Sunteți pe pagina 1din 185

GHID PRACTIC PENTRU PREVENIREA, INTERVENȚIA ȘI COMBATEREA BULLYING-ULUI

DIN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR

NIVEL PREȘCOLAR

Titlul programului ABC-ul emoțiilor și încrederii pentru preșcolari

Tipul de program Formare de priceperi și deprinderi


Grup ţintă 3-6 ani
Profesor Cadre didactice din învățământul preprimar, profesori consilieri școlari
Dezvoltarea abilităților socio-emoționale ale copiilor în scopul prevenirii
Scop
comportamentelor de tip bullying
- să enumere punctele forte personale
- să numească propriile emoții
Obiective
- să exerseze metode de respirație eficientă
- să exerseze comportamente sociale sănătoase
Resurse procedurale Turul galeriei, conversația, demonstrația, explicația, planșe cu emoții
Resurse de timp 8 activități

Prezentarea activităților:
Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
1 Calitățile mele Conștientizarea punctelor forte personale
2 Scara EU pot Dezvoltarea sentimentului de competență
3 Personajul de putere Conștientizarea părții puternice din ei
4 Curcubeul emoțiilor Dezvoltarea vocabularului emoțional
5 Emometru Conștientizarea și numirea propriilor emoții
6 Măștile emoțiilor Exprimarea propriilor emoții într-un cadru sănătos
7 Respirații Învățarea unor metode de respirație eficientă
8 Pânza prieteniei Facilitarea unor comportamente sociale sănătoase

Tema/denumirea activității Calitățile mele


Tipul de activitate Formare de priceperi și deprinderi
Grup ţintă 3-6 ani
Profesor Cadre didactice din învățământul preprimar, profesori consilieri școlari
Scop Cultivarea sentimentului de competență
- să identifice calități ale persoanelor
Obiective - să enumere calități personale
- să precizeze situații în care se manifestă calitățile personale
Resurse procedurale Imagini cu diferite calități, precum: bunătate, curaj, încredere ș.a.m.d.
Resurse de timp 30 min
1
Descrierea activității (scenariul):
Copiii se vor așeza în cerc, iar pe jos vor fi așezate imagini în care sunt ilustrate diferite calități. Profesorul
le va vorbi despre fiecare calitate în parte, prezentând imaginile. Ulterior, fiecare copil va alege o imagine,
spunând când au manifestat acea calitate. La final fiecare copil poate alege o calitate pe care să o manifeste
în acea zi.

Tema/denumirea
Personajul de putere
activității
Tipul de activitate Formare de priceperi și deprinderi
Grup ţintă 3-6 ani
Profesor Cadre didactice din învățământul preprimar, profesori consilieri școlari
Scop Conștientizarea părții puternice din ei
-să descrie calități ale persoanelor
Obiective
-să interpreteze roluri în care se manifestă calități personale
Resurse procedurale Diferite pălării și măști de personaje
Resurse de timp 30 min

Descrierea activității (scenariul):


Copiii se vor așeza în cerc, iar pe jos vor fi așezate mai multe pălării, sau măști, iar fiecare copil, pe rând, va
alege una dintre ele și va spune de ce a făcut alegerea respectivă, cum este personajul acela (puternic,
curajos, frumos etc), va face o scurtă intepretare a lui (punere în scenă).

Tema/denumirea activității Curcubeul emoțiilor

Tipul de activitate Formare de priceperi și deprinderi


Grup ţintă 3-6 ani
Cadre didactice din învățământul preprimar, profesori consilieri
Profesor
școlari
Scop Dezvoltarea vocabularului emoțional
-să recunoască emoții
Obiective -să enumere emoții
-să reprezinte prin desen emoții
O fișă pe care să fie desenat un curcubeu
Resurse procedurale
Creioane colorate
Resurse de timp 30 min

Descrierea activității (scenariul):


Fiecare copil va primi o fișă pe care este desenat un curcubeu. Elevii vor desena curcubeul emoțiilor și va
spune ce emoții simte și cu ce culoare asociază fiecare emoție.
Tema/denumirea activității Emometru

2
Tipul de activitate Formare de priceperi și deprinderi
Grup ţintă 3-6 ani
Cadre didactice din învățământul preprimar, profesori consilieri
Profesor
școlari
Scop Conștientizarea și numirea propriilor emoții
-să recunoască emoții
Obiective
-să enumere emoții
emoticoane cu emotiile mentionate;
poza cu fiecare copil din grupa (dimensiune ideala: 4 x 4 cm);
Resurse procedurale
placa de polistiren de aproximativ 1m x 1m;
hartie/ carton/ textile, lipici, culori, carioca etc.
Resurse de timp 30 min

Descrierea activității (scenariul):


Un emometrul este un instrument menit să arate starea emoțională a oamenilor. Acest instrument ajută și
cadrul didactic să ia pulsul clasei dimineața observând ce emoții au elevii când sosesc la școală. Toți pașii
pentru construirea emometrului pot fi găsiți aici: http://www.itsybitsy.ro/cum-se-construieste-un-emometru/.

Tema/denumirea activității Măștile emoțiilor

Tipul de activitate Formare de priceperi și deprinderi


Grup ţintă 3-6 ani
Cadre didactice din învățământul preprimar, profesori consilieri
Profesor
școlari
Scop Exprimarea propriilor emoții într-un cadru sănătos
-să enumere emoții
Obiective
-să precizeze situații în care a manifestat diferite emoții
Farfurii de unică folosință din carton
Resurse procedurale
Creioane colorate
Resurse de timp 30 min

Descrierea activității (scenariul):


Copiii vor construi măști cu diferite experesii emoțională. Fiecare va face patru măști cu următoarele emoții:
bucurie, tristețe, furie, frică. Ulterior fiecare va spune când simte acele emoții (care sunt situațiile în care s-a
simțit astfel).
Tema/denumirea activității Respirații
Tipul de activitate Formare de priceperi și deprinderi
Grup ţintă 3-6 ani
Cadre didactice din învățământul preprimar, profesori consilieri
Profesor
școlari

3
Scop Învățarea unor metode de respirație eficientă
Obiective - să exerseze diferite tipuri de respirație
Resurse procedurale Fișe cu povești de respirație
Resurse de timp 30 min

Descrierea activității (scenariul):


Copiii vor fi învățați diferite tipuri de respirație. Iată trei exemple de povești cu respirație:
Respirația Vulcan. Se pare că ai un vulcan în interiorul tău. Măiculițăăăă! Este cod roșu, de ploaie cu lavă.
Feriți-văăăă! Ce-i de făcut acum, zici? Hai să liniștim vulcanul din interiorul tău. Tragem aer adânc în piept
și apoi numără în gând: 1. Lava urcă, 2. Lava urcă, 3. Lava iese – suflă puternic toată lava afară. Și încă o
dată, de această dată mai ușor: trage aer în piept și suflă ca atunci când stingi lumânările de pe tort. Grozav!
Iar ultima dată trage aer în piept și suflă foarte, foarte ușor, ca un vânt de primăvară.
Respirația floare-lumânare. Ne imaginăm că în mâna dreaptă avem o floare și în mâna stângă o lumânare.
Mirosim floarea (tragem aer în piept) și suflăm în lumânare să o stingem (expirăm). Repetăm de trei ori
împreună cu copilul.
Respirația plăcintă. Ne imaginăm că în mână, pe un carton, avem o felie fierbinte-fierbinte de plăcintă. Așa
că o mirosim (tragem aer în piept) și apoi suflăm ca să o răcim (expirăm). Repetăm de trei ori împreună cu
copilul.

Tema/denumirea
Pânza prieteniei
activității

Tipul de activitate Formare de priceperi și deprinderi

Grup ţintă 3-6 ani

Profesor Cadre didactice din învățământul preprimar, profesori consilieri școlari

Scop Facilitarea unor comportamente sociale sănătoase


Obiective - să menționeze situații în care a fost un bun prieten
Resurse procedurale Ghem de sfoară
Resurse de timp 30 min

Descrierea activității (scenariul):

Copiii se vor așeza în cerc. Se va folosi un ghem de sfoară pe care copiii îl vor da de la unul la celălalt și vor
povesti despre când au fost un bun prieten. Prima dată începe profesorul și păstrează capătul sforii. Apoi dă
ghemul unui copil și îl roagă să spună când a fost el un bun prieten/coleg. Acesta ține, la rândul său, de o
parte din sfoară și dă mai departe ghemul. Și tot așa până se creează o pânză între copii. La final copiii pot
trece pe sub pânza formată.

4
NIVEL PRIMAR

Titlul
ÎMPREUNĂ SUNTEM MAI PUTERNICI!
programului
Tipul de
Program de consiliere educațională
program
Grup ţintă Elevi nivel primar
Profesor Zaharia Georgeta, CJRAE Brăila
Scop Dezvoltarea competenţelor sociale
- să descrie rolurile și responsabilitățile pe care le au pentru prevenirea
fenomenului de bullying;
Obiective - să explice importanța relațiilor pozitive cu cei din jur;
- să manifeste comportamente pozitive la nivel individual și al grupurilor din
care fac parte.
expunerea, povestirea, conversaţia, brainstorming-ul, exerciţiul, analiza,
Resurse
explicația, jocul, jocul de rol, studiul de caz, activitatea individuală, activitatea
procedurale
în echipă
Resurse de timp Nr. activități: 9

Descrierea programului:

Argument
Motto-ul al acestui program„Jocul este şi o pregătire pentru viaţa de mai târziu, dar mai presus de toate, el
este însăşi viaţa copilului” (Mc. Dougall) evidențiază faptul că jocul reprezintă cea mai importantă sursă de
învăţare pentru copii, este activitatea care îi ajută cel mai mult şi eficient să înveţe. Prin joc, copiii învaţă să
interacţioneze cu ceilalţi, să exploreze mediul, să găsească soluţii la situaţiile problemă, să îşi exprime
emoţiile, să achiziţioneze cunoştinţe şi abilităţi care îi vor fi necesare pentru adaptarea la viață.
Această perioadă, a copilăriei în care se pun bazele personalității umane nu trebuie lăsată să-şi urmeze cursul
la voia întâmplării. Școala, alături de părinți are un rol important în dezvoltarea fizică şi intelectuală a
copiilor. Jocul ne permite să urmărim copilul sub toate aspectele dezvoltării sale, în întreaga sa
complexitate: cognitiv, motor, afectiv, social, moral.
Copilul se dezvoltă prin joc și orice achiziţie care duce la perfecţionare se materializează printr-o mare
diversitate de valori, care nu se pot fixa şi transmite pe cale ereditară, ci se învaţă.
Jocul şi joaca sunt elemente caracteristice copilăriei. Jucându-se, copiii îşi vor dezvolta mai uşor şi mai
repede abilităţi şi competenţe în multe domenii.
Pentru toate aceste motive, am considerat că acest program îi va ajuta pe elevi să se dezvolte armonios, să
devină oameni care au multe calităţi, să trăiască în bună înţelegere cu toţi cei din jurul lor.

5
Este necesar să abordăm o nouă concepţie asupra copilului şi să avem o viziune constructivă asupra lui, să-l
ajutăm să se cunoască mai bine, să-l încurajăm să aibă încredere în el şi în forţele lui, făcându-l în acest fel,
participant activ la propria lui formare. Astfel, prin joc vom facilita comunicarea și învățarea, vom sprijini
elevul să-şi descopere disponibilităţile şi să le valorifice la maximum.

Acest program de prevenție constă în susținerea de activități de consiliere educațională cu tematică ce


vizează:
 Autocunoaşterea şi dezvoltarea personală;
 Comunicarea şi abilităţile sociale;
 Stilul de viață sănătos;
precum și şedinţe de consiliere individuală, în funcție de nevoile elevilor.
Activităţile propuse (activități de consiliere educațională) se vor desfăşura lunar şi vor fi adaptate în funcţie
de nivelul de vârstă al elevilor.
Aceste activitățiimplică poveşti, jocuri, jocuri de rol şi clipuri video scurte despre bullying, subiecte de
discuţie specifice relaţionate cu bullying-ul, dinamică şi consecinţe şi subiecte de discuţie mai generale,
precum emoţii, rezolvarea de probleme, strategii de coping, respect, prietenie şi comportament prosocial.
Permanent, copiii vor fi supervizați și vor primi ajutorul atunci când au nevoie, vor fi încurajați să reflecteze
asupra semnificației activităților, iar prin activitățile de grup vor fi obișnuiți să petreacă timp împreună.

Prezentarea activităților:
Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
Familiarizarea copiilor cu termenul de bullying și
1. CE ESTE BULLYING-UL?
caracteristicile acestuia
Conștientizarea bullying-ului și a consecințelor acestuia în
2. STOP BULLYING!
rândul copiilor
Oferirea suportului psiho-emoțional în scopul autocunoașterii
3. CINE SUNT EU?
și valorizării personale
FII STĂPĂNUL Susținerea psiho-afectivă a copiilor pentru a înţelege ce sunt
4. PROPRIILOR TALE emoţiile şi cum să şi le regleze în mod adecvat
EMOȚII!
Dezvoltarea capacității de comunicare și interrelaționare la
5. COMUNICARE PRIN JOC
nivelul clasei de elevi
SUNT O PERSOANĂ Dezvoltarea abilităților personale și interpersonale de
6.
ASERTIVĂ! comunicare la nivelul clasei de elevi
Formarea atitudinilor și a comportamentului responsabil într-o
7. BUN PRIETEN
relație de prietenie
PLEDOARIE PENTRU Promovarea respectului prin manifestarea unei atitudini
8.
RESPECT pozitive față de sine și față de ceilalți
ÎMPREUNĂ SUNTEM MAI Încurajarea copiilor privind implicarea în activități pozitive și
9.
PUTERNICI! constructive

6
Anexă
Fișă de lucru
Numărul și titlul activității: Activitatea nr.8 - PLEDOARIE PENTRU RESPECT

RESPECTUL

''Cel mai bogat om de pe planetă are doar patru lucruri: sănătate, iubire, timp şi respect.''

Teodor Dume

Te-ai întrebat vreodată ce-i respectul?


Respectul înseamnă atât de multe! Respectul înseamnă să saluți. Respectul înseamnă să înveți. Respectul
înseamnă să vorbești frumos. Respectul înseamnă să fii un bun coleg. Respectul înseamnă să-ți asculți
părinții. Respectul înseamnă să ai grijă de cei mici. Respectul înseamnă să te porți frumos cu cei vârstnici.
Respectul este "o atitudine sau un sentiment de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de
cineva sau de ceva."
Respectul se exprimă prin comportament și poate fi simțit. Respectul nu poate fi cumpărat cu bani.
Respectul se învață de mic.
Atunci când respecți pe ceilalți de fapt te respecți pe tine. Lecția despre respect este o lecție pe care o
învățăm zi de zi. Cum știm dacă suntem respectuoși? După respectul pe care îl primim de la cei din jur.
"Respectă și vei fi respectat.", spune un vechi proverb.
Notele la lecțiile despre respect nu ni le acordă profesorii ci ni le oferă viața, poate cel mai exigent profesor.
Dacă vei învăța de mic, și la timp, lecțiile despre respect, vei culege..............doar stimă și respect de la cei
din jur.

Exercițiul ''Despre respect......''


Completează următoarele enunțuri după cum îți sugerează răspunsul:
Respectul înseamnă pentru mine...................................................................................
Persoanele pe care le respect.......................................................................................

7
Am învățat că respectul..................................................................................................
Pot arăta că-i respect pe cei din jur................................................................................
Mă respect pe mine atunci când....................................................................................
Când sunt respectuos/respectuoasă..............................................................................
Recitește răspunsurile date și reflectează asupra celor înțelese.

Exercițiul ''Alfabetul respectului''


Notează pentru fiecare literă din alfabet cuvinte care au semnificație pentru tine atunci când te gândești la
ceea ce înseamnă respectul, ca valoare morală. Care literă din alfabet adună cele mai multe cuvinte care se
referă la respect? Exersează zilnic, făcând acțiunile indicate de cuvintele scrise.
A _______________________________________________________________
B _______________________________________________________________
C _______________________________________________________________
D ________________________________________________________________
E ________________________________________________________________
F ________________________________________________________________
G ________________________________________________________________
H ________________________________________________________________
I ________________________________________________________________
Î ________________________________________________________________
J ________________________________________________________________
L ________________________________________________________________
M ________________________________________________________________
N ________________________________________________________________
O ________________________________________________________________
P ________________________________________________________________
R ________________________________________________________________
S ________________________________________________________________
Ș ________________________________________________________________
T ________________________________________________________________
Ț ________________________________________________________________
U ________________________________________________________________
V ________________________________________________________________
Z _______________________________________________________________

Tema/denumirea activității STOP BULLYING!

Tipul de activitate Consiliere de grup la clasă


Grup ţintă Elevi clasa a IV-a
Profesor Zaharia Georgeta, CJRAE Brăila

8
Scop Prevenirea bullying-ului în rândul copiilor
O1 – să precizeze înțelesul cuvântului „bullying”
O2 – să identifice în exemple date situații de tip bullying
O3– să descrie comportamente și soluții antibullying
Obiective
O4– să explice importanța comportamentelor pozitive în relația cu cei
din jur
O5– să colaboreze în timpul activității cu colegii de echipă
expunerea, povestirea, conversaţia, exerciţiul, jocul, analiza, explicația
Resurse procedurale
brainstorming-ul, activitate în echipă, activitate individuală,
Resurse de timp o oră

Descrierea activității (scenariul):


1. Spargerea gheţii
Exercițiul "Desenul dictat"
Elevii sunt așezați în bănci. Propunătorul a realizat un desen cu ajutorul a patru forme geometrice: un cerc,
un pătrat, un dreptunghi și un triunghi.
Le va explica elevilor că le va dicta acest desen, iar ei vor desena pe foaia de hârtie elementele geometrice
dictate.
După ce au terminat de desenat elevii, propunătorul va prezenta foaia cu desenul pe care l-a dictat. Elevii
vor prezenta și ei foile cu desenele realizate.
Debriefing:
Cum v-ați simțit în timpul acestui exercițiu?
Ce v-a plăcut cel mai mult? De ce?
Ce v-a plăcut mai puțin? De ce?
Ce vi s-a părut mai ușor de făcut? De ce?
Ce vi s-a părut mai dificil de realizat? De ce?
De ce credeți că deși am dictat tuturor același desen, desenele voastre sunt diferite?
Propunătorul concluzionează precizându-le elevilor că diferenţele îi fac pe oameni unici. Esteimportant să
respectăm oamenii cu unicitatea şi diferenţele lor. Este important să înţelegem că diversitatea este o cale de a
învăţa. Ceea ce îi face pe oameni diferiţi, îi facespeciali!
2. Activitatea fundamentală
a)Vizionarea filmulețului "Ursul cafeniu"
La propunerea cadrului didactic, elevii vor viziona filmulețul ''Ursul cafeniu'', adaptaredupă povestea ''Ursul
cafeniu'' de Vladimir Colin.
https://www.youtube.com/watch?v=Mv8OGzXPJeM
După vizionarea filmulețului se va purta o conversație cu elevii referitoare la conținutul vizualizat precum și
la mesajul transmis prin intermediul acestui filmuleț.
Întrebări referitoare la conținut:
-La cine se uita ursul cafeniu ajuns la Polul Nord?
-De ce credeți că râdeau focile?
-Ce a făcut ursul când și-a dat seama că focile râdeau de el?
-Cum credeți că s-a simțit ursul?
-Cu cine s-a întâlnit mai apoi ursul?

9
-Cine i-a venit ursului în ajutor?
-Ce l-a sfătuit pinguinul să facă?
-Cum au reacționat urșii polari când ursul cafeniu avea blana acoperită de clăbuci albi și strălucitori de
săpun?
-Ce întâmplare le-a stricat urșilor polari joaca?
-Ce faptă frumoasă a făcut ursul cafeniu?
-De ce credeți că au rămas urșii polari mirați?
-Care au fost cuvintele de mulțumire adresate de ursoaica-mamă ursului cafeniu-salvator?
-Cum credeți că s-au comportat începând din acea zi urșii polari față de ursul cafeniu?
-Ce ați învățat voi din această poveste? Care este mesajul transmis prim intermediul
acestei povești?

b)Anunțarea temei ativității


"Astăzi, plecând de la cele vizionate în filmuleț, vom discuta despre ce înseamnă bullying-ul,vom identifica
astfel de comportamente în situații date, vom încerca să înțelegemcum se simt persoanele aflate în
situații de bullying și vom exersa comportamente pozitive bazate pe empatie".
Va fi precizată și explicată tema activității "STOP BULLYING!".
c) Definirea termenului "bullying"
Elevii sunt rugați să scrie pe un post-it primul cuvânt care le vine în minte atunci când aud cuvântul
''bullying''. Fiecare elev, după ce va nota cuvântul pe post-it va merge și va lipi post-it-ul pe o planșă la flip-
chart pe care este scris în mijlocul foii cuvântul ''bullying''.
d) Discuții despre ''bullying''
Sunt citite cuvintele scrise de elevi și se prezintă o definiție a termenului bullying așa cum reiese din ceea ce
au scris elevii pe post-it-uri.
Propunătorul le precizează elevilor că aceste comportamente de intimidare (engl. bullying) reprezintă un
fenomen întâlnit și în mediul școlar. De cele mai multe ori, actele de intimidare pot să se manifeste în forme
diverse: intimidare fizică, verbală, relațională. Principalele caracteristici prin care acest fenomen se poate
diferenția de violență în general sunt: diferența de putere, repetitivitatea și intenția de a face rău altcuiva.Li
se solicită elevilor să dea exemple de situații de bullying pe care le-au întâlnit sau despre care au aflat.
Este analizată o astfel de situație urmărindu-se:
-identificarea principalele caracteristici ale comportamentelor de intimidare;
-diferențierea între rolurile de agresor, victimă și observator;
-conștientizarea consecințelor unei astfel de situații asupra celor implicați;
-identificarea de strategii de gestionare a unor astfel de situații.

e)Exercițiul ''În pantofii altcuiva...''


Într-un bol se află bilețele pe care sunt descrise mai multe situații de tip bullying.
Elevii sunt organizați în cinci echipe de lucru. Fiecare echipă va extrage câte un bilețel, apoi vor avea de
realizat următoarele sarcini de lucru:
Citiți împreună cu colegii din echipă situațiile descrise, apoi răspundeți la următoarele întrebări:
-Cum credeți că se simt copiii în situațiile prezentate?
-Care este motivul pentru care ceilalți copii se comportă în acest fel cu ei?
-Cum credeți că ar putea copiii să se împrietenească cu ceilalți colegi de clasă? Dar ceilalți colegi cum ar
putea să se împrietenească cu ei?
10
-Ce sfat le-ați da acestor copiii?
Exemple de situații:
1. A. este un elev nou-venit în clasă. Acesta a învățat în altă țară. El este și de altă etnie.
Este prietenos cu colegii, dar aceștia îl evită, îl ignoră adesea și îl exclud din jocurile lor pe motiv că încă nu
cunoaște bine limba română.
2. B. este elev nou-venit în clasă. Îi este dor de prietenii săi, de foștii săi colegi. Stă tot timpul mai retras.
În noua clasă nu are prieteni. Nimeni nu-i adresează nici un cuvânt. Toți cred despre el că este prea ''arogant''
deoarece provine și dintr-o familie cu o situație foarte bună.
3. C.vine la școală îmbrăcată modest. Colegele râd zilnic de ea pentru că nu este în pas cu moda. Ceea ce
nu știu colegele este faptul că fetița este crescută doar de bunica ei. Mama ei a plecat de mult în străinătate și
de atunci nu a mai dat nici un semn de viață.
4. D. este slab la sport. Din acest motiv băieții îl evită. Nici un coleg de clasă nu știe că el sculptează foarte
frumos.
5. E. este elev cuminte și silitor. Zilnic vine la școală cu pachețel pregătit chiar de el însuși. Dar nu reușește
niciodată să-și mănânce pachețelul deoarece un coleg îi smulge de fiecare dată pachetul din mână,
spunându-i că este sufiecient de ''gras'' și că nu are nevoie de pachețel.
Fiecare grupă va prezenta, pe rând, concluziile la care au ajuns în urma muncii de echipă.
f) Jocul "Și eu sunt empatic!"
Se va preciza, pornind de la exercițiul anterior, ce înseamnă să fii empatic.
Propunătorul le va spune elevilor căempatia permite oamenilor să se pună în locul altcuiva. Simţim empatie
atunci când:
- Înţelegem sentimentele celorlalţi;
- Încercăm să înţelegem comportamentul celorlalţi şi cauzele;
- Răspundem celorlalţi la nevoie sau acţionăm din partea cuiva.
Înţelegerea şi trăirea emoţiilor este importantă deoarece duce la comportamentul prosocialsau altruist, adică
acţiuni care sunt în beneficiul unei persoane fără a aştepta o recompensă pentru sine.
Elevii vor completa fișa de lucru ''Și eu sunt empatic!''
Fiecare elev va primi o coală de hârtie pe care va realiza conturul propriei palme. Apoi, pe fiecare deget va
nota modalități personale, comportamente prin care pot încuraja formarea prieteniilor și prin care îi pot
ajuta pe ceilalți să nu se simtă excluși. În mijlocul palmei va fi realizat prin desen sau în scris mesajul său
antibullying.
La finalul jocului se va realiza la flip-chart o centralizare a soluțiilor identificate de elevi, care vor fi scrise
sub formă de îndemn.
g) Discuție cu rol de concluzie
Fiecare elev, pe rând, va preciza care este mesajul său antibullying (desenat sau scris).
3. Evaluare finală
Elevii vor primi o piesă dintr-un puzzle al clasei realizat pe o foaie dreptunghiulară tip A4, din carton alb.
Fiecare elev va desena pe piesa de puzzle primită un emoji careexprimăstarea emoțională pe care o are la
sfârșitul activității. Apoi vor realiza împreună puzzle-ul clasei.Propunătorul apreciază elevii pentru
implicarea în activitate.

11
NIVEL GIMNAZIAL

Titlul programului ”Spunem ”DA” armoniei și prieteniei!”

Tipul de program Program de consiliere educațională

Grup ţintă Elevi din învățământul gimnazial clasele V-VIII

CJRAE ALBA:
Prof. cons. școlar Nicoară Dana
Prof. cons. școlar Anca Monica-Iuliana,
Echipa de lucru Prof. cons. școlar Croitoru Felicia Melania
Prof. cons. școlar Dumitreanu Ana Florina
Prof. cons. școlar Badale Maria Ioana
Prof. cons. școlar Popescu Mirela
Promovarea unor relații sănătoase și a unui stil de viață sănătos, prin
Scop
combaterea bullying-ului și a cyberbullying-ului
- să identifice factorii care pot determina comportamente de tip bullying
- să reducă comportamentele de hărțuire (bullying) în rândul elevilor
Obiective - să exerseze abilități de comunicare nonviolentă
- să identifice caracteristici şi consecințe ale comportamentelor pasiv,
agresiv, asertiv, precum şi ale relaţiei dintre aceste comportamente;
Metode: conversația, explicația, exercițiul, studiul de caz, învăţare prin
cooperare, tehnica 3-2-1. joc de rol, brainstorming,dotmocraty, metoda
DESC, Turul galeriei.
Resurse
Mijloace: fișe de lucru, chestionare, flip-chart, videoproiector, prezentări
procedurale
PPT, ”Cutia relațională” - o cutie de carton personalizată în care se vor
colecta mesaje/ frământări/ situații de la nivelul clasei, care pot constitui
punct de plecare în activitățile de învățare din cadrul programului.
Resurse de timp 8 activități a câte 50 minute, derulate pe parcursul unui an școlar.

12
Descrierea programului: Bullying-ul este în general caracterizat ca un comportament agresiv, intenționat,
menit să provoace suferință și care implică întotdeauna un dezechilibru de putere și tărie între agresor și
victimă și se manifestă repetitiv, regulat, într-un grup de copii.
Spre deosebire de comportamentele de violență, care apar spontan între copii, urmare a trăirii unor emoții
intense (ex. furie, frustrare, teamă etc.) și dispar de îndată ce intensitatea trăirilor emoționale se diminuează,
iar situațiile punctuale sunt rezolvate, comportamentele de bullying nu dispar de la sine.
Bullying-ul este o problemă relațională care solicită întotdeauna o soluție și schimbări semnificative la
nivelul relațiilor dintre copii și în dinamica grupului. Pentru eliminarea comportamentelor de bullying este
necesară o intervenție directă din partea adulților, în contextul în care acestea apar, cel mai adesea în mediul
școlar. Prin activitățile propuse acest program are drept scop să contribuie la informarea elevilor și
dezvoltarea la aceștia a unor competențe de relaționare pozivită.
Acest program educational își propune, pe lângă reducerea comportamentelor de tip bullying la nivelul
elevilor denivel gimnazial, conştientizarea importanţei relaţiilor interumane bazate pe înţelegere şi toleranţă
prin formarea şi dezvoltarea reacţiilor de răspuns pozitiv la violenţă şi a atitudinilor non-violente. Abordarea
este una pozitivă prin dezvoltarea deprinderilor necesare oricărei persoane pentru a duce o viaţă echilibrată,
pentru a dezvolta şi menţine relaţii normale cu ceilalţi, pentru a-şi realiza scopurile propuse şi pentru a face
faţă diferitelor dificultăţi.

Prezentarea activităților:
Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
 Identificarea formelor bullying-ului;
 Recunoașterea surselor manifestărilor agresive/
bullyingului;
 Identificarea impactului mesajelor bullyingului asupra
1. Inimă frântă - inimă bucuroasă
celor din grup, pentru a minimaliza tendințele manifestărilor
agresive/ violente;
 Exersarea comunicării asertive (formularea de enunturi
pozitive, non-agresive).
 Identificarea principalilor actori ai unui conflict: agresor,
victimă, martor.
Împreună lucrăm, problema o
2.  Realizarea portretului comportamental al acestor actori.
rezolvăm
 Explorarea posibilităților de rezolvare a conflictelor.
 Selectarea unei soluții concrete de rezolvare a conflictelor.
 Identificarea comportamentelor agresive ale utilizatorilor
în mediul online.
3. Nu tolerăm cyberbulling-ul!  Evaluarea consecințelor cyberbullying-ului în viața reală.
 Determinarea diferitelor acțiuni în situații de
cyberbullying.
 Creșterea gradului de coeziune a grupului.
4. Descrie emoții, solicită consecințe  Înțelegerea asemănărilor și diferențelor între membrii
grupului.
13
Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
 Creșterea nivelului de respect și solidaritate în grup.
 Exersarea unor tehnici de gestionare a conflictelor în
cadrul grupului.
 Exemplificarea impactului mesajelor negative/bullyingului
verbal asupra celorlalți și asupra relațiilor dintre ei.
5. Și cuvintele dor…
 Susținerea dezvoltării personale, a comunicării
interpersonale și a optimizării relațiilor interpersonale.
Să reînvățăm limbajul dăruirii și al  Dezvoltarea abilităților de comunicare nonviolentă
6.
primirii
 Identificarea caracteristicilor şi a consecinţelor
Comportament asertiv, pasiv sau
comportamentelor pasive, agresive, asertive, precum şi a relaţiei
7. agresiv
dintre aceste comportamente;

 Formarea de atitudini şi deprinderi de comportament


8. Dacă aș fi în locul tău… prosocial în rândul elevilor

Anexe
Activitatea 1.”Inimă frântă - inimă bucuroasă”

Fișa de lucru 1. Exercițiul foii de hârtie – Mototolește hârtia, apoi încearcă să o readuci în forma
inițială. Ce ai constatat?

14
,

Fișa de lucru 2 ”Inimă frântă - inimă bucuroasă”


Sarcina 1: Scrieți un mesaj care ar putea să ”rănească” inima unui coleg/prieten

Sarcina 2 : Transformați mesajul pe care l-ați scris astfel încât să aducă bucurie unui coleg/prieten

15
Activitatea 2. ”Împreună conlucrăm, problema o rezolvăm!”
AGRESORUL
Fișa de
Îșilucru 1. Caracteristicile
impune participanților la conflict
în mod agresiv părerile

Dorește să se facă remarcat, are nevoie de admirație și nu știe alt mod de a le obține

Nu-și stăpânește corect emoțiile

Lipsit de empatie

Pot fi și ei, la rândul lor, victime ale violenței

Folosește cuvinte amenințătoare, jignitoare

Nu respectă regulile

Are spijinul altor colegi (poate părea în postura de lider), are nevoie de ”spectatori”

VICTIMA
Oricine poate fi o victimă!!!
Bullyingul poate duce la:
Stimă de sine scăzută, neîncredere

Sentimentul de vinovăție,

Izolarea de ceilalți colegi,

Scăderea rezultatelor școlare

Sentimente de rușine, tristețe, că sunt lipsiți de sprijin,

16
MARTORII
Au un rol important în cadrul unui conflict;

Sunt persoane care iau parte la actele de bullying

Pot fi susținători ai victimelor, complici ai agresorilor sau neutri

Lipsa de reacție și de intervenție poate duce la continuarea bullyingului

Martorul care i-a atitudine :


Activitate 3. ”Nu tolerăm cyberbullying-ul!”
- poate fi un exemplu personal de comportament pozitiv
- poate sprijinii victima
- poate anunța cadrele didactice sau un alt membru din personalul școlii
- poate tempera sau opri acținile agresorului

Fișa de lucru 1. Chestionar


Care dintre următoarele situații descriu comportamente specifice cyberbullying-ului?
Completați cu Adevărat sau Fals!
Situații Adevărat Fals
Mia a trimis un mesaj scris tuturor contactelor despre pisica sa.
Ami a creat un grup de Facebook pentru a vorbi despre Mia pe la
spatele ei.
Lorena a postat online o poză jenantă cu sora sa şi o numeste o
”pierzătoare”
Raul a format un grup în scoală care îl urăşte pe Andrei.
Grupul de fete din clasa Ninei îi trimit comentarii răutăcioase de
fiecare dată când aceasta postează selfie-uri pe Instagram.
Pe Twitter Nicu îi spune des lui George că este gras şi că are părul
urât.
Ana o intreabă pe Linda pe Facebook despre temă în fiecare zi.
Robert îl închide pe Edi în baia băieților în fiecare pauză de prânz.

Fișa de lucru 2. Instrucțiuni de lucru

Profesorul împarte clasa în 4 grupuri și le repartizează câte un fragment de poster sub formă de puzzle din
cele 4 elaborate .
Puzzle 1 – Cunosc;
Puzzle 2 - Previn;
Puzzle 3 – Pot;
Puzzle 4 – Cer ajutor

17
Profesorul explică elevilor faptul că fiecare grup va completa câte un fragment de poster care, la final va
forma un poster ”Nu tolerăm cyberbullying-ul”:
Sarcini de lucru pentru fiecare grup:
Elevii din grupul 1 scriu pe fragmentul de puzzle cum percep ei fenomenul de cyberbullying. Se pune accent
pe percepția și părerea personală, nu pe definiția cunoscută.
Elevii din grupul 2 scriu 3 lucruri care trebuie făcute de utilizatori pentru a preveni situații de cyberbullying.
Elevii din grupul 3 scriu 3 lucruri pe care fiecare utilizator le poate face în cazul în care el sau altcineva este
victima cyberbullying-ului.
Elevii din grupul 4 scriu de la cine poate cere ajutor un adolescent care este martor sau se confruntă cu
fenomenul cyberbullying-ului.

Activitatea 4. ”Descrie emoții, solicită consecințe”

Fișa de lucru 1. Prezentarea metodei DESC

18
DESCRIE

EMOȚII

SOLICITĂ

CONSECINȚE

Fișa de lucru 2. Metoda ”DESC”


Gândește-te la o persoană din această școală cu care ai avut la un moment dat un conflict sau alături de care
au existat momente în care nu v-ați înțeles. Nu este nevoie să scrii numele persoanei respective, însă
încearcă să rezolvi acest conflict aplicând Metoda DESC.
19
DESCRIE
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
EMOȚII
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
SOLICITĂ
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
CONSECINȚE
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Reflecție: Cum a fost această activitate pentru mine și cum mă simt acum?
....................................................................................................................................................
Activitatea 6. ”Să reînvățăm limbajul dăruirii și al primirii!”

Fișa de lucru 1. Descrierea tipurilor de limbaj

Limbajul Șacal: Este un limbaj care satisfice numai unele nevoi și care contribuie la generarea unui proces
uriaș de suferință umană, inclusiv a conflictelor care apar zilnic în clasă. De dragul divertismentului, noi îl
numim Limbajul Șacal pentru că (metaforic) șacalul este un animal care stă numai cu nasul în pământ, astfel
că privirea lui este limitată la ceea ce se află în fața lui. Oamenii care folosesc Limbajul Șacal nu văd și alte
opțiuni și adeseori nu cunosc decât un mod de a procesa experiențele lor. Limbajul Șacal nu are un
vocabular al sentimentelor și nevoilor; viața interioară este cu greu recunoscută și este exprimată foarte rar.
În loc să ne permit să jucăm un joc al dăruirii și al primirii, Limbajul Șacal perpetuează jocul etichetării și al
acuzării.
Caracteristici:
- Etichetează oamenii:- Ești nesuferit…El este leneș
- Emite judecăți: Eu am dreptate…Tu greșești…Noi suntem buni…Ei sunt răi…
- Acuză: Este vina ta…Tu ar trebui să fii…Sunt de condamnat…
- Neagă posibilitatea de a alege: Tu trebuie să…Nu pot…Ei m-au obligat…
- Emite pretenții: Dacă nu faci ce vreau eu, o să îți pară rău!
Limbajul Girafă: este limbajul dăruirii și al primirii
Motivele pentru care girafa simbolizează acest limbaj: au cea mai mare inimă, iar acest limbaj se conectează
cu inimile noastre și cu nevoile noastre. Girafele sunt atât de înalte încât au un avantaj neobișnuit, ele au o
perspectivă largă și pot să vadă numeroase căi de satisfacere a nevoilor. Girafele nu cad pradă ideii că există
numai un singur mod de a vedea o situație. Fiind capabile să vadă la distanță, ele observă efectele alegerilor
lor, în present și în viitor. Girafelor le place „să-și întindă gâturile”- pentru a spune ce se întâmplă în
interiorul lor și pentru a cere ceea ce vor. Acest lucru le face vulnerabile la acuzațiile că sunt egocentrice sau
egoiste. Dar girafele întind gâturile și pentru a se interesa de ceilalți și a auzi ceea ce se întâmplă cu ei.
Acest lucru necesită curajul de a fi deschis, de a asculta ceea ce spun ceilalți și de a auzi cum răspund ei la
ceea ce spunem.
Limbajul Girafă ne ajută:

20
- să arătăm o atenție egală față de propriile noastre nevoi și față de ale celorlalți
- să ascultăm ceea ce se întâmplă în interiorul nostrum și al celorlalți
- să spunem ceea ce observăm.

Fișa de lucru 2. ”Ce tip de limbaj folosesc?”

Elevii vor fi împărțiți în 4 grupe. Fiecare grupă va preciza limbajul utilizat, în funcție de situația dată:

Aleg să, vreau să, pot…


Ori tu, ori eu.
Este vorba de tine și de mine.
El este rău; ea este nepoliticoasă:

Nu este loc suficient pentru toți.


Dacă nu faci…
Uite ce mi-ar plăcea.
Simt…
Trebuie să..
Este suficient dacă împărțim.
Tu mereu greșești.
Nu mă interesează părerea ta.

Nu există decât o modalitate.


Eu știu cel mai bine ce e de făcut.
Respect părerea celorlalți.
Uite ce mi-ar plăcea…

Activitatea 7. ”Comportament asertiv, pasiv sau agresiv”

Fișa de lucru 1. ”Situații de comunicare”


Situaţia nr. 1
Mihai şi George sunt colegi de bancă. Lui Mihai îi place mult matematica, dar George se plictişeşte la ora de
matematică şi îl tot înţeapă pe Mihai cu un creion.
Comportament asertiv: „George, pe mine mă interesează foarte mult această materie, iar ceea ce faci tu îmi
distrage atenţia. Haide să fim amândoi atenţi, iar dacă tu nu înţelegi, pot să îţi explic în pauză.”
Comportament agresiv: „Numai pentru că tu eşti prost şi nu înţelegi, nu-i laşi nici pe alţii să fie atenţi!”
Comportament pasiv: Mihai nu îi spune nimic şi încearcă să-l ignore şi să fie atent, în pofida bruiajului.
Situaţia nr. 2
Un profesor îţi subevaluează lucrarea.
Comportament asertiv:
Comportament agresiv:
Comportament pasiv:

21
Situaţia nr. 3
Fratele tău ţi-a luat bicicleta fără să ţi-o ceară.
Comportament asertiv:
Comportament agresiv:
Comportament pasiv:

Situaţia nr. 4
Deşi plănuisei cu mult timp înainte să ieşi cu prietenii, părinţii tăi insistă să ieşi cu ei în seara aceasta.
Comportament asertiv:
Comportament agresiv:
Comportament pasiv:

Situaţia nr. 5
Ai împrumutat colegului tău un caiet şi nu ţi l-a înapoiat, deşi ai nevoie mare de el.
Comportament asertiv:
Comportament agresiv:
Comportament pasiv:
Activitatea 8.”Dacă aș fi în locul tău…”

Fișa de lucru 1. Studii de caz

Studiu de caz nr. 1


„Am niște colegi care mă fac să mă simt groaznic, în fiecare zi... Cel mai greu îmi este la orele de sport,
pentru că eu nu pot sa alerg... Toți îmi spun că sunt un gras, că arăt ca o piftie și râd de mine. Aș vrea ca ei
sa simtă măcar pentru 5 minute ceea ce simt eu în fiecare zi... Nu știu dacă voi avea un prieten adevărat.
Mama îmi spune ca există și oameni buni, dar că trebuie sa am răbdare și să mă port frumos cu cei din jurul
meu. Fac asta, dar parcă am obosit... Ce să fac?”
* Studiu de caz preluate de la Asociația Telefonul Copilului - sursa: © Asociaţia Telefonul Copilului 2014-
Ghid pentru profesori

Studiul de caz nr. 2


„Bună ziua! Nu știu dacă mă puteți ajuta, dar am o problemă și nu am cu cine să o discut. Sunt elev în clasa
a VIII-a și de când am început anul școlar am probleme cu doi dintre colegii mei de clasă și doi din altă
clasă. Sunt un băiat mai retras și mai fricos și de aceea se iau copiii de mine. Mă jignesc și caută mereu să se
bată cu mine. Eu sunt mai solid și, ca să mă provoace, îmi dau pumni în burtă și mă ciupesc de brațe până se
înroșesc. Evit activitățile în care sunt implicați și ei. Uneori, când se iau de mine, încep să tremur și parcă
mai am puțin și îmi pierd conștiența. Mâinile îmi devin două sloiuri de gheață. Ce să fac?”
* Studiu de caz preluat de la Asociația Telefonul Copilului - sursa: © Asociaţia Telefonul Copilului 2014-
Ghid pentru profesori
Studiul de caz nr. 3
„Mă numesc Simona, sunt în clasa a VII-a. Când am început gimnaziul (în altă şcoală decât clasele primare)
eram o fată veselă, cu încredere în mine, vorbăreaţă, poate cam naivă. Nu îmi făceam griji că nu o să mă
înţeleg cu colegii, şi o vreme aşa a şi fost. Apoi un coleg a început să-şi bată joc de mine, nici nu mai ştiu de
unde a început totul. I-am răspuns şi eu cam la fel înapoi, şi a tăcut, dar a început apoi să-mi pună pe
22
Facebook tot felul de comentarii foarte urâ-te. Chiar a scris că ştie el sigur că umblu cu nişte golani, şi ce am
făcut cu ei. Nu este adevărat, dar acum şi alţii au început să-l creadă şi să scrie şi alte prostii despre mine şi
chiar despre părinţii mei, că avem păduchi şi pureci şi că trăim într-o pivniţă. Toți mă ocolesc... Este foarte
dureros şi nu înţeleg ce s-a întâmplat – cum se poate ca toţi colegii să creadă prostiile şi minciunile pe care
câţiva le scriu? De ce nu zice nimeni nimic? O să se termine vreodată chinul asta?”
Bibliografie:
Băban, A., (2009), Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru dirigenție și consiliere, Editura
ASCR, Cluj-Napoca.
Hart, S., Hodson, V.-K., (2006), Ora de comunicare nonviolentă. Un proces de predare și învățare bazat pe
relaționare, Editura Elena Francisc Publishing, București.
Oprea, C.-L., (2006), Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică, București.
Angelova, M., Arsova, N., T., Steffan, E., Strategii pentru o clasă fără bullying, Manual pentru profesori și
personalul școlar, Salvați Copiii, 2016
Tema/denumirea
Activitatea 5 ”Și cuvintele dor…”
activității
Tipul de activitate Consiliere de grup la clasă
Grup ţintă Clasele V-VIII
Profesor Prof. consilier Maria-Ioana Badale
Promovarea unor relații sănătoase și a unui stil de viață sănătos, prin
Scop
combaterea bullying-ului și a cyberbullying-ului
 Să pregătească grupul pentru subiectul bullyingului verbal.
 Să susțină dezvoltarea personală, comunicarea interpersonală și
Obiective relațiile interpersonale.
 Să exemplifice impactul mesajelor negative/bullyingului verbal asupra
celorlalți și asupra relațiilor dintre ei.
- coală alba simplă;
- bandă adezivă (dacă se poate colorată/vizibilă) bilețele care se lipesc/post-it-
uri, instrumente de scris;
Resurse procedurale
- eșarfe de diferite lungimi și culori/texture, o cutiuță legată cu fundiță (să
sugereze ideea de cadou) și o sticluță mică umplută cu un lichid închis la
culoare (să sugereze ideea de substanță toxică, conținut rău, nepotrivit).
Resurse de timp 50 minute

Descrierea activității (scenariul):


Captarea atenției:
Profesorul consilier școlar ia o coală albă de hârtie și o mototolește, o strânge bine în pumni, în fața clasei.
În timp ce o strânge în pumni cu putere, apăsat și expresiv le povestește elevilor că același lucru se
întâmplă cu inimile celor din jurul nostru atunci când noi le vorbim urât, când îi jignim, când facem glume
ofensatoare la adresa lor.
Apoi, încercând să aducem hârtia mototolită la forma inițială, încercând să o îndreptăm, le demostrăm
elevilor că, uneori, chiar și atunci când ne dăm seama că am greșit și încercăm să le cerem scuze celorlalți,
lucrurile nu vor putea fi ”îndreptate” și aduse la forma inițială pentru că, așa cum pe hârtie au rămas
23
”ridurile” respective, la fel rămân un fel de ”cicatrici” în inimile celor pe care i-am rănit cu cuvintele
noastre.

Anunțarea subiectului și a obiectivelor:


Așadar vom anunța subiectul/tema activității din acea zi și anume ”Și cuvintele dor” și putem menționa și
scopul pentru care vom parcurge împreună acest demers și anume – conștientizarea fenomenului de
bullying verbal și impactul acestuia asupra celorlalți.
Prezentarea materialului stimul şi dirijarea învăţării
Profesorul consilier școlar solicită doi voluntari pe care îi invită în fața clasei, iar aceștia au sarcina de a
ține în mâinile lor o eșarfă întinsă de la unul la celălalt.
Se prezintă pe scurt elevilor principiile de bază din Metoda ESPERE, în ceea ce privește comunicarea:
- într-o relație suntem întotdeauna trei: Eu, Tu și Relația dintre noi (care este simbolizată de o eșarfă
multicoloră, veselă, în acest caz);
- în relație, între cei doi (Eu și Tu), se pot trimite două tipuri de mesaje, care pot face relația să
devină mai apropiată, detașată, sau îi poate îndepărta pe cei doi, relația devenind tensionată; cei doi elevi
care țin cele două capete ale eșarfei se vor apropia unul de altul, demonstrând modul în care relația/eșarfa
se relaxează, devine ”jucăusă”, ”mișcătoare”, ”vie”; apoi cei doi voluntari se vor îndepărta, trăgând fiecare
de capătul său de eșarfă, demonstrând astfel cum relația poate să devină rigidă, tensionată, gata oricând să
se rupă, sau aducându-i pe oricare dintre cei doi în ipostaza de a o ”pierde”;
- dinamica aceasta a relațiilor/comunicării este în mare parte influențată de cele două tipuri de
mesaje pe care cei doi protagoniști și le transmit: ”mesaje-cadou” (simbolizate aici printr-o cutiuță legată
cu fundiță) și ”mesaje-toxice” (simbolizate aici printr-o sticluță în care să se observe un lichid care să
sugereze toxicitatea, sau pe care să scrie ”toxic”);
- prin ”plimbarea” cutiuței pentru mesaj-cadou de-a lungul eșarfei-relație, profesorul consilier
exemplifică elevilor cum aceste mesaje bune, pozitive, potrivite, pot să hrănească relația, să o întărească,
să aducă energie, să dezvolte stima de sine a celui ce le primește și încrederea în cel care le trimite, precum
și să stimuleze un răspuns din același registru – un mesaj cadou de cele mai multe ori va primi ca răspuns
tot un mesaj cadou;
- prin trimiterea de la unul la celălalt, simbolic, de-a lungul eșarfei, a sticluței cu mesaje toxice,
profesorul consilier imaginează o situație în care unul dintre cei doi protagoniști îi transmite celuilalt un
mesaj negativ, urât, defăimător, dureros, care devine pentru acesta chiar toxic, îi rănește încrederea, stima
de sine, bucuria, iar toate acestea pot atrage un răspuns la fel de toxic din partea celui de la capătul celălalt
de relație.
- se subliniază influența negativă pe care mesajele toxice le au asupra noastră atât ca indivizi, fie că
le trimitem sau le primim, cât și asupra relațiilor dintre noi.
Obținerea performanței
Se impart bilețele care se lipesc și instrumente de scris fiecărui elev.
Profesorul consilier solicită ca fiecare dintre elevi să scrie ”mesajele toxice”- comentariile abuzive și
nepoliticoase sau poreclele ofensatoare pe care le-au auzit despre alți elevi pe foile care se lipesc (fără a
indica nume sau alte date).
Banda adezivă colorată cât mai vizibil (sau o sfoară colorată) va fi întinsă pe podea în sala de clasă, iar de-
a lungul ei, din loc în loc vor fi așezate foi pe care vor fi notate următoarele tipuri de mesaje, marcând
astfel următoarea grilă-scară:

24
Elevii vor trece pe lângă șirul/scara formată și vor așeza bilețelele lor cu răspunsuri lângă banda
adezivă/sfoara întinsă, luând în considerare cel mai adecvat loc după părerea lor, în funcție de tipul de
mesaje redate de ei. Se solicită elevilor să nu vorbească unul cu altul și să nu comenteze mesajele deja
așezate jos în timp ce își poziționează propriul mesaj la locul potrivit.
Ulterior, toți elevii vor face un ”tur al galeriei” trecând fiecare pe lângă ”scara mesajelor toxice” formată
de ei și vor citi aceste mesaje. De obicei apar cuvinte/formulări care se repetă, uneori însă acestea apar în
poziții diferite pe scară.
După ce toți elevii s-au așezat la loc, aceștia vor fi întrebați ce au observat la ”scara” create de ei, în timp
ce profesorul consilier ghidează și facilitează discuția cu întrebări, posibil precum cele de mai jos:
1. Ați observat anumite cuvinte în mai multe locuri pe scară?
2. De ce credeți că unii dintre voi au decis faptul că un anumit cuvânt este mai puțin/nu este deloc
ofensator, în timp ce alții l-au considerat chiar dureros sau umilitor?
3. Contează modul în care cuvântul a fost utilizat sau de către cine? Cât de mult contează totul sau mimica
feței celui care transmite astfel de cuvinte pentru cel care le primește?
4. De ce folosesc oamenii astfel de cuvinte?
5. A provoca durere altora folosind astfel de cuvinte este o formă de bullying sau nu? De ce?
6. Puteți observa vreo similitudine între cuvintele de pe foi. Există, spre exemplu, cuvinte legate de
aspectul fizic, abilitățile mentale, etnie, confesiune etc.
7. În care dintre aceste grupuri se află cele mai ofensatoare cuvinte?
Și discuția poate continua în funcție de resursele de timp și de implicarea elevilor.
Asigurarea feedback-ului
În funcție de parcursul activității și de timpul rămas la dispoziție, elevi voluntari din clasă vor exprima
printr-un ”mesaj cadou” pentru toți participanții modul în care s-au simțit ei în timpul activității, iar
doritorii se pot chiar exprima utilizând eșarfele și ”cutiuța pentru mesaje-cadou”.

