt folosite expresîi din povești de către copii părinții afirmă că 61% folosesc frecvent
cuvinte său expresii din povești, 28% , rar și 11%, deloc.
În urma studiului făcut și constatând că părinții nu se preocupă suficient de satisfacerea dorinței copiilor
de a asculta povești ne-am înscris în proiectul național ,,Să citiim pentru mileniul III”, sperând să
compensăm lipsă de timp și interes al părinților pentru beneficiile aduse de povești în viața copiilor.

CHESTIONAR

1. Copilului dumneavoastră îi plac poveștile și basmele?

Da
Nu

2.Cât de des îi citiți său spuneți din proprie inițiativă?

zilnic
săptămânal
lunar
foarte rar
3. Cât de des vă solicită copilul să-i spuneți povești?
Zilnic
uneori
foarte rar

4. Cu ce frecvență intrați într-o librărie cu intenția de a achiziționa cărți?

Săptămânal
lunar
rar
deloc

5. Obișnuiți să scoateți cărți de la bibliotecă pentru dumneavoastră sau copil?

Da
Nu

6. Copilul d-voastră preferă să asculte o poveste sau să se uite la un desen animat?

Poveste
Desen
animat

7. Credeți în valoarea educativă a cărților pentru copii?

Da
Nu

8. Ați constatat vreodată utilizarea unor cuvinte său expresii din povești în limbajul copiilor?
Frecvent
Foarte rar
Nu

9. Copilul d-voastră are cărți de povești în biblioteca proprie?

Multe
Câteva
Deloc

10. Știe copilul d-voastră să răsfoiască o carte fără să o rupă?

Da
Nu

BIBLIOGRAFIE:

1. Bratu, B.,Preşcolarul şi literatura, E.D.P., Bucureşti, 1977;

2. Dumitrana, M., Educarea limbajului în învăţământul preşcolar. Comunicarea orală, Compania ,
Bucureşti, 1999.
3. Ona, N.; Petrescu, C.; Ştefănescu, M. ; Pop, I.; Moraru, F., Laborator metodic pentru domeniul
experienţial limbă şi comunicare , Ed. Diana, Piteşti.
***Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Ministerul Educației și Cercetării
i / 2008