Identificarea timpurie şi prevenţia fenomenului de bullying în rândul elevilor


Titlul programului
de gimnaziu.
Tipul de program Program de consiliere educațională

Grup ţintă Elevi nivel gimnazial

Profesori Angela-Carmen Plăcintar și Ovidiu Florin Toderici, CJRAE Arad

Scop Crearea unui mediu educaţional sigur şi pozitiv pentru elevii de gimnaziu.
-să identifice tipurile de bullying manifestat în mediul şcolar, în mediul online
şi în mediul familial al elevilor.
-să manifeste abilități de recunoaştere a comportamentelor şi atitudinilor
Obiective
specifice fenomenului de bullying şi a celui de cyberbullying, în rândul
elevilor.
- să elaboreze un material pentru elevi, părinţi şi profesori diriginţi ai claselor
25
de gimnaziu, cuprinzând propuneri privind strategii adecvate de relaţionare al
elevilor în mediul şcolar, în mediul online şi în mediul familial.
Aplicarea de chestionare, Vizionarea de filmuleţe, Studiul de caz, Munca în
grupuri mici, Discuţia, Problemaizarea, Descoperirea, Metoda Mozaicului,
Resurse procedurale Jocul de rol, Elaborarea unor hărţi conceptuale, Metoda Bulgărelui de zăpadă,
Conversaţia, Explicaţia, Brainstormingul, Reflecţia personală, Realizarea unor
materiale PPT etc.
Resurse de timp 8 activități, însumând 25h în total

Descrierea programului:
La nivel global, fenomenul de bullying capătă amploare de la an la an, iar majoritatea unor astfel de cazuri
se manifestă în spaţiul şcolar, după cum se precizează în numeroase studii amintite pe site-ul wikipedia
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Bullying) . Conform aceleaşi surse de informaţii, victimele fenomenului de
bullying sunt mai numeroase în rândul băieţilor, unde întâlnim forma de bullying fizic, faţă de numărul de
cazuri întâlnit în rândul fetelor, unde se manifestă forma de bullying emoţional.
Astfel, programul de faţă, ,,Identificarea timpurie şi prevenţia fenomenului de bullying în rândul
elevilor de gimnaziu” este propus pentru a veni în întâmpinarea şi confruntarea realităţii obiective, în
vederea ameliorării acestui fenomen, dar şi al prevenţiei, cu scopul creării unui mediu educaţional sigur şi
pozitiv pentru elevii de gimnaziu. Programul începe cu clasa a V-a A, cu posibilitatea de a fi multiplicat şi la
celelalte clase de gimnaziu.

În prima activitate (Chestionar ,,Eu şi ceilalţi – în clasă, în mediul online şi acasă”), cu durata de 1 h,
elevii din clasa a V-a A sunt invitaţi să completeze, individual, un chestionar aplicat de către profesor, cu
scopul de-a obţine o ,,radiografie” realistă şi relevantă a fenomenului de bullying existent şi manifestat la
nivelul clasei elevilor respectivi. Chestionarul cuprinde trei secţiuni, o secţiune cu întrebări care vizează
relaţionarea între colegi în clasă, o secţiune care vizează comunicarea/relaţionarea în mediul online şi o
secţiune care vizează relaţionarea în cadrul familiei. Mai exact, cei 18 itemi ai chestionarului, se focusează
pe:
- Determinarea nivelului de coeziune al clasei de elevi.
- Evaluarea nivelului stării de disciplină la nivelul clasei.
- Identificarea existenţei regulilor la nivelul clasei şi a gradului de respectare a acestora.
- Identificarea formelor şi a gradului de bullying declarat la nivelul clasei de elevi.
- Inventarierea tipurilor de agresiune la care sunt supuşi elevii în mediul online (Cyberbullying) şi a
stărilor emoţionale resimţite în plan personal de către aceştia.
- Identificarea unor eventuale probleme de violenţă domestică în privinţa funcţionalităţii relaţiilor
dintre părinţii elevilor.
- Stabilirea unei eventuale corelaţii între gradul de violenţă şcolară şi un eventual tipar, sau pattern,
sau model, pe care elevii să-l fi preluat din relaţionarea între părinţii lor pantru a fi manifestat în mediul
şcolar.
- Inventarierea motivelor care reprezintă sursa principală a neînţelegerilor elevilor cu părinţii.

În cea de-a doua activitate(,,Prelucrarea şi analiza datelor Chestionarului aplicat în rândul elevilor
din clasa a V-a”),cu durata de 7 h, profesorul va realiza baza de date în Excel, se va ocupa de realizarea de
26
distribuţii de frecvenţă pentru fiecare întrebare din chestionar, va realiza reprezentări grafice pentru fiecare
întrebare şi va analiza din punct de vedere calitativ rezultate obţinute în cadrul studiului realizat.

În cea de-a treia activitate (,,Rezultate şi concluzii ale studiului şi Strategii de relaţionare adecvată în
mediul şcolar, în mediul online şi în familie – activitate cu elevii clasei a V-a A”), cu durata de 2 h,
profesorul consilier şcolar va disemina rezultatele studiului în rândul elevilor care au completat chestionarul
şi, împreună cu aceştia, va elabora o schiţă cu propunerea unor strategii de relaţionare pozitivă în cadrul
clasei, în mediul online şi în familie, în baza cunoştinţelor teoretice de care elevii dispun în momentul
respectiv.

În cea de-a patra activitate (,,Rezultate şi concluzii ale studiului şi Strategii de relaţionare/disciplinre
pozitivă în familie – activitate cu profesorul diriginte al clasei a V-a A”), cu durata de 2 h, profesorul
consilier şcolar va disemina profesorului diriginte al elevilor care au completat chestionarul, rezultatele
studiului, şi îi va prezenta proprunerile elaborate împreună cu elevii privind relaţionarea adecvată cu semenii
în mediul şcolar, în mediul online şi în mediul familial. Apoi, în baza tuturor acestor informaţii, împreună cu
acesta, va aduce completări la propunerile deja existente privind strategiile de relaţionare pozitivă în cadrul
clasei, în mediul online şi în familie şi câteva strategii pentru un management eficient al clasei.

În cea de-a cincea activitate (,,Rezultate şi concluzii ale studiului şi Strategii de relaţionare/disciplinre
pozitivă în familie – activitate/lectorat cu părinţii elevilor din clasa a V-a A”), cu durata de 3 h, profesorul
consilier şcolar va disemina rezultatele studiului în rândul părinţilor elevilor care au completat chestionarul.
Totodată, va prezenta propunerile elevilor şi ale dirigintelui privind modalităţile de relaţionare adecvată în
mediul şcolar, în mediul online şi în mediul familial, precum şi propunerile profesorului diriginte privind
strategiile de management eficient al clasei. Apoi, împreună cu părinţii, va completarea propunerile deja
existente, finalizând un material care va fi transmis atât elevilor, părinţilor acestora şi profesorului diriginte
al clasei respective.

În cea de-a şasea activitate (,,Ce este bullying-ul?” - Activitate pentru elevi), cu durata de 3 h, elevii vor
învăţa să definească fenomenul de bullying; să facă diferenţierea între comportamentele specifice bullying-
ului şi alte forme de violenţă; să distingă între cele trei tipuri de bază de bullying: fizic, verbal,
emoţional/psihologic; să identifice tipurile de participanţi şi rolurile acestora, într-o situaţie de bullying; să
descrie fazele fenomenului de bullying; să enumere consecinţele bullying-ului; să analizeze raţional şi în
mod obiectiv cele mai comune mituri despre bullying.
În acest sens, profesorul consilier şcolar va elabora materiale PPT, fişe de lucru, va pregăti filmuleţe pentru
vizionat, va elabora exerciţii pentru munca în echipă, îi va implica pe elevi în jocuri de rol şi în elaborarea
unei hărţi conceptuale/mentale despre conceptul de bullying etc.

În cea de-a şaptea activitate (,,Strategii eficiente în faţa situaţiilor de bullying”), cu durata de 4 h,
elevii vor învăţa: să identifice atitudinile şi comportamentele faţă în faţă şi în mediul online, care susţin
agresivitatea, violenţa, discriminarea, dominarea şi bullying-ul; să identifice moduri de-a interveni în situaţii
de bullying; să stabilească reacţii eficiente şi sănătoase în faţa unor situaţii de bullying; să înţeleagă impactul
abuzului şi să conteste atitudinile şi comportamentele care susţin bullying-ul; să identifice resurse de ajutor
şi să solicite sprijin în situaţii de bullying.
Pentru acestea, profesorul consilier şcolar va elabora fieşe de lcuru cuprinzând diverse scenarii cu situaţii de
27
bullying şi cyberbullying la care vor fi implicaţi în a elabora strategii eficiente, va pregăti filmuleţe pentru
vizionat, va elabora exerciţii pentru munca în echipă, îi va implica pe elevi în jocuri de rol etc.

În cea de-a opta activitate (,,Comunicarea şi relaţionarea pozitivă cu semenii, fără bullying”), cu
durata de 3 h, elevii vor învăţa: să-şi dezvolte nivelul de conştientizare cu privire la caracteristicile pozitive
ale propiei persoane şi ale altora; să înţeleagă impactul emoţional al cuvintelor lor, asupra celor din jur; să
dezvolte empatie faţă de persoanele care ar putea fi marginalizate ori agresate; să dezvolte abilităţi pentru
lucrul în echipă şi cooperare, în situaţii de bullying şi cyberbullying; să stabilească un set de reguli de
respectat în clasă, în mediul online şi în familie; să faciliteze discuţia în clasă, cu colegii, într-o atmosferă
sigură, fără bullying.
În acest sens, profesorul consilier şcolar va elabora materiale PPT, diverse fişe de lucru pentru
autocunoaştere şi intercunoaştere, va pregăti filmuleţe pentru vizionat, va elabora exerciţii pentru munca în
echipă, îi va implica pe elevi în multiple jocuri de rol etc.

Prezentarea activităților:
Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
Determinarea nivelului de coeziune al clasei de elevi. Evaluarea
nivelului stării de disciplină la nivelul clasei.
Identificarea existenţei regulilor la nivelul clasei şi a gradului de
respectare a acestora.
Identificarea formelor şi a gradului de bullying declarat la nivelul
clasei de elevi.
Inventarierea tipurilor de agresiune la care sunt supuşi elevii în
Chestionar ,,Eu şi ceilalţi – în mediul online (Cyberbullying) şi a stărilor emoţionale resimţite
1. clasă, în mediul online şi în plan personal de către aceştia.
acasă”. – 1 h Identificarea unor eventuale probleme de violenţă domestică în
privinţa funcţionalităţii relaţiilor dintre părinţii elevilor.
Stabilirea unei eventuale corelaţii între gradul de violenţă şcolară
şi un eventual tipar, sau pattern, sau model, pe care elevii să-l fi
preluat din relaţionarea între părinţii lor pantru a fi manifestat în
mediul şcolar.
Inventarierea motivelor care reprezintă sursa principală a
neînţelegerilor elevilor cu părinţii.
Realizarea bazei de date în Excel. Realizarea de distribuţii de
Prelucrarea şi analiza datelor
frecvenţă pentru fiecare întrebare din chestionar. Realizarea
2. Chestionarului aplicat în rândul
reprezentărilor grafice pentru fiecare item. Analiza calitativă a
elevilor din clasa a V-a D. – 7 h
rezultatelor obţinute.
Rezultate şi concluzii ale Diseminarea rezultatelor studiului în rândul elevilor. Elaborarea,
studiului şi Strategii de împreună cu elevii, a unor propuneri privind strategii de
3. relaţionare adecvată în mediul relaţionare adecvată în cadrul clasei, în mediul online şi în
şcolar, în mediul online şi în familie.
familie – activitate cu elevii.

28
Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
–2h
Rezultate şi concluzii ale Diseminarea rezultatelor studiului profesorului diriginte, precum
studiului şi Strategii de şi a propunerilor elaborate împreună cu elevii.
relaţionare adecvată în mediul Completarea, împreună cu acesta, a propunerilor elaborate de
4. şcolar, în mediul online şi în elevi, dar şi a unor strategii de management eficient al clasei de
familie – activitate cu elevi.
profesorul diriginte al clasei a
V-a A– 2h
Diseminarea rezultatelor studiului în rândul părinţilor.
Prezentarea propunerilor elevilor şi ale dirigintelui privind
Rezultate şi concluzii ale modalităţile de relaţionare adecvată în mediul şcolar, în mediul
studiului şi Strategii de online şi în mediul familial. Prezentarea propunerilor
relaţionare adecvată în mediul profesorului diriginte privind strategiile de management eficient
5.
şcolar, în mediul online şi în al clasei.
familie – activitate / lectorat cu Completarea, împrună cu părinţii, a propunerilor deja existente şi
părinţii clasei a V-a A. – 3h finalizarea unui material care va fi transmis atât elevilor,
părinţilor acestora şi profesorului diriginte al clasei respective de
elevi.
Să definească conceptul de bullying şi de cyberbullying.
Să descrie fazele fenomenului de bullying.
Să facă diferenţierea între comportamentele specifice bullying-
ului şi alte forme de violenţă.
Să distingă între cele trei tipuri de bază de bullying: fizic, verbal,
Ce este bullying-ul? - Activitate
6. emoţional/psihologic.
pentru elevi. - 3 h
Să identifice tipurile de participanţi şi rolurile acestora, într-o
situaţie de bullying sau de cyberbullying.
Să enumere consecinţele bullying-ului.
Să analizeze raţional şi în mod obiectiv cele mai comune mituri
despre bullying.
Să recunoască atitudinile şi comportamentele faţă în faţă, în
mediul online şi în familie, care susţin agresivitatea, violenţa,
discriminarea, dominarea şi bullying-ul.
Să înţeleagă impactul abuzului şi să conteste atitudinile şi
Strategii eficiente în faţa comportamentele care susţin bullying-ul şi cyberbullying-ul.
7.
situaţiilor de bullying. – 4 h Să stabilească reacţii eficiente şi sănătoase în faţa unor situaţii de
bullying şi în situaţii de cyberbullying.
Să identifice resurse de ajutor şi să solicite sprijin în situaţii de
bullying şi în situaţii de cyberbullying, atunci când au nevoie de
sprijin.
Comnicarea şi relaţionarea Să-şi dezvolte nivelul de conştientizare cu privire la
8.
pozitivă cu semenii, fără caracteristicile pozitive ale propiei persoane şi ale altor persoane

29
Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
(colegi, prieteni, profesori, părinţi, fraţi, surori etc).
Să înţeleagă impactul emoţional al cuvintelor lor, asupra celor
din jur.
Să dezvolte empatie faţă de persoanele care ar putea fi
marginalizate ori agresate.
bullying. – 3 h Să dezvolte abilităţi pentru lucrul în echipă şi cooperare, în
situaţii de bullying şi cyberbullying.
Să stabilească un set de reguli de respectat în clasă, în mediul
online şi în familie.
Să faciliteze discuţia în clasă, cu colegii, într-o atmosferă sigură,
fără bullying.

Anexe
Fișa de lucru Nr. 1
Numărul și titlul activității:
Activitatea nr. 1, titlul: ,,Eu şi ceilalţi – în clasă, în mediul online şi acasă”.

Tema/denumirea
,,Eu şi ceilalţi – în clasă, în mediul online şi acasă”.
activității

Tipul de activitate Consiliere de grup la clasă

Grup ţintă Elevii clasei a V-a A


Profesori Angela-Carmen Plăcintar și Ovidiu Florin Toderici, CJRAEARAD
Sondarea opiniei elevilor cu privire la relaţiile cu colegii în cadrul clasei,
Scop
comunicarea/socializarea în mediul online şi relaţionarea în cadrul familiei.
-să explice rolul regulilor la nivelul clasei de elevi şi a gradului de respectare
a acestora.
- să identifice formele şi a gradul de bullying declarat la nivelul clasei de
elevi.
- să enumere tipurile de agresiune la care sunt supuşi elevii în mediul online
Obiective
(Cyberbullying) şi stările emoţionale resimţite în plan personal de către
aceştia.
- să precizeze eventuale probleme de violenţă domestică în privinţa
funcţionalităţii relaţiilor dintre părinţii elevilor.
-să stabilească eventuale corelaţii între gradul de violenţă şcolară şi un
30
eventual tipar, sau pattern, sau model, pe care elevii să-l fi preluat din
relaţionarea între părinţii lor pantru a fi manifestat în mediul şcolar.
- să inventarieze motivele care reprezintă sursa principală a neînţelegerilor
elevilor cu părinţii.
Sondarea opiniei elevilor, pe bază de chestionar administrat colectiv la
Resurse procedurale
nivelul clasei de elevi, Discuţia, Problematizarea, Reflecţia personală.
Resurse de timp 1 h (50 minute)

Descrierea activității (scenariul):


În introducerea activităţii, profesorul consilier şcolar captează atenţia elevilor prin prezentarea unui scurt
material video despre relaţionarea între semeni, iar în baza materialului urmărit, profesorul consilier şcolar le
adresează câtva întrebări simple, premergătoare anunţării temei şi obicetivelor lecţiei – 10 min.
- Ce părere aveţi despre relaţionarea dintre personajele din filmul video?
- Aţi remarcat vreo atitudine pozitivă ori negativă manifestate de către persoanele respective?
- Dacă da, în ce au constat astfel de atitudini?

În baza materialului vizionat şi a răspunsurilor oferite de către elevi la întrebările adresate lor, profesorul
consilier şcolar prezintă tema activităţii şi obiectivele - 5 min.

În etapa de desfăşurare propriu zisă a activităţii, se distribuie chestionarul elevilor, spre completare, se citesc
împreună instrucţiunile de completare, se clarifică eventuale neclarităţi la fiecare întrebare, urmând ca elevii
să ofere răspunsuri individuale.
Instructaj: ,,Chestionarul cuprinde trei secţiuni, o secţiune cu întrebări care vizează relaţionarea între colegi
în clasă, o secţine care vizează comunicarea/relaţionarea în mediul online şi o secţiune care vizează
relaţionarea voastră în cadrul familiei”. În total, chestionarul cuprinde 18 întrebări/itemi, la care este
important să reflectaţi şi să oferiţi răspunsuri individuale, aşa cum priviţi voi realitatea. Răspunsurile voastre
sunt confidenţiale, iar rezultatele chestionarului vor fi folosite în scop statistic.- 30 min.

În etapa de încheiere a activităţii, profesorul consilier şcolar adresează întrebări cu privire la utilitatea
activităţii desfăşurate:
- Ce credeţi că am urmărit prin acest chestionar?
- Care sunt informaţiile care anticipaţi că urmează să rezulte în urma prelucrării datelor?
- Ar fi util de aplicat chestionar şi la alte clase?
- Dacă da, de ce? Care consideraţi că ar fi utilitatea acestui chestionar? – 5 min

Anexe: Chestionar ,,Eu şi ceilalţi – în clasă, în mediul online şi acasă”


Fișa de lucru nr.1

CHESTIONAR DE INTERCUNOAŞTERE

Acest chestionar este realizat în cadrul Colegiului Naţional ,,Vasile Goldş” Arad, de către profesor
consilier şcolar, Angela-Carmen Plăcintar, şise adresează elevilor de nivel gimnazial. Tema abordată este
,,Eu şi ceilalţi – în clasă, în mediul online şi acasă”.

31
Vă invit, în cele ce urmează, să parcurgeţi întrebările din chestionarul de faţă şi să răspundeţi la fiecare
dintre acestea.Răspunsurile voastre sunt confidenţiale, iar rezultatele chestionarului vor fi folosite în scop
statistic.

A. LA ŞCOALĂ, ÎN CLASĂ...
1. Ce înseamnă pentru tine pauza dintre orele de la şcoală: (Încercuieşte un singur răspuns)
a. o modalitate de recreere
b. prilejul de-a socializa cu colegii de clasă
c. o modalitate de-a te amuza cu colegii pe seama altora
d. timpul pentru efectuarea temelor pentru şcoală
e. prilejul de-a butona telefonul
f. ocazia de a-ţi consuma energia.

2. Care sunt lucrurile care îţi plac cel mai mult în clasa ta?
a. relaţia pozitivă cu unul sau mai mulţi dintre colegi - Completează spaţiul alăturat cu numele lor
________________________________________________________________________
b. existenţa şi respectarea regulilor clasei – Enumeră câteva dintre acestea!
___________________________________________________________________________
c. faptul că suntem uniți și ne simțim bine ca grup – Enumeră câteva lucruri care dovedesc că sunteți un
grup unit! ____________________________________________________

3. Care sunt lucrurile care te deranjează cel mai mult în clasa ta?
a. relaţia ta negativă cu unul sau mai mulţi colegi - Completează spaţiul alăturat cu numele lor!
____________________________________________________________________
b. relaţia conflictuală dintre unii colegi - Completează spaţiul alăturat cu numele lor!
___________________________________________________________________________
c. nerespectarea regulilor clasei - Enumeră câteva dintre acestea!
___________________________________________________________________________
d. faptul că nu suntem uniți - Enumeră câteva lucruri care dovedesc că nu sunteți un grup unit
___________________________________________________________________________
4. Care sunt comportamentele care stau la baza neînţelegerilor / conflictelor tale cu colegii?
(Bifează răspunsurile corespunzătoare):
o ne lovim
o ne jignim
o ne certăm
o ne ameninţăm, ne şantajăm, ne producem teamă unii altora
o ne furăm unii altora lucrurile, le distrugem şi le murdărim
o ne excludem pe considerente discriminatorii
o altele, care?
________________________________________________________________________
5. Crezi că ai şi tu o parte de contribuţie în relaţia conflictuală cu colegii tăi? Dacă da, care este
aceasta?

32
________________________________________________________________________

6. Care sunt comportamentele care stau la baza neînţelegerilor / conflictelor dintre colegii tăi
(Bifează răspunsurile corespunzătoare):
o se lovesc
o se jignesc
o se ceartă
o se ameninţă, se şantajează, îşi produc teamă unii altora
o îşi fură lucrurile, le distrug sau le murdăresc
o se exclud pe considerente discriminatorii
o altele, care?
________________________________________________________________________
7. Dacă ar sta totul în puterea ta (ca şi când ai avea o baghetă magică), ce ai face astfel încât
relaţiile dintre colegii tăi să fie mai bune? _______________________________

8. Există un Regulament al clasei?


a. nu există reguli scrise
b. există reguli, dar s-a discutat prea puţin de ele
c. există reguli, dar mulți colegi nu le respectă
d. nu le ţin minte.
9. Care crezi că este motivul pentru care nu sunt respectate regulile clasei?
a. nu sunt stabilite sancţiuni pentru încălcarea regulilor
b. sunt stabilite sancţiuni, dar elevii nu le ştiu
c. nu sunt aplicate sancţiuni
d. sunt aplicate sancţiuni, dar elevii:
a) nu se tem de acestea; b) nu îi afectează; c) nu le pasă.

10. Dacă ar sta totul în puterea ta, ce ai face pentru ca regulile clasei să fie respectate de către toţi
colegii tăi? ______________________________________________________

ÎN MEDIUL ONLINE...
11. Există persoane care te deranjează şi te hărţuiesc online, prin utilizarea internetului,
tehnologiilor interactive și digitale sau a telefoanelor mobile?
o DA
o NU

12. Dacă da, bifează acele agresiuni de care ai parte în mediul online. (Bifează răspunsurile
corespunzătoare).
o mesaje ofensatoare, nepoliticoase și jignitoare într-un mod abuziv;
o publicarea comentariilor răutăcioase sau umilitoare cu privire la postări, fotografii, și pe chat;
o manifestarea unui comportament ofensator pe site-urile de jocuri;
o postarea sau trimiterea de informații false și rău-intenționate despre tine unei/unor alte persoane;

33
o utilizarea de fotografii personale, cu scopul de a te ridiculiza, de a răspândi zvonuri false și bârfe
despre tine;
o folosirea identității tale în mediul online (prin spargerea contului personal: email, rețele sociale etc.)
cu scopul de a trimite sau posta un material jenant despre tine altor copii;
o realizarea de către agresor a unui cont / profil fals (pe rețele sociale, aplicații sau website-uri) cu
utilizarea fotografiilor / materialelor video ale tale, în scopuri neadecvate;
o păcălirea mea în a oferi informații personale / intime, fotografii sau materiale video cu scopul de a le
distribui, ulterior, altor persoane;
o trimiterea de mesaje care includ amenințări de vătămare, hărțuire, intimidare;
o obligarea la alte activități online, care me fac să te temi pentru siguranța ta;
o provocarea fără motiv, lansarea unei discuții cu scopul de a crea un conflict de idei între tine şi acea
persoană.

13. Care sunt stările emoţionale pe care ţi le provoacă aceste activităţi din mediul online? (Bifează
răspunsurile corespunzătoare)
o sentimente de vinovăție
o sentimente de ruşine
o sentimente de furie
o sentimente de frică și nesiguranță
o sentiment de însingurare, ca și cum nimeni nu mă susține
o sentimentul că sunt exclus/ă
o sentimente de depresie, supărare și respingere de căte grup
o anxietate și stres
o sentimentul că sunt prins/ă într-o situație fără scăpare
o sentimentul neputinţei de a face ceva pentru a ieşi din situaţia neplăcută.

14. Dacă ar sta totul în puterea ta (ca şi când ai avea o baghetă magică), în ce mod ai acţiona, astfel
încât să dispară comportamentele nedorite din mediul tău online?
________________________________________________________________________
ÎN FAMILIE...
15. Care sunt comportamentele care stau la baza neînţelegerilor / conflictelor dintre părinţii tăi?
(Bifează răspunsurile corespunzătoare):
o se lovesc
o se jignesc
o se ceartă
o nu se ajută în treburile casei
o nu au bani suficienţi
o din cauza mea
o altele, care?
_______________________________________________________________________

16. Care sunt comportamentele care stau la baza neînţelegerii / conflictelor tale cu părinţii tăi?

34
o nu îmi fac temele
o iau note proaste
o refuz să particip la sarcinle casei
o refuz să merg la culcare când spun ei
o caut să îi domin şi să fac cum vreau eu
o îi jignesc
o îi lovesc
o mă comport nepotrivit la şcoală
o folosesc prea mult timp tehnologia (telefon, TV, Xbox, laptop, etc.)
o nu le spun notele proaste
o altele, care? _____________________________________________________________

17. Care este atitudinea părinţilor tăi, în faţa comportamentelor tale care îi deranjează? Bifează
răspunsurile potrivite şi încercuieşte litera M (mamă) sau T (de la tată), în funcţie de cine îl manifestă în
relaţia cu tine.
o părinţii sunt prea ocupaţi cu alte treburi, ca să îşi mai bată capul cu mine – M, T
o trece uşor cu vederea – M, T
o mă ceartă - M, T
o mă bate - M, T
o mă înjură – M, T
o îmi ţine teorie – M, T
o mă pedepseşte - M, T
- Cum te pedepseşte mama? _______________________________________________
- Cum te pedepseşte tatăl? ________________________________________________

18. Dacă ar sta totul în puterea ta, ce ai face pentru ca părinţii tăi să aibă relaţii mai bune între ei?
___________________________________________________________

Îţi mulţumesc pentru timpul acordat!


Tema/denumirea FII UN APĂRĂTOR GROZAV, NU STA DEOPARTE!
activității
Tipul de
Consiliere de grup la clasă
activitate
Grup ţintă Elevi de gimnaziu

Profesori Emeșe Bojin și Ovidiu Toderici, CJRAE Arad


Diminuarea fenomenului de bullying, prin însușirea de către elevi a unor
Scop informații și abilități privind formele de prevenție și modalități de a lua
atitudine/de a interveni pentru ei înșiși și/sau pentru alții
- să descopere, pe baza vizionării unor clipuri video, caracteristicile
Obiective comportamentului de tip martor în situațiile de bullying;
- să identifice motive pentru care nu reacționează atunci când sunt martori la

35
situații de bullying;
- să precizezepașii corecți ai combaterii fenomenului de bullying de către
martori;
Metode: conversaţia, învățarea experiențială, prezentarea video interactivă.
Mijloace: platforma Microsoft Teams, o cutie cu două mere, filmulețe youtube,
Resurse
jamboard.google.com.
procedurale
Forme de organizare: online
Evaluare: chestionare orală şi autoevaluare prin autoreflecţie.
Resurse de timp 40 minute (durata unei ore online)

Descrierea activității (scenariul):


I. Moment de energizare/captare a atenției – 5 minute
”Cutia misterioasă”
Pentru a crea climatul favorabil desfășurării activității de consiliere până ce toți elevii reușesc să se
conecteze pe platformă, profesorul consilier propune elevilor un exercițiu experiențial de descoperire cu
rolul de trezire a curiozității lor cu privier la tema consilierii. Este prezentată o cutie. Elevii trebuie să pună
întrebări pentru a ghici ce se află în cutie iar consilierul poate răspunde cu DA sau NU.

II. Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor urmărite - 3 min


Dacă elevii nu ghicesc ce se află în cutie, consilierul le arată cele 2 mere din cutie și întreabă care este
diferența dintre ele. Apoi taie cele două mere și arată interiorul acestora, explicând că unul a fost ”supus
unui tratament brutal, suferind mai multe etape de agresiune” și chiar dacă la exterior nu s-a observat nimic,
interiorul e distrus. Acest exemplu este metafora perfectă pentru un fenomen răspândit printre elevi, ce
poartă numele de bullying. Așadar, activitatea de azi se numește FII UN APĂRĂTOR GROZAV.Nu sta
deoparte!, atrăgând atenția elevilor asupra unei categorii de protagoniști ai bullying-ului care nu sunt de
obicei ”sub lumina reflectorului” DAR sunt personaje cheie în oprirea acestui fenomen.
III. Prezentarea materialului stimul și dirijarea învățării - 12 min
Profesorul consilier prezintă 2 clipuri video de pe youtube, partajând ecranul său pentru ca toți elevii să
poată vedea. Link-urile se găsesc la webografie. Prin vizionarea acestora, elevii vor reflecta asupra posturii
de martor al bullying-ului. În timpul vizionării, se utilizează metoda prezentării interactive ”stop&ask”
punând întrebări pentru a ține elevii atenți la conținutul prezentat și pentru fixarea informațiilor transmise.
https://www.youtube.com/watch?v=Pthkj0UWv-8&ab_channel=DafinescuCiprian
https://www.youtube.com/watch?v=yjCD4ATCHw8&feature=youtu.be&ab_channel=BKIreland

IV. Intensificarea retenției și transferului - 15 min


Consilierul partajează jamboard-ul (fișa de lucru) unde elevii vor emite păreri pe post-it-uri despre motivele
pentru care ei consideră că oamenii nu intervin în asemenea situații. Se discută ideile elevilor, cu accent pe
îndemnul de a deveni apărători și a nu sta deoparte, deoarece doar așa se poate opri hărțuirea. Fiecare copil
merită șansa de a învăța într-un climat securizant emotional și fizic.
Se discută apoi despre comportamentul marotilor, varinate de reacție și posibile consecințe, ce ar trebui să
facă elevii atunci când sunt martori ai unui act de bullying, stopând degenerarea acestuia în 4 pași iar la final
se împărtășesc idei despre activități care s-ar putea organiza în școală (nu în perioada online) pentru a
îndemna elevii să devină apărători grozavi, alături de colegii lor, alegând să nu stea deoparte! (exemple:

36
teatru-forum în sala festivă a școlii, flash-mob în curtea școlii, banner uriaș cu mesaj anti-bullying, lanț de
idei cu mesaje anti-bullying, cabina foto ”Sunt un apărător grozav alături de colegii mei!” – anexa 1.)
V. Aprecierea activitatii și feedback - 5 min
La finalul activității consilierul apreciază verbal implicarea elevilor în activitatea de consiliere. De
asemenea, oferă sugestii privind documentarea suplimentară a elevilor privind subiectul abordat, postând
materialul la fișiere pe platforma cu care lucrează școala.

ANEXA 1
Devino un apărător grozav alături de prietenii tăi! Organizați în școală cu ajutorul directorului, a
consilierului educative și a consilierului școlar, ZIUA ȘCOLII ANTI BULLYING!

1. Teatru-forum – în sala festivă (punerea în scenă a unor situații de bullying și modul în care pot fi
rezolvate – cu actori dintre elevii talentați ai școlii)

2. Flash-mobîn curtea școlii - un dans sincron cu coregrafie simplă, pe o melodie cu mesaj anti-bullying, la
care pot participa toți elevii; Dansul poate fi filmat de la etaj și proiectat pe un perete sau panou mare (ex:
Nicole Shery – Cuvintele tale)

3. Banner uriaș anti-bullying – pe coridorul principal al școlii (pe o pânză lungă se scrie un mesaj anti-
bullying de impact în preralalbil iar în ziua școlii, toți elevii care vor să facă parte din garda de apărători, vor
semna pe pânza întinsă pe jos iar la final banner-ul se afișează pentru o lună pe coridorul școlii).

37
4. Cabina foto – un panou mare de carton decorat cu baloane și cu mesajul ”Cei mai grozavi apărători anti-
bullying din școală”, un fotograf și sute de poze cu elevi/grupuri de elevi zâmbind sub acest mesaj.

5. Concurs de postere și Lanț de mesaje din fâșii de hârtie colorată cu mesaje anti-bullying inscripționate de
fiecare elev din școală.

Fișa de lucru - Jamboar

38
Titlul ”Magia gândului bun”
programului Programul EREC (Trip & Bora, 2014)
Tipul de program Program de consiliere educațională
Grup ţintă Elevi clasele V - VIII
Profesor BORȘ VIORICA, CJRAE Bistrița-Năsăud
Exersarea unor tehnici de restructurare cognitivă prin oferirea unor alternative la
Scop aspectele nerealiste, nonempirice şi iraţionale ale gândirii pe care le manifestă în
prezent
 să explice modalități de creștere a toleranței la frustrare.
 să diminueze manifestarea comportamentelor disfuncționale/ ale furiei.
Obiective
 să modifice cognițiile iraționle care au impact asupra restructurării
comportamentale.
Programul cuprinde 5 tipuri de activităţi corespunzătoare celor patru categorii de
Resurse cogniții iraționale: cerinţe absolutiste de tipul “trebuie”, evaluarea lucrurilor ca
procedurale fiind groaznice, toleranţa scăzută la frustrare şi evaluarea globală a propriei
persoane.
Resurse de timp Cel puțin 10activități care se desfășoară în aprox. 2 - 3 luni
Descrierea programului:
Programul de intervenție rațional emotivă și comportamentală a pornit de la predicția realizată de
Michael Bernard, de diminuare a toleranței la frustrare astfel încât elevii să își rezolve problemele legate de
motivație și comportament evitant. Programul propus, bazat pe reducerea toleranței la frustrare, are ca scop
diminuarea comportamentelor disfuncționale și agresive în rândul populației de elevi de nivel gimnazial. Am
propus astfel 5 tipuri de activităţi corespunzătoare celor patru categorii de cogniții iraționale: cerinţe
absolutiste de tipul “trebuie”, evaluarea lucrurilor ca fiind groaznice, toleranţa scăzută la frustrare şi evaluarea
39
globală a propriei persoane. Conceptele cheie ale educaţiei raţional emotiv- comportamentele transpuse în
cadru terapeutic sunt: cogniţiile raţionale şi iraţionale, emoţiile şi comportamentele precum și acceptarea de
sine vs. stimă de sine (Vernon, 1990). În ceea ce privesc strategiile utilizate, putem spune că, în cadrul
acestui program remarcăm rigurozitatea lecţiilor bine structurate care promovează conceptele terapiei
raţional emotive şi comportamentale, într-un cadru formal și practic, bazat pe de aplicarea acestor concepte
(sub forma unor exerciții) în viaţa reală (Knaus, 2004).
Atmosfera din cadrul activităţilor propuse este una de acceptare, empatie, în care elevii sunt încurajaţi să
experimenteze gândirea critică, idei noi şi să utilizeze tehnici eficiente de rezolvare de problemele sau
comportamente (prosociale) noi. Terapia lui Ellis promovează și ideea acceptării necondiţionate.Cu toate
acestea, într-un studiu realizat ulterior Knaus, arată că profesorul sau consilierul pot fi toleranţi până la o
limită. El este de părere că elevii nu au nevoie și nu ar trebui să primească din partea celorlalţi ceea îşi pot
oferi de fapt singuri – acea capacitate de a se evalua corect, de a-și întări capacitățile pozitive, de a se
accepta necondiţionat. (Knaus, 2006).
Lecţiile de educaţie raţional emotivă şi comportamentală se bazează pe o structură clară (Vernon, 1990):
obiective, activitate stimul, discuţii (întrebări de conţinut şi de personalizare) şi sugestiile pentru lider.

Prezentarea activităților:
Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
- Să exemplifice comportamente proprii ce au condus la furia
Furia pe propriile pe propria persoană;
1
comportamente - Să observe că furia poate fi îndreptată înspre diferite ţinte:
alţii, sine, obiecte, situaţii.
- Să povestească evenimente din trecut care sunt relaţionate cu
furia şi în prezent, evenimente petrecute la şcoală;
Trecutul îmi declanşează - Să descopere că nu trecutul declanşează furia ci modul în care
2
furia evaluăm situaţia în prezent;
- Să compare intensitatea furiei din prezent cu intensitatea
furiei resimţite în trecut.
-Să dea exemple de emoţii;
3 Furia şi celelalte emoţii -Să diferenţieze furia de alte emoţii;
-Să identifice caracterul disfuncţional al furiei.
Experienţa personală a -Să identifice manifestările furiei;
4
furiei -Să conştientizeze diferenţele individuale.
- Să folosească simbolurile, culorile pentru a reda furia;
Să desenăm furia
5 - Să compare simbolurile, culorile furiei cu cele folosite pentru
a reprezenta o altă emoţie la alegere.
Consecinţele furiei - Să conştientizeze consecinţele comportamentelor lor legate de furie;
6
-Să identifice avantajele şi dezavantajele acestor consecinţe.
-Să identifice gândurile de toleranţă scăzută la frustrare relaţionate cu
7 Nu-mi place! furia disfuncţională;
-Să recunoască gândurile din categoria toleranţei scăzute la frustrare.
8 Nu suport! - Să identifice cogniţiile de toleranţă scăzută cu conţinut de

40
Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
confort (LFT confort);
- Să dispute cogniţiile LFT confort;
- Să practice alternativele raţionale - e neplăcut, dar pot să fac
faţă.
Să reactualizeze cogniţiile de toleranţă scăzută la frustrare cu conţinut
de confort (LFT confort);
9 O poveste despre toleranţă -Să compună o poveste în care cele două personaje Nu Pot Suporta şi
Pot Tolera se confruntă;
-Să dramatizeze povestea inventată folosind măştile confecţionate.
Să practice disputarea cogniţiilor de tipul „Nu suport”;
10 Disputa lui Nu Suport -Să înlocuiască cogniţiile iraţionale LFT cu cele raţionale E neplăcut,
greu, inconfortabil dar pot face faţă.
- Să evidenţieze calităţile şi defectele colegilor de clasă;
11 Colierul clasei - Să surprindă unicitatea fiecărui elev din clasă;
- Să înţeleagă conceptul de receptare necondiţionată de altul.
-Să identifice cognițiile iraționale de tipul ,,Nu suport să fiu învinuit
pe nedrept de profesor; ar trebui să se comporte altfel”;
12 Profesorul acuză
- Să practice varianta raţională a toleranţei faţă de comportamentul
profesorilor
- Să monitorizeze modificarea comportamentelor indisciplinate;
13 Graficul disciplinei
- Să evidenţieze beneficiile comportamentelor adaptative.
- Să practice disputarea cogniţiilor de tipul „Nu suport regulile”;
14 Acceptarea regulilor - Să înlocuiască cogniţiile iraţionale LFT cu cele raţionale - regulile
sunt neplăcute, greu de respectat, dar le pot face faţă.
- Să-şi însuşească principiile de bază ale rezolvării eficiente de
15 Rezolvarea de probleme
probleme.

Tema/denumirea
Trăiri vs Comportamente
activității
Tipul de activitate Consiliere de grup la clasă

Grup ţintă Elevi din clasa a VI-a

Profesor Cihărean Iulia, CJRAE Bistrița-Năsăud

Scop Dezvoltarea competențelor emoționale în contextul clasei de elevi


- să realizeze etichetarea corectă a reacțiilor emoționale proprii și ale
Obiective celorlalți
- să exerseze manifestarea empatiei în fața unor situații problematice

41
a) Tipul de experiență de învățare: interactivă, prin descoperire
b) Metode şi procedee: expunere, exemplificare, problematizare,
conversaţie, dezbatere, brainstorming, exerciţiu în clasă.
Resurse procedurale
c) Mijloace şi materiale: tabla,fişe de lucru.
d) Forma/formele de organizare a activităţii elevilor: forma de
organizare frontală, individuală.
Resurse de timp 1 oră

Descrierea activității (scenariul):

Cravata! – ice-breaking
Material necesar: Cravate din hârtie.
Pregătire: Fiecare elev va nota pe cravata două adevăruri și o minciună – despre el.
Cum se joacă: Elevii vor încerca să-și descopere colegii, să afle care dintre cele de pe cravată sunt
minciuni.
Ce ați simțit în timpul jocului? Cum ați descoperit care era minciuna?
Nesiguranța este o trăire specifică situațiilor care nu le putem prevedea. (Anexa1)
Există o legătură între ceea ce simțim și modul în care ne comportăm. Este bine să exprimăm ceea ce simțim
– sentimetele, dar modul în care alegem să le exprimăm poate avea un impact pozitiv sau negativ.
Emoția = trăire + gând + reacția organismului + comportament.
Situațiile zilnice de la școală vă provoacă diverse emoții. Modul în care alegeți să vă comportați vă poate
ajuta să vă integrați în colectivul clasei. Este de dorit să vă puneți în locul celui cu care interacționați, să
încercați să înțelegeți ce simte. Dacă voi ați trecut printr-o stare asemănătoare îl puteți ajuta să o depășească,
îl puteți ajuta să facă față mai ușor – oferindu-i sprijin și încurajându-l să-și exprime trăirile.
În continuare voi utiliza 2 marionete care vor fi personajele principalele din situații problematice. (Anexa2)
Elevii prezintă verbal o emoție trăită pe parcursul activității - și ce a generat această emoție. Se solicită
elevilor feedback cu privire la experinţa de învăţare la care au luat parte.

Anexe:
Anexa1

42
Anexa 2
Ex1:
Unul dinte copiii care locuiesc aproape de casa ta te invită să iei cina la el acasă. Părinții lui servesc
macaroane, măncare care ție nu îți place deloc. Când masa este servită îi întrebi dacă nu este altceva de
mâncare deoarece tu nu suporți această mâncare.
- Sentimentul, trăirea a fost manifestată pozitiv sau negativ? Cum vă puteți da seama?
- Care a fost consecința pentru modul în care marioneta și-a exprimat sentimentele față de a doua
marionetă?
Ce s-ar fi putut face diferit pentru a schimba această consecință dintr-una rea într-una bună

Ex2
Te joci fotbal cu copiii din cartierul tău. Când își vine rândul să tragi ratezi poarta. Un copil râde de tine. Ești
nervos, așa că îl lovești.
- Ce emoție ai simțit?
- Dacă sunteți furioși cum vă comportați?
- Cum credeți că este cea mai potrivită modalitate de exprimare a furiei?
Care ar fi diferențele dintre prima și a doua modalitate de a acționa pe baza sentimentelor?
43
Titlul
Afirmă-ți demnitatea! Stop hărțuirii!
programului

Tipul de program Program de consiliere educațională

Grup ţintă Elevi din clasele V-VIII

Profesor Voinea Carmen-Daniela, Grosu Irina, CJRAE Botoșani

Prevenirea fenomenului de bullying prin activităţi educative adresate elevilor,


Scop
cadrelor didactice, părinților.
- să descrie a fenomenul de bullying și efectele pe termen mediu și lung asupra
dezvoltării psihice a copiilor;
- să identifice efectele agresiunii, pentru a promova empatia față de țintele
Obiective agresiunii și pentru a oferi sprijin acestora;
- să exerseze abilitățile social-emoționale pentru a promova relații sănătoase;
- să manifeste atitudini civice pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de
bullying întâlnite.
Metode utilizate: brainstorming, dezbaterea în grupuri și perechi,
problematizarea, jocuri de rol, vizionarea de filme educaționale și comentarea
Resurse
lor, punerea în situație, reflectarea, argumentarea, completarea de fișe de lucru
procedurale
și chestionare, realizarea de desene, colaje, afișe și eseuri, studiu de caz,
prelegerea și evaluarea unor situații problematice etc.
Pe parcursul unui an școlar
Resurse de timp
5 activități

Descrierea programului:
Programul se poate desfășura pe parcursul câtorva luni sau pe întreg parcursul anului școlar. Accentul
principal se pune pe implicarea elevilor, părinților și cadrelor didactice în prevenirea și combaterea hărțuirii
prin luarea de atitudine în cazul sesizării unui act de hărțuire.
Programul cuprinde mai multe tipuri de activități, grupate în cinci mari categorii:
 Activități de informare și conștientizare asupra fenomenului de bullying pentru profesori și părinți.
 Furnizarea unor materiale informative: pliante, postere, afișe, filme educaționale, povestiri
terapeutice, chestionare.
 Realizarea de către elevi a unor materiale pe tema bullyingului în școală (benzi desenate, eseuri).
 Identificarea și scoaterea în evidență a actelor de bunătate realizate de către elevii școlii.
 Organizarea la nivelul școlii a ʺSăptămânii antiviolențăʺ.
Prima activitate constă în informarea cadrelor didactice și a părinților despre fenomenul bullying-ului. În
cadrul acestei activități, cadrul didactic/consilierul școlar care își asumă realizarea programului în cadrul
școlii, va desfășura două ateliere de lucru cu durata de 90 de minute (online sau față în față) cu
profesorii/părinții pentru a-i instrui în privința gândirii tip avocat vs psiholog în care se vor acoperi subiecte
precum înțelegerea și definirea agresiunii, identificarea agresiunii, răspunsul la agresiune, raportarea și
44
rezolvarea agresiunii și o introducere la intimidarea cibernetică. Li se vor prezenta o serie de resurse prin
care pot ajuta la combaterea hărțuirii în școală. (Anexa 1).
Cele două module vor avea ca tematică:
Modulul 1: Combatere și eficiență pentru a face față agresiunii în școală: O abordare practică a bullyingu-
lui pentru profesori.
Modulul 2: Instrumente și resurse împotriva agresiunii pentru părinți; Protejează-ți copiii și sprijină școlile
sigure.
A doua activitateconstă în desfășurarea de lecții la clasă. Cadrele didactice vor susține cel puțin trei lecții la
clasă în cadrul orelor de educație socială, consiliere și orientare școlară sau alte discipline cu durata a 50 de
minute în care vor aborda problematicile:
Sensibilizarea. Pornind de a un film sau o poveste (Anexa 2) vor avea loc discuții la nivelul clasei despre ce
este și ce nu este hărțuirea, care sunt caracteristicile ei, cine sunt actorii care participă la acest tip de
agresiune, care sunt urmările pentru fiecare dintre aceștia.
Auto-reflecția. Vor avea loc discuții între elevii clasei în care se va pune accent pe rolurile de participanți
pe care elevii le pot lua în procesul de agresiune. Fiecare elev este invitat să finalizeze propoziții deschise
prin care să reflecteze asupra problemelor critice legate de cauze, beneficii, sentimente și consecințele
adoptării diferitelor roluri. (Anexa 3).
Atitudine pro-socială. În această oră/ore au loc discuții cu întreaga clasă/grupuri mici referitoare la diferite
modalități de abordare sau rezolvare a situației conflictului de la egal la egal și de formulare a regulilor
clasei. Soluția găsită la situația de hărțuire propusă (Anexa 4) va fi transpusă de către întreaga clasă într-o
bandă desenată. Modele de soluții se află în anexe. (Anexa 5)
Benzile desenate, cu soluțiile găsite pentru diferite cazuri, vor fi apoi expuse într-un loc din școală pentru a
fi văzute și de către alți elevi.
A treia activitate, concepută ca activitate de la egal la egal, se va desfășura pe tot parcursul
programului/anului școlar. Scopul ei este de a susține comportamentele pozitive ale elevilor și protagoniștii
unui act de hărțuire având în vedere că fiecare parte implicată poate avea sentimente de vinovăție, de
inutilitate și neputință.
În fiecare clasă se vor afișa panouri cu un fundal colorat (de preferat negru).
Elevii și cadrele didactice vor avea la dispoziție postit-uri colorate pe care vor putea scrie oricând un act de
bunătate realizat de către un coleg al lor față de alt coleg.
La orele de diriginție (și nu numai) vor putea discuta despre aceste fapte de bunătate, despre impactul lor
asupra celor implicați.
A patra activitate importantă constă în desfășurarea săptămânii nonviolenței în școală. Pe parcursul unei
săptămâni se vor desfășura activități extrașcolare cu tematică antibullying.
Activitatea principală se va numi Supererou antibullying. Elevii se pot transforma în supereroi și pe o inimă
mare vor putea să scrie un eseu/să deseneze despre o acțiune pe care au înfăptuit-o anul acela școlar în
sprijinul depășirii fenomenului de bullying (nu este nevoie să se semneze). Aceste inimi vor fi puse/agățate
într-un loc vizibil tuturor din școală (și nu numai) - holul principal al școlii, un copac din curtea școlii etc.
pentru a fi văzute, studiate de către toți elevii, cadrele didactice și părinți.
Alte activități care adoptă o abordare mai puțin formală a subiectului hărțuirii care se pot desfășura: scenete,
concursuri de artă, compoziție și activități de interpretare, realizarea de afișe, pliante, podcast-uri etc.
Acestea vor fi implementate de către cadrele didactice cu sprijinul părinților (dacă se poate), în afara orelor
de școală.
Ultima activitatea proiectului, care va funcționa și ca activitate de evaluare, are ca scop completarea de
45
către elevi, la sfârșitul programului, a unui angajament în care fiecare va sublinia ce a învățat în cadrul
programului și ce se angajează să facă în continuare în lupta împotriva fenomenului hărțuirii. Modele de
angajament se vor găsi în fiecare clasă, inclusiv pe platforma școlii. (Anexa 6).
Aceste angajamente vor fi introduse în cutii special realizate în acest scop de către fiecare clasă implicată în
program.
Cadrele didactice vor analiza aceste angajamente, realizând evaluarea proiectului și un plan pentru un viitor
program.
Prezentarea activităților:
Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
1. Activitatea nr. 1: Alege să spui NU Îmbunătăţirea cunoștințelor și a înțelegerii bullying-ului
bullying-ului în rândul cadrelor didactice și al părinților.
Informarea cadrelor didactice și a Instruirea cadrelor didactice și a părinților cu privire la
părinților modul în care să reacționeze și să raporteze incidentele
de hărțuire când sunt descoperite.

2. Activitatea nr. 2: Fenomenul Creșterea gradului de conștientizare a problemei


bullyingActivități la clasă hărțuirii și a gravității acesteia. Îmbunătăţirea abilităților
interpersonale (mai ales cele sociale și emoționale) în
rândul adolescenților.
Îmbunătăţirea strategiilor de rezolvare a problemelor și
a abilităților de coping în rândul copiilor.
3. Activitatea nr. 3: Note Încurajarea comportamentului pozitiv al elevilor, de
întâmplătoareActivități de la egal la ajutor și compasiune față de cei din jur.
egal
4. Activitatea nr.4: Supererou Stimularea atitudinii civice în rândul elevilor şi
antibullingSăptămâna nonviolenţei în profesorilor de gimnaziu în prevenirea şi gestionarea
școală situaţiilor de bullying întâlnite.
Îmbunătățirea climatului organizațional prin încurajarea
colaborării între elevi.
5. Activitatea nr. 5: Mesaj pentru mine. Încurajarea implicării elevilor în combaterea
Evaluarea programului fenomenului de hărțuire.
Evaluarea programului antibullying.

ANEXE

Anexa 1
Activitatea nr. 1: ”Alege să spui NU bullyingu-lui”
Resurse pentru cadrele didactice
 http://listen.animusassociation.org/wp-content/uploads/2016/09/manual-rom-web.pdf
 http://www.116111.ro/uploads/files/
ASOCIATIA_TELEFONUL_COPILULUI_BULLYING_BROSURA_COPII_2014.pdf
 https://siguronline.md/rom/educatori/informatii-sisfaturi/

46
 https://oradenet.salvaticopiii.ro/viata-ta-online/prietenii/ce-estecyberbullying-
 https://www.aikiseishin.ro/wp-content/uploads/2018/03/Programul-Anti-bullying-ASR-BullyStop-
Mar2018.pdf
 www.combatbullying.eu
 file:///C:/Users/grosu/OneDrive/Desktop/Broura_Aleg_sa_ma_iplic_STOP_Bullying.pdf
Resurse pentru părinți:
 https://www.youtube.com/watch?v=EhuK0gMHCo&t=65s&ab_channel=SalvatiCopiiiRomania
 https://www.youtube.com/watch?v=ypDwpFSzDM&t=61s&ab_channel=SalvatiCopiiiRomania
 https://www.youtube.com/watch?v=g7cKxfxARo&t=11s&ab_channel=SalvatiCopiiiRomania
Anexa 2
Activitatea nr. 2: ”Fenomenul bullying” – sensibilizare
Vizionare de filme artistice cu conţinut educativ pe problematica bullying-ului, dezbateri interactive pe baza
filmelor
 „Wonder” ( Minunea) 2017
 „Spijt!” (Regret), Olanda, 2013
 „Cyberbully” (SUA, 2011);.
Povești sau cărți:
 Madonna –”Trandafirii englezeşti”
 Barbie -”Nu-i necăji pe ceilalţi”
 R.J.Palacio - ”Minunea”
 Paul Langan -“Agresorul”
 http://mariadismondy.com/books/1/Spaghetti-in-a-Hot-Dog-Bun/
Anexa 3
Activitatea nr. 2: ”Fenomenul bullying” – auto-reflecție

Cele două povești sunt exemple de realități ce pot fi întâlnite în şcoli. Ele ilustrează fenomenul bullying,
fenomen ce apare în diverse forme, contexte şi cu protagonişti diferiţi. Pot fi folosite ca suport în discuții cu
elevii pentru ca aceștia să reflecteze asupra problemelor critice legate de cauze, beneficii, sentimente și
consecințele adoptării diferitelor roluri.
Povestea lui Cristi
Florin și Cristi sunt colegi în clasa a V-a. Florin este premiantul clasei, în timp ce Cristi are rezultate slabe la
învățătură și sunt materii pe care nu reușește să le promoveze. Cristi este de multe ori nervos și irascibil,
nu-i convine nici lui să fie dat mereu drept contra exemplu, însă nu ştie ce altceva să facă sau cum altcumva
să fie. Într-o zi s-a enervat extrem de tare când, după ce a primit nota doi la Limba română, profesoara l-a
lăudat pe Florin şi i-a reproşat lui Cristi că nu se străduiește să învețe nici măcar pe jumătate cât Florin. S-a
simţit jignit, inferior, fără niciun pic de valoare, respins şi judecat. De atunci, Cristi a renunţat complet
să-şi mai facă singur temele şi îi impunea lui Florin înainte de fiecare oră să i le scrie. Florin l-a ajutat de
câteva ori până când a fost deranjat de atitudinea nepotrivită a lui Cristi. I-a spus că refuză să îi mai facă
temele, iar Cristi s-a enervat şi mai tare şi a început să îl ameninţe. A continuat să îl terorizeze un timp şi,
deşi Cristi avea reputaţia de bătăuş al şcolii şi mulți elevi se temeau de el, Florin şi-a menţinut poziţia – că
nu îi va mai scrie el temele, rugându-l cu fermitate să se gândească la ce fel de ajutor îi cere. I-a spus că
acceptă să îl ajute, dar într-o altă formă: să înţeleagă exerciţiile şi să ajungă să le rezolve singur. Cristi a
început să râdă nervos şi i-a răspuns că nu mai are nicio şansă să înţeleagă el acum materii ca matematica
47
sau gramatica pentru că are foarte multe goluri. Atunci Florin i-a spus că se oferă să rămână cu el în fiecare
zi câte o oră după cursuri şi să îl ajute să recupereze pentru că el îl consideră pe Cristi un băiat isteţ care
sigur va avea şansa să devină un elev bun dacă e ajutat. Auzind aceste complimente pentru prima dată de la
cineva (nici părinţii nu spuneau lucruri bune despre el), Cristi e dispus să asculte planul lui Florin. Acesta
continuă spunându-i că îl va sprijini cu două condiţii: prima – să îi promită că timp de o lună orice ar fi nu
renunţă la proiectul lor şi a doua – să îl considere prietenul lui şi să se comporte ca atare: să îi vorbească
respectuos, să îl apere în faţa altor bătăuşi ai şcolii, să îl ia în echipa lui la sport. Cei doi băieţi acceptă
convenţia, fiecare bucuros fiind de câştigul propriu şi se pun pe treabă. Cristi îndrăzneşte să îl întrebe pe
Florin de fiecare dată când nu înţelege ceva şi, în scurt timp, apar şi primele rezultate – primele teme
rezolvate chiar de Cristi asistat de Florin. Ceilalţi colegi de clasă erau fericiţi că nu mai trebuie să suporte
crizele de furie ale lui Cristi şi au început să îl stimeze şi să îi recunoască realizările și de pe celelalte
planuri: cele sportive, forţa pe care o avea, modul modern de a se îmbrăca. Florin a primit complimente de la
Cristi, care i-a spus că este un profesor mult mai bun decât cei de la catedră pentru că el a fost singurul de la
care a reuşit să priceapă gramatica şi matematica. Când profesorii îl ascultă pentru a decide dacă îl trec sau
nu clasa, au imensa surpriză să vadă cât de bine răspunde Cristi la întrebări. „Corigentul” trece clasa nu cu
media cinci, ci cu șapte. Cristi se simte foarte mândru de el, ajunge să îl aprecieze pe „tocilar” şi chiar să îl
protejeze de răutăţile celorlalți colegi şi să îl includă în cercurile sale de prieteni. Dintr-un băiat veşnic
nemulţumit, care se exprima doar cu pumnul, îmbrânceli, lovituri cu picioarele, pus piedică sau cu vorbe
tăioase (jigniri, ameninţări, porecliri, intimidări), Cristi a devenit un băiat bun la învăţătură, cu rezultate
peste aşteptările părinţilor şi ale profesorilor. A arătat că este capabil şi, cel mai important, a devenit un
foarte bun prieten şi susţinător al lui Florin, care se bucura să fie apreciat de un elev atât de popular al
şcolii.
Povestea Simonei
Simona și Iulia, eleve în clasa a VIII-a, au fost prietene dintotdeauna. Iulia se îndrăgosteşte de Dan şi ajung
să fie pentru un timp împreună. După câteva luni, Dan îşi pierde interesul şi pune punct relaţiei cu Iulia, iar
aceasta se simte foarte rănită pentru că îşi dorea să fie cu el în continuare. Simona, la rândul ei, îl place pe
Dan şi în scurt timp devin prieteni. Când Iulia află, începe să o hărţuiască pe Simona în diverse forme. La
început o ameninţă verbal că dacă va ieşi cu Dan va renunţa la prietenia ei. Simona încearcă să îi explice că
a acceptat să fie prietena băiatului abia după ce ei doi nu au mai fost împreună şi a încercat să o asigure că
nu a avut nicio legătură cu despărţirea lor. Iulia începe să facă glume răutăcioase pe seama ei, răspândeşte
zvonuri despre Simona afirmând că este o persoană mincinoasă, în care nu poţi avea încredere şi îşi pune
colegele comune să aleagă între prietenia ei şi a Simonei. Acestea, deşi încurcate, văzând-o pe Iulia ca pe o
victimă, ajung să o izoleze pe Simona, să nu mai petreacă timp împreună, să nu o mai invite la plimbări în
parc, să nu îi mai răspundă la salut. Simțindu-se exclusă, Simona începe să clacheze şi, fără să vrea, se
îndepărtează şi de Dan. Nu îi spune acestuia despre comportamentul Iuliei, de teamă ca el să nu o considere
mai slabă.
Într-o altă zi, în timpul orei de sport când Simona este pe teren, Iulia merge la vestiar şi îi rupe tema la
matematică din caiet. La oră, Simona nu este crezută de profesor că şi-a făcut tema şi primește nota doi.
Terorizată de comportamentul Iuliei şi de explicaţiile pe care trebuie să le dea părinţilor legate de această
notă, Simona începe să se retragă din activităţile sociale. Nu se mai poate concentra să înveţe întrucât se
întreabă mereu: „Ce o să mi se mai întâmple astăzi?”, „Ce vor mai spune despre mine?”, „Ce răutăţi îmi vor
mai face?”
Iulia publică pe Facebook imagini caricaturizate ale fostei sale prietene şi le distribuie întregii reţele de
colegi şi prieteni comuni, spre amuzamentul tuturor. Mai mult, întreaga noapte îi trimite sms-uri în care o
48
jignește. Simona nu mai rezistă şi a doua zi la şcoală o insultă și ea pe Iulia, care îi răspunde amenințând-o
cu bătaia. Simona nu o crede, însă teama își face loc în sufletul ei. Ar fi cerut ajutorul cuiva, dar nu știa cui.
Îi era jenă să le spună profesorilor adevărul, gândindu-se că aceştia o vor judeca greşit ştiind că are un
prieten. Colegii o priveau deja cu alţi ochi, crezând spusele Iuliei. Începe să aibă coşmaruri noaptea, nu mai
are poftă de mâncare, pe faţa ei se vede o expresie de permanentă tristeţe şi nefericire. Se simte respinsă de
colegele ce altădată îi fuseseră prietene, nu mai ştie în cine să aibă încredere şi se autoizolează. În mai multe
rânduri lipsește de la şcoală, acuzând stări de rău fizic. La câteva zile distanţă, Simona este încolţită în
apropierea şcolii de un grup de copii şi bătută cu bulgări de zăpadă până la apariţia rănilor pe faţă şi corp şi
îi sunt distruse obiectele din ghiozdan. Tot ce a auzit înainte de a leşina a fost: „Ai îndrăznit să te pui cu
cine nu trebuie. Ţi-ai căutat-o. Ai meritat-o!” .
După un timp Simona şi-a revenit din leşin, s-a ridicat, însă simţea că mai are puţin şi corpul său se va
sfărâma în mii de bucăţele. Era îngrozită nu numai de durerea fizică, ci şi de reacţia părinţilor săi când vor
afla că tot ce i s-a întâmplat a fost din cauza unui baiat. Până la urmă ea realizează că are nevoie de sprijin.
Își ia inima în dinți și le povestește părinților întreaga istorie. Spre surprinderea ei, părinții se dovedesc
foarte înțelegători, o ascultă și o ajută să își rezolve conflictul.

Sugestii de discuție
Finalizați enunțurile următoare:
Cristi/Simona era foarte supărat/ă .............................................. El/ea gândea că ...................................Ca
urmare, s-a comportat ................................................................ Astfel a avut un comportament de (victimă,
hărțuitor, martor, etc.) ............................................................
Și mie mi s-a întâmplat să ........................................................................................ pentru
că ........................................... Am (descrie comportamentul) .......................................................
La fel ca și Cristi/Simona, eu ...........................................................................................
Spre deosebire de Cristi/Simona, eu .................................................................................

Florin/Iulia, se simțea .....................................................deoarece el/ea gândea că ....................................... .


Ca urmare, s-a comportat..................................................... Astfel, a avut un comportament de (victimă,
hărțuitor, martor etc.) ..............................................
Și mie mi s-a întâmplat să ..........................................., pentru că ................................. Am (descrie
comportamentul).......................................................
La fel ca și Florin/Iulia, eu ......................................................................................... .
Spre deosebire de Florin/Iulia, eu...................................................................................... .

Colegii de clasă se simțeau .........................deoarece ei gândeau că..................................... Ca urmare, s-au


comportat..................................................... Astfel, a avut un comportament de (victimă, hărțuitor, martor,
etc.)........................................................... .
Și mie mi s-a întâmplat să ............................................... pentru că ................................. Am (descrie
comportamentul)....................................................... .
La fel ca și colegilor, eu .....................................................................................................
Spre deosebire de colegi, eu..................................................................................................

Anexa 4
Activitatea nr. 2: ”Fenomenul bullying” – atitudine prosocială
49
Exemple de cazuri și situații de hărțuire relatate de către copii:
1) Marius este mereu hărțuit în clasă. În mod special, un băiat, Simon, încearcă să îl facă să se simtă inferior
prin orice metode, ştie el cum. De exemplu, aruncă constant cu lucruri în el, îl plesneşte peste cap, îl loveşte,
îl numeşte “urât” şi “prost”. Îi spune că îl va bate dacă îndrăzneşte vreodată să riposteze. În timp ce Marius
este victimizat, Alex îl numeşte pe Marius “urât” şi “prost”; Paul râde tot timpul, în timp ce alţi copii se
retrag şi se prefac că episodul de bullying nu are loc. Mai este și un băiat, Lucian, dintr-o clasă mai mare,
care este foarte bun cu copii, mai ales cu copii mici: când Lucian este prezent, el îi ia apărarea lui Marius,
spunând altora să se oprească.
2) Simona a început să fie victimizată în școală încă din momentul în care a venit. Fetele mai mari au
început să o tachineze în orice mod posibil. Ioana, în mod special, o numea “grasă”, “proastă”, “retardată”
sau “urât mirositoare”. Când Ioana o insultă pe Simona, o altă fată din grup, Alina, râde, în timp ce Monica
o consolează pe Simona spunându-i că Ioana şi grupul ei sunt doar răutăcioase. În ultimul timp, Ioana a
început să răspândească zvonuri urâte despre Simona pe Facebook. Ea chiar a postat câteva poze false si
ruşinoase ale Simonei. Celelalte fete din grup se prefac că nu au văzut pozele de pe Facebook şi se retrag
când Ioana o insultă pe Simona.
3) Daniel este nou-venit în clasă. Încă de la sosire, acesta a fost o ţintă uşoară pentru agresori. Aceştia au
ştiut că Daniel a fost părăsit de mama lui încă de la vârsta de 2 ani, iar tatăl său este consumator de alcool şi
au folosit această informaţie în avantajul lor, spunând că nimeni nu are cine să aibă grijă de el şi lucruri de
acestea. Au răspândit zvonuri răutăcioase despre Daniel şi le-au spus altor copii să îl lase singur. Aceştia l-
au insultat continuu, spunându-i că miroase urât. Agresorii au postat poze neplăcute şi clipuri video cu el pe
Facebook. Aceştia i-au luat cărţile de pe bancă și le-au aruncat pe geam. O dată i-au furat hanoracul de la
cuier, astfel Daniel s-a dus acasă fără nimic care să îi ţină cald. Nu ştie ce să facă şi niciodată nu vorbeşte
deoarece nu ştie cui să spună că este victimă a bullying-ului.
4) Fernanda este de etnie rromă. Nu are niciun prieten şi toţi copiii o izolează. A plâns şi a tot plâns, dar nu a
găsit curajul să le spună adulţilor ce se întâmplă cu ea. Profesorii o ignoră şi se simte lăsată singură. Este
adesea învinovăţită de către colegi pentru lucruri pe care nu le-a făcut. Profesorii nu au crezut-o deoarece
agresorii se comportă diferit în faţa acestora faţă de atunci când sunt doar cu Fernanda. Agresorii îşi bat joc
de ea, o poreclesc. Îşi bat joc chiar şi de felul în care vorbeşte. Mereu râd de ea fără motiv şi o arată cu
degetul. Întotdeauna este aleasă ultima în echipele sportive, deşi este foarte bună la sport.
Anexa 5
Activitatea nr. 2: ”Fenomenul bullying” – atitudine prosocială

Ce pot face dacă devin victimă?


Implică-te!
Ia atitudine în comunitatea din care faci parte. Informează-te despre bullying, vorbeşte cu părinţii şi cu
profesorii, citeşte despre acest subiect şi împărtăşeşte-le colegilor ce ai aflat. Cere conducerii şcolii să ia
atitudine, să organizeze programe anti-bullying, să tipărească materiale informaţionale. Semnalează orice
caz de bullying pe care-l întâlneşti, discutând cu un profesor sau chiar cu directorul despre acesta şi
anunţându-i pe părinţii celor implicaţi.
Fii curajos şi apără-te!
Chiar dacă atunci când eşti intimidat sau ţi-e frică e dificil să te simţi curajos, uneori cea mai bună strategie
în cazurile de bullying este să te arăţi calm şi prietenos. Vorbeşte-i agresorului pe un ton cât poţi de egal,

50
spune-i să se oprească, să te lase în pace. Dacă eşti genul care are simţul umorului şi dacă ţi-e uşor să faci
glume, atunci aceasta poate să fie o strategie bună de acţiune împotriva cuiva care încearcă să te intimideze.
Fă-ţi prieteni!
În ceea ce priveşte bullying-ul, în doi e mereu mai bine decât de unul singur. Fă în aşa fel încât pe drumul
spre şi de la şcoală, în pauză, în parc sau în oricare alt loc în care e posibil să întâlneşti copii agresivi, să fii
însoţit de unul sau mai mulţi colegi sau prieteni. Alege-i cu grijă pe cei în care vrei să ai încredere şi profită
de sprijinul lor, cerându-le ajutorul atunci când ai nevoie de el.
Fereşte-te de agresiunea pe internet!
Uneori, agresiunea poate lua forma mesajelor sau e-mail-urilor. Ca să eviţi astfel de situaţii, ai întotdeauna
grijă la informaţiile pe care le faci publice, la ce postezi pe internet, la cine îţi cunoaşte parolele. E bine să
eviţi să le spui colegilor şi prietenilor parolele pentru conturile tale de e-mail sau reţele sociale, fiindcă se
poate ca ei, chiar şi neintenţionat, să le pună la dispoziţia unor potenţiali agresori. Dacă ai primit un mesaj de
ameninţare sau intimidare, vorbeşte despre el cu un adult în care ai încredere. De cele mai multe ori, cineva
mai în vârstă ştie ce atitudine să adopte şi ce acţiuni să întreprindă în aşa fel încât mesajele să se oprească şi
agresorul să fie pedepsit.
Ce pot face dacă devin martor?
Majoritatea oamenilor, când se confruntă cu o situaţie în care altcineva este victima agresiunii, rămân pe
margine, alegând să nu se implice. Această atitudine se datorează, pe de-o parte, faptului că fiecare îşi
imaginează că altcineva o să intervină şi, pe de altă parte, există teama de-a nu deveni la rândul lor victime
sau ideea că, şi dacă ar interveni, acţiunea lor oricum n-ar avea efectul dorit. Cu toate astea, atunci când nu
acţionezi, nu faci decât să participi indirect la agravarea problemei.
 Evaluează situaţia şi, dacă e cazul, spune-i agresorului să se oprească, pe un ton calm şi egal, dar
hotărât.
 Nu i te alătura agresorului. Ia-i victimei apărarea, fie vorbind cu agresorul, fie ajutând-o să se
îndepărteze de locul respectiv.
 Cheamă un adult care să intervină şi să oprească agresiunea.
 Roagă-i pe alţi copii din jur să-l apere şi ei pe copilul agresat.
Ce pot face dacă devin agresor - cum mă pot opri din a face rău?
Există mai multe motive pentru care copiii pot să devină agresivi cu ceilalţi: stresul de orice natură, toleranţa
scăzută la frustrare, o capacitate scăzută de autocontrol ş.a.m.d. Aceia care răspund ameninţărilor percepute
cu agresivitate pot foarte uşor să devină agresori, chiar dacă nu doresc asta sau nu-şi dau seama că se
întâmplă.
 Încearcă să fii respectuos cu toată lumea, colegi, profesori, părinţi. Indiferent de aşteptările şi
cerinţele celorlalţi, fă tot posibilul ca, inclusiv atunci când e nevoie să refuzi pe cineva sau să primeşti un
refuz, să faci asta cu calm, acceptând drepturile şi emoţiile celorlalţi.
 Învaţă să îţi stăpâneşti impulsurile. Propune-ţi în mod conştient să reacţionezi cu calm la orice
percepi ca fiind o „provocare”, indiferent dacă vine din partea cuiva mai puternic, cu mai multă autoritate
decât tine sau din partea cuiva mai slab. Verifică dacă într-adevăr cel care te-a provocat a făcut asta
intenţionat şi alege să ierţi greşelile celor din jur.
 Alege să simţi compasiune şi să fii înţelegător. Atunci când simţi nevoia să răspunzi cu ostilitate sau
violenţă altcuiva, aminteşte-ţi că emoţiile negative îţi fac chiar şi ţie rău şi încearcă să înţelegi şi punctul
celuilalt de vedere.

51
Cum mă pot opri din a face rău
Dacă ai ajuns la concluzia că eşti prea agresiv cu alţii şi că ai vrea să te opreşti, iată în continuare câteva
sugestii:
 Vorbeşte cu un adult în care ai încredere despre cum să te înţelegi cu alţii. Povesteşte-i despre ce faci
şi ce simţi, apoi ascultă de sfatul său.
 Încearcă să fii mai atent la emoţiile celorlalţi, întreabă-te cum ar fi să fii tu în locul celor pe care-i
agresezi.
 Atunci când prietenii tăi sunt agresivi cu alţi copii, le încalcă drepturile şi sunt insensibili la emoţiile
acestora, creşte riscul ca şi tu să adopţi acelaşi fel de comportament. E nevoie să te împotriveşti presiunii
grupului de prieteni şi să începi să tratezi cu respect pe toată lumea, chiar dacă nu toţi ceilalţi sunt pe placul
tău.
 Pregăteşte-ţi din timp o strategie de acţiune pentru momentele în care ştii sau bănuieşti că urmează să
te enervezi, să te simţi frustrat sau presat de colegi să devii agresiv. Gândeşte-te cum ţi-ar plăcea să
reacţionezi, la modul ideal, şi încearcă să aplici planul de cât mai multe ori, chiar şi în situaţii mai puţin
periculoase.
De ce ajungi să agresezi? E extrem de important şi pentru tine, şi pentru cei din jurul tău, să-ţi dai
seama ce te face să te comporţi agresiv.
Iată câteva întrebări pe care ţi le poţi pune ca să încerci să-ţi dai seama ce te face să devii agresiv:
 De ce fac sau spun asta?
 Se întâmplă în viaţa mea ceva care mă face nefericit?
 Sunt, oare, şi eu agresat, la rândul meu, de un coleg sau de un adult?
 Mă simt cumva singur, fără prieteni, lăsat pe dinafară?
 Sunt gelos, furios sau frustrat din vreun motiv?
 Oare sunt prietenii mei sau cei din familia mea ostili şi agresivi?
 Mă tem să nu devin şi eu victimă, dacă nu le sunt alături agresorilor?
 Oare nu ştiu cum să reacţionez altfel atunci când mă simt ameninţat, supărat, obosit sau frustrat?

Anexa 6
Activitatea nr. 5: Mesaje pentru mine - evaluarea programului

Model de angajament pentru elevi


Eu, __________________________, am învățat din programul antibullying
___________________________________________________________________________.
Pe viitor, voi ____________________________________ca să evit sau să stopez fenomenul de bullying din
școala noastră. Voi face asta ori de câte ori recunosc un caz de hărțuire .
De exemplu,
Eu, Maria, am învățat din programul antibullying (că este bine să te implici atunci când cineva din jurul tău
suferă din cauză hărțuirii).
Pe viitor, voi (căuta să nu răspund cu aceeași monedă, vorbi cu un adult care să mă ajute, căuta să vorbesc cu
agresorul ce nu este în regulă la comportamentul său etc.) ca să evit sau să stopez fenomenul de bullying din
școala noastră. Voi face asta ori de câte ori recunosc un caz de hărțuire.

52
Tema/
Cyberbullying-ul
Denumireaactivității
Tipul de activitate Consiliere de grup la clasă
Grup ţintă Elevi gimnaziu (clasele a VII-a/a VIII-a)
Profesor Aionesei Sorin, CJRAE Botoșani
Formarea unor rutine de autoprotecție în fața formelor de hărțuire din mediul
Scop
online.
1. – să enumere formele de hărțuire din mediul virtual;
2. – să descrie propriile comportamente de agresivitate;
Obiective
3. – să precizeze modalități de reducere a comportamentelor
care vulnerabilizează elevii în fața unor potențiali agresori.
1.Formular electronic cu situațiile din fișa “Hărțuit în online”;
Resurse procedurale 2.Exercițiul “întrebări și răspunsuri” de pe site-ul cjraebt.ro
(https://www.cjraebt.ro/resurse/profesori/jocuri/intrebari-si-raspunsuri.html)
Resurse de timp 2 ore

Descrierea activității (scenariul):

Etapa 1 – Energizare - 5 minute


Profesorul distribuie elevilor legătura către exercițiul “Întrebări și răspunsuri”. Sunt formate diade, în care
un elev adresează o întrebare iar celălalt răspunde. Întrebările și răspunsurile sunt afișate aleator și sunt
obținute prin atingerea butonului corespunzător din pagină.
Etapa 2 – Hărțuit în online - 25 minute
Profesorul distribuie elevilor un formular electronic în care aceștia răspund cu privire la frecvența situațiilor
de hărțuire din mediul online. Ultimul item necesită un răspuns deschis. După ce elevii completează
formularul sunt trecute în revistă situațiile de hărțuire specificate de elevi, iar discuția se centrează pe
formele de hărțuire cele mai frecvente.
Sunt sintetizate diferitele forme de violență și agresivitate, folosind jargonul specific internauților:
1. Doxxing: atunci când o persoană face publice datele tale cu scopul de a-ți face rău;
2. Furtul de identitate: atunci când o persoană asumă identitatea alteia în mediul online, adesea cu
intenții ostile;
3. Trolling: un tip de comportament virtual prin care se urmărește o formă de amuzament care
presupune umilirea unei alte persoane;
4. Defăimarea: distribuirea, partajarea de informații false, negative despre o persoană, cu scopul de a-i
prejudicia imaginea în grupul de cunoscuți;
5. Excluderea: eliminarea unei persoane dintr-un grup de mesagerie, din media socială, de obicei ca
urmare a unui abuz de putere; scopul este marginalizarea, diminuarea statutului avut în cadrul comunității
online;
6. Flaming: folosirea deliberată a unui limbaj vulgar, ostil într-o dezbatere; se urmărește intimidarea
celor care au puncte de vedere opuse;

53
7. Hărțuirea: trimiterea repetată, constantă de mesaje agresive în vederea destabilizării și subordonării
victimei.
Întrebări folosite pentru prelucrarea suplimentară a informațiilor:
1. Care este diferența între o glumă nevinovată și trolling?
2. Ce efecte are asupra elevilor hărțuirea din mediul virtual?
3. Ce poți să faci atunci când vezi că ai fost victima unui furt de identitate?
4. De ce este important să limitezi numărul de informații personale pe care le dai despre tine pe
internet, în afara mediilor controlate (cum ar fi platforma folosită de școală pentru învățământ online?)

Etapa 3 – Cum să te protejezi PE TINE de violența din online - 25 minute


Prin conversație euristică cu elevii, pe baza experiențelor împărtășite de aceștia se ilustrează posibile
strategii care pot fi folosite pentru a fi mai în siguranță pe internet.
Profesorul scrie pe tablă două “zicale” populare pe internet, două sfaturi:
- Don’t feed the trolls!
- Haters gonna hate!
Elevii sunt întrebați cu privire la implicațiile practice pe care le are fiecare, apoi profesorul face următoarele
precizări:
- Don’t feed the trolls! – “Pe internet, când avem în față oameni pentru care este clar că nu suntem
altceva decât o sursă de amuzament, cea mai bună soluție este să refuzăm din start un dialog cu astfel de
persoane. Pentru un troll, hrana este faptul că îi răspunzi, că alegi să participi într-o discuție care în mod clar
nu duce nicăieri. Același lucru poate fi generalizat și la mulți alți oameni care ne agresează sub o formă sau
alta.”
- Haters gonna hate” – “În viața reală, anumiți oameni nu ne vor agrea niciodată, indiferent ce am face.
Același lucru este valabil și pentru mediul virtual. Când vezi că o persoană din online nu te place sau te afli
într-un grup virtual care te respinge, pune-ți următoarea întrebare: merită să fac efortul de a fi acceptat de
niște oameni care oricum nu mă plac? Pentru fiecare om din online care te respinge, există un altul care te
poate aprecia pentru cine ești.”

ETAPA 4 – Cum îi protejezi PE ALȚII de violența din online - 25 minute


Elevii sunt organizați în grupuri în care trebuie să scrie cât mai multe lucruri pe care le pot face pentru a face
internetul un loc mai sigur pentru ceilalți.
Vor fi accentuate idei relevante pentru comportamentul preadolescenților:
- Să evite să funcționeze precum o curea de transmisie, o portavoce pentru altcineva. Dacă cineva ți-a
jignit un prieten sau o prietenă, poți face mai mult bine dacă nu transmiți fără să gândești informația mai
departe. Prietenul tău este suficient de puternic și își poate purta singur “bătăliile”, nu are nevoie de o gașcă
întreagă în spate;
- Să nu aprecieze imagini, postări în care cineva este umilit, jignit. Poate că o fotografie prelucrată în
Photoshop pentru a urâți pe cineva este hazlie. Mâine însă ai putea fi tu în imaginea respectivă.
- Să prevină escaladarea conflictului în discuțiile online care scapă adesea de sub control – dacă vezi
că toată lumea aruncă cu pietre virtuale în cineva, poți juca rolul de avocatul diavolului, încearcă să pledezi
și pentru persoana atacată.
- Să se dezaboneze de la grupuri, pagini de socializare care calomniază, jignesc în mod constant – lasă
oamenii toxici să se înece în propriul lor venin.

54
Anexe
Fișa de lucru ”Hărțuit în online”
Citește situațiile de mai jos și trece în dreptul fiecărei afirmații numărul care indică de câte ori ai
trecut prin situația respectivă ( 0 – niciodată, 1 – o dată ș.a.m.d ):
1. Alte persoane au distribuit informații din discuții personale avute cu mine, fără să fiu de acord cu asta.
2. Mi s-a întâmplat să văd că cineva a creat un profil pe o rețea socială/site în care folosea numele meu.
3. Anumite persoane au distribuit pe rețelele sociale comentarii răutăcioase, zvonuri false depre mine, cu
intenția de a-mi afecta imaginea.
4. Am interacționat cu oameni care se prefăceau că sunt o cunoștință, prieten pentru a afla informații
personale despre altcineva.
5. Am primit imagini cu conținut șocant, violent.
6. Datele mele personale (adresă, telefon, pagini pe rețele sociale) au fost distribuite public fără să fiu de
acord cu asta.
7. Cineva m-a amenințat că îmi va face rău sau mi-a spus să mă sinucid.
8. Mi s-au trimis mesaje nesolicitate, în mod repetat, cu insulte, în care eram acuzat/ă de lucruri pe care nu
le-am făcut.
9. Am văzut circulând prin online fotografii personale pe care erau atașate comentarii jignitoare la adresa
mea.
10. Persoane care au primit de la mine fotografii care trebuiau să rămână private le-au distribuit pentru a se
amuza pe seama mea.
11. Am primit amenințări prin mesageria instant, email.
12. M-am confruntat cu situații în care am fost discriminat/ă din cauza genului biologic.
13. Mi s-a întâmplat să fiu discriminat din cauza religiei.
14. S-au spus lucruri urâte despre mine în mediul online din cauza situației mele materiale.
15. Dacă ai trecut prin altă situație de violență, hărțuire online în afară de cele de mai sus, descrie experiența
ta în chenarul de mai jos:

Mulțumim!

Titlul programului Să transformăm bullyingul intr-o amintire!

Tipul de program Program de consiliere educațională


Grup ţintă Elevi clasa a VI-a, profesori, părinți

55
Cazan Carmen Manuela, Radu Mădălina, Aurelia Stănculescu, Robert Florea -
Profesori
CMBRAE
Scop Dezvoltarea competențelor sociale și emoționale prin promovarea și exersarea
comportamentelor care conduc la menținerea relațiilor pozitive în grup.
1. să identifice forme ale bullyingului.
Obiective 2. să analizeze modalități de prevenire a bullyingului.
3. să manifeste comportamente prosociale.
Metode: conversația, explicația, dezbatere, joc de rol, brainstorming, metoda
RAFT, explozia stelară, turul galeriei, metoda RAI
Resurse procedurale Material didactic: pliante, brosuri, afise, hartie, lipici, carioci, foarfecă, filme
cu tematica specifica, prezentări ppt, chestionare, fișe de lucru.
Forme de organizare: individual, pe grupe, frontal.
Resurse de timp 6 ore (2 ore/ lună, timp de 3 luni)

Descrierea programului:
Programul propune organizarea unor activități în care elevii conștientizează fenomenul de bullying și
importanța activităților de prevenire a acestuia în spațiul școlar și nu numai.
Prezentul program se concentrează pe prevenirea bullyingului și crearea unui climat școlar optim. Ne
propunem ca elevii, părinții și cadrele didactice implicate să identifice formele de bullying și să analizeze
emoțiile triadei victimă-agresor-martor. Manifestearea comportamentelor empatice, conștientizarea
calităților proprii și creșterea stimei de sine sunt elemente importante care îi vor conduce pe cei implicați în
cadrul programului să identifice cât mai multe moduri de a interveni în situațiile de bullying întâlnite și
astfel, acest tip de comportamente să se reducă în mediul școlar.
Atitudinile elevilor de sancționare a bullyingului în școală, precum și implicarea profesorilor și a părinților
alături de aceștia pot conduce la creșterea frecvenței comportamentelor prosociale.
Prezentarea activităților:
Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
1 Bullyingul în clasa/ școala noastră Identificarea formelor de bullying.
2 Cercul emoțiilor Analizarea emoțiilor din rolurile de victimă, agresor, martor.
Dezvoltarea nivelului de conștientizare cu privire la calitățile
3 Stima de sine
proprii.
Manifestarea comportamentelor empatice în scopul
4 Să descoperim empatia!
prevenirii bullyingului.
5 Împreună împotriva bullyingului! Identificarea modurilor de a interveni în situații de bullying.
6 Rețeta antibullying Reducerea comportamentelor de bullying în mediul școlar.

Anexe
Fișa de lucru 1
Titlul activității: Bullyingul în clasa/ școala noastră

Completează cu informațiile cerute:


56
Cine?

Ce? Când?

Bullying
Cum? Unde

57
Fișa de lucru 2
Titlul activității: Cercul emoțiilor
Gândește-te la o situație de bullying în care te-ai aflat tu sau cineva cunoscut.
Alege 3 emoții pe care le-ai trait/le-a trăit în acea situație. Motivează!
1............................................
2............................................
3.........................................

Reflecție: această activitate își propune să îi înveţe pe elevi să își recunoască emoţiile
trăite în situații de bullying și să îi facă să înţeleagă că acestea ar trebui exprimate într-un
mod adecvat în relaţie cu contextul social, dar și să înveţe strategiile potrivite pentru a-şi
regla propriile emoţii.

58
Fișa de lucru 3
Titlul activității: Stima de sine

Completează coloanele cu informațiile care te reprezintă:


Poți desena avatarul tău.

Avatarul meu
Abilitățile mele
Aptitudinile
mele
Interesele mele

Calitățile mele

Reflecție: ghidați elevii să își identifice carateristicile propriei persoane, caracteristici care
le conferă unicitatea. Acceptarea faptului că avem și slăbiciuni, fără a ne critica în
permanență pentru ele, constituie baza toleranței de sine, ducând la atât la respect de sine
cât și la încredere în propria persoană.

59
Fișa de lucru 4
Titlul activității: Să descoperim empatia!
Găsește cât mai multe răspunsuri care să definească conceptul numit empatie!

Ce înțelegi prin
empatie?

Reflecție! Mesajul activității: empatia ne ajută să înțelegem sentimentele și


comportamentele celorlalți dar și să răspundem adecvat acestora la nevoie. Empatia duce la
formarea comportamentelor prosoaciale, comportamente care sunt în beneficiul unei
persoane sau unui grup de persoane fără a aștepta o recompensă pentru sine.

60
Fișa de lucru 5
Titlul activității: Împreună împotriva bullyingului

Clasa se împarte în 5 grupe. Fiecare grupă primește Fișa de lucru:

GRUPUL .......... (poate să aibă o denumire, un număr, un simbol)


Membri: ..........................................................................................

Realizați un PLAN DE ACTIVITĂȚI care să conducă la îmbunătățirea relațiilor dintre voi.

Ce ne propunem?

Ce vom face?

Când vom face?

Împreună cu cine vom


face?

Cum vom ști că ne-am


atins scopul?
61
Reflecție: această activitate își propune ca elevii să identifice strategii personalizate pentru
îmbunătățirea relațiilor din clasă sau din școală.

Fișa de lucru 6
Titlul activității: Rețeta antibullying

REȚETA ANTIBULLYING

Ingrediente:

Mod de preparare:

62
Reflecție:ghidați elevii să realizeze rețete în care să includă și persoane resursă, precum
profesorul diriginte, consilierul școlar sau alți adulți relevanți pentru ei. Încurajați-i să fie
cât mai creativi!

Tema/denumirea
Să descoperim empatia!
activității
Tipul de
Consiliere de grup la clasă
activitate
Grup ţintă Elevi clasa a VI-a

Profesor Cazan Carmen Manuela, Radu Mădălina – CMBRAE

Dezvoltarea învățării sociale și emoționale prin promovarea comportamentelor


Scop
care conduc la menținerea relațiilor pozitive în grup.
1. Să analizeze modalități de prevenire a bullyingului.
Obiective
2. Să manifeste comportamente empatice în scopul prevenirii bullyingului
Metode: conversația, explicația, metoda RAFT
Resurse
Material didactic: Coli A4, carioci, foarfecă, lipici, ziare, reviste
procedurale
Forme de organizare: frontal, pe grupe
1 oră
Resurse de timp
Descrierea activității (scenariul):

Metoda RAFT presupune asumarea de către elevi a unor roluri din postura cărora solicită unui auditoriu
(clasei), printr-o anumită formă, o temă. Are la bază scrierea unui text utilizabil în contexte diferite.
Metoda presupune următoarele etape:
1. Profesorul prezintă elevilor o întâmplare, un eveniment.
2. Elevii identifică personajele implicate.
3. ROL: Fiecare grup de elevi și asumă un anumit rol, lucrând în grupuri mici.
4. AUDITORIU: Fiecare grup își alege auditoriul către care va adresa un mesaj.
5. FORMAT: Fiecare grup va alege formatul în care va lucra: scrisoare deschisă, afiș, banner, poster,
declarație etc.
6. TEMA: Fiecare grup va alege tema/ opinia personală, pe care o vor aborda în mesaj.

Prezentarea cazului

63
Mihnea află de la colegul său, Andrei, că acesta primește în fiecare zi amenințări de la vecinul său, Ionuț,
care este cu 2 ani mai mare.
Mihnea este îngrijorat deoarece Andrei refuză să mai iasă din casă neînsoțit, indiferent de motivul pe care l-
ar avea. Acest lucru s-a întâmplat și ieri, când Ionuț era în fața blocului, împreună cu câțiva colegi de-ai
lui.
Totodată a aflat că această situație durează de câteva luni și Andrei nu a spus nimic părinților, deși este
foarte speriat.
Mihnea îi recomandă lui Andrei să le povestească părinților săi despre această situație.
Identificarea personajelor
Câte personaje sunt menționate în situația prezentată?
Care sunt aceste personaje?
Ce roluri au aceste personaje? (victimă, martor, agresor )
Alegerea rolurilor
Fiecare elev își alege un rol și se duce în grupul elevilor care au același rol:
Martor (Mihnea, colegii lui Ionuț)
Victimă (Andrei)
Agresor (Ionuț)
Elaborarea mesajelor (vezi Fișa de lucru Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!)
Prezentarea mesajelor grupelor în fața clasei
Reflecție – Ce este empatia? (vezi Fișa de lucru nr. 5 din Programul - Să transformăm bullyingul intr-o
amintire!
Empatia - Capacitatea de a înțelege ce simt și care sunt justificările comportamentelor celorlalți, fără a ne
identifica cu ei, în vederea menținerii unor relații sănătoase, comunicării eficiente cu cei din jurul nostru și
oferirea ajutorului celor care au nevoie.
Anexă:
Fișa de lucru Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!

Grupa ................

1. Alegeți un auditoriu (persoanele cărora vă adresați)


......................................................................................................................................................
2. Scrieți tema mesajului vostru
.....................................................................................................................................................
3. Prezentați formatul mesajului (scrisoare deschisă, afiș, banner, poster, declarație)

Titlul
Eroul din viața de zi cu zi
programului
Tipul de
Program de prevenire și combatere a bullyingului
program
Grup ţintă Gimnazial, clasa a VI-a și a VII-a
Szőcs Levente, director CJRAE Covasna;
Profesor Para Noémi, profesor consilier școlar;
Rotundu-Cojocaru Mirela, profesor consilier școlar;
64
Creșterea capacității de adaptare a elevilor la provocările mediului școlar prin înzestrarea
Scop lor cu noțiuni legate de fenomenul bullying și strategii eficiente de a acționa în diferite
situații problematice;

- să identifice comportamente care pot apărea în clasă, în vedereaclarificării


conceptului de bullying;
- să identifice consecințele emoționale și comportamentale ale intimidării,
bullyingului;
- să promoveze empatia, toleranța acceptarea diversității;
- să prevină atitudinile de neimplicare prin conștientizarea faptului că
intimidarea/bullyingul continuă/se accentuează prin lipsa reacției din partea celorlalți;
- să reducă problemele comportamentale de tip bullying;
Obiective
- să exerseze strategii eficiente (asertive) de rezolvare a unor situații dificile,
problemă;
- să dezvolte strategii personale de a acționa în situații problemă;
- să identifice adecvat strategiile de rezolvare a conflictelor/problemelor de
relaționare;
- să identifice elevii „resursă” din fiecare clasă care vor acționa în cadrul echipei
de resursă/mediere a situațiilor de bullying a școlii;
- să exerseze modalități eficiente de prevenire și intervenție în situații de bullying.

Resurse Dezbateri libere, prezentare, brainstorming, activitate în grupuri mici, joc de rol,
procedurale problematizare,
Resurse de
Activitățile vor avea în medie o durată de 50 minute;
timp

Descrierea programului:

Programul conceput de noi are ca scop constituirea la nivelul clasei, ulterior al școlii, în urma parcurgerii
activităților acestui program de către elevi, a unei echipe „resursă” (din rândul elevilor, dar și a cadrelor
didactice) care, pe baza cunoștințelor și strategiilor discutate pe parcursul programului derulat, să
implementeze acțiuni constructive atât în faza de prevenție, monitorizare, cât și în etapa de intervenție
efectivă în cazul observării unui comportament care se înscrie în categoria bullyingului. Elevii acestei echipe
„resursă” sunt selectați pe bază de voluntariat. Fiecare clasă poate oferi posibilitatea elevilor de a concretiza
înscrierea în echipa resursă prin purtarea unui simbol creat la finalul programului. Simbolul poate reprezenta
atât drumul parcurs împreună, cât și mesaj anti bullying și poate fi purtat sub forma unei brățări, banderole,
ecuson, în funcție de dorințele elevilor. Din elevii echipelor distinct constituite la nivelul fiecărei clase unde
se derulează programul, se va forma echipa „resursă” a întregii școli. Această echipă va fi în contact
permanent cu grupul de acțiune antibullying care funcționează la nivelul fiecărei unități de învățământ.
Opțional, acest program poate fi precedat de o evaluare realizată inițial și care vizează atât elevii clasei
(claselor), cât și cadrele didactice de la nivelul școlii. La nivelul școlii se poate aplica un chestionar care

65
evaluează climatul existent la nivelul instituției (cu privire la managementul și gestionarea situațiilor
conflictuale/ de criză), iar la nivelul elevilor, chestionarul să vizeze cunoștințe specifice legate de fenomenul
bullyingului. Aceste chestionare pot fi utilizare și după finalizarea programului în vederea observării
impactului acestui program pe termen scurt și termen lung.
Având în vedere acest aspect putem spune că acest program oferă posibilitatea cadrelor didactice de a se
implica direct și eficient în prevenirea și combaterea acestui fenomen, dar și de a măsura eficiența acestuia,
pentru eventuale intervenții ulterioare.
Programul urmărește prin derularea activităților propuse construirea pas cu pas a unei imagini realiste despre
fenomenul bullying, desființarea miturilor vehiculate cu privire la acest fenomen, înțelegerea rolului și a
dinamicii unei situații de bullying și merge în direcția înzestrării elevilor cu strategii concrete de acțiune în
momentul observării unui comportament neadecvat.
Pe baza activităților și discuțiilor desfășurate, finalul programului va fi concretizat în constituirea echipei
resursă și elaborarea unui plan concret de acțiune care să fie util fiecărui elev din clasa/școala respectivă.
Prezentarea activităților:
Nr. Tema/denumirea
Obiective
crt. activității
Definirea conceptului de bullying;
Conștientizarea și identificarea comportamentelor de tip bullying care pot
Ce înseamnă bullying?
avea loc între ei, în clasă;
(Definirea și clarificarea
1. Identificarea motivației/cauzelor care stau la baza comportamentelor de
conceptului,
intimidare;
fenomenului)
Întărirea acelor informații/cunoștințe despre bullying care sunt reale, de
încredere și valide (mituri și realități);
Conștientizarea importanței rolului de martor într-o situație de bullying;
„Spectatori: aproape Identificarea diferențelor interindividuale în percepția și reacția la
sau departe?” comportamente neadecvate;
2. (Rolul protagoniștilor Exersarea preluării perspectivei celuilalt în situația prezentată;
într-o situație de Identificarea trăirilor emoționale resimțite de protagoniștii unei situații de
bullying ) bullying;
Dezvoltarea empatiei, a conștiinței de sine și a compasiunii;
”Ce îmi dă putere? Ce Conștientizarea dezechilibrului de putere într-o situație de bullying;
îmi ia puterea?” Identificarea dinamicii existente într-o situație de bullying;
3.
(Explorarea puterii Înțelegerea rolul puterii personale în situații de tip bullying și a modalității
personale) de a o utiliza eficient;
Dezvoltarea nivelului de conștientizare cu privire la trăsăturile bune ale
propriei persoane și ale altora;
„Cum pot să fiu cool și
Identificarea motivației pentru adoptarea anumitor atitudini,
4. cine este cool?“
comportamente;
(Bullying-ul este cool?)
Evaluarea alternativelor de comportament;
Dezvoltarea unei imagini de sine realiste;
“Eu și alții: față în Conștientizarea impactului anumitor prejudecăți în manifestarea unor
5. față!” comportamente;
(Prejudecăți și Identificarea modalităților de comportament neadecvat;

66
Identificarea unor alternative de comportament adecvat;
stereotipii)
Îmbunătățirea relațiilor interpersonale, a empatiei și a toleranței;
Creșterea nivelului de conștientizare cu privire la modul în care elevii se
percep pe ei înșiși și modul în care alții îi percep;
Identificarea sentimentului de acceptare și de izolare/marginalizare;
“Înăuntru sau afară?”
6. Promovarea feedback-ului apreciativ și pozitiv în rândul participanților;
(Bisericuțe și prietenii)
Dezvoltarea unor strategii de includere în grup;
Dezvoltarea relațiilor cooperante și de încredere;
Întărirea sentimentului de apartenență la un grup.
“Cuvintele mele sunt Identificarea formelor de comunicare: asertivă, agresivă și pasivă;
importante!” Sensibilizarea și înțelegerea impactului emoțional al cuvintelor;
7. (Comunicare eficientă : Experimentarea intensității (efectului) diferitelor cuvinte/sintagme
strategii de comunicare utilizate;
asertivă) Exersarea comunicării asertive în rezolvarea situațiilor problemă;
Evaluarea alternativelor care intră în sfera proprie de control și a celor
„În sfera mea de care depășesc sfera controlului propriu;
control” Identificare unor strategii adecvate de rezolvare și de intervenție în
8. (Control și strategii de ambele situații, și cînd se află în sfera de control și cînd se află în afara
rezolvare a situațiilor acesteia;
problemă) Descoperirea unor modalități de combatere a reticenței manifestate în
situații care scot persoana din zona proprie de confort;
Identificarea diferențelor interindividuale în reacția la situații de bullying;
Identificarea posibilelor modalități de intervenție în astfel de situații;
Evaluarea alternativelor în intervenția în diferitele situații de bullying;
“Am decis: devin erou-
Identificarea resurselor de ajutor care pot fi implicate, în funcție de
Patrula antibullying”
9. specificul situației;
(Constituirea echipei
Dezvoltarea nivelul de conștientizare și sporirea comportamentelor de
resursă la nivel de clasă)
căutare a ajutorului în situațiile problemă;
Încurajarea spiritului de echipă
Identificarea elevilor din clasă care vor întări echipa ”resursă” a școlii
„Mesajul meu” Implicarea elevilor în discutarea și convenirea unor reguli comune de
(Motto-ul clasei, comportament în grup/clasă care să fie respectate mutual.
10. elaborarea unui plan de Crearea unui mesaj propriu anti bullying la nivelul clasei (motto-ul
acțiune -rezultatul final clasei);
al programului) Elaborarea unui plan de acțiune concret în situații de bullying;

ANEXE

Activitatea numărul 1: Ce înseamnă bullying?


(Definirea și clarificarea conceptului, fenomenului)

Fișă de lucru 1
Instrucțiune: „Ce cuvinte îți vin în minte atunci când auzi intimidare/hărțuire/bullying?”

67
( Cadrul didactic poate utiliza imaginea sau poate nota pe mijlocul unei coli de flipchart aceste noțiuni, prin
brainstorming îi invită pe elevi să asocieze cuvinte care le vin în minte cu privire la acest fenomen.)

INTIMIDARE/
HĂRȚUIRE/
BULLYING

Fișă de lucru 2
„Este acesta un comportament de tip bullying ?”
Citiți afirmațiile de mai jos și decideți dacă este un comportament de tip bullying sau nu:
1. Să vorbești (cu intenția de a fi auzit) despre felul în care arată/cum arată cineva.
2. Să râzi de cineva în fața altora, de exemplu: „Hei, tu! Dă-mi mingea aceea! Arunci ca o fetiță!”
3. Să răspunzi nepoliticos cuiva o dată, dar apoi să realizezi că e greșit.
4. Să enervezi pe cineva în fiecare zi.
5. Să poreclești pe cineva.
6. Să fii supărat pe cineva/deranjat de cineva care ți-a luat lucrurile.
7. Să spui că nu ești de acord cu un comentariu realizat online de către cineva.
8. Să spui altora să nu fie prieten cu un coleg anume.
9. Să distrugi în mod intenționat bunurile cuiva.
10. Să refuzi să stea un coleg/o colegă pe bancă lângă grupul tău chiar dacă e suficient spațiu

Fisă de lucru 3
Marcați cu A- Adevărat sau F-Fals următoarele afirmații despre fenomenul de bullying:
1. Bullyingul este învățat, rănește și poate fi controlat.
2. Uneori copiii o cer.
3. Este în regulă să lovești pe cineva care te agresează, acest lucru îl va opri.
4. Bullyingul se rezolvă de la sine, dacă îl ignori pur și simplu.
5. Elevii care sunt „altfel” sunt mult mai expuși să fie victime ale bullyingului.
6. Toți cei care manifestă bullying nu se simt bine în pielea lor, de aceea se iau de ceilalți.
7. Bullyingul este ceva caracteristic băieților.
8. Bullyingul este un fenomen care apare numai la școală.
9. Cei care manifestă bullying se nasc așa.
11. Copiii spun întotdeauna unui adult ce se întâmplă.
12. Excluderea cuiva din grup sau împrăștierea de zvonuri despre cineva poate fi la fel de grav ca și
lovirea fizică.

68
13. Bullyingul apare de obicei atunci când nu este nimeni de față (alți elevi).
14. Elevii vor depăși faza de bullying.
15. Bullyingul este un ritual de inițiere prin care trebuie să trecem toți.
16. Este ușor să îți dai seama când cineva este victimă a bullyingului.

Activitate numărul 2:„Spectatori: aproape sau departe?”


(Rolul protagoniștilor într-o situație de bullying )

Fișă de lucru 1
1. Descrieți o situație de bullying
_______________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

2. Decupați imaginile de mai jos

3. Așezați în spațiul de mai jos emoticoanele decupate, pentru fiecare personaj care apare în situația
prezentată de voi, în așa fel încât să exprime cel mai bine trăirile emoționale resimțite de ele.

Vizionarea filmului „Be an Upstander – Prevent Bullying: A NED Short”


„Tu cum ai acționa?”
https://youtu.be/eeqQCyQOCPg
Activitatea numărul 3: „Ce îmi dă putere? Ce îmi ia puterea?”
(Explorarea puterii personale)

Fișă de lucru: Explorarea puterii personale


1. Simt că sunt puternic/ă atunci când ___________________________________ mă comport:
____________________________________________________________________________
2. Mă simt mai puțin puternic atunci când _____________________________________________ și
reacționez în următoarele feluri: _________________________________________________
3. Renunț la puterea mea atunci când ____________________________________________ și mă simt
________________________________________________________________________
4. Îmi utilizez eficient puterea personală atunci când ____________________________________ și
rezultatele sunt ______________________________________________________________
5. Mă folosesc în mod abuziv de puterea atunci când ____________________________________ și
ceilalți reacționează __________________________________________________________
(adaptat după: Lois B. Hart. Ed.D.Charlotte S. Waisman, Ph.D., 2005, Leadership Training Activity Book)

Activitate nr 4: „Cum pot să fiu cool și cine este cool?“

Fișă de lucru:
Elevii sunt împărțiți în echipe formate din 3-4 elevi.
69
Instrucțiune: Realizați o descriere/prezentare a ceea ce înseamnă pentru voi un tânăr ”cool”! Descrieți
comportamentul și trăsăturile lui interioare și cele fizice, exterioare. Puteți realiza prezentarea utilizând
imagini, filmulețe, power point, în funcție de preferințele voastre.
- Elevii vor lucra în echipe timp de aproximativ 15-20 minute, după care se vor pregăti de prezentare.
- Prezentările pot fi realizate în plen și/sau evaluate în cadrul grupelor.

Activitatea numărul 6: „Eu și alții: față în față”

Fișă de lucru 1
Cum te simți în următoarele situații prezentate?

Situația 1:
„Numele noului vostru coleg de clasă este Virgil. Tocmai s-a mutat cu părinții săi în orașul tău și este prima
lui zi de școală. El provine dintr-o familie de rromi. Diriginta îi indică banca unui coleg de clasă, să stea cu
el în bancă. Acesta se ridică și îi spune dirigintei că atunci preferă să iasă din clasă. Toți ceilalți colegi se
amuză”.

Situația 2:
„Victorița este la voi în clasă din acest an școlar. Ea își dorește mult să-și facă prieteni și încearcă diferite
modalități. Observi cum o altă colegă, în momentul în care Victorița părăsește clasa, îi scrie pe bancă
următorul mesaj: ,,contactați-mă, ofer săruturi gratuite”. Când Victorița revine în clasă îi auziți pe câțiva
băieți oferind câteva răspunsuri explicite la textul aflat pe banca sa. Ei îi cer insistent să se întâlnească cu
ei în următoarea pauză. Toți elevii din clasă se amuză și spun faptul că Victorița « acum chiar a reușit să
devină foarte populară ».

Discuții posibile:
1. Ați defini aceste experiențe prezentate drept bullying? Dacă da, unde ați încadra comportamentele
abuzive prezentate în cele două situații ?
2. Cum credeți că ar trebui să se comporte personajele prezentate în fiecare situație?
3. Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena persoanei care este victimă?
4. Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena celui care manifestă comportamente neadecvate?

Fișa de lucru 2
Vizionarea filmului „Video Lesson – Friendship Soup Recipe: A NED Short”
https://youtu.be/H7w7yXkJTu0

Activitatea numărul 7: „Cuvintele mele sunt importante !”


(Comunicare eficientă : strategii de comunicare asertivă)

Fișă de lucru 1

Cuvintele mele sunt importante!


70
Citiți următoarele situații și încercați să formulați tipuri de răspuns, gândindu-vă cum ar fi corect:
Răspunsul de Răspunsul Răspunsul
Situația
supunere agresiv corect (asertiv)

Un coleg îți ia cu forța sandwich-ul/un


obiect personal.

Un coleg râde și arătă cu degetul către tine,


spunându-ți: „Grasule! Grasule!”

Un coleg convinge alți colegi să nu te ia la


film împreună cu ei în următorul mod:
„Dacă vrei să fii prietenul meu, îi vei
spune lui o altă oră de întâlnire decât cea
convenită de noi...”

Un coleg vine la tine în urma orei de sport


și îți spune: „Din cauza ta am pierdut,
prostule! Data viitoare nu mai îndrăznești
să joci!”

Cineva din școală ori de câte ori trece pe


lângă tine te împinge în perete.

Fișă de lucru 2.

Exercițiul: ”Raza soarelui”


Desenați raze de soare acestei cerc, pe care să scrieți câte o regulă care ajută într-o situație de bullying.

STOP
BULLYING!

Fișă de lucru 3
Cum te simți (dar într-adevăr)?

Scopul activității / recomandări:


● Colectarea și gruparea unor expresii legate de emoții
● Dezvoltarea vocabularului emoțional
● Să înțelegem cauzele, motivele și specificul emoțiilor
● Conectarea emoțiilor cu experiențe de viață
71
● Nuanțarea emoțiilor proprii
● Descoperirea legăturii existente dintre emoțiile negative și bullying
● Oare ce emoții are un agresor?

Instrucțiuni pentru elevi:


Anumite expresii pot avea conotație pozitivă sau negativă pentru noi. Unele pot avea o intensitate ridicată,
având o „energie ridicată” sau o intensitate scăzută având o „energie scăzută”.
În funcție de aceste caracteristici așezați cuvintele de pe fundalul albastru pe fișa de mai jos.

Instrucțiuni pentru cadrul didactic:


Activitatea se desfășoară individual sau în grupe formate din 3-5 elevi.
În cazul activității individuale putem porni o discuție cu elevul despre cum se simte și de ce consideră că
anumite expresii au o energie ridicată sau scăzută. Cum se simte el? Cum ar descrie acest lucru cu ajutorul
expresiilor prezentate.
În cazul activității de grup, cu mare probabilitate nu toate cuvintele vor fi așezate în aceeași căsuță. Vor
exista diferite păreri atât în cadrul grupelor, cât și între grupe.
În acest mod inclusiv cadrul didactic poate conștientiza faptul că anumite cuvinte, pe care nu le-am lua în
considerare, pot avea alte conotații pentru colegii noștri și astfel, fără să vrem, ne putem răni colegii.
Recomandăm ca fișa pe care elevii trebuie să așeze cuvintele să fie imprimată în format A3 și eventual
laminat (pentru a mări rezistența).

Fișa de lucru poate fi realizată și online:


https://jamboard.google.com/d/1VMhLBY14Zg9hoo5yBy35UIJtWpl9_AroSHqsbNo8L4U/edit?usp=sharing

72
73
74
Activitatea numărul 8: „În sfera mea de control”
(Control și strategii de rezolvare a situațiilor problemă)

Instrucțiune:
Identificați acele modalități concrete de a rezolva o situație problemă, ținând cont de indicațiile din imagine.
Definirea problemei:
(ex.: în fiecare zi observ cum un coleg îl jignește pe un alt coleg, utilizând aceleași etichete)
Ce sunt dispus/ă să fac Ce nu sunt dispus/ă să fac

În sfera
controlului

În afara controluluiÎn afara controlului


Ce sunt dispus/ă să fac? Ce nu sunt dispus/ă să fac?

Întrebări:
1. Ce ai învățat despre acele acțiuni care te ajută în îndeplinirea unui scop?
2. Ce ai descoperit despre modalitățile de influențarea a unei acțiuni aflate în afara controlului?
3. Ce ai descoperit despre reținerea manifestată în a acționa în situații care te scot din zona ta de
confort?

(adaptat după exercițiul prezentat în: „The Pfeiffer Book of Successful Team-Building Tools, 2008,
paginile:63-68)

Activitatea numărul 9: “Am decis: devin erou-Patrula antibullying”


(Constituirea echipei resursă la nivel de clasă)

Fișă de lucru
Vizionarea filmulețului: ”THE BULLYING EXPERIMENT!”
https://www.youtube.com/watch?v=EisZTB4ZQxY&t=4s

Discuțiile după vizionarea filmului se pot axa în jurul următoarelor întrebări:


75
- Care sunt moduri de intervenție pe care le-ați observat în acest film?
- Unde ați văzut că a apărut ignorarea și de ce credeți că au acționat așa?
- Unde ați văzut că a apărut ajutorul și de ce?
- Care intervenție v-a plăcut cel mai mult?
- Voi cum ați proceda și de ce?

Activitatea numărul 10. „Mesajul meu”


(Motto-ul clasei, elaborarea unui plan de acțiune -rezultatul final al programului)

Fișă de lucru
Pe acest șablon A3 să prezentați printr-un desen sau colaj mesajul vostru STOP BULLYING

Plan de acțiune:
- Enumerarea regulilor de comportament de comun stabilite la nivel de clasă;
- Prezentarea modalităților de intervenție în diferite situații identificate;
- Conceperea unei diagrame care să cuprindă persoanele din cadrul clasei/școlii cărora elevii se pot
adresa în situații problemă;

Numărul și titlul activității:


Tema nr. 6: „Înăuntru sau afară? ” (Bisericuțe și prietenii)
CJRAE Covasna
Tema/denumirea
„Înăuntru sau afară? ” (Bisericuțe și prietenii)
activității
Prevenirea fenomenului de bullying
Tipul de activitate
Formare de abilități sociale
Grup țintă Elevii claselor a VI-a și a VII-a
Profesor Profesori diriginți, profesorii care predau la clasă
Scop Crearea unui climat de acceptare, de cooperare și de implicare, fără prejudecăți
- Creșterea nivelului de conștientizare cu privire la modul; în care elevii
se percep pe ei înșiși și modul în care alții îi percep;
- Conștientizarea sentimentului de acceptare și de izolare
- Promovarea feedback-ului apreciativ și pozitiv în rândul
Obiective
participanților;
- Dezvoltarea unor strategii eficiente de includere în grup;
- Dezvoltarea relațiilor cooperante și de încredere;
- Întărirea sentimentului de apartenență la un grup.
Activitățile se pot realiza atât online cât și față în față;
Resurse procedurale
Resurse materiale necesare: mijloace audio video, flipchart, aplicații Jamboard
76
(sau alte aplicații online)
Resurse de timp 50 minute/activitate

Descrierea activității (scenariul):

Joc de spargerea gheții: 5 min.


Sociometrie - in vivo:- Pe muzică elevii se plimbă liber prin sală. Profesorul spune diferite afirmații, iar
elevii trebuie să atingă umărul elevului/elevilor conform afirmației auzite. De exemplu, când aud afirmația:
„pune mâna pe umărul colegului/colegei cu care ai vorbit în ultimele două zile”, elevii caută persoanele și
ating umărul colegului/colegei. După fiecare afirmație îi invităm pe elevi să se uite în jur și să observe
grupurile astfel formate (Fișa nr 1).

Scaunul gol- Elevii stau în cerc, dansează și se mișcă liber pe muzică. Scaunele sunt așezate în cerc.
Numărul scaunelor este cu unul mai puțin decât al participanților (elevilor). Când se oprește muzica, elevii
trebuie să se așeze pe scaune. Un elev va rămâne în picioare. Acest lucru îl repetăm de mai multe ori. Apoi,
în funcție de cum s-a desfășurat activitatea, purtăm o scurtă discuție despre sentimentele trăite în momentul
în care un elev rămânea fără scaun.

Desfășurarea activității: 35 min.


Înăuntru sau afară: Doi elevi sunt invitați să iasă din clasă și să aștepte instrucțiunile conducătorului
exercițiului. Cei care rămân în clasă sunt invitați să formeze grupuri de câte 6-8 persoane și să se așeze pe
scaune în cerc (pot alege să stea în picioare).
Instrucțiunea elevilor care rămân în clasă:
Ei sunt invitați să găsească o temă de discuție la care să participe toată lumea. Temele pot fi alese de fiecare
grup în parte separat, în funcție de preferință. Apoi ei sunt îndrumați ca atunci când vor intra elevii care au
părăsit clasa, să discute între ei tema selectată și să îl ignore pe cel care se apropie, în orice mod posibil. La
fiecare încercare a celui din exterior de a intra în vorbă cu ei sau de a se apropia, ei să strângă și mai mult
cercul.

Instrucțiuni pentru elevii care părăsesc clasa:


Elevii care sunt invitați să părăsească clasa primesc ca instrucțiune ca să încerce prin diferite moduri să
relaționeze sau să încerce să se integreze în oricare din grupurile formate.
Instrucțiuni pentru cadrul didactic care realizează exercițiul:
Pe parcursul derulării exercițiului este foarte important să se urmărească atent acțiunile și să oprească
exercițiul în momentul în care trăirile celor implicați devin foarte intense. Este important să se atragă atenția
elevilor că nu sunt permise comportamente neadecvate (tragere, împingere, cuvinte urâte, etc).
După oprirea exercițiului urmează partea de dezbatere a celor trăite (Fișa nr 2).

Exercițiu de încheiere: 10 min.


„Scaunele instabile”
Elevii formează un cerc stând în picioare. Fiecare dintre ei va avea un scaun în fața sa. Se vor întoarce cu
toții înspre dreapta. Mâna stângă o vor ține pe scaunul propriu , iar scaunul va fi ușor înclinat spre interior,
pe cele două picioare din față. Scaunele trebuie să rămână în această poziție până la finalul exercițiului.
Instrucțiunea lor va fi aceea de a se deplasa cu toții în aceeași direcție, având grijă ca în momentul deplasării
77
să ia mâna de pe scaunul propriu și să „prindă” scaunul participantului din fața sa, înainte ca scaunul să
cadă. Important este ca scaunele să nu se prăbușească.
Posibile întrebări:
- Ce trăiri ai avut pe parcursul acestui exercițiu?
- Ce anume a ajutat clasa/echipa să își atingă scopul în acest exercițiu?
- Ce anume a împiedicat echipa/clasa în atingerea scopului acestui exercițiu.
- Cum consideri că ar putea fi îmbunătățită munca în echipă?
Anexe
Fișă de lucru 1:
Sociometrie „in vivo”

Afirmații:
„Pune mâna pe umărul elevului/colegului cu care:
- ai vorbit pe telefon în ultimele două zile;
- față de care locuiești aproape;
- ai ieși să vizionezi un film;
- dacă ai merge într-o excursie, ai dormi în aceeași cameră;
- căruia i-ai împărtăși o veste bună;
- căruia i-ai da în grijă obiectele tale personale;
- căruia i-ai împărtăși un secret de al tău/ care ți-a împărtășit un secret;
- ai dori să formezi o echipă la un concurs de creație/ sau un proiect la o disciplină.
(Lista poate fi extinsă sau modificată în funcție de specificul clasei de elevi)
Fișa de lucru 2
Întrebări pentru dezbaterea temei: „Înăuntru sau afară/”:

- Cum te-ai simțit în această situație? Ce trăiri ai experimentat?/ Cei care făceau parte din grupuri
respectiv cei care erau din exterior
- Cunoașteți astfel de situații? V-i s-a întâmplat să fiți într-o astfel de situație?
- Ce credeți că îi determină pe ceilalți să adopte astfel de atitudini de excludere/ marginalizare/izolare?
- Ce puteți face pentru a contracara astfel de situații?
Bibliografie
Botiș, A., Tarău, A.(2004). Disciplinarea pozitivă sau Cum să disciplinezi fără să rănești. Editura ASCR,
Cluj-Napoca.
Băban, Adriana (2001). Consiliere Educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere.
Psinet, Cluj-Napoca.
Benga, O.,Băban, A.,Opre, A.(2015). Strategii de prevenție a problemelor de comportament. Editura ASCR,
Cluj-Napoca.
Pânișoară, I.,O. (2006). Comunicarea Eficientă. Polirom, Iași.
Cozolino, L. (2014). Predarea bazată pe atașament. Editura Trei, București
Netzelmann, Tzvetina, Arsova, Steffan, Elfriede. Angelova, Marina (2016). Strategii pentru o clasă fără
bullying.Manual pentru profesori și personalul școlar. Salvați copiii.
Biech, Elaine.Copyrightby John Wiley & Sons (2008). The Pfeiffer Book of Successful Team-Building
Tools.
Iossifov I (2016). Bullying at School: What Do Children. Have to Say about It? Research on Children’s
78
Signe Whitson (2017). Fenomenul Bullying: 8 strategii pentru a-i pune capăt.
Elizabeth Nassem (2020). The Teacher’s Guide to Resolving School Bullying, Evidence-based Strategies
and Pupil-Led Interventions

Titlul programului Școala - rețea de siguranță și sprijin antibullying

Tipul de program Prevenirea și combaterea fenomenului de bullying


Grup ţintă Elevi nivel gimnazial
Beu Mihaela, Dolot Lavinia-Ioana, Ungur Valeria,
Profesor
CJRAE Caraș-Severin
Dobândirea unui set de cunoştinţe despre recunoașterea, prevenirea și
Scop combaterea bullying-ului, în vederea conștientizării efectelor negative ale
acestuia asupra dezvoltării psihoemoționale a elevilor.
- Să definească bullying-ul;
- Să descrie formele bullying-ului în mediul școlar pentru victime, pentru
martori și pentru agresori;
- Să descrie urmări ale bullying-ului;
Obiective
- Să explice importanța prevenirii bullying-ului;
- Să identifice tipuri de cyberbullying pe rețelele de socializare;
- Să identifice modalități prin care pot preveni actele de cyberbullying în cadrul
rețelelor de socializare.
 Mozaicul
 Eseul de 5 minute
 Exercițiul euristic;
Resurse procedurale  Problematizarea;
 Jocul de rol;
 Conversația euristică și catehetică.
 Brainstorming;
Resurse de timp 3 activități

Descrierea programului:
Studiile în domeniu arată că cea mai bună formă de combatere a fenomenului este de fapt intensificarea
programelor de prevenție / programe care cuprind activități concertate de familiarizare a profesorilor și a
elevilor cu fenomenul cu formele sale, cu căile corecte de răspuns. În plus, programele trebuie să aibă
activități centrate pe formarea claselor suportive, bazate pe respect și pe înțelegerea și acceptarea diversității.
Programul propus de noi reunește trei activități practice – interactive, prin care elevii învață natura
bullying-ului și sunt totodată încurajați să caute cele mai bune soluții în situații concrete, legate de acest
fenomen. Acest program vă poate fi util dacă sunteți diriginte, cadru didactic, consilier școlar; activitățile
descrise mai jos pot să vă inspire și să vă ofere câteva direcții generale practice pentru prevenirea bullying-
ului în școală. Urăm succes fiecărui profesionist care s-a angajat să lucreze pentru construirea unui mediu
școlar armonios, în care fiecare copil să se simtă în siguranță, apreciat, valori

79
Prezentarea activităților:
Nr. Tema/denumirea
Obiective
crt. activității
Bullying-ul, factor O1 - Să definească bullying-ul;
destabilizator în O2 - Să descrie formele bullying-ului în mediul școlar;
1 formarea O3 - Să identifice consecințele negative ale bullying-ului și cum poate
personalității fi prevenit.
elevului
„Colegii cei noi” – O1 - Să identifice modalități de bullying în mediul școlar;
efectele bullying-ului O2 - Să descrie urmări ale bullying-ului pentru victime, pentru martori
2
asupra psihicului și pentru agresori;
elevilor O3 - Să explice importanța prevenirii bullying-ului.
„Facebull” – O1 - Să identifice tipuri de cyberbullying pe rețelele de socializare
recunoașterea și O2 - Să descrie pașii de urmat pentru combaterea cyberbullying;
3 combaterea O3 - Să identifice modalități prin care pot preveni actele de
cyberbullying-ului în cyberbullying pe rețelele de socializare
mediile de socializare

Activitatea nr. 1: Bullying-ul, factor


destabilizator în formarea
personalității elevului
Tema/denumirea Bullying-ul, factor destabilizator în formarea
activității personalității elevului
Tipul de
Activitate de consiliere - gândire critică (cadrul E-R-R)
activitate
Grup ţintă elevi clasa a VII-a, a VIII-a
Profesor Beu Mihaela
Dobândirea unui set de cunoştinţe despre prevenirea și combaterea bullying-
Scop ului, formarea capacităţii de a opera cu informaţii, cunoştinţe despre acest
fenomen, în situaţii diverse.
 O1 - Să definească bullying-ul;
 O2 - Să descrie formele bullying-ului în mediul școlar;
Obiective
 O3 - Să identifice consecințele negative ale bullying-ului și cum poate fi
prevenit.
Resurse  „Deplasaţi-vă, opriţi-vă, lucraţi în perechi”
procedurale  Citirea atentă a textului utilizând diferite coduri
80
 Mozaicul
 Eseul de 5 minute
50 minute – Evocare (5 min.), Realizarea sensului (15 min.), Reflecţie (25 min.),
Resurse de timp
Încheiere (5 min.)

Descrierea activității:
Etapele activ- Activități de învățare Metode și Mijloace de învățământ
ității procedee
1 Evocare  Profesorul scrie pe foaia de flipchart „Deplasaţi-vă, Foaia de flipchart, marker
(5 min) conceptul cheie (bullying); opriţi-vă,
 Elevii se ridică, se deplasează, la un lucraţi în
semn se opresc şi discută cu perechea ce perechi”
le trece prin minte în legătură cu acest
cuvânt ;
 Se prezintă opiniile întregului grup
iar profesorul notează răspunsurile pe
foaia de fliphart.
2 Realizarea  Profesorul formează 4-5 grupe, Activitatea în Fișa de lucru –
sensului selectate prin numărare, astfel încât o grupul “casă” textul adaptat de profesor
(15 min.) grupă este formată din elevii cu acelaşi (anexa 1)
număr. Elevilor li se distribuie textul
pentru lectură şi codurile cu care vor
opera pe text (Anexa 1).
 Elevii lecturează textul, individual, Foaia de
respectând cerinţa de a marca cu “def” flipchart pe care sunt
definiţii ale bullying-ului, cu “BEE” notate codurile și
forme ale bullying-ului elev - elev, cu specificația acestora
“BEP” forme ale bullying-ului elev -
profesor, cu “BPE” forme ale bullying-
ului profesor - elev şi cu “BPES” forme
ale bullying-ului părinte - elev în spațiul
școlii.
3 Reflecţie  Profesorul formează grupurile de Activitatea în Fișele de expert pentru
(25 min.) experţi prin numărarea de la 1 la 4 în grupul de cele 4 grupuri
fiecare grup casă. Toţi elevii cu numărul experţi (anexa 2)
1 din fiecare grup casă, vor forma grupul
de experţi nr. 1 şi aşa mai departe până
la 4;

81
 Profesorul împarte fişele de expert
iar sarcina elevilor este să înţeleagă bine
materialul prezentat în secţiunea din text
care le revine lor;
 Li se solicită elevilor să stabilească
un moderator al grupului de experţi;
 Se discută în cadrul fiecărui grup
sensul întrebărilor şi al răspunsurilor;
 Se formulează în scris răspunsul
grupului, notându-se de către fiecare
expert.
 După rezolvarea sarcinii de către
fiecare expert întors în grupul ”casă”,
moderatorul fiecărui grup de experți va
da două exemple concrete ale formei de
bullying pe care grupul a avut-o de
analizat, negociate și alese de către
membrii acestuia.
 Prezentarea de către fiecare expert a Revenirea în
întrebărilor şi a răspunsurilor pe rând, în grupul „casă”
ordinea fişelor de expert (1, 2, 3, 4); la
final, fiecare elev din grup trebuie să
stăpânească conţinutul tuturor
secţiunilor textului.
 Profesorul monitorizează predarea,
pentru a fi sigur că informaţia se
transmite corect.
4 Încheiere  Fiecare elev va realiza un eseu cu Eseul de 5 minute
(5 min.) titlul „ Bullying-ul nu este soluția” prin
care va descrie metode de prevenire și
combatere a acestui fenomen.
Anexa 1
Bullying-ul
Bullying-ul este un termen umbrelă care înglobează o serie de comportamente agresive prin intermediul
cărora un copil încearcă să obţină unele beneficii cum ar fi: apreciere, valorizare, atenţie din partea celorlalţi
colegi sau chiar o serie de bunuri.
Cazurile de bullying implică cel puțin un agresor și o victimă, iar, în unele cazuri, există și martori.
Comportamentul de bullying este o cale prin care unii copii au învăţat să primească atenţie, chiar dacă
într-un mod negativ. Alţi copii se manifestă astfel pentru că aşa au învăţat să se simtă puternici (când ceilalţi
se tem de ei). Pentru alţi copii, comportamentul de bullying reprezintă o cale uşoară de a fi percepuţi de
ceilalţi ca fiind „cool”.
Bullying-ul este un factor de risc pentru abandonul şcolar şi delincvenţă juvenilă. Cel mai adesea, un
copil care a fost sever agresat ajunge să întrerupă şcoala din teama că ar putea să fie agresat din nou.
Termenul „bullying” s-ar traduce prin „intimidare”, dar nu se rezumă doar la asta, pornește de la simpla
necăjire, etichetare, batjocură, răspândire de zvonuri până la violență fizică.
82
Bullying-ul reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, care are trei caracteristici:
 intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
 repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
 dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și
nu se poate apăra singură.

Ce trebuie să facă un elev care este agresat?


 Să ignore comportamentul de agresare (doar în faza iniţială!).
 Să se distanţeze de situaţia şi locul respectiv.
 Să reacţioneze într-o manieră fermă (învăţarea abilităţilor asertive).
 Să se asigure de protecţie (solicitarea ajutorului).

Tipuri de bullying: bullying elev - elev; bullying elev - profesor; bullying profesor - elev; bullying
părinte - elev, în spațiul școlii; bullying părinte - profesor, în spațiul școlii; bullying profesor - părinte, în
spațiul școlii.

Forme ale bullying-ului elev-elev:


1. Verbal: Apelative denigratoare, tachinare, insulte, poreclire, țipete, minciună, bârfă,
amenințări verbale, șantaj, jigniri repetate referitoare la: trăsături fizice sau psihice, dizabilitate, gen, religie,
etnie, naționalitate, situația socioeconomică etc.
2. Emoţional/nonverbal: Priviri/gesturi amenințătoare repetate; intimidare, gesturi de
exludere, ignorare etc
3. Fizic: Lovire, bătaie, pus piedică, îmbrâncire, înghesuire, împingere, agresiuni fizice
diverse repetate etc.
4. Relaţional: Comportamente repetate de: respingere, excludere, izolare, intimidare,
agresiuni sexuale (hărțuire, atingere, avansuri etc.), comportament ironic, răspândirea de zvonuri malițioase,
insulte în locuri publice etc.
5. Deposedare de lucruri: Comportamente repetate de: cerere de bani, bunuri sau
echipamente, însoțite de amenințări; furt, provocarea sau forțarea de a fura, ascunderea de
lucruri, vandalism, distrugere, incendiere etc.
6. Electronic (cyberbullying): Mesaje repetate supărătoare, amenințătoare, insultătoare,
obscene, filmări/imagini/mesaje denigratoare la telefon, computer; ridiculizare a unui elev prin crearea unui
profil sau a unui blog fals, conţinând informaţii umilitoare; publicarea online a unor videoclipuri sau poze
personale fără acordul persoanei în cauză etc.
Forme ale bullying-ului elev-profesor:
1. Verbal: Insulte, poreclire, țipete, bârfă, amenințări verbale, șantaj, jigniri repetate
referitoare la: trăsături fizice sau psihice, dizabilitate, gen, religie, etnie, naționalitate etc.
2. Emoţional/nonverbal: Priviri/ gesturi amenințătoare repetate, intimidare, gesturi de
ignorare etc.
3. Fizic: Lovire, îmbrâncire, împingere, agresiuni fizice diverse repetate etc.
4. Relaţional: Comportamente repetate de: ignorare, intimidare, comportament ironic,
răspândirea de zvonuri malițioase, insulte în locuri publice etc.
83
5. Deposedare de lucruri: Comportamente repetate de furt, ascunderea de lucruri,
distrugere, incendiere etc.
6. Electronic (cyberbullying): Mesaje repetate supărătoare, amenințătoare, insultătoare,
filmări/imagini/mesaje denigratoare la telefon, computer; ridiculizare prin crearea unui profil sau a unui blog
fals, conţinând informaţii umilitoare, publicarea online a unor videoclipuri sau poze personale fără acordul
persoanei în cauză etc.
Forme ale bullying-ului profesor-elev:
1. Verbal: Apelative denigratoare, tachinare, insulte, poreclire, țipete, bârfă, amenințări
verbale, șantaj, jigniri repetate referitoare la: trăsături fizice sau psihice, dizabilitate, gen, religie, etnie,
naționalitate, situația socioeconomică etc.
2. Emoţional/nonverbal: Priviri/gesturi amenințătoare repetate, intimidare, ignorare etc.
3. Fizic: Lovire, împingere, agresiuni fizice diverse repetate etc.
4. Relaţional: Comportamente repetate de: respingere, excludere, izolare, ignorare,
intimidare, comportament ironic, insulte în locuri publice etc.
5. Electronic (cyberbullying): Mesaje repetate supărătoare, amenințătoare, insultătoare,
filmări/imagini/mesaje denigratoare la telefon, computer, ridiculizare a unui elev prin crearea unui profil
sau a unui blog fals, conţinând informaţii umilitoare, publicarea online a unor videoclipuri sau poze
personale fără acordul persoanei în cauză etc.
Forme ale bullying-ului părinte-elev, în spațiul școlii:
1. Verbal: Insulte, poreclire, țipete, amenințări verbale, șantaj, jigniri repetate referitoare la: trăsături
fizice sau psihice, dizabilitate, gen, religie, etnie, naționalitate, situația socioeconomică etc.
2. Emoţional/nonverbal: Priviri/gesturi amenințătoare repetate, intimidare etc.
3. Fizic: Lovire, bătaie, îmbrâncire, împingere, agresiuni fizice diverse repetate etc.
4. Relaţional: Comportamente repetate de: respingere, excludere, izolare, intimidare,
comportament ironic, insulte în locuri publice etc.
5. Electronic (cyberbullying): Mesaje repetate supărătoare, amenințătoare, insultătoare,
filmări/imagini/mesaje denigratoare la telefon, computer; ridiculizare a unui elev prin crearea unui profil sau
a unui blog fals, conţinând informaţii umilitoare; publicarea online a unor videoclipuri sau poze personale
fără acordul persoanei în cauză etc.
Bibliografie
 https://republica.ro/bullying-cum-sa-invatam-un-copil-sa-faca-fata-umilirii-hartuirii-si-intimidarii
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Bullying
 Proiect pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 221/2019, pentru
modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011 privind violența psihologică-bullying

Anexa 2
Fişa de expert 1
1. Definiți bullying-ul.
2. Enumerați și descrieți forme ale bullying-ului elev – elev și dați fiecare
expert câte un exemplu concret.

Fişa de expert 2
1. Descrieți caracteristicile bullying-ului.
2. Enumerați și descrieți forme ale bullying-ului elev – profesor și dați fiecare
84
expert câte un exemplu concret.

Fişa de expert 3
1. Arătați ce trebuie să facă un elev care este agresat.
2. Enumerați și descrieți forme ale bullying-ului profesor - elev și dați fiecare
expert câte un exemplu concret.

Fişa de expert 4
1. Arătați cum și cine poate interveni pentru rezolvarea situaţiei de bullying în care sunt implicați elevi.
2. Enumerați și descrieți forme ale bullying-ului părinte-elev, în spațiul școlii și dați fiecare expert câte
un exemplu concret.

Activitatea nr. 2: „Colegii cei noi” – efectele bullying-ului a

supra
psihicului elevilor
Tema/denumirea „Colegii cei noi” – efectele bullying-ului asupra psihicului elevilor
activității
Tipul de Activitate de consiliere (formarea de atitudini și comportamente dezirabile în vederea
activitate prevenirii și combaterii bullying-ului)
Grup ţintă Elevi ai claselor a V-a – a VIII-a
Profesor Ungur Valeria
Conștientizarea efectelor bullying-ului asupra elevilor, precum și a importanței
Scop
prevenirii acestuia
 O1 - Să identifice modalități de bullying în mediul școlar;
 O2 - Să descrie urmări ale bullying-ului pentru victime, pentru martori și pentru
Obiective
agresori;
 O3 - Să explice importanța prevenirii bullying-ului.
 Exercițiul euristic;
Resurse  Problematizarea;
procedurale  Jocul de rol;
 Conversația euristică și catehetică.
60 minute – Evocare (10 min.), Realizarea sensului (20 min.), Reflecţie (25 min.),
Resurse de timp
Încheiere (5 min.)
Descrierea activității:
Etapele activ- Activități de învățare Metode și Mijloace de
ității procedee învățământ
1 Evocare  Sunt trecute în revistă elementele specifice Exercițiul în Coală de
(10 min) ale bullying-ului, care au fost fixate în prealabil, echipe flipchart

85
în alte activități;
 Sunt amintiți participanții la bullying și este
discutat rolul fiecărei categorii de participanți;
2 Realizarea  Elevii formează 4-5 grupe, prin tragere la Exercițiul în Coli de flipchart,
sensului sorți; echipă carioci, foarfece,
(20 min.)  Fiecare grupă desenează, pe o coală mare, bandă scotch,
un coleg sau o colegă nou(ă), imaginar(ă), care se alte materiale
presupune că a venit recent în colectiv; elevii cei pentru ilustrarea
noi primesc o identitate și un istoric personal; personajelor
 Elevii scriu ,,pe colegul cel nou” expresii
pe care în mod curent le adresează elevii pentru a
„tachina”, pentru a „glumi”, pentru a jigni; se
stabilește un cod de exprimare, care să păstreze
un limbaj în limitele acceptate pentru mediul
școlar;
 Pentru fiecare expresie scrisă, elevii
mototolesc o dată colegul cel nou;
 În următoarea etapă, elevii încearcă să îi
aducă o „reparație”, prin îndreptarea hârtiei și
prin adresarea unor cuvinte potrivite.
3 Reflecţie  Elevii notează pe o foaie de hârtie cum se Exercițiul în Coli de hârtie,
(25 min.) simt pe parcursul fiecărei etape din activitate – în echipă instrumente de
timp ce jignesc, în timp ce mototolesc hârtia, în scris
timp ce încearcă să repare „răul” făcut;
 Elevii își asumă rolul jucat – de martori, de
agresori;
 Ei observă motivele care i-au angrenat în
activitatea de bullying;
 Fiecare grupă notează o serie de emoții și de
consecințe ale bullying-ului pentru „colegii ce
noi”, pentru agresori și pentru restul colectivului.
 Fiecare grupă prezintă aceste aspecte, printr- Observația,
un reprezentant desemnat. Concluziile sunt conversația
trecute pe un poster comun, de către profesor, pe
măsură ce prezentarea se desfășoară.
 Profesorul urmărește conștientizarea de către
elevi a efectelor pe termen scurt și lung, dar și a
faptului că „reparația” nu șterge experiența și că
aceasta din urmă produce efecte în continuare.
4 Încheiere  Fiecare elev formulează câteva fraze prin Posterul de
(5 min.) care specifică cele mai importante lucruri evaluare
învățate prin intermediul activității desfășurate,
pe care le lipește pe un panou, pentru a putea fi
vizualizate de către profesor și de către ceilalți
colegi.
86
Bibliografie
https://www.salvaticopiii.ro/ce-facem/protectie/protectie-impotriva-violentei/prevenirea-violentei-in-
scoala
Activitatea nr. 3: „Facebull” – recunoașterea și combaterea cyberbul

lying-ului
în mediile de socializare
Tema/denumirea „Facebull” – recunoașterea și combaterea cyberbullying-ului în mediile de
activității socializare
Tipul de Activitate de consiliere (formarea de atitudini și comportamente dezirabile în vederea
activitate prevenirii și combaterii cyberbullying-ului)
Grup ţintă Elevi ai claselor a VII-a – a VIII-a

Profesor Dolot Lavinia Ioana

Recunoașterea tipurilor de cyberbullying și familiarizarea cu pașii de urmat pentru


Scop
combaterea sa

 O1 - Să identifice tipuri de cyberbullying pe rețelele de socializare


 O2 - Să descrie pașii de urmat pentru combaterea cyberbullying ;
Obiective
 O3 - Să identifice modalități prin care pot preveni actele de cyberbullying pe rețelele
de socializare;
 Exercițiul euristic;
Resurse  Problematizarea;
procedurale  Brainstorming;
 Joc de rol
60 minute – Evocare (10 min.), Realizarea sensului (20 min.), Reflecţie (25 min.),
Resurse de timp
Încheiere (5 min.)

Descrierea activității:
Etapele activ- Activități de învățare Metode și Mijloace de
ității procedee învățământ
1 Evocare  Pe mijlocul unei coli de flipchart este scris „Ciorchine Coală de
(5 min) „Cyberbullying”, iar elevii sunt invitați să noteze nestructurat” - flipchart
ce le trece prin minte când citesc acest cuvânt” brainstorming
2 Realizarea  Fiecare elev își realizează, pe un carton A4, Exercițiul în Coli de carton
sensului folosind materialele pregătite, un profil de echipă; joc de și hârtie –
(20 min.) Facebook. rol colorate și albe,
 „Profilele” sunt afișate în sala de clasă. reviste cu
 Sunt prezentate tipurile de bullying imagini,

87
practicate în mod current pe rețelele de socializare foarfece, bandă
(cele din Anexa 1). scotch, alte
 Fiecare elev primește un rol și trebuie să materiale
adauge câteva comentarii la câteva din profilele pentru
afișate, în concordanță cu rolul primit - rolurile ilustrarea
sunt explicate fiecărui elev, iar explicațiile sunt personajelor
notate pe cartonașe care le sunt înmânate. (Anexa
1 – Cartonașe cu roluri)
3 Reflecţie  Elevii își iau „profilele” și identifică tipul de Exercițiu în Coală mare
(25 min.) cyberbullying împreună cu un coleg, la alegere, perechi pentru poster
ajutându-se de cartonașele cu explicații.
 Fiecare pereche prezintă tipurile de agresori pe
care le-a identificat.
 Pe o coală mare profesorul notează pașii de
urmat pentru a ieși dintr-o situație de
cyberbullying. (Anexa 2)
 Sunt dezbătute costurile și beneficiile raportării
situațiilor de bullying. Conversația,
 Sunt identificate persoanele care pot oferi dezbaterea
sprijin în astfel de situații.
 Sunt discutate modalități de prevenire a
cyberbullying-ului. (Anexa 3)

4 Încheiere  Fiecare elev răspunde individual la Problematizarea


(5 min.) întrebarea „Ce faci dacă prietenul tău cel mai bun
se confruntă cu o situație de cyberbullying și îți
cere ajutorul?”

Anexa 1
Cartonașe cu roluri
IRONICUL – aduce jigniri subtile, prin folosirea ironiei
TROLUL – folosește cuvinte urâte, formulând jigniri directe
HATER-UL – pune etichete pe oameni, pe categorii de oameni, face reamarci directe și acuzatoare
MARTORUL - pune diverse emoticoane sau mesaje „neutre”
MANIPULATORUL – postează informații sensibile, private, stânjenitoare, în mod deliberat, pentru a umili

Anexa 2
Ce faci dacă te confrunți cu o situație de cyberbullying?
 Strânge dovezile, precum mesaje text și capturi de ecran ale postărilor de pe rețelele de socializare
pentru a arăta ce se întâmplă.
 Contactează UN ADULT de încredere, care te poate ajuta.
 Dacă ai de-a face cu agresiuni online, este indicat să ștergi unele aplicații sau să rămâi offline o
perioadă pentru a-ți da timp să îți revii. Dar a nu folosi Internetul nu este o soluție pe termen lung. Nu ai

88
făcut nimic rău, deci de ce să fii pus tu într-o poziție dezavantajată? Chiar le poate transmite agresorilor un
semnal greșit, încurajându-le astfel comportamentul inacceptabil. 
Anexa 3
GÂNDEȘTE DE DOUĂ ORI!
 Cu toții ne dorim să punem capăt agresiunilor online, de aceea raportarea cyberbullyingului este atât
de importantă. Dar crearea Internetului pe care ni-l dorim presupune mai mult decât demascarea agresorilor.
Trebuie să ne gândim la faptul că ceea ce distribuim sau spunem îi poate răni pe ceilalți. Trebuie să fim
binevoitori unii cu ceilalți în mediul online și în viața reală. Depinde de noi toți!
 Gândește-te de două ori înainte de a posta sau distribui ceva online- acea postare rămâne online și
poate fi folosită de cineva mai târziu pentru a-ți face rău. Nu divulga detaliile personale precum adresa ta,
numărul tău de telefon sau numele școlii tale.
 Află mai multe despre setările de confidențialitate ale aplicației tale preferate de socializare. 
Bibliografie
https://www.unicef.org/romania/ro/pove%C8%99ti/cyberbullying-ce-este-%C8%99i-cum-
%C3%AEi-punem-cap%C4%83t#6

Tema/denumirea Relațiile sunt despre tine sau despre celălalt?


activității
Tipul de
Consiliere de grup la clasă
activitate
Grup ţintă Elevi de gimnaziu

Profesor Prof. psih.Diamanta Bulai, prof. psih.Valeria Suvac, CJRAE Galați

Abilitarea elevilor în constituirea unor relații și comunicare asertivă, cu scopul


Scop prevenirii comportamentelor de tip bullying.

- să reflecteze asupra practicilor proprii privind autocunoașterea și


dezvoltarea personală;
- să identifice elementele care constituie o relație;
Obiective - să precizeze contribuția individuală în constituirea, menținerea și ruperea
unei relații;
- să exerseze abilități de comunicare asertivă în situații de bullying
(hărțuire și intimidare).
a) Metode și procedee: exercițiu de spargere a gheții, jocul, conversația
didactică, expunerea, activitatea pe grupe, debate, metode și tehnici de
autocunoaștere și dezvoltare personală.
Resurse b) Materiale necesare: foi de flipchart, markere, planșe, cartonașe, foi A4, un
procedurale poster, panou transparent, fire de texturi diferite(sfoara, elastic, plastilina,
hartie), lipici, melodii „Ne împotrivim”- Lora si „Noi doi ne potrivim”-
Connect-R, simboluri pentru împărțirea pe grupe, ghem de ață pentru evaluare.
c) Moduri de organizare: frontal / individual / pe grupe
Resurse de timp 120 de minute
Descrierea activității (scenariul):
89
Momentul 1: Exercițiu introductiv- “Arome...”
Un elev va fi invitat în fața clasei și i se va propune ca, legat la ochi, să recunoască o aromă, să o asocieze cu
o persoană semnificativă din viața lui și să descrie în câteva cuvinte relația sau sentimentele asociate.
Momentul 2: Construiește o relație!
- participanții lucrează în diade; primesc diverse materiale: elastic, hârtie, plastilină, sfoară
- folosind materialele primite, fiecare diadă crează simbolic o relație.
Debriefing:
Într-o relație există reciprocitate?
Ce rol are comunicarea într-o relație?
Interacțiunea înseamnă automat construirea unei relații?
Cum este relația pe care tocmai ai construit-o?
Cu ce ai contribuit?
Cum te simți în această relație?
Ce fel de relație ai construit?
Ce a fost dificil?
Ce a fost ușor?
Cum caracterizezi o relaţie reuşită?
Cum vă explicați că, deși ați primit aceleași materiale, ați construit un simbol diferit pentru o relație?

Momentul 3 : Testul de rezistență


„Priviți relația pe care tocmai ați construit-o...admirați-o! Vă aparține. V-ați adus contribuția într-un mod
minunat! În continuare, veți primi niște bilețele și va trebui să vă comportați conform instrucțiunilor!”
- își fac aparitia diverși factori stresori ai unei relații-exprimați simbolic cu ajutorul foarfecului sau a unei
forțe exterioare(un pas în spate, retragere, etc.)
„Relația pe care tocmai ai construit-o va fi supusă unui test de rezistență.”

Protejează și Trage și rupe


Înfrumusețează Trage și rupe
înfrumusețează simbolul!
simbolul, sau simbolul, apoi
simbolul!
reconstruiește-l, rămâi pasiv!
după caz!

Reconstru-
Relația se ieste
Stai pe loc Relația se reface din simbolul!
și nu distruge exterior
acționa! din
exterior

Indicații regizorale:
- diadele vor primi bilețele diferite cu sarcini pentru fiecare partener; partenerii nu vor cunoaște
instrucțiunile celuilalt.

90
Mesaje pentru parteneri:
I. Partener 1- „Trage si rupe simbolul!
Partener 2- „Stai pe loc si nu acționa!”

II. Partener 1- „Trage si rupe simbolul!


Partener 2- „Trage si rupe simbolul!
III. Partener 1- „Trage și rupe simbolul!
Partener 2- „Infrumusețează simbolul sau reconstruieste-l, după caz!”

IV. Partener 1- „Infrumusetează simbolul sau reconstruiește-l, după caz!”


Partener 2- „Infrumusetează simbolul sau reconstruiește-l, după caz!”

V. Partener 1- „Protejează și înfrumusețează simbolul!”


Partener 2- „Protejeaza si înfrumusețează simbolul!”
Cineva taie, rupe, distruge simbolul...

VI. Partener 1- „Trage si rupe simbolul!


Partener 2- „Trage si rupe simbolul!
Apoi, ambii parteneri primesc mesajul „ Reconstruiește simbolul!”

VII. Partener 1- „Trage si rupe simbolul, apoi rămâi pasiv!”


Partener 2- „Trage si rupe simbolul, apoi rămâi pasiv!”
Cineva reface relația din exterior.
Concluzie: Fiecare partener contribuie la construirea, mentinerea, ruperea sau înfrumusețarea relației!
Momentul 4: Colaj
Reflecție ghidată:
 În ce tipuri de relații sunteți implicați? ( dragoste, amiciție, relații de familie, colegialitate, etc.)
 Factori care constituie o relație sănătoasă și factori care o deteriorează.
Activitate pe echipe: Colaj
- participanții sunt împărțiți în două echipe , primesc o serie de cuvinte decupate și au ca sarcină să creeze
două texte cu titlurile: „Noi doi ne potrivim”-factori care consolidează o relație și „ Ne împotrivim!”- factori
care deteriorează o relație.
Indicații regizorale: în momentul prezentării punem pe fundal cele două melodii
Concluzia:
„O relatie este despre noi, nu despre ceilalți! Este important să te cunoști, apoi să comunici autentic celuilalt
ceea ce simți, să fii conștient că suntem personalități în schimbare, că relațiile se construiesc și se
reconstruiesc și că nu sunt definitive. Este bine să avem disponibilitatea de a găsi o rețea de sprijin atunci
cand este nevoie.”
Momentul 5: ”Relații care ne dor”
Prezentare film- Bulliyng- Brooks Gibbs ”How to Stop A Bully?”
Debriefing:
- Cât de prezent este fenomenul bullying-ului în viața voastră?
- Cunoașteți persoane care sunt fie în postura de victimă, fie în cea de agresor?
- Care sunt cauzele și efectele acestui fenomen, atât din perspectiva victimei, cât și a agresorului?
91
- Bullyingul are efecte asupra celor care privesc? Care este rolul ”spectatorilor”?
Momentul 6: Joc de rol- „Scutul invizibil”
Premisa
În mijlocul interacțiunilor interpersonale, aceasta este o modalitate de a te proteja și de a nu-i permite cuiva
să îți apese "butoanele vulnerabile". Acest exercițiu îi face pe oameni conștienți că nu trebuie să îi lase pe
alții să "îi facă"să se simtă într-un anume fel.
Este un exercițiu care funcționează ca un memento vizual al faptului că oamenii dețin controlul propriei
personane dacă își expun cât se poate de clar mesajele - la propriu chiar!
Organizarea
Sub forma unui joc de rol, 2 participanți, o ”victimă” și un ”agresor” vor fi invitați să joace o interacțiune de
tip bullying.
Această activitate necesită o bucată mare de plexiglas.
De asemenea, avem la îndemâna un pachet de cartonașe adezive pe care restul grupului va scrie mesaje pe
care o persoană agresată le poate transmite agresorului.
Bucata de plexiglas funcționează ca un scut invizibil între participanți și ”agresor” .
Dați-le celor din grup câteva minute pentru a scrie mesajele pe care doar ei le pot vedea, nu și ,,agresorul,,.
Vom ridica bucata de plexiglas și îi invitam pe participanți să lipească pe panoul transparent, în fața lor,
mesajele.
Jocul de rol va avea loc inițial fără, apoi cu ajutorul notițelor plasate pe ,,Scutul invizibil,,.

Mostrele de mesaje includ:

“Nu trebuie sa-i răspund”,


“Sunt mândru de cine sunt”,
“Nu are puterea să mă facă să mă simt în vreun mod”,
“A cui e problema?”

Nucleul transformării
Deși aceste mesaje par evidente la prima vedere, acestea sunt un exemplu și o demonstrație excelentă despre
cum putem ridica un scut invizibil. Folosirea panoului arată că nu există o "linie directă" între noi și cel care
vrea să ne intimideze.Ține de noi să blocăm mesajele și să atenuăm efectul pe care îl are efectul pe care îl
are lovitura agresorului.

Concluzie: De noi depinde felul in care blocăm sau atenuăm „loviturile” agresorului.
Momentul 7. - Un „dar” fara cuvinte
- Participanții au ca sarcină să transmită colegilor de grup, un mesaj nonverbal, prin care să-și exprime
aprecierea.
Momentul 8:- Evaluarea activitatii- „Rețeaua de susținere”
- Pe măsură ce desfășoară un ghem de ață, participanții exprimă printr-un cuvânt sau printr-o expresie,
un feedback sau un sentiment cu care au rămas de la această activitate; fiecare participant, continuă să țină
ața pe măsură ce ghemul se desfășoară de la unul la altul, formându-se astfel o rețea de fire.
- Moderatorul va sublinia rolul fiecăruia dintre noi în evoluția relațiilor.

92
Titlul programului Fii parte din soluție, nu parte din problemă!

Tipul de program Program de prevenire și combatere a fenomenului de bullying

Grup ţintă elevi clase V - VIII


Popescu Nicoleta, Vâlcea Gabriela, Tudor Nicoleta, Popica Nadia, Tulpan
Profesori
Claudia Ofelia, CJRAE Gorj
Scop - prevenirea și reducerea bullying-ului la nivelul clasei de elevi
 să precizeze elementele unui climat educațional optim, securizant, care
pot conduce la creșterea coeziunii grupului clasă;
 să identifice caracteristicile bullying-ului;
 să precizeze consecințele violenței psihologice -bullying;
 să elimine cauzele/ riscurile/ vulnerabilitățile care ar putea determina
Obiective
producerea de astfel de comportamente;
 să promoveze nonviolența, relațiile democratice, cooperarea și
comunicarea asertivă;
 să valorifice resursele emoționale și cognitive, deprinderile de a cere
ajutor, pentru prevenirea și intervenția în gestionarea bullying-ului.
Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, studiul de caz, reflecția,
dezbaterea, aplicare chestionare, jocul, expunerea, brainstormingul;
Forme de organizare: frontal, individual, in perechi.
Resurse procedurale
Resurse materiale: Foi de hârtie A4, creioane colorate, laptop. boxe, chestionare,
coala flipchart, decupaje în formă de peștișori, carioci, fișe de lucru, scotch,
foarfecă, frânghie, bandă adezivă, post-ituri.
Resurse de timp 8 ore

Descrierea programului:
Argument:
Se consideră că primul pas în prevenirea și diminuarea frecvenței comportamentelor de bullying îl reprezintă
recunoașterea existenței acestui fenomen și identificarea atât a indicatorilor care indică manifestarea
comportamentelor de bullying (de exemplu, tendința elevului care a fost victimă de a evita anumite locuri),
precum și a posibilelor consecințe ale manifestării repetate și continue a acestor comportamente.
Din păcate, adulții identifică greu sau foarte târziu comportamentele de bullying, acest lucru fiind
întărit de faptul că majoritatea copiilor care au fost victime ale bullying-ului alege să nu vorbească despre
propriile experiențe negative din diverse motive, precum sentimentele de rușine, de teamă față de o posibilă
ripostă a copiilor agresori sau de neîncredere față de ceilalți. De asemenea, un alt factor care contribuie la
persistența fenomenului de bullying îl reprezintă faptul că majoritatea celor care observă acte de bullying nu
intervin pentru a opri aceste comportamente, uneori chiar încurajându-le. De altfel, unele studii arată că
tendința celorlalți copii observatori de a sta pasivi și de a observa manifestarea actelor de bullying fără a
interveni are funcția de a-i încuraja pe agresori în a continua agresarea copiilor -victimă.
Există mai multe tipuri de consecințe ale comportamentelor de bullying asupra dezvoltării fizice și
psihologice normale a copilului sau adolescentului. Trebuie precizat mai întâi că un comportament de
bullying poate afecta în mod diferit persoane diferite. De exemplu, o persoană agresată fizic poate resimți
doar efecte fizice, în timp ce o alta va fi vătămată atât fizic, cât și emoțional.
93
De aceea, programul de prevenire și combatere a bullyingului – Fii parte din soluție, nu parte din
problemă! pornește de la identificarea elevilor vulnerabili precum și evaluarea climatului clasei pentru a
realiza o intervenție eficientă, astfel încât eforturile profesorului să fie corelate cu realitatea din clasă.
Următoarea activitate are ca scop informarea elevilor și conștientizarea de către aceștia a bullying-ului și a
consecințelor negative asupra tuturor celor implicați. De asemenea se va urmări identificarea tipurilor de
bullying, distingerea între rolurile și dinamica bullying-ului într-o anumită situație.
Programul va continua cu activități care vor urmări consolidarea conștiinței de sine și formarea empatiei,
precum și dezvoltarea asertivității în comunicare. Un aspect important este reprezentat de formarea și
utilizarea deprinderilor de a cere ajutor, de prevenire și intervenție în cazurile de bullying.
Prezentarea activităților:
Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
1. Avioane de hârtie 1. conștientizarea efectului pe care îl are asupra formării
personalității interacțiunea zilnică cu colegii de clasă;
2. identificarea dorințelor legate de îmbunătățirea
climatului școlar;
 stabilirea unui set de acțiuni necesare pentru
îndeplinirea dorințelor legate de îmbunătățirea climatului din
clasa de elevi.
2. Toți ne potrivim aici  identificarea elevilor vulnerabili ce reprezintă
potențiale victime ale bullying-ului;
 crearea unui climat educațional optim, securizant;
 creșterea coeziunii grupului-clasă;

3. Glumă, tachinare, bullying- să  crearea unui climat educațional optim, securizant,


înțelegem bullying-ul creșterea coeziunii grupului- clasă;
 cunoașterea și identificarea caracteristicilor bullying-
ului;
 conștientizarea consecințelor violenței psihologice -
bullying;
4.. Să stabilim limite!  eliminarea cauzelor / riscurilor / vulnerabilităților care
ar putea determina bullying-ul;
 promovarea nonviolentei, relațiilor democratice,
cooperării și comunicării asertive;
5. Cuvinte care rănesc - sensibilizarea și înțeleagerea impactul emoțional al
cuvintelor;
 experimentarea puterii cuvintelor
6. Știu să fiu empatic! 1. definirea noțiunii de empatie
 raportarea empatică a elevilor la unele situații de
intimidare/bullying
7. Și eu am amintiri ● definirea gândurilor create de bullying-ul şcolar
● Identificarea soluţiilor de rezolvare a problemei
● Argumentarea soluţiile găsite

94
Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
 Identificarea situaţiilor asemănătoare din şcoală
8. Harta ajutorului  valorificarea resurselor emoționale și cognitive ale
tuturor elevilor,
 formarea deprinderilor de a cere ajutor,
 prevenire și intervenție în gestionarea bullying-ului.

Activitatea 1
Tema/denumirea activității AVIOANE DE HÂRTIE

Tipul de activitate Consiliere și dezvoltare personală

Grup ţintă Elevi de clasele V - VIII

Profesor POPESCU NICOLETA CLAUDIA

Scop Optimizarea climatului grupului clasă pe baza identificării


nevoilor/dorințelor elevilor.

Obiective 1. să menționeze efectul pe care îl are asupra formării personalității


interacțiunea zilnică cu colegii de clasă;
2. să identifice dorințele legate de îmbunătățirea climatului școlar;
3. să stabilească un set de acțiuni necesare pentru îndeplinirea
dorințelor legate de îmbunătățirea climatului din clasa de elevi.

Resurse procedurale Metode și procedee: exercițiul, reflecția, jocul, dezbaterea


Forme de organizare : frontal, individual
Resurse materiale: Foi de hârtie A4, creioane colorate, opțional: laptop.
boxe

Resurse de timp 50 de minute

Descrierea activității (scenariul):


Premisă:
S-a constatat că un climat școlar îmbunătățit este un factor cu rol protectiv în apariția comportamentelor de
tip bullying.
Înainte de desfășurarea activității este important să ne asigurăm că toți copiii știu să construiască avioane de
hârtie.
Copiii sunt solicitați să se gândească câteva momente și să dea o definiție a clasei.
Definiția nu trebuie să fie academică, ci exprimată cu propriile cuvinte. După expunerea câtorva răspunsuri
se pot concluziona următoarele : Clasa este un grup de copii aproximativ de aceeași vârstă care desfășoară
aceleași activități, zilnic, într-o perioadă de timp determinată de orarul școlar.

95
Acest grup se perpetuează de-a lungul câtorva ani și are o foarte mare influență asupra formării
personalității. Aici se învață și se consolidează diferite comportamente, sentimente, atitudini.
Momentul de gândire/introspecție.
Elevii sunt solicitați să dea răspunsuri în gând la întrebările de mai jos. (întrebările sunt citite rar, cu pauze
de 30 de secunde între ele)
● Mă salut cu toți colegii când ne întâlnim?
● Știu numele tuturor colegilor?
● Interacționez cu colegii mei (contact vizual, adresări directe)?
● Care este sentimentul dominant pe care îl trăiesc când intru în clasă?
Se evidențiază de către profesor importanța comunicării sincere și a sentimentelor pozitive pentru creșterea
dorinței elevilor de a fi în aceeași clasă și a petrece timpul plăcut.
Clasa de elevi este unul din grupurile care s-au format din nevoia de afiliere, nevoia de participare și nevoia
de protectie, de securitate. Cu toate acestea între colegi pot avea loc neînțelegeri, comportamente violente,
harțuiri, intimidări.
Câteva dintre nevoile de bază pe care le avem cu toții, după Marshall B. Rosenberg, sunt: Acceptarea
Aprecierea
Apropierea
Respectul
Încrederea
Sprijinul
Înțelegerea
Siguranța (emoțională și fizică)
Când aceste nevoi sunt împlinite cum mă simt?
Posibile răspunsuri: împlinit, bucuros, încrezător, confortabil,etc.
Când aceste nevoi nu sunt împlinite cum mă simt?
Posibile răspunsuri: îngrijorat, furios, derutat, dezamăgit, frustrat, trist, etc.
Exercițiu de imaginație:
Copiii primesc o foaie de hârtie A4, pe a cărei suprafață sunt rugați să își exprime prin desene și/sau mesaje
dorințele legate de atmosfera din clasă, de îmbunătățirea confortului fizic, de modalitatea de interacțiune, de
comunicare între elevi. Lucrările nu sunt semnate. După realizarea sarcinii de lucru din foaia A4 se
construiește un avion. Avioanele de hârtie sunt mesagerii gândurilor noastre. Dorințele pot deveni realitate
dacă le facem cunoscute și acționăm în consecință. Sunt lansate spre un loc indicat de profesor, la semnalul
dat, cu grupuri mici de copii. Acesta este un moment de relaxare, de joacă.
Notă: Se poate asculta muzică în timp ce se realizează avioanele de hârtie.
Profesorul primește toate avioanele, le desface cu grijă, citește și arată conținutul clasei. Se insistă pe
dorințele pozitive, care au drept scop transformarea clasei într-un mediu de învățare armonios și securizant.
Sunt citite și mesajele negative, cu precizarea că acestea sunt expresia unor nevoi fundamentale neîmplinite.
Întrebări:
Ce dorințe am descoperit?
Cum facem posibilă îndeplinirea lor?
Elevii identifică împreună cu profesorul activitățile sau regulile care se impun, precum și modalitatea de
evaluare a eficacității acestora.

96
Acest exercițiu facilitează apariția unui context favorabil descoperirii de noi reguli și de modalități de
respectare a acestora. Efectul final este acela de a armoniza climatul educațional din clasă cu
nevoile/dorințele elevilor.
Avioanele, după ce au fost citite, sunt refăcute și, dacă se dorește, pot fi afișate în sala de clasă. Fiecare
dorință împlinită poate fi sărbătorită cu lansarea avionului purtător.

Bibliografie:
Rosenberg, B.Marshall: Comunicarea nonviolentă un limbaj al vieții, (2014) –București, Casa Editorială
Ponte.
Activitatea 2
Tema/denumirea activității TOȚI NE POTRIVIM AICI!

Tipul de activitate Consiliere și dezvoltare personală

Grup ţintă elevi clasele V-VIII

Profesor VÂLCEA GABRIELA MARIA

Scop -prevenirea și reducerea bullying-ului la nivelul clasei de elevi

Obiective  să identifice elevii vulnerabili, potențiale victime ale bullying-ului;


 să contribuie la crearea unui climat educațional optim, securizant;
 să contribuie la creșterea coeziunii grupului-clasă;

Resurse procedurale Metode și procedee: Conversația, exercițiul, reflecția, aplicare chestionare,


demonstrație, jocul,
Forme de organizare: frontal, individual
Resurse materiale: fișe de lucru - Copacul lui Blob, chestionare, coala
flipchart, decupaje în formă de peștișori, carioci

Resurse de timp 50 minute

Descrierea activității:
1. Activitatea începe cu o discuție despre faptul că suntem diferiți dar și asemănători. Pentru a
exemplifica acest lucru, profesorul le cere elevilor să ridice mâna dacă afirmația li se potrivește:
- Îmi place limba engleză.
- Mănânc cu plăcere broccoli;
- Am un frate/ soră;
- Îmi fac patul în fiecare dimineață;
- Joc jocuri pe calculator
Timp: 5 minute.
2. Copacul Blob -prevenirea și reducerea bullying-ului la nivelul clasei de elevi. Acest test psiho-
emotional simplu inspirat de metoda lui Pip Willson îți poate dezvălui aspecte interesante despre tine. Pip
Willson este un psiholog și un trainer cunoscut în toata lumea pentru metoda foarte simpla prin care reușește
sa îi ajute pe oameni sa îsi gaseasca potențialul maxim și echilibrul in viata. Pip Wilson a inventat și metoda.
(anexa 1).
97
Exercițiul are ca obiectiv autocunoașterea dar și înțelegerea faptului că suntem diferiți, avem nevoi și
așteptări diferite dar, cu toate astea cu toții ne completăm.
După identificarea și prezentarea caracteristicilor, se discută despre acest copac: Credeți că unul dintre acești
omuleți nu ar trebui să fie în copac? De ce? Credeți că sunt prea mulți omuleți în copac? Ar mai avea loc și
alții? Cum ar fi dacă toți omuleții ar fi în același loc, pe aceeași creangă? Concluzionăm că fiecare este
important și special; faptul că suntem diferiți asigură un anumit echilibru în cadrul grupului; fiecare are
propria contribuție la viața grupului și de aceea este bine să cooperăm și să ne înțelegem.
Timp: 25 minute
3. Aplicare chestionar pentru întocmirea sociogramei. Metoda oferă informaţii despre orientarea
generală, pozitivă sau negativă, a proprietăţilor grupului, despre măsura în care fiecare proprietate este
dezvoltată în grup, indică atât cauzele probabile ale unei situaţii de grup, cât şi unele efecte ce s-ar putea
obţine. După colectarea răspunsurilor se realizează sociomatricea şi sociograma. Se consideră că elevii cu un
statut marginal în cadrul grupului sunt predispuși la a deveni victime. De aceea, este util să identificăm acest
aspect.
Se distribuie elevilor bilețele cu întrebările:
- Dacă ai avea de făcut o drumeție împreună cu un coleg, pe care l-ai alege?
- Dacă ai avea de făcut o drumeție cu un coleg, pe care nu l-ai alege?
Timp: 10 minute.
4. Acvariul: o coală de flipchart pe care profesorul a desenat un acvariu este lipită in fața clasei. Elevii
primesc câte un peștișor (decupat în prealabil de către profesor). Fiecare își trece numele pe peștișorul primit
și, pe rând, îl lipesc în interiorul acvariului. Planșa poate rămâne în clasă pentru următoarele acitivități.
Concluzia: Toți ne potrivim aici.
Timp: 10 minute

Anexa 1

98
Copacul Blob
Care dintre cei 21 de omuleți din copac crezi că ești tu?

Dacă ai ales omulețul 2 sau 3, atunci ești o persoana ambițioasă și încrezatoare. Tu știi ca vei reuși tot timpul
și că se vor ivi mereu situații convenabile care să te ajute în evoluția ta.
Omulețul numărul 1 este o persoană sigură de sine, mulțumită cu viața sa și optimistă. Este o persoana
inteligentă, capabilă să vadă în perspectivă.
Omulețul numărul 21 este o persoană care încearcă, dar care nu știe să găsească cele mai bune soluții pentru
viața sa. Este un omuleț care trebuie să învețe să ceară ajutorul celor din jur și să renunțe la natura lui
suspicioasă.
În cazul în care ai ales omulețul 9, 19 sau 4, aceasta te definește ca o persoană nesociabilă, suspicioasă și
neîncrezătoare.
Omulețul cu numărul 19 poate să aibă înclinații narcisiste și este invidios pe succesul altora. Omulețul cu
numărul 4 renunță prea repede, nu are încredere în potențialul lui extraordinar. Iar omulețul cu numărul 9 ar
face orice să demonstreze că și el este minunat, însă este mai ușor să își pastreze latura singuratică, fiindcă în
felul acesta își justifică neîncrederea în ceilalți.
Omuleții 7, 11, 12 caracterizează persoane comunicative care știu să ofere un sprijin prietenilor lor. Aceste
persoane sunt caracterizate de o inteligență emoțională ridicată, care le ajuta sa facă față cu succes situațiilor
de viață. Au spirit de echipă, văd partea plină a paharului și găsesc tot timpul soluții.
Omulețul cu numărul 5 este creativ, iubește viața, se bucură de fiecare clipă, de iubire și știe sa fie
recunoscător tuturor lucrurilor bune din jurul său. Acest lucru îl ajuta să își mențină o perspectivă pozitivă și
astfel el are mereu ușile deschise către tot ceea ce e mai bun!
Omulețul cu numărul 6 are nevoie să se simtă iubit, protejat și în siguranță. Este genul de persoană care se
îndrăgostește mereu de cine nu trebuie, din cauza nevoii sale nesecate de afecțiune și dragoste. Acest omuleț
trebuie să învețe să caute mai cu atenție acei oameni care îl pot ajuta in evolutia sa, iar nu pe aceia care nu îi
înțeleg vulnerabilitatea.

99
Omulețul cu numărul 13 este cuprins de deznădejde și pierderea speranței. Trebuie să facă tot posibilul să se
recalibreze la copacul vieții și cel mai ușor poate să-și recapete din nou încrederea în el însuși, căutând
suportul celor dragi!
Omuleții 16, 17 și 18 sunt optimiști, plini de viață, cu spirit de echipă, performează în orice domeniu și
privesc provocarile cu detașare. Omulețului cu numărul 18 îi place să se simtă iubit și apreciat, iar când
simte acest lucru, iți devine cel mai bun prieten!
Omulețul cu numărul 14 este un sufletist, un filantrop, ar face orice să ajute pe ceilalți. Este caracterizat de
multă empatie si un "suflet mare". Acest omuleț ar trebui însă să învețe să aibă mai multă grijă si de el
însuși, nu doar de ceilalți!
Omuleții 10, 15 și 20 sunt învingători. Iubesc gustul succesului, chiar dacă fiecare are metode diferite de a-l
atinge.
Omulețul cu numărul 20 este ambițios, încrezator și plin de viață, este un inovator și nu îi e teamă să își
asume riscuri. Detașarea și pasiunea lui îi aduc multe reușite șisatisfacții. Omulețul cu numărul 10 este
ambițios, dar și foarte precaut. Este muncitor și determinat, de aceea reușește cam orice și-ar propune. Ideile
lui ies mereu în evidență și este apreciat în orice mediu.
Iar omulețul cu numărul 15, este motivat mai degrabă de frumusețea drumului spre succes decât de succesul
în sine. El este curios să afle lucruri noi, să aibă experiențe noi, să cunoască oameni și să învețe câte ceva de
la fiecare în parte.
Omulețul cu numărul 8 este visător și romantic. Îi place sa aibă unele momente doar pentru el însuși. În felul
acesta își recapată energia și cheful de viață și socializare. Este bine ca cei dragi să îi înțeleagă nevoia de
izolare și să nu o interpreteze greșit, să îl înțeleagă și să îi lase spațiul de care are nevoie.

Bibliografie:
1. Călugăru Daniela (coordonator), Dirigenția și consilierea- ghid metodologic, Editura Gheorghe
Alexandru, Craiova, 2004;
2. https://edupsihologie.wordpress.com/2015/08/05/
3. https://www.salvaticopiii.ro/ce-facem/protectie/protectie-impotriva-violentei/prevenirea-violentei-in-
scoala
4. http://listen.animusassociation.org/wp-content/uploads/2016/09/manual-rom-web.pdf

Activitatea 3
Tema/denumirea activității GLUMĂ, TACHINARE, BULLYING

Tipul de activitate Consiliere și dezvoltare personală

Grup ţintă elevi de clasele V - VIII

Profesor VÂLCEA GABRIELA MARIA

Scop Prevenirea și reducerea bullying-ului la nivelul clasei de elevi

Obiective  să contribuie la crearea unui climat educațional optim,


securizant, creșterea coeziunii grupului - clasă;
 să identifice caracteristicile bullying-ului;
 să precizeze consecințele violenței psihologice -bullying;
100
Resurse procedurale Metode și procedee: conversația, expunerea, exercițiul, reflecția,
demonstrația, studiul de caz, dezbaterea
Forme de organizare : frontal, individual
Resurse material:Fișe de lucru: Adevăr sau minciună,coli flipchart,
Studii de caz, coală flipchart cu silueta unui copil,scotch

Resurse de timp 50 minute


Descrierea activității:
1. Se vor prezenta informațiile despre bullying- ce este, prin ce se caracterizează, care sunt principalele
trăsături. Apoi, se distribuie elevilor fișele de lucru cu afirmații referitoare la fenomenul bullying-ului, cu
sarcina de a indica ce este adevărat și ce este fals. Se va discuta cu elevii pe baza acestor afirmații și se vor
extrage ideile principale ce vor fi notate pe o coală de flipchart așezată în fața clasei. Anexa 1
Timp:10 minute
2. Se distribuie elevilor fișa cu studiile de caz. (Anexa 2). Se discută despre aceste cazuri. Ați fost
vreodată intr-o situație asemănătoare cu cele prezentate? Ce soluție ați găsit? Ce ați face dacă ați fi in locul
Marinei? Dar în locul lui Ingrid? Credeți că v-ar ajuta dacă ați vorbi cu un adult despre ceea ce se întâmplă?
Ce ați face în locul Mariei? De ce credeți că a acceptat să-i dea telefonul colegei? Cum vi se pare comporta -
mentul colegilor care râd și fac glume?
Timp: 20 minute
3. Se lipește pe tablă cu scotch, coala de flipchart pe care profesorul a desenat conturul unui copil.
Elevii sunt rugați să se gândească, fără să spună, la un lucru rău, o jignire, o poreclă pe care le-ar adresa
siluetei de pe coală. Apoi, pe rând să vină și să rupă o bucățică din siluetă. Mărimea acesteia să fie în funcție
de cât de mult ar suferi cineva dacă i-ar adresa cuvintele la care s-a gândit. După ce toți au făcut acest lucru
sunt rugați să vină pe rând la tablă și să reconstituie figura, lipind bucățile rupte. Mai este ea la fel? Cum
arată acum? Credeți că dacă ne cerem scuze acum, o putem îndrepta? Concluzionăm că și cuvintele rănesc și
este bine să avem grijă ce le spunem celorlalți, pentru că rănile sufletești se vindecă greu iar cicatricile
rămân, ca și în cazul siluetei.
Timp: 20 minute
Anexa 1

ADEVĂR SAU MINCIUNĂ


1. *Nu îl deranjează. Știe că glumim pentru că zâmbește și el .*
2. * E prea sensibil. Îl ajutăm să fie mai puternic.*
3. * Dacă îl deranja i-ar fi spus cuiva.*
4. * Copiilor care sunt victime le este frică să mai vină la școală.*
5. * Agresorii se simt puternici când agresează pe cineva mai slab ca ei.*
6. * Bullyingul implică două părți: victima și făptașul.*
101
7. * Dar nu l-am lovit. Ne-am distrat și noi pe seama lui.*
8. * Agresorii și victimele sunt două tipuri total diferite de copii.*
9. * Nu există bullying on-line. nu poți lovi pe cineva așa.*
10. * Este ușor să identifici semnele bullyingului.*
11. * Jocurile violente pe computer îi fac pe copii să fie violenți.*
12. *Agresorul are un psihic puternic. *

Răspunsuri: 1- fals (în realitate, victima se simte stânjenită și nu știe cum să reacționeze);
2- fals (există o falsă percepție asupra bullyingului, in realitate victimele bullyingului ajung să dezvolte
diverse comportamente și atitudini care le afectează dezvoltarea armonioasă);
3- fals (victimele evită să spună cuiva, sperând că acest comportament va înceta);
4- adevărat (în situațiile de bullying, suferința victimei este atât de mare încât dezvoltă stări de anxietate și
comportamente de evitare);
5- adevărat (Agresorul caută să își valideze puterea în fața celorlalți prin provocarea unei forme de
suferință, unei persoane percepută ca fiind slabă, fără apărare);
6- fals (în situațiile de bullying avem intodeauna martori. Făptașul caută să își demonstreze puterea în fața
celorlalți.);
7- fals (de multe ori agresorii consideră că bullyingul este doar fizic, fără să ia în calcul suferința psihică
produsă victimei);
8- fals (agresorii sunt sau au fost, de cele mai multe ori, victime ale violenței în diverse alte situații);
9- fals (cyberbullyingul este o realitate, cu efectenocive evidente asupra stării psihice a victimei);
10- fals (de cele mai multe ori, adulții identifică târziu bullyingul, victima încercând să ascundă situația prin
care trece);
11- fals (jocurile violente pot avea ca efect o desensibilizare a copilului in fața suferinței altora dar nu pot fi
considerate drept cauză a comportamentului violent);
12- fals (de cele mai multe ori, agresorul este la rândul său agresat, fie în familie, fie în alte grupuri și
agresând la rândul său incearcă să-și valideze puterea).
Bibliografie:
https://cluju.ro/bullying-ul-in-scoli-si-pe-internet-fenomen-nociv-care-a-scapat-de-sub-control/
Anexa 2
CARE ESTE BULLYING?

1. Marina este o fată cuminte și timidă. Ea învață bine și îi place să citească. Are trei colege în clasă cu care
s-a împrietenit. Cu ceilalți se înțelege destul de bine, deși fiind timidă, nu vorbește prea mult cu ei. Uneori
și-ar dori să fie ca Dora, colega ei de bancă și cea mai bună prietenă care e mereu veselă și sociabilă. În
curând un coleg din clasă își serbează ziua de naștere. Dora a fost invitată dar Marina, nu. Marina e tristă și
se simte exclusă. I-ar fi plăcut să meargă și ea dar încearcă să pară indiferentă. Nu vrea ca ceilalți să știe cât
de mult suferă.
2. Alex este un sportiv desăvârșit. Îi place fotbalul și îi place să câștige. Pe terenul de sport este foarte atent
la echipa în care joacă. Este foarte sigur pe el și de obicei câștigă. Acum joacă împotriva echipei lui Cristi,
un coleg mai mare care de asemenea, este un bun fotbalist. Dintr-o greșeală inexplicabilă, George,
coechipierul și prietenul lui Alex dă autogol iar echipa rivală câștigă meciul. Nervos, Alex il lovește pe
George iar acesta cade și se lovește de asfalt.
3. De la un timp Ingird e tăcută. Părinții o întreabă mereu ce e cu ea. Nu știe ce să le spună. Nu are
102
probleme cu profesorii sau cu învățătura. Nici cu colegii.Nu cu toți. De când a trecut în clasa a Va, Ingrid s-a
înălțat foarte mult. Este înaltă și slabă. Câteva colege au început să facă observații răutăcioase despre ea.
Toți au râs așa că a zâmbit și ea. Apoi s-a trezit cu porecle diverse care o deranjau dar nu a spus nimănui. Nu
e zi să nu audă un comentariu răutăcios care să o facă să sufere.Se simte singură și tristă. Nu crede că o
poate ajuta cineva.
4. Maria este nouă la noi în clasă. Știți că se simte singură și își dorește mult să-și facă prieteni. O altă
fată o întreabă dacă poate împrumuta telefonul ei mobil pentru a-și suna părinții. Mai târziu o vedeți pe fată
ținând telefonul Mariei și râzând cu un grup de elevi pe hol. Când întrebi ce s-a întâmplat, fata explică faptul
că a folosit telefonul Mariei pentru a publica un mesaj pe peretele ei de FB: ‘contactați-mă pentru săruturi
gratuite’. Ea îți arată că există deja câteva răspunsuri explicite la text din partea unor băieți care îi cer să se
întâlnească cu ei. Toți elevii din grup glumesc spunând că Maria *acum chiar este populară*.
Bibliografie:
http://listen.animusassociation.org/wp-content/uploads/2016/09/manual-rom-web.pdf
https://www.portalinvatamant.ro/articole/noutati-97/bullying-in-scoli-7-din-10-elevi-romani-sunt-victime-
ale-abuzului-9042.html

Activitatea 4

Tema/denumirea activității SĂ STABILIM LIMITE!

Tipul de activitate Consiliere și dezvoltare personală

Grup ţintă Elevi de clasele V - VIII

Profesor VÂLCEA GABRIELA MARIA

Scop Prevenirea și reducerea bullying-ului la nivelul clasei de elevi

Obiective  să elimine cauzele riscurile/ vulnerabilitățile care ar putea determina


bullying-ul;
 să promoveze nonviolența, relațiile democratice, cooperarea și
comunicarea asertivă

Resurse procedurale Metode și procedee: conversația, explicația,expunerea, reflecția, jocul,


dezbaterea.
Forme de organizare: frontal, individual.
Resurse materiale: Cartonașe în patru culori: verde, galben, portocaliu și
roșu, marker pentru flipchart, bandă adezivă, foarfece, o foaie de flipchart
cu un semn de STOP desenat în mijloc sau unul similar.

Resurse de timp 50 minute

Descrierea activității:
1.Elevii sunt rugați să continue propozițiile:
Dacă aș fi un animal, aș fi………..pentru că………
Dacă aș fi un fenomen al naturii aș fi………………….pentru că…………..
103
Dacă aș fi o culoare aș fi…………….pentru că……………..
Elevii scriu răspunsurile pe foi iar cei care vor le pot prezenta tuturor.
Timp: 10 minute
2. Profesorul va distribui cartonașele colorate astfel încât fiecare elev să aibă cele patru cartonașe de culori
diferite.Se explică elevilor că vor lucra individual iar fiecare cartonaș reprezintă ceva.
Verde- siguranța: Ce ar trebui ceilalți (elevi sau profesori) să facă să mă simt bine și în siguranță în
clasă/școală, în relațiile cu colegii mei de clasă?
Galben- precaut: Ce mă face să mă simt prost sau supărat în relațiile cu ceilalți din clasă/școală? Portocaliu
-durere : Ce mi se pare foarte rău, ofensator și dureros în relațiile cu ceilalți din clasă/școală?
Roșu- suferință: Care mi se pare cel mai rău lucru în relațiile cu ceilalți, lucru care m-ar determina să nu mai
vreau să merg la școală?
Fiecare elev ia unul sau mai multe cartonașe din fiecare culoare, scriind un câte un răspuns pe un cartonaș -
tot ce contează pentru ei e să se simtă în siguranță la școală. Nimeni nu este obligat să-și scrie numele pe
cartonaș. Se acordă aproximativ 10 minute pentru această sarcină. Când toată lumea este gata, cartonașele
sunt strânse și aranjate pe culori.Se va citi cu voce tare și și se vor așeza cartonașele pe flipchart grupate pe
culori. Dacă un răspuns apare de mai multe ori pe aceeași culoare (ex. roșu), va fi pus doar o dată. Dacă
apare pe cartonașe de culori diferite (ex. unii elevi galben, alții roșu), atunci se vor pune toate cartonașele.
Discuția se va concentra pe bullying și nevoile privind siguranța. Ce situații din școală/clasă vă imaginați
atunci când vă gândiți la aceste afirmații? De ce aveți nevoie pentru a vă simți în siguranță? De ce aveți
nevoie pentru a vă proteja granițele? Cum vreți să fiți tratați de ceilalți? Și cum îi tratați pe ceilalți? Ce
înseamnă bullying-ul pentru tine? Înseamnă bullying-ul același lucru pentru noi toți?
Timp: 40 minute

Bibliografie:
1. Călugăru Daniela (coordonator): Dirigenția și consilierea- ghid metodologic, Editura Gheorghe
Alexandru, Craiova, 2004
2. http://listen.animusassociation.org/wp-content/uploads/2016/09/manual-rom-web.pdf
3. https://www.salvaticopiii.ro/ce-facem/protectie/protectie-impotriva-violentei/prevenirea-violentei-in-
scoala
Activitatea 5
Tema/denumirea activității CUVINTE CARE RĂNESC

Tipul de activitate Consiliere și dezvoltare personală


Grup ţintă elevi de clasele V- VIII

Profesor TUDOR NICOLETA ROXANA

Scop Sensibilizare față de fenomenul bullying


- să identifice impactul emoțional al cuvintelor;
Obiective
- să experimenteze puterea cuvintelor
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exemplificarea,
jocul, reflecția
Resurse procedurale
Forme de organizare: frontal, individual
Resurse materiale: frânghie sau bandă adezivă, biletele care se lipesc/post-

104
it-uri, pixuri
Resurse de timp 45-50 minute

Descrierea activității (scenariul):


Profesorul propune copiilor să discute despre modul în care relaționează, cum comunică unii cu alții și în
special despre impactul cuvintelor asupra noastră. El distribuie elevilor foi care se lipesc și pixuri. Apoi
solicită copiilor să scrie comentariile abuzive și nepoliticoase sau poreclele ofensatoare auzite despre alți
colegi pe foile care se lipesc. (fără a se trece numele). În acest timp, profesorul așează banda adezivă pe
podea în fața clasei, marcând următoarea grilă-scară:
tachinare/glume ușoare
glumă umilitoare
insultă dureroasă
insultă foarte dureroasă
Cele 4 aspecte de mai sus se așează pe banda adezivă de la stânga la dreapta.

După ce elevii au terminat de scris, sunt rugați să le așeze pe bandă în locul pe care îl consideră cel mai
adecvat. Elevii sunt rugați totodată să nu vorbească între ei și să nu comenteze foile în timp ce fac acest
lucru.
Elevii sunt lăsați să se uite câteva minute la scară( banda cu foi). De obicei sunt cuvinte care se repetă,
plasate în poziții diferite pe scară, de diferiți elevi.
Întrebări de reflecție:
Elevii se așează la locul lor. Sunt întrebați ce observă la scară, în timp ce analiza și discuțiile sunt ghidate de
următoarele întrebări:
1. Ați văzut anumite cuvinte în mai multe locuri pe scară?
2. De ce credeți că unii dintre voi au decis că un anumit cuvânt este mai puțin/ nu este ofensator, în
timp ce alții îl consideră dureros sau umilitor?
3. Contează modul în care cuvântul a fost folosit sau de către cine?
4. De ce folosesc oamenii astfel de cuvinte?
5. A provoca altora durere folosind astfel de cuvinte este o formă de bullying sau nu? De ce?
6. Între cuvintele expuse există vreo similitudine? Există spre exemplu, cuvinte legate de aspectul fizic,
abilitățile mentale, etnie, sex, etc.?
7. Există cuvinte care sunt folosite doar pentru fete, și altele doar pentru băieți?
8. În care grup sau temă se află cele mai ofensatoare cuvinte?
9. Ce categorie/temă a primit cele mai multe foi? Cum explicați acest lucru?
Este important să se ia în considerare nu numai cuvintele, ci și modul în care sunt exprimate, intenția cu care
este spus un cuvânt, tonul cu care este pronunțat, expresia feței toate acestea influențează modul în care un
cuvânt este perceput ca pozitiv sau negativ, bun sau rău.

Bibliografie:
http://listen.animusassociation.org/wp-content/uploads/2016/09/manual-rom-web.pdfProgramul de
prevenire a bullying-ului în școală’’, Sofia, 2011, Gender education
Activitatea nr. 6
Tema/denumirea activității ȘTIU SĂ FIU EMPATIC!

105
Tipul de activitate Consiliere și dezvoltare personală

Grup ţintă Elevi de clasele V - VIII

Profesor POPESCU NICOLETA CLAUDIA

Scop Dezvoltarea unor strategii de manifestare a comportamentului empatic la elevi

Obiective 1. să definească noțiunea de empatie


2. să se reporteze empatic la unele situații de intimidare/bullying

Resurse procedurale Metode și procedee: exercițiul, reflecția, dezbaterea


Forme de organizare : frontal, individual
Resurse materiale: nu sunt necesare

Resurse de timp 50 de minute

Descrierea activității (scenariul):


PREMISĂ: Lipsa empatiei este asociată în mare măsură cu manifestarea comportamentelor de
intimidare/bullying.
Profesorul discută împreună cu elevii despre ce înseamnă empatia:
Empatia se produce când cealaltă persoană simte că suntem conectați la ceea ce ea simte . - Marshall B
Rosenberg
Empatia nu rezolvă neapărat o situație, ci dă posibilitatea fiecăruia să se exprime. E
caracterizată drept capacitatea de a te pune în pielea celuilalt. Empatia este piatra de temelie a relațiilor
pozitive pentru că îi ajutăm și îi spijinim pe semenii noștri mai ușor dacă le putem simți și evalua emoțiile.
Empatia presupune înţelegerea emoţiilor și gândurilor altei persoane, pornind de la experienţele noastre. Ea
nu presupune identificarea cu celălalt, anulându-ţi personalitatea, ci te transpune în mintea şi sufletul
acestuia, pentru a înţelege cum percepe realitatea, construindu-se pe deschiderea spre sentimentele lui.
Copiii sunt rugați să își amintească dacă au asistat, au trăit sau au auzit despre o situație de bullying între
elevi. Sunt solicitați doi, trei elevi care, înainte de a povesti, sunt rugați să părăsească pentru un minut sala
de clasă. Profesorul le comunică între timp celorlalți să asculte cu atenție mesajele colegilor:
Ascultă cu urechile – Ce cuvinte alege, ce ton foloseste?
Ascultă cu ochii – Urmărește limbajul corpului interlocutorului în timpul discuției!
Ascultă cu inima – Care sunt sentimentele pe care celălalt le trăiește?
Dacă vor să fie siguri că au înțeles corect cele relatate își pot formula mesajul astfel:
Când spui /când auzi.....................................................................
Simți că .................................................................................................
Pentru că ai nevoie de....................................................................
Așa este ?....
Sunt prezentate următoarele situaţii ipotetice:
Cum crezi că se simte un copil când :
 Este hărţuit pe coridorul școlii / grupul clasei pentru aspectul fizic.
 Colegii râd mereu de el când dă un răspuns greşit la o întrebare.
 Colegul de bancă îi ia foarte des penarul fără să îi ceară voie.
106
 Află că elevii din clasa lui au creat un alt grup de whatsApp şi el nu a fost invitat.
Reflecţie:
Cum te-ai simţit? A fost greu sau uşor să găsești cuvintele prin care să redai starea celuilalt? De ce este
importantă empatia? Ce s-ar întâmpla dacă nu am dispune de empatie? De ce unii spun Îmi este greu să-i
înțeleg pe cei din jur ?
Comentariu: De multe ori, când povestim cuiva despre o situaţie neplăcută, nu ne aşteptăm să ne ofere
soluţii. Simţim doar nevoia să ne asculte cineva, să ne recunoască dreptul de a ne simţi trişti, mânioşi, jenaţi,
respinşi. Atunci când cineva ne vorbeşte despre o suferinţă şi noi îi dăm sfaturi, îi spunem că îi va trece cu
timpul sau îi povestim că am trecut și noi prin ceva similar şi ne-a trecut, îi negăm emoţia pe care o simte în
acel moment şi dreptul de a simţi această emoţie.
Profesorul le comunică elevilor că pentru a manifesta empatie este necesar să fii receptiv, onest și autentic.
Este propus următorul comportament pentru exersarea empatiei:
Ori de câte ori cineva face o remarcă cu care nu ești de acord, nu interveni imediat cu un punct de vedere
diferit, nu-l contrazice, ci încearcă înțelegerea gândirii celuilalt spunând ceva de genul
Din câte se pare, tu crezi că...
sau
Să înțeleg că ești foarte convins că....
Fii flexibil! Nu este nimic în neregulă să nu fii de acord cu cineva, dar a fi receptiv înseamnă să nu-i
invalidezi opinia, ci să o respecți, înțelegând că opinia ta este doar un alt punct de vedere.
Empatia apare când ne debarasăm de toate prejudecățile, nu dăm sfaturi și nu ne explicăm propriile
sentimente.
Sunt prezentate comportamentele care, manifestate în timpul unei conversații, împiedică empatia (îl face pe
celălalt să se simtă neînțeles):
1. Sfaturile: Cred ca ar trebui...Cum se face că nu ai…?
2. Punerea celuilalt în plan secund, în inferioritate: Asta nu este nimic, să vezi ce mi s-a întâmplat mie...
3. Postura de educator: Ai putea să transformi experiența asta în ceva pozitiv, dacă ai...
4. Consolarea: Nu a fost vina ta, ai făcut tot ce ai putut...
5. Istorisirile : Aceasta îmi amintește de o întâmplare...
6. Expedierea: Înveselește-te! Nu te mai simți așa!
7. Compătimirea : Sărmanul de tine...
8. Interogarea: Când a început?
9. Corectarea : Nu s-a întâmplat așa...
Activitatea se încheie concluzionând că empatia ne ajută să-i înțelegem mai bine pe copiii care sunt
victime/martori ai unei situații de bullying.
Bibliografie: Wilding, Christine, Schimbă-ți viața cu ajutorul inteligenței emoționale (2018), București,
Editura Litera.
Activitatea 7
Tema ”ŞI EU AM AMINTIRI”

Tipul de activitate Consiliere și dezvoltare personală

Grup ţintă Elevi de clasele V-VIII

Profesor POPICA NADIA LUMINIȚA

107
Scop Identificarea şi gestionarea unor situaţii de bullying

Obiective ● Să definească gândurile create de bullying-ul şcolar


● Să găsească soluţii de rezolvare a problemei
● Să argumenteze soluţiile găsite
● Să identifice situaţii asemănătoare din şcoală

Resurse procedurale Metode și procedee: conversația, dezbaterea, studiul de caz,


reflecția, expunerea
Forme de organizare: frontal, individual
Resurse materiale: Video-proiector, laptop, fişe de lucru

Resurse de timp 50 minute


Desfăşurarea propriu-zisă:
1. Elevii vor urmări prezentarea Power Point cu povestea ”AMINTIRI”, un exemplu de bullying şcolar
şi se vor purta discuţii cu privire la situaţia creată şi ce modalităţi a găsit fata pentru a depăşi problemele.
2. Fiecare elev va primi o fişă, sub formă de tabel, unde va completa ce gânduri are după ce a ascultat
povestea, cum ar fi procedat el, la cine ar fi apelat, dacă a avut divergenţe şi cum le-a rezolvat, dacă au fost
cazuri asemănătoare în şcoală.
3. Elevii vor prezenta răspunsurile lor.
Bibliografie:
1. Lemeni, G., Porumb, M.,(2011). Consiliere şi Orientare. Ghid de educaţie pentru carieră, Cluj-Na-
poca, Editura ASCR
2. Călineci, M.C., Boca, C., Barbu, D. (2017). Consiliere și dezvoltare personală. Manual pentru clasa
a V-a. București: CD Press.
3. https://www.google.com/search?q=imagini

Amintiri

Cum a început totul... nici nu mai doresc să-mi amintesc. Atât de simplu şi banal... aveam doar 12 ani, eram
bucuroasă că începeam semestrul al II-lea şi îmi voi revedea colegii.
Îmi amintesc că am dorit să port o geacă, ce o primisem cadou de la o mătuşă (părinţii mei nu reuşeau, prea
des, să-mi cumpere ceva). Era elegantă, dar culoarea, mai neobişnuită, roşcată, atrăgea atenţia.
Cum am intrat în clasă, un coleg a remarcat-o şi mi-a spus: ,, a venit vulpea’’. Nu am răspuns... şi
rău am făcut. În pauze, a venit la banca mea şi a încercat să-mi ia geaca de pe scaun. Nu l-am lăsat şi îmi
amintesc că i-am spus că nu-mi place comportamentul lui.
Nu am mai îmbrăcat-o, dar în clasă, deja, mi se stabilise o poreclă: ,, vulpiţa’’. Am încercat să nu mă las
afectată de vorbele lor, dar răutatea nu s-a oprit aici. Au început să-mi spună că am haine urâte, că nu am
gusturi. Mă învinovăţeam pentru că nu aveam haine frumoase, cum aveau colegele mele. Îmi spuneam că
nu am gusturi la haine, că nu ştiu cum să mă îmbrac frumos. Că merit să fiu necăjită de colegii mei.
Am reuşit să-mi fac o singură prietenă, colega mea de bancă. Ea era persoana care mă înţelegea şi
care încerca să mă consoleze.
Într-o pauză au venit doi colegi la banca mea şi au spus că vor să-mi dea bani să-mi cumpăr haine. Am
început să plâng, mi-am luat ghiozdanul şi am fugit acasă. Nu
108
le-am spus părinţilor nimic, eram disperată şi îmi făceam tot felul de planuri... mă vedeam înconjurată de
colegii mei care regretau că s-au purtat urât. Mama m-a văzut tristă. A încercat să vorbească cu mine, dar am
respins-o. A doua zi, nu am vrut să merg la şcoală, am spus că nu mă simt bine. Nu mai doream să merg...
am vorbit cu părinţii mei şi le-am spus că vreau la altă şcoală. Nu au fost de acord şi mi-au explicat că nu s-
ar putea descurca cu banii.
Am mers la mătuşa mea şi i-am povestit ce am păţit la şcoală. Ea a fost foarte supărată şi m-a convins că
este bine să vorbesc cu diriginta mea. Am povestit totul... simţeam cum mi se ridică o povară de pe umeri,
cum îmi cresc aripi, cum devin o altă persoană, mai puternică, curajoasă, neînfricată... eram alta...
Am fost îndrumată să merg la consilierul şcolar şi mi-am limpezit mintea, gândurile negre nu-mi mai
dădeau târcoale, aveam soluţii pentru problemele mele. Doamna dirigintă şi profesorul consilier au pregătit
ore speciale pentru noi şi, încet, încet, în clasă a apărut acceptarea, apoi colegialitatea, apoi prietenia. Pentru
mine era un vis frumos şi nu doream să mă mai trezesc!
Am hotărât să le arăt că pot mult... mult... şi am luat note bune la toate materiile, am primit bursă de
merit şi fiecare bănuţ era bine drămuit, îmi conturam ,,o faţă’’ binemeritată.
Probabil, suferinţa mea, nu ar fi fost atât de mare, dacă eu aş fi vorbit la timp cu cei din familia mea, cu
doamna dirigintă, cu profesorul consilier, dacă aş fi avut mai mult curaj şi l-aş fi înfruntat de prima dată pe
colegul meu, dacă aş fi răspuns cu o glumă la remarca lui răutăcioasă, dacă... dacă....
Acum ştiu ce am de făcut. Sunt puternică!

FIŞĂ DE LUCRU

Ce gânduri Tu cum ai fi La cine ai fi Ai avut Au fost cazuri


ai, acum, procedat? apelat? divergenţe cu asemănătoare în
după ce ai vreun coleg? şcoala ta?
ascultat Cum ai rezolvat
povestea? problema?

Activitatea nr. 8
Tema/denumirea activității HARTA AJUTORULUI

Tipul de activitate Consiliere și dezvoltare personală

Grup ţintă elevi clase V - VIII

Profesor VÂLCEA GABRIELA MARIA

Scop Prevenirea și reducerea bullying-ului la nivelul clasei de elevi

109
Obiective  să identifice resurse utile în grupurile de co-vârstnici din care fac
parte;
 să dezvolte abilitățile de căutare a ajutorului în situațiile problemă;
 să identifice situațiile în care are nevoie de ajutor.

Resurse procedurale Metode și procedee: conversația, explicația, reflecția, lucrul individual,


dezbaterea, brainstorming, studiul de caz ;
Forme de organizare: frontal, individual, pe perechi ;
Resurse materiale: hârtie de flipchart, fișe, carioci, coli.

Resurse de timp 50 minute

Descrierea activității:
1. Profesorul va da fiecărui elev o coală de hârtie și le va cere să-și scrie numele în mijloc. Acesta îi va
încuraja să se gândească la toate persoanele, grupurile sau serviciile/organizațiile diferite la care s-ar duce/pe
care le-ar contacta într-o situație dificilă. Menționați și resursele ca Internetul (chat-uri, helplines etc.). Se
cere elevilor să deseneze linii de la numele lor la capătul cărora vor scrie numele
persoanei/grupului/serviciului unde pot cere ajutor și sprijin.
Vor fi încurajați să scrie orice le vine în minte. Drept rezultat, fiecare elev va fi creat o hartă a ajutorului
care arată ca un păianjen. După aceea, li se va cere elevilor să formeze perechi și să discute hărțile cu un
coleg.
La final, perechile vor prezenta hărțile, desenând pe o hârtie de flipchart o hartă comună a ajutorului pentru
întreaga clasă, adăugând toate ideile noi și resursele utile.
Se va afișa harta ajutorului într-un loc vizibil în clasă și face referire la ea în situațiile dificile.
DE REFLECTAT! Gândiți-vă la altcineva care v-ar putea ajuta.
Ce credeți că se va întâmpla dacă vorbiți cu (alegeți din rețelele de pe hartă) despre situația
dificilă/problema? Care ar putea fi reacția lor? Ce ați face dacă un alt elev v-ar cere ajutorul? Cum puteți
contribui la rezolvarea problemei sale? Există diferențe între persoanele utile identificate la care fetele și
băieții se vor duce pentru ajutor? De ce credeți că este așa?
Observații: Fiți atenți că uneori elevii se poate să nu se simtă confortabil să se ducă la un adult (părinți,
membri ai familiei și profesori) ca resurse utile, dacă se simt jenați sau dacă le este frică să nu fie acuzați că
nu au acționat corespunzător într-o situație dificilă.Discutați cu copiii despre modul în care
persoanele/grupurile/organizațiile/instituțiile pot ajuta în diverse situații. (ex. părinții, semenii, profesorii,
doctorii, poliția, liniile de telefon, psihologii școlari, preoții, rudele, etc.). Încurajați copiii să caute ajutor și
să nu se simtă singuri în problemele lor. Promovați comportamentele de căutare a ajutorului ca un punct
forte și nu ca un semn de slăbiciune.
Timp 35 minute.
2. Studiu de caz. Se citește cazul prezentat iar elevii sunt solicitați să răspundă la întrebări. (anexa 4)
Timp : 15 minute
Lucian e elev în clasa a VI. Încă din clasa a V-a când părinții l-au mutat într-o altă clasă, pe seama lui au
început să se facă glume. La început a fost modul în care se îmbrăca, telefonul- model mai vechi. A primit și
diverse porecle. Glumele au început să fie din ce în ce mai dese și mai dureroase. De multe ori se simțea
umilit și ar fi vrut să aibă puterea de a se răzbuna. Nu vroia să îi spună mamei ce se întâmplă, sperând că
glumele vor înceta. Totuși, după atâta timp, când mama l-a găsit plângând, i-a spus ce se întâmplă. A doua zi
110
mama a venit la școală și i-a certat pe agresori. A vorbit și cu doamna dirigintă care de asemenea, i-a certat
în fața clasei. Cu toate acestea glumele nu au încetat, ba chiar dimpotrivă, a căpătat noi porecle- băiatul
mamii, bebelușul, glumele au devenit și mai răutăcioase. Lucian e descurajat…. Unde a greșit ? Ce mai
poate face pentru a ieși din această situație?
Răspundeți la întrebări:
Ați fi procedat altfel în locul lui Lucian?
Oare mama a acționat greșit? Dacă da, de ce?
Cum ați aborda o asemenea situație dacă ați fi mama? Dar dacă ați fi doamna dirigintă?
Ce alte măsuri credeți că s-ar putea lua în astfel de cazuri?
Bibliografie:
1. Călugăru Daniela (coordonator): Dirigenția și consilierea- ghid metodologic, Editura Gheorghe
Alexandru, Craiova, 2004
2. http://listen.animusassociation.org/wp-content/uploads/2016/09/manual-rom-web.pdf

A FACE GLUME VS. BULLYING

Tema/denumirea activității

Tipul de activitate Consiliere și dezvoltare personală

Grup ţintă Elevi de clasele V-VIII

Profesor BELU DANIELA, CJRAE Gorj

Scop Înțelegerea diferențelor dintre bullying și glume

Obiective  să menționeze faptul că unele comportamente îi fac pe oameni


asemănători și altele îi fac diferiți.
 Să precizeze consecințele comportamentului de tip bullying

Resurse procedurale Metode și procedee: jocul, conversația, reflecția, exercițiul;


Forme de organizare: frontal, individual, în perechi;
Resurse materiale:Video-proiector, Laptop, Fise de lucru

Resurse de timp 50 min.


1. Elevii sunt puși în perechi aleator, stând unul în fața celuilalt. Fiecare este rugat să spună: ”Sunt
asememănător cu tine deoarece…” și ”Mă simt diferit față de tine deoarece....”
Asemănările şi diferenţele ar trebui să fie despre aspecte comportamentale. Elevii sunt încurajați să
reflecteze asupra unicităţii fiecăruia, precum şi la posibilitatea de a aparţine unor grupuri diferite. Ei sunt
întrebați: „A fost greu să găsiţi asemănările şi diferenţele?”.
2. Li se prezintă elevilor două texte, după fiecare exemplu, elevii ar trebui să evalueze dacă este vorba
despre bullying sau despre o glumă.

111
Exemplu 1: În ultimul timp, copiii i-au dat lui Marian porecle, precum “Elefantul” şi “Balenă”. Lui
Marian nu îi plac deloc aceste porecle. Acesta împarte camera în timpul unei excursii, cu trei dintre colegii.
Ieri, înainte de a merge la somn, aceştia i-au pus pastă de dinţi pe pat. Marian nu a realizat acest lucru.
Când s-a băgat în pat, pijamaua lui şi părul au fost acoperite cu pastă de dinţi. Toţi băieţii din cameră au
început să râdă şi să îl arate cu degetul. Marian a plans în faţa lor şi a fugit la baie.
Li se adresează elevilor următoarele întrebări:
Este acesta o situaţie de bullying sau este doar o glumă?
Cum v-aţi dat seama de asta?
Cum se simte Marian?
Exemplul 2: Astăzi, când Maria s-a întors de la şcoală, nu a reuşită să îşi găsească colegii de apartament
cu care locuia, deși aceștia au sunat-o și i-au spus că o așteaptă. I-a căutat în dormitor, apoi în
sufragerie,în bucătărie şi în baie . Cu toate acestea, nimeni nu era pe acolo. S-a întors în dormitor şi i-a
căutat din nou. Deodată, Andrei şi Mara au ieşit din dulap ţipând tare. Andrei a început să râdă, deşi era
un pic înfricoşător.
Li se adresează elevilor următoarele întrebări:
Este acesta o situaţie de bullying sau este doar o glumă?
Cum v-aţi dat seama de asta?
Cum s-a simţit Maria?
Cum s-a simţit Andrei?
Elevii mai sunt întrebaţi dacă o glumă poate deveni bullying şi dacă reversul este posibil.
3. Li se împart elevilor fișe de lucru și sunt rugați să le completeze.
4. Elevii prezintă răspunsurile lor.
Bibliografie:http://www.dgaspc-sectorul1.ro/UPLOAD/2019/Proiecte/manual%20ot%20copii.pdf

FIȘĂ DE LUCRU
Cum credeți că arăta fața lui Marian, când a fugit la baie?

Ce le-ai spune colegilor tăi, dacă tu ai fi Marian?

Cum credeți că arată fața Mariei, când i-a găsit pe cei doi colegi ai săi, dar fața lui Andrei?

112
Ce le-ai spune celor doi prieteni, dacă tu ai fi Maria?

NIVEL LICEAL

Tema/denumirea
Suntem împreună, când unul din noi suferă
activității
Tipul de activitate intervenție
Grup ţintă Clasa a XI-a

Profesor Consilier școlar, Matei Liliana – CJRAE Harghita

Scop Facilitarea manifestării comportamentelor prosociale în situații de bullying


1. să exprime vulnerabilitatea în raport cu situația trăită
2. să exerseze manifestări empatice de apreciere și apropiere față de
Obiective suferințele celuilalt
3. să contribuie la reașezarea elevului marginalizat în peisajul socio-
emoțional al clasei
Resurse exerciții de empatie, relatarea propriei
procedurale experiențe, introspecția, autoanaliza, utilizarea grupului suport
Resurse de timp 2 ore

Descrierea activității (scenariul):


Problema: eleva A.C., clasa a XI-a lipsește de la școală 4 zile, anunțând profesorul diriginte faptul că
dorește să depună cerere de retragere de la școală. Motivul este rușinea și groaza de a veni la școală,
deoarece pe rețelele de socializare circulă o fotografie a ei, nud. Fotografia a fost găsită în telefonul ei

113
și postată de către o prietenă, ca răzbunare. Se parcurg activități de consiliere și discuții cu eleva
pentru a reveni la școală: consiliere telefonic cu eleva victimă, discuție consilier școlar-eleva-director
liceu, discuție consilier școlar-eleva-profesor diriginte, consiliere directă individuală-elevă. Temerea
elevei de a se revedea cu colegii, se recomandă a fi rezolvată printr-o discuție directă cu ei. Consilierul
școlar împreună cu profesorul diriginte vor asigura protecția emoțională și un mediu securizant la
clasă, iar eleva dorește să participe la activitate. Ea face parte și dintr-un grup suport din clasă.
Etapa I: Consilierul școlar prezintă clasei problema, orientând spre a se da posibilitatea elevei de a-și
exprima gândurile și emoțiile în legătură cu situația creată.
Etapa II: Eleva prezintă situația, gândurile declanșate și descrie emoțiile trăite, inclusiv cele pe care le
simte în acel moment.
Etapa III: Colegii, inclusiv cei din grupul de suport exprimă gândurile și emoțiile lor și orientați de
către consilier, încearcă un exercițiu de empatie, exprimând solidaritatea cu colega lor și sprijinul în
raport cu alți elevi ai școlii. Câțiva elevi avuseseră experiențe asemănătoare în mediul online.
Etapa IV: Prezentarea sancțiunilor prin lege pentru difuzarea unei imagini intime, fără consimțământul
persoanei și posibilitatea depunerii unei plângeri la poliție.
Etapa V: Se ditribuie o fișă de lucru cu rol de reflecție și evaluare a comportamentelor prosociale
exprimate (vezi anexa).
Rezultatele ulterioare privind manifestarea comportamentelor prosociale au fost monitorizate prin
discuții cu eleva în cauză și elevi din grupul suport.

Anexe:
Fișa de lucru „Să reflectăm!”

1. Cum apreciezi curajul colegei tale de a exprima public vulnerabilitatea ei, în situația dată?
..........................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
2. Care a fost motivul, gândul, emoția care te-a determinat să fii alături/să nu fi alături de colega ta?
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
.....................................................................
3. Cât de greu ți-ar fi să treci printr-o situație asemănătoare cu cea a colegei, într-o scală de la 1 la 10?
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Bibliografie:

1. Vernon A.(1998), Pașaport pentru succes-În Dezvoltarea Emoțională, Socială, Cognitivă și


Personală a adolescenților din clasele IX-XII, Cluj Napoca: RTS

2. Strategii pentru o clasă fără bullying, Manual pentru profesori și personalul școlar,(2016), publicație
114
Proiect JUST/2013/DAP/AG/5372, Salvați copiii

3.
Titlul programului ,,BULLYINGUL - O ECUAȚIE FĂRĂ NECUNOSCUTE”

Tipul de program Program de informare, prevenţie, intervenţie

Grup ţintă elevii de liceu, cls.IX –XII

Profesori  Birceanu Alina Gabriela


 Cepeși Camelia
 Slate Lavinia Eugenia, Socrate Daniela
 Șuitariu Daniela Mihaela, Troncea Simona Elena
CJRAE Mehedinți
Creșterea gradului de conștientizare a efectelor negative și al nivelului de
Scop informare în rândul elevilor, cu privire la necesitatea implicării în prevenirea și
combaterea fenomenului de bullying.
O1. Să identifice tipurile de bullying.
O2. Să distingă între rolurile şi dinamica bullying-ului, într-o situaţie dată.
Obiective O3. Să stabilească impactul potenţial al bullying-ului.
O4. Să stabilească reacţii eficiente şi sănătoase la bullying.
O5. Să exerseze deprinderi de cerere de ajutor, prevenire şi intervenţie pentru a
gestionabullyingul.
O6. Să utilizeze abilităţi de lucru în echipă: cooperare, asertivitate, valorizare,
încredere.
1. Metode și procedee: conversaţia euristică, descoperirea dirijată, observaţia
independentă, analiza de caz, exemplificarea, chestionarul, exercițiul practic jocul
Resurse procedurale de rol, problematizarea, lucrul în echipă.
2. Mijloace de invățămant: fișe de lucru, calculator, videoproiector, foi de flip-
chart, foi de hârtie, cartea Agresorul, (pp. 22-27).
3. Forma de organizare: frontală, pe grupe, individual.
Resurse de timp 50 minute/activitate

PREZENTAREA ACTIVITĂȚILOR

Nr. Tema/denumirea activității Obiective


crt.
O1. Să definească bullying-ul și tipurile de bullying.
,,COMPORTAMENTUL AGRESIV ȘI O2. Să analizeze cauzele bullying-ului.
1. DOI PARTICIPANȚI PRINCIPALI – O3. Să formuleze caracteristicile unui comportament
AGRESORUL ȘI VICTIMA” corect în situațiile cu care se confruntă sau sunt martorii
fenomenului de bullying.

O1. Să enumere tipurile de bullying.

115
,,TERMOMETRUL BULLYING- O2. Să exploreze diferite tipuri de comportamente de
2. ULUI” bullying.
O3. Să observe impactul pe care îl are bullying-ul
asupra unei persoane.
O1.Să dovedească nevoia de a combate și a stopa
bullyingul.
3. ,,BULLYING-UL SUB LUPĂ: O2. Să dezvolte reacții de profunzime în gândirea
IMPLICAŢII PROFUNDE” elevilor cu privire la bullying.
O3. Să îşi exerseze abilităţile de a face faţă unor situaţii
cu potenţial de bullying.
O1. Să recunoască emoțiile negative simțite de victima
4. ,,RECUNOAȘTEREA EMOȚIILOR” bullying-ului.
O2. Să asocieze faptul că reacțiile corporale, cu reacțiile
comportamentale au legătură cu emoțiile.
,, MITURI ȘI ADEVĂRURI DESPRE O1. Să gestioneze eficient și cu succes pe cont propriu
5. BULLYING” majoritatea situațiilor de bullying întâmpinate.
O3. Să analizeze mituri / realități despre bullying.
O1.Să exerseze empatia față de
copiii excluși/marginalizați.
6. „ HARTA AJUTORULUI” O2. Să definească fenomenul de bullying.
O3. Să identifice resurse utile de ajutor în situaţii de
bullying.

DESCRIEREA PROGRAMULUI:

În școlile românești, fenomenul de bullying are o incidență destul de ridicată, pericolul venind dintr-o
impresie eronată de normalitate a acestuia, majoritatea oamenilor acceptându-l ca pe o componentă
obișnuită a vieții de zi cu zi. Este știut că bullying-ul are loc în fiecare școală, dar ce contează cel mai
mult este modul în care acestea îl gestionează în practica de zi cu zi. Succesul resimțit de un copil care
se convinge că, prin propriile forțe poate evita sau gestiona o agresiune venită din partea altor copii este
fenomenal în ceea ce privește încrederea în sine.
Mediul școlar caracterizat prin diversitate etnică, economică, socio-culturală se confruntă cu diverse
forme de violență îndreptate asupra elevilor care provin din astfel de medii diferite.
Scopul programului propus este dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale la elevi prin promovarea
comportamentelor prosociale şi a relaţiilor sănătoase, oferindu-le informații corecte cu privire la
fenomenul „bullying”: definire, forme de manifestare, cauze, efecte, forme de prevenție, modalități de a
lua atitudine, de a interveni pentru ei înșiși și/sau pentru alții, în vederea diminuării numărului cazurilor
de acest fel.
În cadrul activităților propuse sunt prezentate atât influența negativă a stereotipurilor și prejudecăților
asupra perpetuării fenomenelor de agresiune și hărțuire, dar și modul în care identități și culturi diferite
pot coexista pașnic.
În acest scop, programul vă va prezenta o abordare de intervenție, pe baza implicării active a elevilor ca
agenți ai prevenirii, identificării și combaterii bullying-ului în școală, dar și abilitarea victimelor de a

116
face față situațiilor cu potential agresiv prin consolidarea încrederii în forțele proprii, prin asimilarea
unor tehnici de comunicare ce presupun aplanarea conflictului și reechilibrarea raportului de forțe din
ecuație. După părerea psihologului Izzy Kaleman, cel mai eficient mod de a combate și preveni
fenomenul de bullying este acela de a oferi elevilor înțelepciunea de a ști cum să reacționeze față de
agresori și în cazul în care nu beneficiază de ajutorul unui adult. În acest mod , fenomenul bullying-ului
în școală va scădea în intensitate.
Activitățile programului presupun povești, jocuri de rol, jocuri didactice și scurte materiale video despre
bullying. Conținutul include subiecte specifice cu privire la bullying (dinamica și consecințele sale),
precum și subiecte mai generale (emoții, rezolvare de probleme, strategii de adaptare, respect, prietenie
și comportament prosocial).
Respectarea drepturilor copilului nu este o opțiune, ci o obligație pe care o avem fiecare, indiferent că
suntem adulți sau copii. Doar în acest mod putem contribui la construirea unei școli și a unei lumi mai
bune, mai tolerante, mai incluzive pentru fiecare dintre noi. Şcoala reprezintă atât „un spaţiu educaţional
şi pentru dezvoltare personală, transfer şi conservare de cunoştinţe”, cât şi o
„instituţie educaţională, un mediu protejat, un spaţiu de viaţă, un tărâm al experienţei, o autoritate de
socializare..” (Bilomeke S , Herzig, B.2009)
„Victoria obținută prin violență este echivalentul unei înfrângeri, pentru că este temporară.ˮ

(Mahatma Gandhi)

EXERCIȚIU
,,HÂRTIA MOTOTOLITĂ”
(Program anti-bullying, coordinator Radu Nita, Academia AIKI SEISHIN RYU
http://www.combatbullying.eu)

• Profesorul dă fiecărui elev câte o hârtie albă și le cere să o mototolească, să o strângă în mână, să
o facă praf, dar să aibă grijă să nu orupă.
• Apoi ea/el le cere elevilor să o desfacă, să o întindă și să se uite la cât de speriată și de murdară
este.
• Ea/el cere elevilor să-și ceară scuzehârtiei.
• Cu toate că și-au cerut scuze și au încercat să repare hârtia, profesorul le arată toate cicatricile pe
care le-au lăsat, acestea nevindecându-se niciodată, oricât de tare ar încerca ei să le repare. Exact la fel
este și situația în care un copil/elev este agresat de un altul. Își pot cere scuze, însă cicatricile vor rămâne
pentrutotdeauna!

FIȘA - FRAGMENT DIN CARTEA „AGRESORUL” DE PAUL LANGAN (Pag. 22-27)

117
Mergând pe stradă, Darrell* își văzu umbra în fereastra unui magazin. Își aminti de un șoricel ce alerga pe
alee, sperând să nu fie văzut de nicio pisică. Își dădu seama că, pentru restul lumii, el părea a fi un copilaș
ce se teme de propria saumbră.
Mai în față, văzu un grup de 5 băieți stând în fața unui mic magazin de sendvișuri. Păreau a avea în jur de
15 sau 16 ani, toți fiind mai mari decât Darrell. Nu semănau cu huliganii pe care îi știa de acasă. Păreau a
fi copii obișnuiți care își petreceau timpul împreună, așa cum și el făcea împreună cu prietenii săi, Malik,
Reggie și Mark. Doi dintre ei aveau doze de suc, se înghioldeau și râdeau. Darrell se întreba dacă vreunul
dintre ei era boboc laBluford.
Se gândi ce să facă. N-ar fi drăguț să zâmbesc și să mă prezint, iar ei să se dovedească a fi băieți
prietenoși, își spuse el. Poate ei sunt la fel ca Malik, Reggie și Mark. Dacă voi ajunge să îi cunosc, prima
zi la Bluford nu ar fi chiar așa de rea.
Darrell se apropie și încercă să urmeze sfatul mamei sale. Le zâmbi, încercând să ascundă faptul că îi
tremurau genunchii teribil.
- La ce râzi, fraiere? spuse cel mai mare dintre băieți. Era aproape la fel de înalt și bine făcut
ca Malik. Crezi că suntem amuzanți sauce?
- Nu, nu, spuse repede Darrell, panicat, căutând cuvintele potrivite. Fusese simplu să vorbesc
cu Malik și cu băieții de acasă, dar aceștia sunt altfel, se gândiDarrell.
Nu avea nici cea mai mică idee ce ar putea să le spună.
- Sunt… sunt nou pe aici, mormăi el emoționat, și merg laBuford.
- Buford? Ce-i asta? Ești prost sau ce? spuse cel mare, ceilalți râzând parcă însincron.
- Vreau… vreau să spun Bluford-, rectifică Darrell, da…Bluford.
- Decenuaispusașadelabunînceput?Țiseplimbălimba-ngurăsauce?întrebăcelmare.
Oricum, nu prostești pe nimeni. Tu, ăla de clasa a șasea, ce pretinzi că ești la liceu.
Se apropie atât de mult încât Darrell nu mai putu nici măcar să respire sau să zâmbească, lovind-ul un
miros puternic de ceapă și țigări.
- Care-i numele tău, puștiule? întrebăel.
- Sunt Darrell…Mercer.
- Darrell… Mercer repetară ei,chicotind.
Numele lui Darrell îi amuzau teribil. Continuau să îl tot repete, luându-l în derâdere. Darrell încerca să
găsească o cale să fugă, să scape de ei, dar băieții îl înconjurară.
În sfârșit, cel mare întrebă:
- Ai ceva bani, DarrellMercer?
- Pentru ce? întrebăDarrell.
- Ne gândeam că ne împrumuți, ca să nu-ți îndesăm fundul ăla sfrijit în tomberonul acela,
spuse celmare.
Prietenii lui începură să râdă tare. Unul dintre puști, îmbrăcat într-un tricou foarte larg cu Lakers,
îi acoperea pe toți cu râsul său.
- Arată de parcă ar fi pe punctul de a-și uda pantalonașii, zise băiatul cu tricoul Lakers,
neputând nici măcar să mai respire derâs.
Darrell le dădu 3.25$, tot ce avea. Le înmână banii cu mâinile ce-i tremurau groaznic.
- Trei biștari? Atât ai? se rățoi băiatul musculos lael.
Darrell se holba la el, cu gura deschisă de spaimă. Apoi, fără să scoată vreun cuvânt, Darrell încercă să
treacă pe lângă ei, dar toți se puseră în calea lui. Băiatul mai mare întinse degetul arătător și îl împunse pe
Darrell în piept.
118
- Sunt Tyray Hobbs. Sunt boboc la Bluford, iar eu conduc lucrurile pe aici. Ai auzit ce amzis?
- Da, zise Darrell, plecându-șicapul.
Voia să meargă acasă, nu la unchiul Jason, ci înapoi în Philadelphia. Încă o dată, încercă să treacă de ei.
De această dată, băieții se dădură la o parte. Dar, grăbindu-se să treacă de ei, Tyray îi puse piedică.
Neputând să treacă de adidașii Nike ai lui Tyray, Darrell se împletici și căzu pe marginea trotuarului. Își
mușcă buza când se lovi de pământ. Simți gustul sărat al sângelui care îi țâșni din buză.
- Ești împiedicat sau ce? întrebăTyray.
- Ești vreun prostălău sau ceva de genu’? întrebă altbăiat.
Darrell se ridică ușurel. Rana era mică. O ascunse, mușcându-și buza de jos. Nu voia ca cineva să observe
că sângera.
- Deci așa are să fie, gândi Darrell.
- Uite cum tremură, zise Tyray sfidându-l, iar băieții se puseră din nou pe râs, scoțând un sunet
asemănător mașinilor prinse în aglomerația din oraș de la orele de vârf.
Darrell se întoarse și începu să meargă ușurel către noul său apartament.
Un cuplu tânăr ce împingea un cărucior de bebeluș se îndrepta către el. Bărbatul era solid. Darrell crezu că
Tyray și prietenii lui nu vor îndrăzni să se ia de el. Când mai avea puțin de 1 metru până la cărucior, se
întoarse. Băieții dispăruseră.
Tyray și prietenii săi dispărură în umbră, dar Darrell știa că avea să îi vadă din nou. Ajungând la Bluford,
ei aveau să fie acolo, plimbându-se pe coridoare, stând în vestiar, relaxându-se în sala de sport.
Îl vor aștepta.

(* Darell este un băiat orfan de tată, care trăia, foarte modest, cu mama sa, în Philadelphia. Darell este în
clasa a IX-a și este un băiat mai mic de statură decât băieții de aceeași vârstă cu el. Unchiul lui Darell i-a
găsit mamei acestuia o slujbă mai bună în California și Darell, împreună cu mama sa s-au mutat în timpul
anului școlar.)

FIȘĂ DE LUCRU STUDIU DE CAZ


„Primii mei ani la liceu au fost o adevărată tortură. Nu era suficient de rău să fii nou în școală, dar unii
oameni de acolo aveau grijă să îți facă viața și mai grea decât atât. Erau câțiva care obișnuiau să scrie
bilețele jignitoare, să te urmărească în drumul tău spre casă sau să facă farse la telefon. Un anumit
agresor obișnuia să îmi necăjească sora, care avea doar 11 ani pe atunci. Se întâmpla numai când eu nu
eram prin preajmă. Nu a durat mult până ce agresorul a început să mă necăjească și pe mine. După ce am
mers la profesorul consilier pentru a-i povesti ce se întâmplă, mi-au promis că vor discuta cu cei
implicați. Nimic nu s-a schimbat. Am mers și la director și, surprinzător, nimic nu s-a schimbat până ce
în clasă, odată, pe când agresorul m-a lovit și mi-a apucat mâna, aproape reușind să mi-orupă.
Se uită atunci la mine și îmi spuse:
- Ești la fel de ușor de rănit, precum sorata.”

Sarcină de grup - dezbatere


 Identificaţi actorii acestor evenimente şi tipurile de violenţă incluse în studiul decaz
 Imaginaţi-vă care ar fi motivul pentru care elevul are un asemeneacomportament.
 Cum aţi interveni în acest caz pentru a preveni declanşarea unui comportamentviolent?
119
 Aduceţi argumente care să susţină soluţiapropusă.
 Cum credeți că s-a rezolvat acestcaz?

CHESTIONAR
Pentru fiecare întrebare de mai jos, alegeți răspunsul corect:

a) ,,Bârfa” este o formă debullying?

b) Apare bullying-ul de cele mai multe ori în cadrul unuigrup?

c) Sunt agresorii mai populari decât colegii lor mai puținîndrăzneți?

Ar trebui ca un copil ce este necăjit să vorbească cu cineva (părinte, prieten, profesor)?

O situație de bullying poate fi ștearsă doar cu ajutorul scuzelor?

ACTIVITATEA NR. 2: ,,TERMOMETRUL BULLYING-ULUI”

FIŞĂ DE LUCRU
Clip video: De ce hărţuiesc oamenii? https://youtu.be/Hizno9UvWEs

ANEXA 2

ACTIVITATE PRACTICĂ
CARDURI CU DIFERITE TIPURI DE COMPORTAMENTE DE BULLYING
(Mark Mains Lesson Plan for Kentucky State University US, 2008)

120
HĂRŢUIRE

INTIMIDARE

TACHINARE ÎNJOSIRE

AGRESIUNE INJURII

ŞICANARE AMENINŢARE

121
LOVIRE

SARCASM ZVONURI

IZOLARE EXCLUDERE

BÂRFĂ

ACTIVITATEA NR. 3: ,, BULLYING-UL SUB LUPĂ: IMPLICAŢII PROFUNDE”


(https://youtu.be/QJt_zlzVrqo)
122
FIŞA DE ANALIZĂ A SECVENŢEI DE FILM „RONAN’S ESCAPE”*

Nr. Observaţii
crt.

1. Victima

2. Hărţuitorii

3. Susţinătorii/Martorii

4. Cauzele bullyingului

5. Reacţii în bullying

6. Soluţii

ACTIVITATEA NR. 4: ,, RECUNOAȘTEREA EMOȚIILOR”

123
FISĂ DE LUCRU

EXPRESIILE FACIALE ALE EMOȚIILOR

Furie Sprâncene ridicate și fruntea încruntată, creșterea pulsului, postură rigidă, mers rapid, mușchi
încordați, vorbire rapidă, pumni strânși, țipat sau îmbufnare.

Tristețe privire aplecată, sprâncene coborâte, colțurile gurii coborâte, umeri aplecați, corp retras, bărbie
tremurândă, voce scăzută și emoțională, pauze lungi și numeroase, vorbit și mers încet, energiescăzută.

Fericire față relaxată, colțurile gurii și ale ochilor ridicate, zâmbet, energie, visare cu ochii deschiși, contact
vizual cu ceilalți, mers relaxat, mișcare armonioasă.

Dezgust strâmbat din nas, colțurile gurii coborâte și presate, frunte încruntată, dorința de a te depărta
de stimulul emoțional.

Frică sprâncene ridicate, ochi larg deschiși, picioare sau mâini tremurânde, mâini reci, puls ridicat,
mușchi încordați, țipat, voce tremurândă și salivație scăzută.

Uimire ochi larg deschiși, sprâncene ridicate, gură deschisă. Uimirea este, în general, o emoție de scurtă
durată, urmată de obicei de o altă emoție, precum fericire, tristețe, dezamăgire, frică.

Vina este în general caracterizată de privire evitantă, cap aplecat, tensiune corporală, umeri aplecați,
acoperirea sau atingerea feței.

Rușinea este caracterizată de cap și ploape coborâte, creșterea pulsului, respirație rapidă, mușchi încordați,
față și gât roșu sau, din contră, față palidă și senzație de slăbiciune.

124
ANEXA 2

FISĂ DE LUCRU

,,HARTA EMOȚIEI”
(https://gov.wales/sites/default/files/publications/2020-03/romanian-version-challenging-bullying-rights-
respect-equality-guidance-for-parents-and-carers.pdf
Programul de intervenție anti-bullying "Bullying-ul în Îngrijirea Instituțională" (BIC)
https://combatbullying.eu/ro/toolkit)

CE AM FĂCUT EU?

EMOȚIA
IDENTIFICATĂ:

CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎNAINTE?


CUM MĂ SIMT?
CE SIMT?

125
ACTIVITATEA NR. 5: ,, MITURI ȘI ADEVĂRURI DESPRE BULLYING”

FIȘĂ DE LUCRU

MITURI ȘI ADEVĂRURI DESPRE BULLYING/AGRESIVITATE


(Program anti-bullying, coordinator Radu Nita, Academia AIKI SEISHIN RYU,2018
http://www.combatbullying.eu)

Analizați următoarele mituri și adevăruri despre bullying.


MIT: Agresiune este doar atunci când copilul este lovit fizic. Cuvintele nu îl pot afecta.
REALITATE: Poreclele și insultele pot lăsa urme dureroase, uneori pentru tot restul vieții. Au existat chiar
și cazuri extreme în care copiii s-au omorât între ei sau au comis suicid, după ce au fost implicați în
agresiuni verbale sau relaționale repetate. Cuvintele dor și ele pot avea un efect devastator asupra stării
generale emoționale ale unui copil sau adolescent. Aceștia trebuie să învețe cum să le gestioneze.

MIT: Copilul meu nu va fi niciodată un agresor.


REALITATE: Toți copiii pot face greșeli; aceasta este o parte din dezvoltarea lor. Părinții care neagă
această posibilitate, că fiul sau fiica lor ar putea fi capabil(ă) să rănească pe cineva, îngreunează ajutorul pe
care un agresor îl poate primi.

MIT: Agresorii sunt, pur si simplu, persoane rele care ar trebui să fie pedepsite/exmatriculate din școală.
REALITATE: Sunt multe motive pentru care copiii devin agresori. Unii dintre ei au fost, de asemenea,
agresați, acasă sau în altă parte, în timp ce alții agresează atunci când se simt foarte stresați sau copleșiți. În
majoritatea situațiilor (cu excepția bolilor psihice), agresorii sunt doar niște persoane care fac niște
ALEGERI greșite în anumite momente. Dar ele nu sunt, în sine, niște persoane rele! Cel mai important lucru
este că aceste persoane pot (re)învăța normele de relaționare și să-și schimbe comportamentul.

MIT: Copiii pot fi fie agresori, fie victime, dar nu amândouă odată.
REALITATE: Copiii pot, adeseori, sa schimbe rolurile, în funcție de contextul sau situația cu care se
confruntă, schimbându-și rolul de la victimă la agresor și viceversa. Doar ca exemplu, un elev de clasa a 5-a
poate fi agresor pentru unii copii din clasa a 4-a, dar și victima unor alți agresori mai mari decât el.

MIT: Elevii au mereu nevoie de intervenția adulților în fiecare conflict pe care îl au.
REALITATE: Elevii au nevoie să învețe să rezolve singuri conflictele pe care le au într-un mod corect.
Însă, pentru a face acest lucru, au nevoie în prealabil și de îndrumarea părinților și a profesorilor privind
modul în care pot rezolva în mod corectconflictele.
Atenție! Sunt situații în care integritatea fizică și emoțională ale elevului sunt puse grav în pericol, iar
acestea necesită intervenția imediată din partea adulților.

MIT: Elevii trebuie să se răzbune pe cei care i-au agresat.


REALITATE: Răzbunarea cauzează răni serioase. Persoanele care agresează, de cele mai multe ori, sunt
mai mari și mai puternice în comparație cu victimele lor. De asemenea, răzbunarea transmite ideea că
violența este un mod normal de a rezolva conflictele. De multe ori, copiii învață să agreseze pentru că văd
126
comportamentul agresiv al adulților sau provin dintr-o familie unde violența este prezentă în relaționarea
dintre membrii acesteia (sau cu oamenii din afara familiei). De asemenea, televizorul (mass-media în
general) și expunerea vizuală necorespunzătoare a copilului la violență și agresivitate dăuneazăenorm.

MIT: Fenomenul bullying și consecințele sale dezvoltă caracterul copilului.


REALITATE: Copiii care sunt agresați în mod repetat au o stimă de sine scăzută și nu au încredere nici în
sine, nici în ceilalți. În cazuri grave, ei pot rămâne marcați pentru o perioadă foarte lungă de timp! În plus,
fenomenul bullying nu dezvoltă nici caracterul agresorului, acesta învățând că orice se poate obține prin
abuzarea puterii și supunerea celorlalți.

Atenție! Ceea ce dezvoltă cu adevărat caracterul și mărește stima de sine este educarea copiilor pentru ca
aceștia să poată gestiona eficient și cu succes pe cont propriu majoritatea situațiilor de bullying întâmpinate.
Succesul resimțit de un copil care se convinge că prin propriile forțe poate evita sau gestiona o agresiune
venită din partea altor copii este fenomenal în ceea ce privește încrederea în sine

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII NR. 6

Tema/denumirea „ÎMPREUNĂ PUTEM COMBATE BULLYING-UL -


activităţii HARTA AJUTORULUI”
Tipul de activitate Consiliere și orientare
Grup ţintă Învăţământ liceal
Profesor
Scop Dezvoltarea abilităților de gestionare eficientă a situațiilor de bullying.
O1. Să exerseze empatia față de copiii excluși/marginalizați O2. Să definească
Obiective fenomenul de bullying
O4. Să identifice resurse utile de ajutor în situaţii de bullying
1. Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, analiza, discuţia
Resurse procedurale facilitată, jocul de rol, observaţia,brainstorming
2. Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, coli flipchart,markere
3. Forme de organizare: frontal, individual, pegrupe

Resurse de timp 50 minute

DESCRIEREA ACTIVITĂŢII ( SCENARIUL):


(
Tzvetina Arsova Netzelmann, Elfriede Steffan, Marina Angelova – Strategii pentru o clasă fără bullying,
2016)

1. Moment organizatoric - 1 min – Salutul//Pregătirea pentru începereaactivităţii


2. Captarea atenţiei (10 min)
 Activitatea începe cu următorul joc „Treci în cerc”: Un voluntar va părăsi clasa; restul grupului
primește următoarele instrucțiuni: trebuie să se țină de mână și să formeze un cerc închis; odată ce
voluntarul revine, sarcina lor este să se țină de mâini strâns și să nu îl lase în niciun fel să intre în cerc, decât
dacă el le cere acest lucru. Cerem voluntarului să revină și dăm instrucțiunea: „Acum ai sarcina de a intra în
cerc, găsindu-ți propria cale”. Elevii se joacă 2 min, având grijă ca niciunul să nu fie rănit. Jocul se încheie

127
când voluntarul reușește să intre în cerc; dacă acesta nu reușește după câteva încercări, oprim jocul.
 Elevii sunt invitați să vorbească despre cum s-au simțit în timpuljocului:
 Întrebări pentru voluntar: Cum a fost pentru tine să fii exclus din grup?/La ce strategii te-ai
gândit că să intri în cerc?/Cum s-a comportat grupul?/Te-a ajutat cineva?/Ce a funcționat?/Cum te
simțiacum?
 Întrebări pentru grup: Cum v-ați simțit să faceți parte din grup?/ Ce ai simțit pentru cineva
exclus din grup?/Cum a făcut față respectării/încălcării instrucțiunilor? Cum te simțiacum?
Această situație de excludere/marginalizare are legătură cu fenomenul de bullying, un fenomen foarte
frecvent în mediul școlar.

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale (1min):


„Împreună putem combate bullying-ul – Harta ajutorului” - Activitate în cadrul căreia vom identifica şi
analiza atitudinile şi comportamentele eficiente într-o situație de bullying și vom stabili ce resurse putem
folosi.
4. Dirijarea învăţării (33min)
 Se solicită elevilor să definească fenomenul de bullying. Ideile lor vor fi scrise pe flipchart și vor
fi analizate. Se stabileşte astfel, ce înseamnă bullying, cauze și efecte ale acestuifenomen.
 Activitatea continuă cu un joc pentru a vedea cât de multă informație subiectivă și mituri are
grupul despre bullying lașcoală.
 Se citesc 3-4 afirmații despre bullying și se cere elevilor să se plaseze în partea stângă sau
dreaptă a sălii, în funcție de cum consideră ca fiind afirmația respectivă - mit/realitate. (ANEXA1)
 Analizăm motivele alegerii și stabilim dacă afirmațiile sunt mituri saurealități.
 Concluzie: înțelegerea faptelor versus mituri despre agresori și victime este importantă pentru
intervenție. Toți cei implicați, agresori, victime și martori trebuie să învățăm că bullying-ul este o problemă
a întregii școli, în care fiecare esteresponsabil.
 De aceea, propunem exercițiul următor: elevii să se gândească la persoanele, grupurile sau
serviciile/organizațiile la care ar putea apela într-o situație dificilă și în ce fel i-ar puteaajuta.
 Se împart elevii pe grupe și fiecare grupă va stabili sub forma unei hărți
persoane/servicii/organizații care îi pot ajuta și în ce constăajutorul
(activități/modalități) – elevii primesc o fişă cu harta conturată (ANEXA 2)
 Fiecare grupă își va prezenta „HartaAjutorului”.
 Harta fiecărei grupe este o piesă (ca la un puzzle) a unei hărți a grupului. Fiecare grupă va găsi
locul potrivit pe Harta grupului mare. Astfel, elevii vor obține o Hartă a ajutorului în situații de bullying,
hartă pe care vor fi încurajați să o afișeze în clasă și să o folosească în caz de nevoie.
 Concluzie: elevii trebuie încurajați să caute ajutor și să nu se simtă singuri în problemele lor.
Trebuie promovate comportamentele de căutare a ajutorului ca un punct forţe și nu ca un semn de
slăbiciunepersonală.

5. Feedback şi evaluare (5min)


 Se analizeazăactivitatea:
 Solicităm elevilor să exprime un gând/o idee despre activitatea desfășurată, ceva util învățat, ceva ce vor
încerca să aplice dacă vor ajunge în situațiidificile
 Se fac aprecieri asupra participării elevilor laactivitate.

128
http://www.bullying.co.uk/general-advice/bullying-myths-and-facts/, accesat: 12 iulie 2016

ANEXA 1
EXERCIŢIUL „MITURI SAU REALITĂŢI”
(http://www.bullying.co.uk/general-advice/bullying-myths-and-facts/, accesat: 12 iulie 2016)

1. Elevii vor depăşi victimizarea. Victimizarea, de obicei, se termină atunci când un elev se duce la
facultate, adesea după primulan.
2. Durează de un an. Ce mai contează acum? Adolescentul poate săgestioneze.
3. Adolescenţii scapă de bullying când sematurizează.
4. Aceasta nu este bullying. Este doar tachinare.

ANEXA 2
Activitate practică
,,HARTA AJUTORULUI”
(http://www.bullying.co.uk/general-advice/bullying-myths-and-facts/, accesat: 12 iulie 2016)

129
LEGENDĂ:
PERSOANE/INSTITUTII/SERVICII LA CARE PUTETI APELA
ÎN CE FEL NE POT AJUTA?( DIN DREPTUL PERSOANELOR SE TRASEAZĂ LINII
PUNCTATE CU VERDE PÂNĂ LA FORMA DE AJUTOR OFERITĂ)

Fii Online în siguranță!


Program de consiliere pentru utilizarea creativă şi pozitivă a internetului

Titlul programului Fii Online în siguranță!

Tipul de program Program de consiliere de grup/la clasă, desfășurat în format online

Grup ţintă Elevi de nivel liceal (clasa a X-a)


Anca Hardulea, profesor consilier școlar, CJRAE Iași
Profesori
Ana-Camelia Tamaș, profesor consilier școlar, CJRAE Iași
Dezvoltarea abilităților de a face față situațiilor neplăcute, dăunătoare şi
Scop ilegale întâlnite de către tineri în mediul online și a abilităților de
utilizare sigură și responsabilă a noilor tehnologii.
O1. Să dezvolte abilitățile de protecție a datelor personale
care conturează identitatea virtuală;
O2. Să dezvolte abilități de utilizare sigură a rețelelor sociale;
03. Sădezvolte atitudini și valori specifice relaționării pozitive în mediul
online;
Obiective
04. Sădezvolte abilități de identificare și abordare eficientă a situațiilor
de cyberbullying cu care se confruntă;
O5. Sădezvolte abilități de gestionare eficientă a timpului petrecut în
mediul online;
06. Sădezvolte abilități de utilizare sigură și responsabilă a Internetului
Metode și procedee: studii de caz, problematizarea, conversaţia,
metode de dezvoltare a gândirii critice, exerciţiul, explicaţia,
chestionarul, realizarea de desene, texte, afişe, procedee ale analizei
Resurse procedurale cantitative şi calitative a datelor;
Materiale utilizate: chestionare, fişe de lucru individual şi pe grupe,
coli de hartie, prezentări PPT, calculator, videoproiector, aplicații web,
filme, prezentări video
Resurse de timp 6 activități a câte 50 minute

Descrierea programului:
Contextul pandemic și trecerea unităților școlare din învățământul preuniversitar în scenariul roșu de
activitate a impus integrarea TIC şi utilizarea Internetului în cadrul activităţilor didactice. S-a conturat astfel,
mai mult ca oricând, nevoia de a asigura mecanisme de protecţie a elevilor în mediul online. Programul Fii
Online în siguranță! vine în întâmpinarea nevoilor de formare și dezvoltare în rândul tinerilor a abilităților

130
de utilizare sigură și responsabilă a noilor tehnologii și poate fi implementat de cadrele didactice în cadrul
orelor de Consiliere și orientare care abordează problematica provocărilor pe care mediul online le ridică.

Prezentarea activităților:
Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
O1.1. Să identifice caracteristicile imaginii virtuale
Cine sunt eu în mediul virtual? (Identitatea prin analiza conținutului postat în mediul online;
1
virtuală și protecția datelor personale) O1.2. Să exemplifice cu stategii de protejare a
imaginii în mediul virtual;
O2.1. Să identifice comportamentele
Comunicarea online – o provocare a
acceptabile și inacceptabile în comunicarea online;
2 momentului! (Retelele sociale și reputația în
O2.2. Să exprime regulile de comunicare responsabilă
mediul online)
în mediul virtual;
O3.1. Să realizeze portretul prietenului din mediul
Cine sunt ”prietenii” mei virtuali? virtual;
3
(Atitudini și valori în mediul online) O3.2. Sădezvolte abilitățile de relaționare pozitivă în
mediul virtual;
O4.1. Să analizeze comportamente online de tip
cyberbullying;
O4.2. Să identifice situațiile în care apare fenomenul
Hărțuirea online – Cyberbullying
de cyberbullying;
4 (Forme de cyberbullying și strategii de
O4.3. Să evalueze consecințele cyberbullying-ului în
rezolvare a situațiilor problematice)
viața reală;
O4.4 Să identifice strategii de rezolvare a situațiilor
de cyberbullying cu care se confruntă;
Dependența de internet O5.1. Să identifice comportamentele specifice
(Utilizarea excesivă a TIC și strategii de dependenței de internet;
5
reducere a timpului petrecut în mediul O5.2. Să dezvolte abilități de utilizare pozitivă a
online) internetului;
O6.1. Să identifice regulile de utilizare sigură și
Sunt în siguranță pe NET! (Ghid de utilizare responsabilă a internetului;
6
sigură și responsabilă a internetului) O6.2. Să exerseze modalități de raportare a situațiilor
neplăcute, dăunătoare şi ilegale din mediul online.

131
Anexe
Fișa de lucru 1
Cine sunt eu în mediul virtual?

Cum ne protejăm imaginea în mediul virtual?


 Fă o selecție a informațiilor pe care le posteazi și chiar a activităților pe care le întreprinzi în mediul
online;
 Folosește setările de siguranță.
 Revizuiește setările de siguranță și asigură-te că doar prietenii pot vedea profilul tău.
 Dezactivează serviciile de geo-locație.
 Fii atent la postările care îți pot afecta viitorul (personal și profesional). Odată ce postezi ceva, se
pierde controlul asupra acelei informații.
 Înainte de a posta o informație, obișnuiește-te să reflectezi la următoarele aspecte:
De ce postezi? Cine va putea să vadă postare? Poate fi înțeleasă greșit sau chiar folosită împotriva ta?

132
Fișa de lucru 2
Comunicarea online – o provocare a momentului!

1. Acceptabil – Inacceptabil în comunicarea online


Cu toții avem diferite experiențe legate de comunicarea online. Haideți să analizăm împreună care sunt
formele de comunicare pozitive, constructive și care sunt formele de comunicare negative, care ne pot afecta
imaginea și relațiile în mediul virtual.
Competați tabelul următor cu cât mai multe idei:
Acceptabil în comunicarea online Inacceptabil în comunicarea online

Vorbe prietenoase și politicoase Mesaje jignitoare sau răutăcioase


Mesaje clare, la subiect Mesaj cu conținut ambiguu, interpretabil

2. Ghidul comunicării responsabile în mediul virtual


Propune minim 5 reguli ale comunicării responsabile în mediul virtual.

133
Fișa de lucru 3
Cine sunt ”prietenii” mei virtuali?

1. Pe cine adaugi sau accepți în lista de prieteni de pe rețelele de socializare?


a. Îi adaug/accept în lista de prieteni doar pe cei pe care îi cunosc și în realitate sau care mi-au fost
recomandați de alți prieteni.
b. Accept toate solicitările de prietenie. Îmi place să am cât mai mulți prieteni în listă.
c. Îi accept în lista de prieteni doar pe cei ai căror poze/profiluri îmi plac.
d. Nu am cont pe nicio rețea de socializare.

2. Prietenul meu virtual


Gândește-te la unul dintre prietenii tăi din mediul virtual. Realizează-i portretul referindu-te la calitățile pe
care le are și la comportamentele pe care le apreciezi la acesta.
Calități Comportamente

3. Compară portretul realizat de tine cu cel realizat de colegii tăi.


Teme de reflecție:
 Ați identificat trăsături comune? Dar caracteristici care diferențiază portretul unui prieten virtual?
 Care sunt primele trei calități pe care trebuie să le aibă prietenul virtual?
 Care este diferența între prietenii virtuali și cei din lumea reală? Au trăsături comune?

4. Gândește-te la 2 titluri de filme care îți evocă ceva despre două relații frumoase pe care tu le ai
cu cineva din viața ta. Argumentează alegerile.

134
Fișa de lucru 4
Hărțuirea online – Cyberbullying

1. Povestea Ioanei
“Vă contactez în legătură cu o problemă foarte serioasă care mă bântuie de vreun an de
zile și mă deranjează cumplit. M-am certat cu o prietenă și ea ca să se răzbune a făcut un cont pe un forum
oarecare cu numele meu real și o poză de-a mea nu tocmai drăguță, aș putea zice chiar extrem de
defăimătoare. Sunt disperată, nu știu cum să mai scap de contul acela oribil.”
(Ioana - 16 ani)

2. Ce poți face dacă ești hărțuit online?

135
Fișa de lucru 5
Dependența de Internet

Evaluează comportamentul tău raportându-te la indicatorii de mai jos și bifează


prezența/absența lor:
Nr. Indicatori Prezent Absent
crt.
1. Ai sentimentul că ești preocupat de internet
2. Ai impresia că trebuie să petreci din ce în ce mai mult timp pe
Internet pentru a obţine o stare de bine
3. Pierzi controlul timpului petrecut pe internet
4. Ai senzaţia de iritabilitate când te oprești din utilizarea internetului
5. Folosești internetul pentru a scăpa de probleme, pentru a-ţi “ridica
moralul”
6. Ai minţit familia și prietenii pentru a putea prelungi timpul dedicat
internetului
7. Ai riscat pierderea relaţiilor sociale, a serviciului, oportunităţile
pentru o carieră profesională sau educativă
8. Ai devenit mai neliniștit odată ce ai întrerupt activitatea online și
te gândești la cea viitoare
9. Rămâi conectat mai mult timp decât te lasă părinţii
Interpretare: Se calculează numărul de indicatori prezenți în comportamentul subiectului.
Se consideră că persoana manifestă dependență dacă răspunde “pozitiv” la cel puţin 5 indicatori.
* Inventar adaptat după Kimberly Young, Internet Addiction Test, 1998

În colaborare cu colegii, identificațialternative de acțiune pe care le-ați putea propune unei


persoane care manifestă indicatori ai dependenței de internet:

Nr. crt. Indicatori Alternative


1. Ai sentimentul că ești preocupat de internet
2. Ai impresia că trebuie să petreci din ce în ce mai mult timp pe
Internet pentru a obţine o stare de bine
3. Pierzi controlul timpului petrecut pe Internet
4. Ai senzaţia de iritabilitate când te oprești din utilizarea Internetului

136
5. Folosești internetul pentru a scăpa de probleme, pentru a-ţi “ridica
moralul”
6. Ai minţit familia și prietenii pentru a putea prelungi timpul dedicat
Internetului
7. Ai riscat pierderea relaţiilor sociale, a serviciului, oportunităţile
pentru o carieră profesională sau educativă
8. Ai devenit mai neliniștit odată ce ai întrerupt activitatea online și
te gândești la cea viitoare
9. Rămâi conectat mai mult timp decât te lasă părinţii

Fișa de lucru 6
Sunt în siguranță pe NET!
Ați ajuns la finalul programului de consiliere. Ați dobândit o serie de cunoștințe și abilități de
utilizare sigură și responsabilă a internetului. Sunteți în măsură să sprijiniți alți tineri în
accesarea în siguranță a internetului.
Sarcina voastră la finalul programului este să construiți un ghid/o broșură/ un pliant privind
utilizarea sigură și responsabilă a internetului și să o prezentați colegilor din unitatea voastră
școlară. În activitatea voastră respectați următorii pași:

1. Elaborați o hartă mentală care să vă ajute să organizați infor-


mațiile.

2. Distribuiți sarcini precise fiecărui membru al echipei de lucru


(ex.: fiecărui membru al echipei are câte o subtemă pe care să se doc-
umenteze)

3. Căutați informații utile pentru beneficiari (ex.: fiecare partici-


pant culege informații cât mai valoroase pe subtema distribuită)

4. Identificați imagini care să ilustreze conținuturile (sau ilus-


trați fiecare subtemă cu desene relevante)

5. Alegeți și utilizați o aplicație care să vă permită să construiți


un ghid/o broșură/ un pliant atractiv (ex. Canva, PPT, Publisher)

6. Alegeți un titlu atractiv pentru materialul elaborat

7. Prezentați ghidul/broșura/pliantul într-un cadru organizat, la


care să fie prezenți elevi din alte clase din școala voastră/ liceul
vostru.

Resurse web:
137
 https://oradenet.ro/
 https://www.unicef.org/romania/ro/pove%C8%99ti/cyberbullying
 http://www.cjrae-iasi.ro/noutati/146. Școala rezilenta (resurse de consiliere pentru elevi, parinti,
profesori)

Tema/denumirea „Să mediem conflictele în mod creativ”


activității
Formarea și dezvoltarea de comportamente, deprinderi și abilități
Competențe generale:

- Formarea de abilități comportamentale, de viață, la elevi în campul managemen-


tului vieții personale și sociale, într-un cadru social interacțional, bazat pe ac-
ceptare, toleranță și cooperare, centrat pe realizarea unei construcții psihologice
individuale eficiente.
Competențe specifice:
Tipul de - Formarea, la elevi, a unor disponibilități de comunicare, relaționare,
activitate disponibilități empatice - de transpunere în situația altor persoane de vârste
similare, aflate în situații reale și/sau imaginare, pentru a realiza analize și evaluări
ale conduitelor acestora în funcție de criterii explicite, acceptate.
- Eficientizarea comunicării interrelaționale, prin tehnici specifice de dezvoltare și
activare a disponibilităților de abordare valorică a sinelui și a celorlalți, precum și
a disponibilităților empatice;

-Optimizarea strategiilor de autoreglare emoţională în contextul învățării


experiențiale a abilităților de viață.
Grup ţintă Elevi ai claselor de nivel liceale
Profesor Consilier școlar Ileana-Narcisa Ștefănescu
Activitatea îşi propune:
 să surprindă opinii şi atitudini ale elevilor cu privire la elemente
specifice comportamentului socio-relaţional între oameni, așa cum îl percepe
fiecare;
Scop  să stimuleze conștientizarea de către elevi a necesității respectării
anumitor reguli în aplanarea rapidă a unor conflicte;

 să dezvolte elevilor abilităţi de comunicare verbală şi nonverbală şi


de identificare a elementelor unei comunicări eficiente
O1 – să identifice modalități de cooperare și rezolvare în situații de interacțiune
personală; obiectivul a fost realizat dacă minimum 90% dintre elevi şi-au exprimat
Obiective
opinii și atitudini referitoare la situaţiile identificate
O2 – să utilizeze mesaje prin care fiecare se face mai bine înțeles și arată toleranță
138
față de ceilalți; obiectivul a fost atins dacă minimum 90% dintre elevi rezolvă
fișele de lucru.
O3 – să extindă modalități de negociere în situații conflictuale; obiectivul este
atins dacă toți elevii se implică activ în identificarea de soluții de negociere și
rezolvare a conflictelor în situația generată
Resurse Joc exercițiu; Joc de rol; dezbatere, analiză, prezentare PowerPoint
procedurale
Resurse de timp 1 oră

139
Descrierea activității (scenariul)

Etapele Obiective operaţionale Conţinut Sarcini de lucru / Forme de Resurse Tehnici de Note evaluative
activității învăţare organizare materiale intervenţie,
metode şi
procedee
didactice
1. Moment Elevii participă la
organizatoric amenajarea spațiului
2. Introducerea Se intuiește tema pe pentru activitate, se Imagine
în activitate/ baza unei imagini, distribuie ecusoane reprezenta
captarea prezintă motivația tivă;
atenției. alegerii temei și Planșă cu
Anunțarea temei obiectivele activității grupuri de obiectivele,
și a obiectivelor câte 4-5 enunțate pe
activității participanți înțelesul
elevilor
3. Desfășurarea C1 (O1): Joc – frontală
activității O1 – să identifice exercițiu: „Drumul S(O1): Din fiecare Eșarfe Tehnica Realizarea de
modalități de cooperare încrederii”. grup format o inductorilor de transferuri rapide
și rezolvare în situații de Exercițiul se persoană este legată la răspuns şi de structuri
interacțiune personală; procesează după ochi și este condusă semidirijat motivate şi
obiectivul a fost realizat următoarele prin încăpere ținându- (elevii sunt argumentate
dacă minimum 90% întrebări: „Cum v- se de brațul altei conduşi spre
dintre elevi şi-au ați simțit când ați persoane. Persoana cu formularea unei

140
exprimat opinii și mers cu ochii ochii închiși este serii de
atitudini referitoare la închiși?”; „Ați ghidată numai cu Jetoane enunţuri, fiind
situaţiile identificate deschis vreodată ajutorul vocii spre Prezentare puşi în situaţii
ochii în timpul locul unde trebuie să PowerPoint care le permit să
mersului?”; „Care a meargă. Se reunește redea sau să
fost motivul?”; grupul și se analizează Individuală proiecteze
„Pentru ce este situația dată. Fișe de propriile
importantă lucru orientări
încrederea când ne Concluzii Grupuri valorice Surprinderea unor
aflăm în situații de mici (gândite, trăite, particularităţi
conflict?” realizate); cognitive,
- Prezentarea conversaţia participativ-
materialului „Zece Frontal euristică, formative şi
sugestii în rezolvarea analiza, motivaţional-
conflictelor” (Anexa dezbaterea atitudinale
1) prezente în
câmpul
C2 (O2) și (O3): Joc raporturilor dintre
de rol: elevii vor S(O2): Se solicită elevi
O2 – să utilizeze mesaje Frontal
primi o fișă de lucru elevilor să scrie
prin care se face mai Flip-chart
pe care este descris fiecare cum ar rezolva
bine înțeles și arată Markere Manifestarea
un conflict între trei acest conflict într-un
toleranță față de ceilalți; gândirii critice,
adolescenți de vârsta mod nonviolent. După Tehnici de
obiectivul a fost atins spirit de iniţiativă
lor: „Gigi, Ionuț și completare, se vor investigare a
dacă minimum 90% în exprimarea
Adrian ar trebui să alege două scenarii dimensiunilor
dintre elevi rezolvă fișele propriilor opinii,
realizeze titlul unui pentru jocul de rol. interrelaţionale
de lucru. capacitatea de a
articol pentru revista ce pot

141
școlii, dar nu pot caracteriza viaţa argumenta şi
avea un acord şcolară a contraargumenta,
privind tema grupului de capacitatea de
abordată” elevi; sinteză
(Anexa 2). S(O3): se va analiza observarea,
jocul de rol dirijat prin discuţia în grup
următoarele întrebări: Discuţia de grup
O3 – să extindă 1. Cum te-ai simțit ca Exerciţii de
modalități de negociere acel personaj?; 2. Ce argumentare şi
în situații conflictuale; ai fi făcut diferit în contraargument
obiectivul este atins dacă aceeași situație?; 3. are
toți elevii se implică Cum l-ai fi sfătuit pe
activ în identificarea de acel personaj?; 4. Ce a
soluții de negociere și fost mai dificil de
rezolvare a conflictelor interpretat la rolul
în situația generată tău?; 5. Cum te-ai
gândit că s-a simțit
celălalt personaj?

Pe o coală de flip-
chart elevii vor nota
4. Intensificarea
Criterii de evaluare / zece mesaje-cheie
retenției.
autoevaluare: despre modurile în
Obținerea feed-
1. Respectarea care se poate rezolva
back-ului.
etapelor de un conflict fără
Autoevaluarea.
soluționare a violență

142
conflictelor; 2.
Retrospectiva
corectă a variantelor
asupra conflictului;
3. Soluționarea cu
succes a conflictului
Elevii vor elabora un
eseu de minimum
5. Formularea două pagini despre
sarcinilor de cooperare și
lucru pentru rezolvarea de
acasă conflicte.

Aprecieri asupra
6. Încheierea participării, concluzii.
activității

143
FIȘA de lucru – Joc de rol

Gigi, Ionuț și Adrian ar trebui să realizeze titlul unui articol pentru


revista școlii, dar nu pot avea un acord privind tema abordată.

Imaginați-vă un scurt scenariu despre cum ați


rezolva conflictul într-un mod nonviolent.

___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________

144
ANEXA 2: 10 SUGESTII DE GESTIONARE A CONFLICTELOR

1. Calmează-te pe tine însuţi prin respiraţie adâncă şi încetinită.


În timp ce respiri, gândeşte-te la un moment de mare bucurie şi pace din viaţa ta. Realizând acest lucru, te
va ajuta privind emoţiile înghiţite de situaţia curentă. Imaginează-ţi că situaţia prezentă nu reprezintă toată
viaţa ta şi te poţi uita la scena conflictului dintr-un balcon sau munte înalt plin de pace.

2. Gândeşte-te la ce ai nevoie cu adevărat.


Ce este cel mai bine pentru mintea ta, corpul tău, locul tău de muncă, familia ta, comunitatea din care faci
parte? Concentrează-te pe aceste scopuri pozitive. Nu lăsa să te distragă de la scopurile/nevoile proprii
ceea ce poate ai văzut cum altcineva a greşit sau făcut o mişcare greşită. Gândeşte-te care sunt interesele
tale pe termen lung în această situaţie şi consideră-le priorităţi, astfel încât să rămâi centrat pe negocierea
problemelor care contează cu precădere.

3. Imaginează-ţi partenerul „în conflict” ca potenţial aliat.


Imaginează-te că eşti blocat pe o insulă cu partenerul „în conflict” şi pe acea insulă clima este deşertică,
presupunând că supravieţuirea pe termen lung a amândurora depinde de cooperarea în moduri noi şi
creative prin care să vă răspundeţi cât mai mult nevoilor fiecăruia.

4. Începe prin ascultarea celuilalt şi afirmarea oricărui punct asupra căruia se poate găsi o înţelegere.
Uită-te cu atenţie şi spune tare către partenerul „în conflict”, una sau toate ariile unde interesele şi nevoile
ar putea să se întâlnească cu interesele şi nevoile sale.

5. Conştientizează şi cere scuze pentru orice greşeală pe care poate ai făcut-o în cursul conflictului.
Alţii poate vor face la fel dacă opreşti cercul vicios. Prin aceasta oferi un spaţiu de acceptare unde
partenerul în conflict poate începe din nou. Permiţi participanţilor în conflict să vadă situaţiile lor din
unghiuri noi.

6. Sumarizează nevoile celeilalte persoane, sentimentele şi poziţia sa cât de corect se poate.


Realizează acest lucru înainte de a prezenta nevoile şi cerinţele tale. Când oamenii se simt ascultaţi, ei sunt
mai de grabă înclinaţi să asculte. Sumarizând laşi oamenii să ştie că i-ai înţeles şi nu să contrazici punctul
lor de vedere.

7. Concentrează-te pe scopuri pozitive din prezent şi viitor, indiferent ce tu sau partenerul în conflict poate
a spus sau a făcut în trecut.
Pedepsirea sau umilirea, ruşinarea cuiva pentru acţiunile trecute nu va pune persoana într-o stare a minţii în
care să-ţi întâlneşti nevoile în prezent. Prezentul şi viitorul sunt tot ceea ce poţi schimba.

8. Când poziţiile sunt contradictorii, concentrează-te pe principii şi reguli.


De exemplu, dacă nu poţi fi de acord cu preţul pentru un lucru, vezi dacă poţi fi de acord cu o regulă
dreaptă de stabilire a preţului.

9. Cererile adresează-le către acţiuni specifice pe care o altă persoană ar putea să le facă în prezent, mai
degrabă decât emoţii sau atitudini.
Explică cum acţiunile cerute te vor ajuta, astfel încât cealaltă persoană să se simtă puternică şi respectată în
a-ţi răspunde la cererea ta.

10.Folosiţi acest conflict ca stimul motivaţional pentru a studia şi alte căi de rezolvare a conflictelor.

145
Titlul programului ”Școală fără bullying!”

Tipul de program Program de consiliere educațională

Grup ţintă Elevi din învățământul liceal

CJRAE SATU MARE:


Prof. cons. școlar Marchiș Adriana
Profesor
Prof. cons. școlar Cuțin Bianca
Prof. cons. școlar Balint Katalin

Scop Dezvoltarea capacităţii de a preveni și rezolva situațiile de bullying


- - să identifice efectele negative ale fenomenului de bullying;
Obiective - să menționeze tehnici de gestionare a situațiilor de bullying;
- să dezvolte atitudini civice
Strategii didactice: conversația, explicația, problematizarea, exercițiul, jocul
Resurse
didactic, brainstormingul, învățarea prin descoperire
procedurale
Forme de organizare: frontal, individual, lucrul pe grupe.
Resurse de timp 4 activități

Descrierea programului:

Prezentarea activităților:
Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
 Să definească bullying-ul;
 Să descrie tipurile de bullying;
1 Bullying-ul, un fenomen periculos
 Să conceapă un simbol și un slogan despre
bullying.
 Să enumere caracteristicile bullying-ului;
 Să identifice tipurile de bullying;
2 Triunghiul bullying-ului
 Să recunoască trăsăturile de personalitate
ale agresorului și ale victimei.
 Să identifice modalități dezirabile în
Soluții de rezolvare a situațiilor de rezolvarea unui conflict generat de bullying;
3
bullying  Să practice exerciții de relaxare respectând
pașii dați.
 Să conceapă un discurs antibullying;
4 Stop bullying-ului!  Să exprime mesaje antibullying;
 Să evalueze programul desfășurat.

146
Etapele programului
Ședința 1 – Bullying-ul, un fenomen periculos

Obiective:
 Să definească bullying-ul;
 Să descrie tipurile de bullying;
 Să conceapă un simbol și un slogan despre bullying.

1. Exercițiul de spargere a gheții – Brainstorming – ce înțelegem prin ”bullying” - 3


minute

Pe o coală de flipchart se vor consemna ideile elevilor.

Bullying

2. Se prezintă elevilor tema programului, scopul și obiectivele – 2 minute

3. Elevii vor viziona prezentarea despre bullying - 15 minute


https://www.youtube.com/watch?v=EhuK0gMH-Co

4. Exercițiul - „Cuierul amintirilor”- 10 minute


Pe o coală de flipchart vor fi desenate două cuiere (unul pentru amintirile plăcute, iar celălalt
pentru cele neplăcute din viața de elev). Fiecare elev va primi două post-it-uri unde vor nota: pe
unul o amintire plăcută în legătură cu relațiile de la școală, pe celălalt o amintire neplăcută. Elevii
vor avea la dispoziție două minute, după care vor lipi post-it-urile pe cele două cuiere.
147
Întrebări pentru procesarea exercițiului:
- Ce ți-ai amintit prima dată (amintirea plăcută sau cea neplăcută)?
- Ce ai simțit de fiecare dată?
- Cum te-a marcat fiecare întâmplare?
Concluzii:
Orice eveniment ne influențează relațiile cu cei din jur dar cele negative ne
afectează și pe termen lung. La fel este și în cazul bullying-ul. Întâmplările de azi
vor fi amintirile de mâine. De aceea, este foarte important să creăm amintiri frumoase
iar amintirile neplăcute să le „agățăm” pe cuier.
Prin intermediul acestui program veți învăța cum să preveniți și să faceți față, să luați atitudine
în cazul unor situații de bullying.

5. Exercițiul - „Simbolul și sloganul bullying-ului” - 15 minute


Se propune elevilor o activitate care se va realiza pe grupe. Fiecare elev va primi un post-it pe care
va fi scris unul din următoarele cuvinte: PRIETENIE, EMPATIE, ÎNȚELEGERE și
IMPLICARE.
Se vor forma patru grupe, în funcție de cuvântul primit de către fiecare.
Profesorul le spune elevilor elevilor:
Dacă aţi organiza şi derula o campanie de prevenire a bullyingului în liceul vostru, care ar fi
simbolul și sloganul campaniei prin care aţi încerca să promovaţi acest program în şcoala
voastră?
Se lasă timp de lucru grupelor de elevi.
Un reprezentat al fiecărei grupe va prezenta frontal posterul creat.
Concluzii:
Elementele cheie în prevenirea bullying-ului sunt: prietenia, empatia, înțelegerea și implicarea.
Aceste valori trebuie să le promovați în fiecare zi, în relația cu cei din jurul vostru. De voi
depinde ca mediul în care învățați și trăiți să fie unul armonios, în care fiecare dintre voi să se
simtă în siguranță.

148
6. Evaluarea activității – 5 minute
La finalul orei fiecare elev va „agăța” un cuvânt pe cuierul alb. Vor exprima o emoție pozitivă
trăită în timpul activității.

Ședința 2 – Triunghiul bullying-ului


INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET

149
INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE
"https://st3.depositphotos.com/10968552/13891/v/450/depositphotos_138918012-stock-
illustration-the-child-who-does-something.jpg" \* MERGEFORMATINET

Obiective:
 Să enumere caracteristicile bullying-ului;
 Să identifice tipurile de bullying;
 Să recunoască trăsăturile de personalitate ale agresorului și victimei.

1. Exercițiu-joc de spargere a gheții – „Deschide-mi pumnii” - 7 minute


Exercițiul se realizează în perechi și este un joc important în conștientizarea faptului că
întotdeauna există posibilitatea de a relaționa și „altfel”, nu numai într-un mod agresiv.
Elevii stau față în față. Unul dintre elevi va strânge pumnii iar celălalt va trebui să găsească
metoda potrivită pentru a-l determina să redeschidă pumnii. Metodele pot fi alese liber, fără nici
un fel de restricționare, pot fi realizate prin instrucțiuni verbale, pot fi duse la bun sfârșit inclusiv
prin folosirea forței dar nu a agresivităţii. Metoda aleasă depinde de fiecare elev, important este
să ajungă ca celălalt să-și redeschidă pumnii. Profesorul nu va da exemple de metode.

Întrebări de procesare a exerciţiului:


- Ce metode ați folosit pentru a-l determina pe colegul vostru să își deschidă pumnii?
- Cât de greu a fost să îl convingeți?

150
- Care metodă a dat rezultate? (forță vs. convingere)
- Cum v-ați simțit în timpul exercițiului?

Concluzii:
Orice problemă are mai multe căi de rezolvare. Este important să găsim calea potrivită astfel
încât să nu rănim și să nu lezăm persoanele din jurul nostru. Printr-o atitudine pozitivă și o
relaționare eficientă putem soluționa orice.

2. Se prezintă elevilor tema activității și obiectivele – 2 minute

3. Exercițiul – „Identificarea formelor de bullying” - 16 minute


Elevilor li se va citi următorul text:
Daniel este un elev foarte bun la învățătură. Mulți colegi de clasă îi cer mereu tema pentru a o
copia, însă Daniel nu le-o dă spundându-le să învețe și ei. El are un defect la un picior și nu
participă la orele de sport ,motiv pentru care colegii râd și își bat joc de el, numindu-l handicapat.
Unul dintre colegi chiar l-a îmbrâncit într-o zi până a căzut în noroi și s-a murdărit. Aproape toți
colegii au râs pe seama lui, iar cel care l-a împins i-a făcut poză așa căzut și murdar cum era și a
postat-o pe facebook, îndemnând lumea să dea ”like”
Daniel este un elev foarte bun la învățătură. Mulți colegi de clasă îi cer mereu tema pentru a o
copia, însă Daniel nu le-o dă spundându-le să învețe și ei. El are un defect la un picior și nu
participă la orele de sport ,motiv pentru care colegii râd și își bat joc de el, numindu-l handicapat.
Unul dintre colegi chiar l-a îmbrâncit într-o zi până a căzut în noroi și s-a murdărit. Aproape toți
colegii au râs pe seama lui, iar cel care l-a împins i-a făcut poză așa căzut și murdar cum era și a
postat-o pe facebook, îndemnând lumea să dea ”like”
Daniel este un elev foarte bun la învățătură. Mulți colegi de clasă îi cer mereu tema pentru a o
copia, însă Daniel nu le-o dă spundându-le să învețe și ei. El are un defect la un picior și nu
participă la orele de sport ,motiv pentru care colegii râd și își bat joc de el, numindu-l handicapat.
Unul dintre colegi chiar l-a îmbrâncit într-o zi până a căzut în noroi și s-a murdărit. Aproape toți
colegii au râs pe seama lui, iar cel care l-a împins i-a făcut poză așa căzut și murdar cum era și a
postat-o pe facebook, îndemnând lumea să dea ”like”
Daniel este un elev foarte bun la învățătură. Mulți colegi de clasă îi cer mereu tema pentru a o
copia, însă Daniel nu le-o dă spundându-le să învețe și ei. El are un defect la un picior și nu
participă la orele de sport ,motiv pentru care colegii râd și își bat joc de el, numindu-l handicapat.
Unul dintre colegi chiar l-a îmbrâncit într-o zi până a căzut în noroi și s-a murdărit. Aproape toți
colegii au râs pe seama lui, iar cel care l-a împins i-a făcut poză așa căzut și murdar cum era și a
postat-o pe facebook, îndemnând lumea să dea ”like”
Daniel este un elev foarte bun la învățătură. Mulți colegi de clasă îi cer mereu tema pentru a o
copia, însă Daniel nu le-o dă spundându-le să învețe și ei. El are un defect la un picior și nu
participă la orele de sport, motiv pentru care colegii râd și își bat joc de el, numindu-l
„handicapat”.

151
Unul dintre colegi chiar l-a îmbrâncit într-o zi până a căzut în noroi și s-a murdărit. Aproape toți
colegii au râs pe seama lui, iar cel care l-a împins i-a făcut poză așa căzut și murdar cum era și a
postat-o pe Facebook, îndemnând lumea să dea „like”.

Pornind de la textul citit, fiecare elev va primi un chestionar și va bifa individual răspunsurile pe
care le consideră corecte.
Pentru fiecare întrebare de mai jos, alegeți răspunsul corect:
a) „Umilirea” este o formă de bullying?
 Da  Nu
b) Faptul că cineva te îmbrâncește este o formă de bullying?
 Da  Nu
c) Dacă cineva îți postează poze fără acordul tău este o formă de bullying?
 Da  Nu
d) Agresorul își alege doar o victimă?
 Da  Nu
e) Sunt agresorii mai populari decât colegii lor mai puțin îndrăzneți?
 Da  Nu
f) O victimă a bullying-ului ar trebui să vorbească cu cineva (părinte, prieten, profesor) despre
asta?
 Da  Nu
g) O situație de bullying poate fi ștearsă doar cu ajutorul scuzelor?
 Da  Nu
Se analizează frontal răspunsurile date de elevi la chestionar, identificându-se varianta corectă.
Se spune elevilor: Corelând informațiile din text cu răspunsurile corecte, aveți sarcina să
identificați formele de bullying regăsite în text.
Concluzie: Orice formă de agresiune exercitată asupra noastră este deranjantă și poate avea
consecințe pe termen scurt și lung. Chiar dacă ni se pare că este ceva minor este nevoie să luăm
atitudine, să nu rămânem în ipostaza de victime, să reacționăm și să cerem sprijin.

4. Prezentarea PPT- „Triunghiul bullyingului” – 8 minute


Elevii vor viziona prezentarea care include informaţii referitoare la actorii implicați (protagoniști)
înbullying, trăsături de caracter ale acestora, efecte ale bullyingului.

152
5. Exercițiul - „Se spune despre bullying...” - 15 minute
Se va împărți clasa în două părți, cu o linie invizibilă - partea stângă este pentru mituri și ficțiune,
iar partea dreaptă pentru fapte și realitate. Profesorul va citi prima afirmație și va da instrucțiuni
elevilor – cei care cred că afirmația este un mit, trec în partea stângă iar cei care cred că este
adevărată – trec în partea dreaptă. După ce toți elevii au decis, se discută despre motivul pentru
care au ales să fie în partea în care sunt. La final, sunt prezentate de către profesor afirmațiile
adevărate.

Exemple:
MIT: Uneori agresorii de fapt își ajută victimele împingându-i să învețe să se apere.
REALITATE: Frica nu este propice pentru a învăța să te aperi. Sunt necesare abilități
pentru a fi autoritari într-un mediu înțelegător și susținător, nu prin coerciție și amenințări.

MIT: Este în regulă să lovești pe cineva care te agresează, acest lucru îl va opri.
REALITATE: Este de înțeles că poți să fii furios, dar dacă ai deveni agresiv sau violent,
lucrurile s-ar putea înrăutăți pentru că și tu poți avea probleme

153
MIT: Bullying-ul este un ritual de inițiere prin care trebuie să trecem toți.
REALITATE: Unii oameni pretind că hărțuirea, discriminarea, rasismul, violența, atacul,
urmărirea, abuzul fizic, abuzul sexual, molestarea, violul și violența domestică sunt ritualuri de
inițiere, dar toate sunt de neacceptat.

MIT: Violența la televizor și jucarea jocurilor video violente îi face pe copii să fie violenți.
REALITATE: Interacțiunea repetată cu jocurile violente poate desensibiliza tinerii, în
special tinerii în anii de formare.

MIT: Bullying-ul online nu implică rănire fizică, atunci care este problema?
REALITATE: Cicatricile emoționale nu pot fi șterse ușor și unii nu reușesc să găsească o
cale de a ieși din hărțuire, amenințări și abuz.

MIT: Este ușor să identifici semnele bullying-ului.


REALITATE: Nu este ușor să identifici semnele bullying-ului, pentru că nu este
întotdeauna fizic și evident. Bullying-ul emoțional, verbal și online poate lăsa adesea cicatrici pe
care oamenii nu le văd.
(adaptare după „Strategii pentru o clasă fără bullying manual pentru profesori și personalul
școlar” - Tzvetina Arsova Netzelmann, Elfriede Steffan, Marina Angelova)

Concluzii:
Problemele victimelor și agresorilor nu sunt aceleași. Victimele bullying-ului au nevoie de
intervenții care să îi ajute să-și dezvolte o imagine de sine pozitivă. Agresorii trebuie să învețe
strategii care să îi ajute să-și controleze furia și tendința de a da vina pe alții pentru problemele
lor. Fiecare om are drepturi dar și obligații. Depinde de fiecare din noi cum ne raportăm la sine
și la cei din jurul nostru.

6. Evaluarea activității – Aceste mâni nu lovesc, aceste mâini… - 2 minute


Elevii își desenează conturul mânii și scriu un mesaj antibullying care încep cu:
„Aceste mâini nu lovesc, aceste mâini…” (sprijină, ajută, mângâie etc.).

154
Ședința 3 – Soluții de rezolvare a bullying-ului

Obiective:
 Să identifice modalități dezirabile în rezolvarea unui conflict generat de bullying;
 Să practice exerciții de relaxare respectând pașii dați.

1. Exercițiul de spargere a gheții – „Lada cu comori” - 5 minute

Profesorul le prezintă elevilor situația următoare:


Un vrăjitor a adus o ladă cu comori. Fiecare elev va extrage (imaginar) din ladă ceva care l-ar
ajuta în diferite situații de bullying. Apoi va spune la ce s-a gândit și va motiva pe scurt alegerea.
Concluzie: Fiecare caută modalități de a rezolva problemele cu care se confruntă. Soluțiile fac
parte din noi, sunt resursele pe care le putem accesa în momentele dificile.

2. Se prezintă elevilor tema activității și obiectivele – 2 minute

3. Exercițiul - „Uși încătușate, uși descătușate”– 19 minute


Pe o coală de flipchart va fi desenată o ușă. Pe aceasta vor fi patru lacăte, fiecare cu câte o situație
de bullying.

1. Un coleg ți-a spus că ești urât/urâtă.


2. Un coleg mai mare îți pretinde bani în fiecare zi.
3. Un coleg te împinge în fiecare pauză.
4. O persoană îți trimite online mesaje de intimidare și amenințare,

Obiectivul acestei activităţi este de a se gândi la strategii alternative de a face față bullying-ului.
Elevii vor lucra în 4 grupe și vor participa la o scurtă discuție despre situațiile de bullying de pe
lacăte. Fiecare grupă va trebui să găsească cheia pentru a deschide lacătul. Reprezentantul fiecărei
grupe va expune în fața clasei cheile potrivite lacătului lor.

155
Concluzii:
Așa cum fiecare lacăt are o cheie, orice problemă are o soluție. Important este să nu rămânem
pasivi și să căutăm soluția potrivită. În cazul în care nicicum nu găsim cheia, trebuie să solicităm
sprijin.

4. Paşii în rezolvarea de probleme legate de bullying- 17 minute


Profesorul spune elevilor:
Nu există soluţii perfecte la probleme de viață, în special legate de bullying. Într-adevăr, o soluţie
care poate fi bună pentru o persoană într-o situaţie specifică ar putea să fie ineficientă în viitor.
Totuşi, aceeaşi soluţie ar putea să fie nepotrivită pentru o altă persoană. Rezolvarea de probleme
este folositoare pentru o situaţie specifică sau pentru o persoană în particular.
Situaţiile sociale conflictuale ar putea trezi emoţii care pot să treacă de capacitatea copiilor de a
face faţă cu succes problemelor. De exemplu, cine este intimidat verbal în faţa covârstnicilor ar
putea să izbucnească în lacrimi. Această reacţie ar putea să crească bullying-ul. Învăţarea unor
strategii de rezolvare a problemelor sociale ajută copiii să facă faţă mai uşor conflictelor şi
bullying-ului.

Pe o coală flipchart va fi scris pe verticală cuvântul


R
E
Z
O
L
V
Elevii au sarcina de a identifica cât mai multe cuvinte care încep cu fiecare sunet din cuvântul
„rezolv” și se pot asocia cu rezolvarea unei probleme. Ei vor completa pe flipchart soluțiile găsite.
De exemplu, R – recunoaștere, remediere, rapiditate, reacție, răspuns etc.

Concluzii: Scopul acestui exercițiu a fost de a găsi „cuvinte cheie” fără de care nu se poate
rezolva conștient și eficient o problemă.Orice problemă are rezolvare. Uneori există mai multe
soluții pentru rezolvarea aceleiași probleme. O multitudine de factori pot contribui la găsirea
celei mai bune soluții: voința, perseverența, efortul, creativitatea, inteligența etc.
(adaptare după Lions Quest – Aptitudini pentru adolescență)

5. Exercițiul „Umbrela mea protectoare”- 5 minute

156
Obiectivul acestei activităţi este de a învăţa elevii cum să facă față emoţiilor negative.
Elevii formează un cerc.
Ei vor primi următoarele instrucţiuni:
 Închideţi ochii şi imaginaţi-vă că aveţi o umbrelă protectoare!
 Imaginaţi-vă că sunteţi nervoşi: inima vă bate tare, faţa voastră se înroşeşte şi simţiţi că
aţi dori să ţipaţi!
 Acum, stop, respiraţi adânc, relaxaţi-vă muşchii şi deschideti-vă umbrela protectoare!
 Vă puteţi simţi respiraţia şi inima? Au scăzut acum?
 Staţi sub această umbrelă până vă calmaţi! Apoi, puteţi să o închideți.
Să vă fie de bine și să nu uitați, folosiți tehnica dacă vă aflați în asemenea situații!
Întrebări de procesare a exerciţiului:
- Cum v-ați simțit sub protecția umbrelei?
- Credeți că vă ajută acest exercițiu în momentele tensionate?
Concluzii:
Exercițiile de relaxare au un rol important în managementul emoțiilor negative generate de lipsa
unor soluții. De aceea, în momentele de tensiune, când credeți că nu există soluții, să vă
deschideți mereu umbrela care vă protejează și vă oferă siguranța de care aveți nevoie pentru a
vă simți bine!

6. Evaluarea activității –2 minute


Elevii rămân în cerc. Ei vor exprima printr-un cuvânt (fenomen meteo) starea resimțită după
activitate (soare, ploaie, nor, viscol, etc).

Ședința 4 – Stop bullying-ului!

Obiective:

157
 Să conceapă un discurs antibullying;
 Să exprime mesaje antibullying;
 Să evalueze programul desfășurat.

1. Exercițiul de spargere a gheții – Cuvinte care „vindecă” - 6 minute


Pe o coală de flipchart va fi aplicată imaginea de mai jos. Elevii vin pe rând în fața clasei și scriu
în jurul inimii câte un cuvânt care „vindecă” în situații de bullying. Se analizează cuvintele scrise
și se scoate în evidență importanța acestora în momentele de criză.

2. Se prezintă elevilor tema activității și obiectivele – 2 minute

3. Exercițiul - „Sunt ambasador antibullying” -15 minute


Cerem elevilor să se gândească la tot ceea ce au învățat pe parcursul acestor activități. Ei trebuie
să-și imagineze că sunt ambasadorii antibullying și au o misiune specială. Misiunea lor este de a-
și concepe un discurs prin care să combată bullying-ul și să promoveze prietenia în cadrul școlii.
Elevii vor avea la dispoziție 5 minute pentru a-și concepe pledoaria antibullying.
Ambasadorii care doresc își vor prezenta pledoaria în fața colegilor. Toate discursurile vor fi
expuse pe un panou care va fi pus într-un loc vizibil din școală.
Concluzii:
Cel mai important lucru în combaterea bullying-ului este să vă aduceți contribuția la crearea
unui climat pozitiv, bazat pe prietenie și încredere, armonie și echilibru. Așa cum Ciprian Marica,
Cătălina Ponor, Cristina Neagu sunt ambasadori antibullying, fiecare dintre voi poate fi, iar prin
puterea exemplului puteți face lumea mai bună.

4. Exercițiul „Lanțul solidarității” – 15 minute


Fiecare elev va scrie pe o fâșie de coală colorată un mesaj prin care își exprimă opoziția față de
violența domestică, școlară, socială etc. Elevii vor prezenta mesajele lor și după aceea vor capsa
capetele foii de hârtie sub forma unei zale. Mesajul următorului elev va fi prins de primul ș.a.m.d.
până se vor prinde mesajele tuturor elevilor participanți.
Produsul final va rămâne în sala de clasă pentru ca fiecare elev să își amintească de importanța
prieteniei, colaborării și înțelegerii.

5. Exercițiu de evaluare a programului - 10 minute


Elevii vor primi următoarea fișă pentru a scrie un mesaj profesorului consilier, ce iau cu ei din
acest program și ce nu le-a fost de folos.

158
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

6. Încheierea activității – 2 minute


Elevii rămân în cerc, iar profesorul le spune:
„Iar acum vom face o minune: vom trece de la furtuna creată de bullying la soarele prieteniei”.
Profesorul va instrui elevii ca fiecare din ei să copieze ce va face el.
Instrucțiuni:
- Șuieratul vântului – Șșșșșșșșșș
- Sunetul ploii – degete pe genunchi
- Zgomotul tunetului - aplaudă
- Soarele – cercuri concentrice cu palmele

Concluzii:
Acum ştiţi cum să faceţi ceva deosebit, grozav - cum să transformați o zi cu furtună într-o zi cu
soare. Activitatea noastră comună nu se va termina niciodată.
Haideţi să mergem şi să schimbăm lumea în bine!

159
Bibiliografie:
- M. Jigău: ”Prevenirea și combaterea violenței în școală”- Ghid practic pentru directori și
cadre didactice- Alpha MDN. Buzău, 2006

- https://inteligentaemotionalasite.wordpress.com/2017/10/17/bullying-ul-comportamentul-
agresiv-tachinarea-izolarea-raspandirea-de-zvonuri-false

- Strategii pentru o clasă fără bullying manual pentru profesori și personalul școlar;
Tzvetina Arsova Netzelmann, Elfriede Steffan, Marina Angelova

- Lions Quest – Aptitudini pentru adolescență

- 160 de activități dinamice pentru team-building – Șerban Derlogea, Ghiocel Bota,


București 2011

ÎM-PRE-UNA VOM REUȘI!


Tema/denumirea
activității (E important a preveniuna dintre problemele specifice mediului școlar-
FENOMENUL DE BULLYING)
Tipul de
Activitate de consiliere educațională
activitate

Grup ţintă Elevi clasele IX-X

Profesor Moldovan Adela, CJRAE Satu Mare, Liceul Teoretic Negrești Oaș
Scop Identificarea formelor/cauzelor/consecințelor comportamentelor de tip bullying și
dezvoltarea abilităților sociale în vederea prevenirii acestui fenomen
comportamente de tip bullying;
 Prevenirea şi reducerea comportamentelor de hărţuie (bullying) în rândul
elevilor;
 Dezvoltarea competenţelor sociale, dezvoltarea de comportamente şi
atitudini alternative.
- Să recunoască cel puțin 3 forme și consecințe ale comportamentelor de tip
bullying, pornind de la filmul prezentat,
- Să aprecieze corect în cel puțin 5 situații, valoarea de adevăr a afirmațiilor
date,
- Să identifice 2 cauze și soluții ale fenomenului de bullying, pornind de la
Obiective
studiul de caz prezentat
- Să stabilească rețeaua de sprijin într-o situație de bullying, având în vedere
personae din jur/instituții publice/ONG-uri
- Să precizeze cel puțin o măsură necesară a fi adoptată de fiecare
elev/colegi/profesori pentru a preveni acest fenomen

160
Strategii didactice: conversaţia euristică, expunerea, explicaţia, problematizarea,
jocul didactic, dezbaterea
Resurse
Forme de organizare: frontal, individual, lucrul pe grupe.
procedurale
Resurse materiale: coli de hârtie: albe/colorate. markere, flipchart., post-it-uri,
pixuri, film tematic, ghem de ață, fișe de lucru

Resurse de timp 1-2 ore

Descrierea activității (scenariul):

1. EVADAREA

Elevii formează un cerc închis. Un voluntar, aflat în centrul cercului are sarcina de a ieși din cerc,
găsindu-și propria cale. După câteva încercări, în care voluntarul nu reușește să evadeze, se
oprește jocul. El poate fi reluat cu 1-2 voluntari.

Discuții:

Pentru voluntari:
-Cum te-ai simțit să nu poți evada din cerc?
-La ce strategii te-ai gândit pentru a evada?
-Cum s-a comportat grupul? Te-a ajutat cineva din cerc?
-Ce a funcționat în final? Cum te simți acum?
Pentru grup:
-Cum te-ai simțit să faci parte din grup?
-Ce ai simțit pentru cel care a fost reținut în cerc?
-Cum ai făcut față respectării/încălcării instrucțiunilor? Cum te simți acum?
Elevii sunt încurajați să discute similitudinile dintre sentimentele pe care le-au împărtășit și cele
ale copilului care poate fi exclus și/sau agresat. Se face referire la sentimentele majorității într-un
grup/clasă, unde are loc bullying-ul și se discută posibilele moduri de a acționa și de a rezolva
situația într-un mod constructiv și nedăunător.

2. Pentru identificarea comportamentelor de tip bullying elevii vor viziona filmul „STOP
BULLYING! a short Film” https://www.youtube.com/watch?v=AcZmrp-3yCs

Filmul prezintă comportamente ostile/de excludere și de umilire, fiind un semnal de alarmă asupra
gravităţii acestui fenomen, care afectează copiii și adolescenții, atât din punct de vedere
emoțional, cât și fizic, social. Elevii trebuie să lucreze în diade pentru a recunoaște
comportamentele de tip bulling, prezentate în film și consecințele care apar în plan fizic,
emoțional, social (vezi Anexa 1)

3. MITURI ȘI REALITĂȚI DESPRE BULLYING

161
Se trasează o linie pe podea. Sarcina elevilor este de aprecia valoarea de adevăr a afirmațiilor
prezentate în Anexa 2. Se explică elevilor că „mitul” se referă la informații neadevărate care sunt
transmise mai departe ca fapte. Unele mituri conțin anumite informaţii exacte, dar în general nu
sunt adevărate. Elevilor li se dă instrucțiunea următoare: „Cei care cred că afirmația este un mit,
trec în partea stângă a liniei trasate, iar cei care cred că este adevărată – trec în partea dreaptă.”
După ce toți elevii au decis, se discută despre motivul alegerii realizate, apoi se explică elevilor
dacă afirmația este adevărată sau este un mit.

4. BAROMETRUL VIOLENȚEI

Se solicită elevilor să scrie comentariile abuzive și nepoliticoase sau poreclele ofensatoare pe care
le-au auzit în clasa/ grupul de prieteni/ școala lor. Se marchează pe podea (flipchart) următoarea
grilă:

Tachinare - Glume umilitoare - Insulte dureroase

Elevii vor lipi comentariile notate pe scară. Sunt încurajați să nu vorbească unul cu altul.
Discuții:
- De ce credeți că unii dintre voi au decis că un anumit cuvânt este mai puțin/ nu este ofensator, în
timp ce alții îl consideră dureros sau umilitor?
- Există diferențe de gen în ceea ce privește aprecierea unui comentariu ca fiind mai mult sau mai
puțin ofensator? Dacă da, cum explicați acest lucru?
- Contează modul în care cuvântul a fost utilizat sau de către cine?
- De ce folosesc oamenii astfel de cuvinte?
-A provoca durere altora folosind astfel de cuvinte este o formă de bullying sau nu? De ce?
- Ce categorie de comentarii (care vizează aspectul fizic, abilitățile mentale, etnie, sex) este mai
numeroasă? Cum explicați acest lucru?
Se concluzionează că este important să se ia în considerare nu doar cuvintele, ci și modul în care
sunt exprimate, intenția cu care este spus un cuvânt; tonul cu care este pronunțat; expresia feței –
toate acestea influențează modul în care un anumit cuvânt va fi perceput ca pozitiv sau negativ
(bun sau rău).

5. SCENARII DE BULLYING

Se împarte clasa în grupuri de 4-6 elevi. Fiecare grup primește un scenariu de bullying (conform
Anexei 3) pentru a discuta pe marginea lui. Se vor avea în vedere următoarele: formele de violență
la care au fost supuse personajele, cauzele, soluții posibile. Un reprezentant din fiecare grupă va
prezenta rezolvarea sarcinii

Discuții:
- La ce tipuri de violenţă (ex. izolare, amenințări, violență fizică) au fost supuse
personajele?

162
- De ce au fost personajele supuse la așa ceva?
- Ce ar trebui să facă personajul abuzat? Dar ceilalți membrii ai grupului?
- Cum s-ar fi putut rezolva aceste situații dificile?

Se concluzionează că: ierarhia de putere, acuzarea victimei, concepțiile eronate privind bullying-
ul (comportament acceptabil, doar o glumă) lipsa de intervenție a celorlalți membrii ai grupului
sunt cauze ale acestui fenomen.

6. REȚEAUA DE AJUTOR

Elevii sunt așezați în cerc. Fiecare membru al grupului va arunca un ghem de ață spre colegul,
care l-ar putea sprijini într-o situație de tip bulling, precizând o trăsătură a acestuia, relevantă într-
o astfel de situație.Se va completa afirmația: „Aș conta pe ajutorul …..deoarece…..”
Apoi elevii sunt încurajați să se gândească la toate persoanele/ grupurile sau serviciile/
organizațiile/ instituțiile publice care ar putea să le ofere sprijin într-o situație dificilă. Se va
realiza o hartă de sprijin, care poate fi afișată într-un loc vizibil în clasă, pentru a se raporta la ea
în situațiile de agresiune.

7. FACEM FAȚĂ LUMII ÎMPREUNĂ!

Elevii vor trasa conturul palmei, pe o foaie de hârtie. Vor completa următoarele aspecte, (pe o
parte și pe cealaltă a palmei/colii de hârtie)

- Ce pot face eu pentru a mă simți în siguranță la școală?


- Ce pot face alții (elevi/profesori) pentru a mă simți în siguranță la școală?

Discuții:

- De ce aveți nevoie pentru a vă simți în siguranță?


- Cum vreți să fiți tratați de ceilalți?
- Ce poate face fiecare pentru a se simți în siguranță?

Elevii își vor prezenta măsurile propuse, care vor fi expuse pe tablă/flipchart/colt al clasei.
Fiecare elev va alege să afișeze, măsura prioritară (cea adoptată de el sau cea care necesită a fi
implementată de colegi/profesori). Pornind de la răspunsurile oferite de elevi, se formulează
câteva măsuri care pot fi adoptate la nivelul clasei pentru prevenirea fenomenului de bulling și
asigurarea unei stări de confort fizic și emotional.

8. CATREN

Elevii au sarcina de a realiza un catren pornind de la cuvintele: abuz, emoții


soluții, siguranță, consecință, alternative, stare de bine.

163
Anexa 1

FENOMENUL DE BULLYING

1. Identifică comportamentele de tip bullying, prezentate în film

2. Precizează care sunt consecințele comportamentelor de tip bullying în plan fizic,


emoțional, social

Consecințe în plan fizic Consecințe în plan emoțional Consecințe în plan social

Anexa 2

MIT SAU REALITATE

Stabilește valoarea de adevăr a afirmațiilor următoare:

Nicio agresiune nu este justificabilă.

Agresorii își ajută victimele pentru că îi învață să facă față unei situații dificile.

Este în regulă să lovești pe cineva dacă o faci pentru a te apăra.

164
Din punct de vedere psihologic, agresorii sunt oameni puternici.

Pentru că a îndurat umilințele de atâta vreme, înseamnă că face față situației de agresiune.

Copiii sunt agresivi datorită jocurilor video și violenței transmise la televizor.

Agresorul poate fi ușor identificat după înfățișare și comportament.

Nu există bullying-ul online.

Este dificil să identifici semnele bullying-ului.

Anexa 3

SCENARII DE BULLYING ÎN ȘCOALĂ


SCENARIU 1 - Mihaela este o elevă nou venită în clasă. Se simte
singură . Își dorește mult să-și facă prieteni. Într-o zi o colegă o roagă să-i împrumute telefonul ei
mobil pentru a-și suna părinții. Ea, însă a folosit telefonul Mihaelei pentru a publica un mesaj pe
contul ei de socializare: „Sărut senzațional. Contactează-mă”. Toți elevii din grup glumesc
spunând că Mihaela a ajuns populară.
1. Cum credeți că s-a simțit Mihaela ?
2. Cum apreciați comportamentul colegei Mihaelei? Ce a încercat să obțină?
3. Cum apreciați comportamentul celorlalți colegi implicați ?
4. Ce credeți că ar trebui să facă Mihaela acum?
5. Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena Mihaelei?
6. Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena fetei care a luat telefonul Mihaelei?
SCENARIUL 2 - Răzvan este un elev inteligent, frumos, sociabil, apreciat de fete. În timpul unui
meci de fotbal, unul dintre băieții cu care era în competiție, Mihai l-a îmbrâncit. Răzvan a căzut și
s-a rănit. Momentul a fost fotografiat și distribuit pe rețelele de socializare cu titlul: Plângăciosul.
Colegii au fost încurajați să aprecieze fotografia, să facă comentarii și să distribuie mai departe.
1.Cum credeți că s-a simțit Răzvan?
2.Cum apreciați comportamentul lui Mihai? Ce încerca el să obțină?
3.Cum apreciați comportamentul celorlalți colegi? Ce încercau să obțină?
4.Ce credeți că ar trebui să facă Răzvan acum?
5.Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena lui Răzvan?
6.Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena lui Mihai?
SCENARIU 3-Dorina este o elevă silitoare, dar simplă și modestă. Ionuț, un coleg popular, vrea
să o cucerească. Ea nu este interesată. Pentru că l-a refuzat, Ionuț și prietenii lui o ironizează în
diverse situații. Au spus lucruri neadevărate despre ea (părinții sunt divorțați, tatăl fiind alcoolic).
Unii dintre profesori, i-au auzit, dar au ignorat comentariile lor ironice. O săptămâna mai târziu,
au lăsat pe banca Dorinei broșuri despre organizații de sprijin pentru persoanele aflate în
dificultate.

165
1. Cum credeți că s-a simțit Dorina?
2. Cum apreciați comportamentul lui Ionuț? Ce încerca el să obțină?
3. Cum apreciați comportamentul colegilor și al profesorilor care au ignorat comentariile ironice?
Ce încercau să obțină?
4. Ce ar trebui să facă Dorina acum?
5. Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena Dorinei?
6. Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena lui Ionuț?
SCENARIU 4 - Victor este un elev liniștit. Pentru a se distra, colegii lui de clasă au creat pe
rețelele de socializare un cont fals, în care apar fotografii cu el și comentarii/statusuri privind
homosexualitatea. Victor a observat că în ultima vreme, colegii râd când trece pe lângă ei, iar
două eleve din altă clasă intrând în vorbă cu el, l-au felicitat pentru curajul dovedit. Nu a înțeles
multă vreme ironiile colegilor, însă în cele din urmă, Briana îi spune adevărul.
1. Cum credeți că s-a simțit Victor?
2. Cum apreciați comportamentul colegilor lui Victor? Ce încercau ei să obțină?
3. Cum apreciați comportamentul colegilor care au ignorat comentariile ironice? Ce încercau să
obțină? Dar al Brianei?
4. Ce ar trebui să facă Victor acum?
5. Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena Victor?
6. Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena lui Brianei?Dar dacă ați fi prietenul colegului
care a creat contul fals?

SCENARIU 5 În clasa a X-a, premiul I este disputat între Carina și Lorena. Pentru că Lorena a
greșit în ultimul test la matematică, trecând pe locul al doilea, în clasament, nervoasă a hotărât să
o pedepsească pe Carina. A început un adevărat război împotriva colegei ei. A încercat să-l
cucerească pe iubitul Carinei, a împrăstiat prin școală o mulțime de informații false, despre cea
care, i-a fost multă vreme o bună prietenă, I-a cerut chiar doamnei diriginte să solicite transferul
Carinei într-o altă clasă, pe motivul că e agresată emotional de aceasta. Știind că sunt fete
deștepte, diriginta a sperat că își vor rezolva singure conflictul, astfel nu a intervenit.

1. Cum credeți că s-a simțit Carina?


2. Cum apreciați comportamentul colegilor lui Lorenei? Ce încerca ea să obțină?
3. Cum apreciați comportamentul colegilor care nu au intervenit? Dar al dirigintei?
4. Ce ar trebui să facă Carina acum?
5. Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena Carinei?
6. Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena lui Lorenei?

166
Anexa 4
REȚEAUA DE AJUTOR

Organizații
non-guvernamentale

Instituții publice

Persoane

HARTA DE SPRIJIN

Anexa 5
CATREN

Realizează un catren pornind de la cuvintele:

o abuz,
o emoții

167
o soluții
o siguranță,
o consecință,
o alternative,
o stare de bine.

NIVEL MIXT (PRIMAR, GIMNAZIAL ȘI LICEAL)

Titlul programului „STOP Bullying-ului/ Spune NU intimidării”

Tipul de program Proiect educaţional

Elevi de clasele III-XI (pe două grupe de vârstă: III-VI şi VII-XI)


Grup ţintă
Părinţi, cadre didactice, membri ai comunităţii (beneficiari indirecţi)

Profesor Ruxandra Vasilescu, CJRAE/ CJAP Cluj


Prevenirea şi combaterea comportamentelor de intimidare (bullying)în
Scop
mediul şcolar
• să descrie fenomenulbullying în rândul populaţiei (elevi, părinţi,
cadre didactice, comunitate);
Obiective
• să manifeste competențe de cooperare şi relaţionare interpersonală;
• să exerseze atitudini şi deprinderi de comportament prosocial.
Prezentare/ discutare de filme scurte şi filme artistice, lucrul pe grupe,
Resurse procedurale
problematizarea
Resurse de timp 3 activități / 5 ore

Descrierea programului:
Programul, inclus în perioada 2016-2019 în Calendarul Activităților Educative Naționale,
cuprinde mai multe activităţi care se desfăşoară cu elevii la clasă (câte 3 activităţi pentru fiecare
din cele două grupe de vârstă), materiale pentru o activitate cu părinţii şi una cu cadrele didactice.
În perioada în care proiectul a fost inclus în CAEN activităţile erau urmate de participarea elevilor
doritori la un concurs, din domeniul literar-artistic. Ediţia din 2019 a concursului s-a finalizat cu
publicarea lucrărilor câştigătoare într-un volum electronic cu ISBN, care poate fi la rândul său
folosit în activităţi la clasă. De asemenea, în fiecare an s-a desfăşurat, în colaborare cu CCD, şi
câte un simpozion pentru cadre didactice, unde au fost prezentate şi publicate exemple de bună
practică.
Activităţile pentru elevi cuprind: activitate de informare a elevilor participanţi cu privire la
fenomenul bullying, la factorii declanşatori şi de menţinere a comportamentelor violente,
respectiv a actelor de intimidare (bullying) – pe baze unor filme scurte, activitate privind
comunicarea asertivă şi relaţionarea interpersonală, vizionare de filme artistice educative pe
problematica bullying-ului, dezbateri interactive pe baza filmelor.

Prezentarea activităților:

168
Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
Informarea şi conştientizarea bullying- Înţelegerea conceptului de „bullying”,
1 ului şi cyberbullying-ului (clasele III-VI) identificarea şi conştientizarea factorilor care
– Anexa 1 pot determina comportamente de tip bullying
Dezvoltarea abilităţilor de rezolvare de
probleme şi de luare a deciziei în situaţiile în
care elevii ar putea fi agresaţi;
Scrisori la redacţie (clasele III-VI) –
2 Dezvoltarea competenţelor de cooperare şi
Anexa 2
relaţionare interpersonală în rândul elevilor;
Formarea de atitudini şi deprinderi de
comportament prosocial în rândul elevilor.
Identificarea comportamentelor de tip bullying
care pot apărea în şcoală;
Film sau realitate? (filmul How to Eat Prevenirea şi reducerea comportamentelor de
3
Fries Worms) (clasele III-VI) – Anexa 3 hărţuie (bullying) în rândul elevilor;
Dezvoltarea competenţelor sociale, dezvoltarea
de comportamente şi atitudini alternative.
Informarea şi conştientizarea bullying- Identificarea şi conştientizarea factorilor care
4 ului şi cyberbullying-ului (clasele VII- pot determina comportamente de tip bullying.
XI) – Anexa 4
La alegere între: Dezvoltarea abilităţilor de comunicare eficientă
 Comunicarea asertivă şi şi asertivă, de rezolvare a conflictelor
relaţionarea interpersonală interpersonale;
5 Dezvoltarea abilităţilor de luare a deciziei în
 Alege corect!
situaţiile în care elevii ar putea fi agresaţi;
 Scrisori la redacţie
(clasele VII-XI) – Anexa 5
Identificarea comportamentelor de tip bullying
care pot apărea în şcoală;
Film sau realitate? - filmele Spijt
Prevenirea şi reducerea comportamentelor de
6 (Regret) şi Cyberbullying
hărţuie (bullying) în rândul elevilor;
(clasele VII-XI) – Anexa 6
Dezvoltarea competenţelor sociale, dezvoltarea
de comportamente şi atitudini alternative.
Activitate opţională: Citim împreună Conştientizarea impactului situaţiilor de
(pe baza volumului „Poveşti de la noi bullying, identificarea de situaţii şi contexte în
7
pentru noi” - situaţii reale sau imaginare care apare.
scrise de elevi)
Înţelegerea conceptului de „bullying”,
Fenomenul bullying – material pentru identificarea şi conştientizarea factorilor care
8
părinţi pot determina comportamente de tip bullying,
modalităţi de intervenţie/ abordare a părinţilor.
Înţelegerea conceptului de „bullying”,
identificarea şi conştientizarea factorilor care
Fenomenul bullying – material pentru
9 pot determina comportamente de tip bullying,
cadre didactice
modalităţi de intervenţie/ abordare a cadrelor
didactice.

169
Anexa 1
Activitatea 1 (clasele III-VI): Informarea şi conştientizarea bullying-ului şi cyberbullying-ului

Obiective: Înţelegerea conceptului de „bullying”, identificarea şi conştientizarea factorilor care


pot determina comportamente de tip bullying
Nivel de vârstă: clasele III-VI
Durata: 1 oră
Desfăşurare-metode/ strategii:
 Pentru captarea atenţiei si identificarea comportamentelor de tip bullying elevii vor viziona
filmul scurt din anexă „The Truth About Bullying” (Adevărul despre bullying)
Durata filmului: 5,15 minute
Sursa: Quest Education Systems, https://www.youtube.com/watch?v=gtSJOvYQ7QI

Filmul prezintă comportamente ostile/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire,


trăgând un semnal de alarmă asupra gravităţii acestui fenomen care afectează copiii și
adolescenții, atât din punct de vedere emoțional, cât și fizic și social.
Filmul nu include dialog, nefiind astfel necesară o traducere.
 După finalizarea proiecţiei, se discută cu elevii subiectul filmului, dându-le acestora
posibilitatea de a identifica ei înşişi caracteristicile comportamentelor de tip bullying şi de a
puncta aspectele pe care le consideră importante.
 În vederea identificării comportamentelor de acest tip şi a trecerii de la cele prezentate în
film la viaţa de zi cu zi se pot utiliza întrebări de genul:
o Ai asistat vreodată la astfel de comportamente de bullying (de hărţuire, batjocorire)?
o Ţi s-a întâmplat să fii ameninţat, poreclit sau jignit de colegii de şcoală/ clasă?
o S-a întâmplat să fii chiar tu cel care a hărţuit pe cineva?

* Ca sugestie, nu încercaţi să obţineţi neapărat un răspuns de la un elev anume, chiar dacă ştiţi că
acesta este victimă sau agresor într-un caz de bullying. Mulţi elevi nu se simt confortabil să
discute aceste aspecte în faţa clasei.

 Informaţiile vor fi completate şi apoi discutate pe baza următorului material video anexat -
„Spune Stop Bullyingului”, Pacific Northwest Publishing, https://www.youtube.com/watch?
v=xcFICCVWliY (durată 7,26 minute).
Materialul cuprinde explicarea fenomenului bullying şi a caracteristicilor sale pe baza unor desene
rapid realizate (desenare fast-forward). Filmul este titrat în limba română (este bine sa aveţi
boxe montate pentru a se auzi cel mai bine);

 Opţional, în etapa următoare se poate realiza împreună cu elevii caracterizarea


comportamentelor de tip bullying prin metoda ciorchinelui;

170
 Înainte de începerea prezentării elevii primesc fişa cu „Fenomenul bullying – mit sau
realitate”, pe care o completează lucrând pe perechi. În timpul prezentării PPT aceştia vor fi rugaţi
să îşi verifice şi revizuiască răspunsurile, dacă este necesar.

Fişă de lucru Activitatea 1

Fenomenul bullying - mit sau realitate

Marcaţi cu Adevărat sau Fals următoarele afirmaţii despre fenomenul de bullying:

Adevărat Fals
1. Bullying-ul este ceva normal în copilă rie.
2. Bullying-ul este un comportament repetat si intenționat prin
care cineva ră nește sau intimidează pe altcineva verbal și/sau
fizic.
3. Bullying-ul este totuna cu conflictul, cearta între copii.
4. Cuvintele nu îţi pot face ră u cu adevă rat.
5. Bullying-ul poate apă rea în diferite contexte – la şcoală , în faţa
blocului, la locul de joacă etc.
6. Bullying-ul întă reşte caracterul, îi face pe copii mai rezistenţi.
7. Sunt copii care merită ceea ce li se întâ mplă , din cauza modului
în care arată , vorbesc, se comportă .
8. Trimiterea de SMS-uri sau e-mailuri jignitoare, ră ută cioase,
zvonurile sau comentariile ră spâ ndite pe site-uri de socializare
despre o persoană sunt tot o formă de bullying.
9. Agresorii sunt întotdeauna mai puternici decâ t cei pe care îi
agresează .
10. Dacă spui unui adult despre o situaţie de bullying înseamnă că
eşti „pâ râ cios”, „turnă tor”.
11. Fenomenul de bullying îi poate afecta, în moduri diferite, pe toţi
cei implicaţi - victimă , agresor şi martori.
12. Fiecare ar trebui să se descurce singur atunci câ nd este victimă a
bullying-ului.
13. Nu este bine să ne amestecă m dacă vedem că cineva este

171
intimidat, agresat la şcoală sau în altă parte.

Răspunsuri: 1 F, 2 A, 3 F, 4 F, 5 A, 6 F, 7 F, 8 A, 9 F, 10 F, 11 A, 12 F, 13 F
(ştergeţi înainte de a lista Fişa de lucru)
Anexa 2
Activitatea 2 (clasele III-VI): Scrisori la redacţie

Obiective:
 dezvoltarea abilităţilor de rezolvare de probleme şi de luare a deciziei în situaţiile în care
elevii ar putea fi agresaţi;
 dezvoltarea competenţelor de cooperare şi relaţionare interpersonală în rândul elevilor;
 formarea de atitudini şi deprinderi de comportament prosocial în rândul elevilor.

Nivel de vârstă: clasele III – VI


Metodă: munca pe grupe
Materiale: fişe cu Scrisorile, foi flipchart, markere
Durată: 50 minute
Descrierea activităţii:
 Elevii, împărţiţi pe grupe, primesc câte o „scrisoare” de la câte un elev de vârstă apropiată
cu a lor, care a trecut prin situaţii de bullying în mediul şcolar şi nu numai. Elevii din grupă
(„redacţia”) îşi asumă rolul de a răspunde la aceste scrisori. Prin utilizareabrainstorming- ului, se
discută probleme comportamentale de tip bullying. Bullying-ul este o formă de abuz aparte care
se manifestă printr-un comportament agresiv, intenţionat, repetat asupra aceluiaşi elev, iar acest
fenomen are o incidenţă crescută în rândul elevilor. Activitatea urmăreşte dezvoltarea abilităţilor
de rezolvare de probleme şi de luare a deciziei în situaţiile în care elevii ar putea fi agresaţi,
precum şi formarea de atitudini şi deprinderi de comportament prosocial în rândul elevilor.
 Reprezentantul fiecărei grupe va nota pe foaia de flipchart şi, ulterior va prezenta
concluziile elevilor, fie că acestea reprezintă o decizie comună a grupului, fie soluţii distincte ale
elevilor.

172
Fişă de lucru Activitatea 2

SCRISOAREA 1
„(...) Mă simţeam ca într-o închisoare. Probabil că aşa ar spune orice elev. Doar că diferenţa între
închisoarea mea şi a lor era EL care venea şi mă umilea, batjocorea, ceilalţi încurajându-l, sau alţii
care pur şi simplu stăteau şi se uitau. Probabil nu vroiau să se implice. Probabil ştiau că îmi fac rău
şi probabil ştiau că lucrurile spuse despre mine nu sunt adevărate...
Am spus ce mi se întâmplă profesorilor, părinţilor, dar până să rezolve ei, eu tot trebuie să mă
confrunt cu el... El continua să vină la mine, mă făcea fricos, îşi bătea şi mai tare joc de mine. Mă
întreb ce i-am făcut...”

SCRISOAREA 2
„Azi, în timpul orei de mate, am primit un bileţel, adică cineva din spate mi-a aruncat un bileţel. Nu
era semnat, dar nu mai era nevoie, ştiu de la cine era. Scria în el ‘Arăţi (iar) ca un homeless cu
bluza aia penibilă’. Atât. Dar nu e nevoie de mai mult, oricum aud câte ceva de genul ăsta aproape
în fiecare zi. Aud din spate cum mai mulţi râd când mă văd că citesc biletul (nu ştiu de ce le mai
citesc, ştiu oricum ce va scrie...). Ştiu că nu am haine la fel de frumoase ca unii dintre colegi, dar nu
mă îmbrac nici eu în cârpe... Oricum nu cred că are legătură cu hainele, uneori găsesc alte lucruri la
mine de care să îşi bată joc. Nu toţi colegii, doar două fete şi un băiat, dar şi alţii râd. Nu ştiu ce le-
am făcut şi ce să fac...”

SCRISOAREA 3
„Vă scriu pentru că nu mai ştiu ce să fac, am câţiva colegi care îşi bat joc de mine tot timpul. Sunt
mai grăsuţ şi am faţa rotundă şi ei vin şi mă ciupesc şi îmi dau palme peste faţă şi mă strigă cu tot
felul de porecle, cică „în glumă”, dar nu e deloc amuzant, îmi vine să plâng şi mă simt foarte foarte
rău, trist şi singur, pentru că nici ceilalţi din clasă nu îmi ţin partea. Nu ştiu cu ce sunt vinovat că
nimeni nu vrea să stea cu mine în pauze sau să fim prieteni. Poate le e frică să nu se lege şi de ei...?”

SCRISOAREA 4
„Anul trecut mi-am făcut si eu un cont de Facebook, fără ca părinţii să ştie (am 12 ani...). Mai mulţi
dintre colegi aveau deja conturi, şi mi s-a părut amuzant. O vreme a şi fost, apoi au început
problemele. Poate şi eu sunt de vină, pentru că am acceptat ca prieteni şi persoane pe care nu le
cunoşteam... Una din ele a pus un comentariu foarte urât la o poză a mea (mi-e şi jenă să spun ce a
scris), şi de acolo au început şi alţii, colegi din şcoală şi din clasă să îşi bată joc de mine. Au pus şi
poze trucate, cu capul meu şi corpul altor persoane (chiar şi dezbrăcate...), şi multe altele. M-am
gândit că nu mă mai uit pe Facebook niciodată, dar ieri am văzut una din poze prinsă pe panou în
clasă... Ce pot să mai fac...?”

173
Anexa 3
Activitatea 3 (clasele III-VI): Film sau realitate? (filmul How to Eat Fries Worms)

Obiective:
 Identificarea comportamentelor de tip bullying care pot apărea în şcoală;
 Prevenirea şi reducerea comportamentelor de hărţuie (bullying) în rândul elevilor;
 Dezvoltarea competenţelor sociale, dezvoltarea de comportamente şi atitudini alternative.
Nivel de vârstă: clasele III-VI
Metodă: Se poate lucra cu grupuri de elevi, cu o clasă întreagă, sau, pentru prima parte a activităţii
(vizionarea filmului), cu mai multe clase împreună
Timp: 2 ore (filmul şi scurtă discuţie) + 1 ora (discuţii la clasă)
Materiale / resurse:
 Posibilitatea proiectării de filme (calculator, videoproiector, boxe audio);
 Film artistic care abordează problematica hărţuirii (bullying-ului) în mediu şcolar, de
exemplu How to eat fried worms (SUA, 2006 / 138 min)
Descriere:
Pentru început, filmul selectat este proiectat grupului de elevi.
Imediat după finalizarea proiecţiei se poartă o scurtă discuţie cu elevii, pentru a le da acestora
ocazia de a puncta aspectele considerate de ei importante, de a împărtăşi „la cald” ceea ce i-a
impresionat, surprins, marcat din ceea ce au văzut. Ţinând cont de faptul că această etapă vine
imediat dupa vizionarea filmului (cu o durată de aproximativ o oră şi jumătate), discuţiile, în
această fază, nu vor depăşi 10-15 minute.
Esenţială este continuarea discuţiilor în cadrul unei ore la clasă, la un interval nu prea mare de timp
(cel mult câteva zile), astfel încât impresia lăsată de film să fie încă proaspătă.
Discuţiile pornesc de la câteva întrebări specifice fiecărui film, dar este bine ca elevii să aibă
posibilitatea de a exprima cât de liber ceea ce gândesc şi simt faţă de ce au văzut, şi mai ales de a
face legătura între film şi aspecte/situaţii care ţin de viaţa reală.

ACŢIUNEA FILMULUI „HOW TO EAT FRIED WORMS” (SUA, 2006)


Potrivit pentru vârsta: peste 8/9 ani
Filmul prezintă câteva aspecte ale bullying-ului şi consecinţele acestuia în rândul elevilor
preadolescenţi, precum şi modalităţi de rezolvare a conflictelor.
Familia Forrester şi fiii lor preadolescenţi, Billy şi Woody Forrester tocmai s-au mutat într-un oraş
nou, unde tatăl s-a transferat cu serviciul.
Billy, care este în clasa a V-a, are îndoieli dacă va reuşi să se integreze în noua şcoală. În paralel,
tatăl acestuia trăieşte aceleaşi îngrijorări cu privire la abilitatea sa de a se adapta în noul grup de
colegi şi simte presiunea de a face acest lucru cât mai repede şi cât mai bine.
Spre disperarea sa, prima zi de şcoală nu decurge bine, Billy intrând într-o serie de conflicte cu
bătăuşul clasei, Joe Guire. În urma altercaţiilor, Billy ajunge să accepte o provocare şi anume: să
mânânce 10 viermi într- singură zi, fără să vomite. Mai mult, Joe şi Billy decid ca cel care pierde
pariul va trebui să se umilească şi să se plimbe cu viermi în pantaloni, în faţa colegilor de şcoală.
Deşi conştientizează absurditatea provocării şi cu toate că are un un stomac slab, Billy nu anulează
pariul, dorind foarte mult să fie acceptat de grup şi să îşi facă prieteni.
174
Billy şi gaşca lui Joe (colegi de clasă care îl urmează pe Joe de frică, aceştia fiind la rândul lor
intimidaţi şi umiliţi verbal de agresor) se întâlnesc în ziua stabilită pentru a vedea cine este
câştigător. Deşi, la început, echipa de susţinători ai lui Billy este compusă doar din Erica (o colegă
de clasă care este hărţuită de băieţi pentru că este fată şi foarte înaltă), pe parcursul zilei, pe măsură
ce copiii trec prin tot felul de aventuri, membrii echipei lui Joe încep să opună rezistenţă bătăuşului
şi să treacă de partea lui Billy.
Cu toate că este şi Billy tentat, la un moment dat, să o îşi bată joc de Erica, din nevoia de a se
integra in grupul de băieţi, acesta realizează suferinţa pe care o poate simte cineva atunci când este
jignit sau batjocorit şi îşi cere scuze pentru comportamentul său.
Spre finalul zilei, copiii învaţă că orice obstacol poate fi înlăturat dacă se ajută unii pe alţii şi se
opun împreună nedreptăţilor.

SUGESTII DE ÎNTREBĂRI / DISCUŢII PENTRU FILMUL „HOW TO EAT FRIED


WORMS”
Ce v-a plăcut în acest film?
De ce credeţi că Joe îşi bate joc de Billy sau de ceilalţi copii ?
Care este atitudinea tatălui lui Billy faţă de îngrijorările copilului? Ce stafuri îi dă acestuia?
Care sunt temerile lui Billy în prima zi de şcoală? Vi se pare greu să vă integraţi într-un grup
nou de copii? Ce faceţi ca să vă împrieteniţi cu ceilalţi?
Cât de importantă este părerea celor din jur? Cât de important este să fi acceptat de grupul
de prieteni? De ce credeţi că Ericăi nu îi pasă de ce cred băieţii despre ea?
De ce este gelos Billy pe fratele său mai mic Woody? Cum se comportă Billy faţă de
Woody?
De ce acceptă Billy pariul? Tu ai accepta o astfel de provocare? De ce nu sau de ce da?
Care ar putea fi motivele pentru care copiii din gaşca lui Joe îl urmează pe acesta? De ce, pe
parcursul zilei, trec din tabăra lui Joe în tabăra lui Billy? De ce credeţi că cei mai mulţi aleg să nu
intervină, chiar dacă nu li se pare corect ce se întâmplă?
Până la urmă, Billy îi cere scuze Ericăi pentru comportamentul său. Este important să
spunem cuiva dacă regretăm ceva ce am făcut?
Este vreun personaj din film cu care vă puteţi identifica? Cu care? De ce?
V-aţi întâlnit vreodată cu astfel de situaţii? Ce face Joe pentru a-i intimida pe ceilalţi copii?
Cum credeţi că sunt în general agresorii? Chiar dacă ni se pare că sunt siguri pe ei şi „cool”,
este oare adevărat? (uneori poate fi o „mască”)
Cum v-ați învins/cum se poate învinge frica de agresori?
Cum credeţi că pot fi evitate astfel de situaţii? Ce poate face fiecare?

175
Anexa 4
Activitatea 4 (clasele VII-XI): Informarea şi conştientizarea bullying-ului şi cyberbullying-ului
Obiectiv: Identificarea şi conştientizarea factorilor care pot determina comportamente de tip
bullying
Nivel de vârstă: clasele VII-XII
Durata: 1 oră
Desfăşurare-metode/ strategii:
 Pentru captarea atenţiei si identificarea comportamentelor de tip bullying elevii vor viziona
filmul scurt din anexă „STOP BULLYING! a short Film”; Durata 4 min. 21. sec.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=AcZmrp-3yCs
Filmul prezintă comportamente ostile/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. O
adolescentă este etichetată, tachinată, batjocorită în cercul său de cunoștințe şi de către colegi.
Filmul trage un semnal de alarmă asupra gravităţii acestui fenomen care afectează copiii și
adolescenții, atât din punct de vedere emoțional, cât și fizic și social.

 În acelaşi scop se pot folosi şi filmele scurte “Scufiţa Roşie”- (animaţie, 1,21 min)- în care
se prezintă apare conceptul de cyberbullying (hărţuirea în mediul online) şi „Just being me – A
short film on anti-bullying” (11 min);
 După finalizarea proiecţiei, se discută cu elevii subiectul filmului, dându-le acestora
posibilitatea de a identifica ei înşişi caracteristicile comportamentelor de tip bullying şi de a puncta
aspectele pe care le consideră importante.
 În vederea identificării comportamentelor de acest tip şi a trecerii de la cele prezentate în
film la viaţa de zi cu zi se pot utiliza întrebări de genul:

o Ai asistat vreodată la astfel de comportamente de bullying (de hărţuire, batjocorire)?


o Ţi s-a întâmplat să fii ameninţat, poreclit sau jignit de colegii de şcoală/ clasă?
o S-a întâmplat să fii chiar tu cel care a hărţuit pe cineva?

* Ca sugestie, nu încercaţi să obţineţi neapărat un răspuns de la un elev anume, chiar dacă ştiţi că
acesta este victimă sau agresor într-un caz de bullying. Mulţi elevi nu se simt confortabil să discute
aceste aspecte în faţa clasei.
 Opţional, în etapa următoare se va realiza împreună cu elevii caracterizarea
comportamentelor de tip bullying prin metoda ciorchinelui;
 Informaţiile vor fi completate şi discutate pe baza prezentării PowerPoint anexate;
 Înainte de începerea prezentării elevii primesc fişa cu „Fenomenul bullying – mit sau
realitate”, pe care o completează lucrând pe perechi. În timpul prezentării PPT aceştia vor fi rugaţi
să îşi verifice şi revizuiască răspunsurile, dacă este necesar.

176
Fişă de lucru Activitatea 4

Fenomenul bullying - mit sau realitate

Marcaţi cu Adevărat sau Fals următoarele afirmaţii despre fenomenul de bullying:


1. Elevii au nevoie de intervenția adulților în fiecare conflict pe care îl au. A F

2. Fenomenul bullying SE DEZVOLTĂ dacă este susținut și lăsat A F


nesupravegheat.
3. Fenomenul bullying NU este inofesiv sau inevitabil. A F

4. Elevii trebuie să se răzbune pe cei care i-au agresat. A F

5. Fenomenul bullying ESTE învățat, rănește și poate fi controlat. A F

6. Fenomenul bullying dezvoltă caracterul. A F

7. Fenomenul bullying IMPLICĂ pe oricine. A F

8. Fenomenul bullying POATE fi stopat și prevenit. A F

9. Bâtele și pietrele te pot răni, dar cuvintele nu te rănesc niciodată. A F

10. Agresorii sunt întotdeauna mai puternici decât cei pe care îi agresează. A F

11. Întotdeauna au fost agresori și întotdeauna vor fi. A F

12. Copiii sunt copii, astfel de conflicte sunt normale între ei. A F

177
Anexa 5
Activitatea 5 (clasele VII-XI): Scrisori la redacţie
Obiective:
 dezvoltarea abilităţilor de rezolvare de probleme şi de luare a deciziei în situaţiile în care
elevii ar putea fi agresaţi;
 dezvoltarea competenţelor de cooperare şi relaţionare interpersonală în rândul elevilor;
 formarea de atitudini şi deprinderi de comportament prosocial în rândul elevilor.
Nivel de vârstă: clasele VII – X
Metodă: munca pe grupe
Materiale: fişe cu Scrisorile, foi flipchart, markere
Durată: 50 minute
Descrierea activităţii:
 Elevii, împărţiţi pe grupe, primesc câte o „scrisoare„ de la un elev care a trecut prin situaţii
de umilire în mediul şcolar şi nu numai. Elevii din grupă îşi asumă rolul de a răspunde la aceste
scrisori. Prin utilizareabrainstorming- ului, se discută probleme comportamentale de tip bullying.
Bullying-ul este o formă de abuz aparte care se manifestă printr-un comportament agresiv,
intenţionat, repetat asupra aceluiaşi elev, iar acest fenomen are o incidenţă crescută în rândul
elevilor. Activitatea urmăreşte dezvoltarea abilităţilor de rezolvare de probleme şi de luare a
deciziei în situaţiile în care elevii ar putea fi agresaţi, precum şi formarea de atitudini şi deprinderi
de comportament prosocial în rândul elevilor.
 Reprezentantul fiecărei grupe va nota pe foaia de flipchart şi, ulterior va prezenta concluziile
elevilor, fie că acestea reprezintă o decizie comună a grupului, fie soluţii distincte ale elevilor.

178
Fişă de lucru Activitatea 5
SCRISOAREA 1
„Am niște colegi care mă fac să mă simt groaznic... Cel mai greu îmi este la orele de sport, pentru
că eu nu pot sa alerg... Toți îmi spun că sunt un gras, că arăt ca o piftie și că sunt un aragaz cu patru
ochi. Aș vrea ca ei sa simtă măcar pentru 5 minute ceea ce simt eu în fiecare zi... Nu știu dacă voi
avea un prieten adevărat. Mama îmi spune ca există și oameni buni, dar că trebuie sa am răbdare și
să mă port frumos cu cei din jurul meu. Fac asta, dar parcă am obosit... Ce să fac?”
* Studiu de caz preluate de la Asociația Telefonul Copilului - sursa: © Asociaţia Telefonul
Copilului 2014- Ghid pentru profesori

SCRISOAREA 2
„Bună ziua! Nu știu dacă mă puteți ajuta deoarece nu mai sunt copil, am 15 ani, dar am o problemă
și nu am cu cine să o discut. Sunt elev în clasa a IX-a și de când am început anul școlar am
probleme cu doi dintre colegii mei de clasă și doi din altă clasă. Sunt un băiat mai retras și mai
fricos, iar de când sunt la liceu se tot iau copiii de mine. Mă jignesc și caută mereu să se bată cu
mine. Eu sunt mai solid și, ca să mă provoace, îmi dau pumni în burtă și mă ciupesc de brațe până
se înroșesc. Evit activitățile în care sunt implicați și ei. Uneori, când se iau de mine, încep să tremur
și parcă mai am puțin și îmi pierd cunoștința. Mâinile îmi devin două sloiuri de gheață. Ce să fac?”
* Studiu de caz preluate de la Asociația Telefonul Copilului - sursa: © Asociaţia Telefonul
Copilului 2014- Ghid pentru profesori

SCRISOAREA 3
“Mă numesc Simona, sunt în clasa a VII-a. Când am început gimnaziul (în altă şcoală decât clasele
primare) eram o fată veselă, cu încredere în mine, vorbăreaţă, poate cam naivă. Nu îmi făceam griji
că nu o să mă înţeleg cu colegii, şi o vreme aşa a şi fost. Apoi un coleg a început să-şi bată joc de
mine, nici nu mai ştiu de unde a început totul. I-am răspuns şi eu cam la fel înapoi, şi a tăcut, dar a
început apoi să-mi pună pe Facebook tot felul de comentarii foarte urâte. Chiar a scris că ştie el
sigur că umblu cu nişte golani, şi ce am făcut cu ei. Nu este adevărat, dar acum şi alţii au început să-

179
l creadă şi să scrie şi alte prostii despre mine şi chiar despre părinţii mei, că avem păduchi şi pureci
şi că trăim într-o pivniţă.
Colegii la şcoală au inventat un “joc”, care poate să stea cel mai departe de mine şi în pauze şi la
ore, dacă mă apropiu de cineva pierde jocul… Este foarte dureros şi nu înţeleg ce s-a întâmplat –
cum se poate ca toţi colegii să creadă prostiile şi minciunile pe care câţiva le scriu? De ce nu zice
nimeni nimic? O să se termine vreodată chinul asta?”

SCRISOAREA 4
„Salut, sunt Georgiana şi acum am 17 ani. Am fost batjocorită la şcoală cam de când mă ştiu, şi abia
acum mi-am adunat curajul să vorbesc despre asta (acum îi spune bullying – mai demult nu avea o
denumire, lucrurile erau însă la fel...)
Nu am fost niciodată foarte drăguţă sau feminină, ci oarecum băieţoasă şi solidă. Poate şi din cauză
că nu mi s-a părut niciodată că arăt prea bine, am purtat totdeauna haine mai sport, largi, părul scurt.
Poate şi din cauza asta nu m-am încadrat niciodată în grupul „cool” din clasă, şi am fost mereu
„calul de bătaie” al tuturor...
Am crezut că dacă îi ignor pe cei care mă batjocoreau se vor opri – nu a fost aşa. Am încercat şi alte
lucruri - la un moment dat să mă îmbrac mai feminin, mai târziu să mă fardez... a fost şi mai rău:
colegii m-au făcut „ciudată”, au zis că mă duc la carnaval, dar că nu mai era nevoie de „mască” etc.
Am ajuns încă din clasele primare să cred, să simt, că nu am nicio valoare, că nimeni nu mă place şi
nu o să mă placă niciodată. Prin gimnaziu deja mă vedeam cum o să fiu singură toată viaţa, nu să
am niciodată prieteni şi cu atât mai puţin un prieten.
Nu spun că toţi colegii îşi băteau joc de mine, doar câţiva, iar pentru restul părea că sunt total
invizibilă. Credeţi-mă, nici asta nu e mai uşor de suportat...
În liceu am venit la o şcoală nouă şi am crezut că va fi mai bine. M-am apropiat de două fete, care
păreau că îmi sunt prietene, dar râdeau de mine pe la spate. Am găsit un bileţel pe care făcuseră
nişte versuri despre mine... nu pot să le reproduc. Un coleg mi-a smuls biletul şi a recitat „poezia”
în faţa clasei. Toată clasa a râs, iar o colegă m-a întrebat apoi, „prietenește”, cum de nu mă
sinucid...
Au mai trecut de atunci doi ani şi lucrurile nu sunt deloc mai bune – aproape în fiecare zi aud
comentarii ca „proastă”, „huidumă”, „o să mori virgină”, mâncarea îmi e aruncată la gunoi „că şi
aşa n-ar trebui să mănânci” şi multe altele. Sincer, simt că nu mai pot, efectiv nu mai pot suporta.
Ce mai pot face...?”

180
Anexa 6
Activitatea 6 (clasele VII-XI): „FILM SAU REALITATE?” -extrase
Obiective:
 Identificarea şi conştientizarea factorilor care pot determina comportamente de tip bullying;
 Prevenirea şi reducerea comportamentelor de hărţuie (bullying) în rândul elevilor;
 Dezvoltarea competenţelor sociale, dezvoltarea de comportamente şi atitudini alternative.
Nivel de vârstă: clasele VII-XII
Metodă: Se poate lucra cu grupuri de elevi, cu o clasă întreagă, sau, pentru prima parte a activităţii
(vizionarea filmului), cu mai multe clase împreună
Timp: 2 ore (filmul şi scurtă discuţie) + 1 ora (discuţii la clasă)
Materiale / resurse:
 Posibilitatea proiectării de filme (calculator, videoproiector);
 Filme artistice care abordează problematica hărţuirii (bullying-ului) în mediu şcolar, de
exemplu Spijt! (Regret!) (Olanda, 2013) şi Cyberbullying (SUA, 2011).
Descriere:
Pentru început, filmul selectat este proiectat grupului de elevi.

Imediat după finalizarea proiecţiei se poartă o scurtă discuţie cu elevii, pentru a le da acestora
ocazia de a puncta aspectele considerate de ei importante, de a împărtăşi „la cald” ceea ce i-a
impresionat, surprins, marcat din ceea ce au văzut. Ţinând cont de faptul că această etapă vine
imediat dupa vizionarea filmului (cu o durată de aproximativ o oră şi jumătate), discuţiile, în
această fază, nu vor depăşi 10-15 minute.

Esenţială este continuarea discuţiilor în cadrul unei ore la clasă, la un interval nu prea mare de timp
(cel mult câteva zile), astfel încât impresia lăsată de film să fie încă proaspătă.

181
Discuţiile pornesc de la câteva întrebări specifice fiecărui film, dar este bine ca elevii să aibă
posibilitatea de a exprima cât de liber ceea ce gândesc şi simt faţă de ce au văzut, şi mai ales de a
face legătura între film şi aspecte/situaţii care ţin de viaţa reală.

ACŢIUNEA FILMULUI „CYBERBULLYING” (SUA, 2011)


Potrivit pentru vârsta: peste 12 ani
Filmul este o ilustrare a fenomenului de cyberbullying (hărţuire în mediul online) în rândul
adolescenţilor, precum şi a posibilelor consecinţe ale acestuia.
Taylor este o adolescentă crescută de o mamă singură, Kris, împreună cu fratele ei mai mic, Eric.
Este prietenă bună cu alte două fete, Samantha şi Cheyenne.
La împlinirea vârstei de 17 ani Taylor primeşte un computer cadou de la mama ei. La început, este
foarte încântată de libertatea de a intra online fără supravegherea mamei.
Între timp, Scott, băiatul de care îi place lui Taylor, o invită la o petrecere a şcolii, ea acceptând.
Cheyenne se bucură pentru ea, dar Samanthei nu îi place deloc de Scott pentru că avusese o relaţie
cu un prieten al lui, care a părăsit-o.
Taylor devine victima hărţuirii pe internet (cyberbullying) curând după ce îşi face cont pe un site de
socializare, Cliquesters.
Lucrurile încep să meargă şi mai rău când Eric, fratele mai mic al lui Taylor, îi accesează în secret
contul şi postează un mesaj defăimător despre ea. Elevii din şcoală scriu comentarii foarte urâte
despre ea, şi Taylor începe să se teamă să mai dea ochii cu colegii. Cunoaşte online un băiat, James,
care se poartă iniţial drăguţ, dar care împrăştie până la urmă zvonul că ar fi avut o relaţie cu Taylor.
Injuriile din partea colegilor şi hărţuirea la care este supusă o duc pe Taylor la disperare. Scott îi
spune că nu mai merge cu ea la petrecere, iar Cheyenne şi Samantha încep şi ele să-i întoarcă
spatele.
Învinsă de depresie, Taylor postează un mesaj online în care spune că nu mai poate să trăiască cu ea
însăşi. Samantha vede mesajul şi merge acasă la Taylor, unde o găseşte pe aceasta încercând să-şi ia
viaţa cu o supradoză de medicamente. Taylor este internată în spital. Ulterior, mama ei îi sugerează
să meargă la un grup de sprijin, unde Taylor găseşte până la urmă suportul de care are nevoie pentru
a face faţă hărţuirii. Află că prietena ei Samantha este cea care crease profilul lui "James",
declanşând hărţuirea. Samantha se simte foarte vinovată, devenind la rândul ei victimă a hărţuirii.

182
Taylor îi recomandă şi ei să participe la grupul de sprijin, iertând-o până la urmă pentru ceea ce s-a
întâmplat.
Taylor, Samantha, Cheyenne, Scott şi alţi colegi iau atitudine în public în faţa principalei agresoare,
aceasta renunţând până la urmă la comportamentele de hărţuire.
Mama lui Taylor învaţă din ceea ce s-a întâmplat, şi porneşte o luptă cu sistemul educaţional şi
legislativ, pentru a preveni hărţuirea în mediul online. În final, o lege este promulgată în acest sens.

SUGESTII DE ÎNTREBĂRI / DISCUŢII PENTRU FILMUL „CYBERBULLYING”


Ce v-a impresionat / ce v-a atras atenţia în acest film?
Cunoaşteţi situaţii asemănătoare? Cât de frecvente credeţi că sunt aceste comportamente în
realitate?
Câţi dintre voi aveţi profile pe site-uri de socializare? Cât timp petreceţi pe acestea?
Care consideraţi că sunt beneficiile şi riscurile site-urilor de socializare?
Cum s-a schimbat viaţa lui Taylor după ce şi-a făcut cont pe site?
A fost doar Taylor afectată de ceea ce s-a întâmplat? Cine au fost celelalte persoane
afectate? (impact asupra familiei, prietenilor, agresorului)
Cât de importantă este părerea celor din jur? Este la fel de importantă în toate contextele?
Când este? Când nu este?
Câtă încredere aveţi în informaţiile postate pe internet? (pe site-uri de socializare, presă etc.)
Este vreo diferenţă între prieteniile din mediul virtual şi cel real? Care ar fi diferenţele?
Vă amintiţi când a spus Samantha că agresiunea online „nu pare reală”? Poate fi acesta un
motiv pentru care unii au un comportament agresiv pe internet? (pe site-uri de socializare,
comentarii la articole din presă, forumuri etc.)
În acest context, ce este o glumă şi ce nu?
De ce credeţi că cei mai mulţi aleg să nu intervină, chiar dacă nu li se pare corect ce se
întâmplă?
În astfel de situaţii, care credeţi că ar putea fi motivele agresorului?
De ce a creat Samantha profilul? A intenţionat de la început să-i facă rău lui Taylor?
Cum credeţi că sunt în general agresorii? Chiar dacă ni se pare că sunt siguri pe ei şi „cool”,
este oare adevărat? (uneori poate fi o „mască”)
Cum credeţi că pot fi evitate astfel de situaţii?
Ce poate face fiecare? Ce modalităţi de a reacţiona apar în film?
183
Consideraţi că ar fi bună o astfel de lege (a siguranţei pe internet)?
Ce înseamnă pentru voi libertatea de exprimare?

CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - CAPITOLUL II Drepturile şi libertăţile fundamentale


ARTICOLUL 30 Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu
grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici
dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială,
de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi
manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau
realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al
postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.

ACŢIUNEA FILMULUI „SPIJT!” (Olanda, 2013)


Potrivit pentru vârsta: peste 13 ani
Filmul, o ilustrare a consecinţelor hărţuirii (bullying-ului) în mediul şcolar, a fost câştigător
al Premiului Publicului Tânăr al Academiei Europene de Film, premiu acordat ca urmare a
voturilor acordate de tineri între 12-14 ani din 17 oraşe europene.

David este elev de liceu şi coleg de clasă cu Jochem, un băiat corpolent, care din acest motiv este
deseori hărţuit de unii colegi, fără să riposteze în vreun fel.
Profesorul de sport (dirigintele clasei), prezent în multe dintre aceste momente, nu intervine în nici
un fel. „Glumele” îndreptate împotriva lui Jochem sunt crude şi uneori macabre: în timp ce el este la
duș, agresorii îi fură hainele din vestiar și le atârnă într-un copac, așa încât Jochem nu va apărea în
fotografia clasei sale; o colegă inserează o imagine cu Jochem într-un cadru negru și notiţa că a
decedat. David vede ceea ce se întâmplă, dar ezită şi se teme să intervină.
Jochem este lovit şi intimidat în mod repetat, precum şi forţat de colegii agresori să preia din
sarcinile unuia dintre ei. David este singurul care se oferă să îl ajute, Jochem acceptând cu iniţială
reticenţă sprijinul.
Jochem găsește un câine abandonat, pe care îl va vizita mai târziu în mod regulat la adăpost. În
acest context se împrietenește cu Vera, care lucrează acolo; sub influența ei începe să mănânce mai
sănătos, precum și să facă mişcare.
În timpul unei petreceri cu clasa, Vera află că Jochem este îndrăgostit de ea, dar îl respinge. David,
supărat din cauza situaţiei greşit înţeleasă cu Vera, îl ignoră atunci când Jochem, fiind din nou
agresat, cere ajutorul.

184
A doua zi elevii sunt anunţaţi de director că Jochem nu a venit acasă cu o noapte înainte și că poliția
a fost mobilizată pentru căutarea lui. Se descoperă că Jochem s-a inecat, acesta luându-şi viaţa,
aparent după ce consumase o cantitate mare de alcool.
David se simte vinovat pentru că nu l-a ajutat în seara precedentă; are o discuţie în acest sens atât cu
părinţii lui Jochem, cât şi cu mama sa, care este ziaristă. Acesteia îi spune de agresiunile la care era
supus colegul său. David îl vizitează şi pe diriginte, care este suspendat pentru admiterea alcoolului
la petrecerea clasei, şi primeşte de la acesta un card cu fotografii de la respectiva petrecere. Pe
aceste fotografii David descoperă că Jochem nu a băut de bună voie la petrecere, ci alcoolul i-a fost
turnat pe gât de către agresori, el arătând apoi acest lucru la reuniunea memorială de la şcoală.
Discuţiile din timpul acestei reuniuni relevă regretul tuturor, atât al agresorilor cât şi al celor care nu
s-au implicat pentru stoparea comportamentului acestora.
Accentul din final cade exact pe acest lucru, pe modul în care implicarea „martorilor” poate
schimba cursul unor astfel de situaţii cu potenţial tragic.

SUGESTII DE ÎNTREBĂRI / TEME DE DISCUŢIE:

Cum vi s-a părut filmul? Încercați să răspundeți cu un singur cuvânt!


Care sunt ideile din film care v-au atras în mod deosebit atenţia?
De ce credeţi că cei trei colegi îl hărţuiesc pe Jochem? Care pot fi motivele pentru care unii
copii sunt agresori (bullies)?
De ce agresorii pot continua să-l hărţuiască pe Jochem în felurite moduri timp îndelungat?
Ce puteau face colegii ca să-l salveze pe Jochem?
De ce credeţi că David a ales la final să spună adevărul și să-l facă public?
Este important să spunem cuiva dacă regretăm ceva ce am făcut? (importanţa feedback-ului)
V-aţi întâlnit vreodată cu astfel de situaţii?
Este vreun personaj din film cu care vă puteţi identifica? Cu care? De ce?
Cum v-ați învins/cum se poate învinge frica de agresori?
Ce soluții credeți că funcționează?
Ce este mai important: să ajuți un coleg sau să-ți păstrezi locul, reputația în grup? De ce?
Cum vă dați seama dacă un coleg are probleme?
Sunt cei trei agresori complet răi? Pot fi oamenii complet buni sau răi?
Care credeţi că este mesajul filmului?

185