Scoala Gimnaziala

Director, Director adjunct,

Educatie emotionala
Program educațional centrat pe dezvoltarea inteligenței
emoţionale a copiilor din
Coordonatori:
prof. înv.
psiholog
logoped
 Argument
Pentru foarte mulţi elevi, dar în special pentru cei proveniţi dintr-un mediu defavorizat din
punct de vedere economic, social şi cultural, familia nu este un factor suficient de puternic pentru
stimularea inteligenţei emoţionale. Aceasta nu numai că uneori nu ajută, dar adesea creează un
model deformat de înţelegere a celor din jur, pune o pecete negativă asupra copiilor, le blochează
dezvoltarea firească.
Prin urmare, şcolii îi revine un rol important în ceea ce priveşte acest aspect, care până la
urmă poate fi numit al dezvoltării personale a elevilor.
Programul educational centrat pe dezvoltarea inteligenţei emoţionale cuprinde intervenţii
atât în cadrul grupului de elevi, cât şi în cel al părinţilor.
Beneficiari: elevii şi părinţii acestora
Perioada:
Colaboratori: psihologul, logopedul
COMPETENȚE SPECIFICE:
 -dezvoltarea abilităţilor emoţionale ale elevilor: empatia, comunicarea, cooperarea, rezolvarea
conflictelor
 -îmbunătăţirea climatului educaţional
 -prevenirea abandonului şcolar
 -îmbunătăţirea frecvenţei elevilor
 -construirea unei relaţii eficiente şcoală-familie
 -includerea în strategia didactică a unor activităţi specifice de luare a deciziilor, rezolvare de
probleme, rezolvare creativă a conflictelor
 -promovarea în clasă a activităţilor interactive de grup, în perechi, cu scopul de a dezvolta abilităţile
sociale şi emoţionale
ACTIVITĂȚI:
 -exerciţii pentru stăpânirea impulsurilor emoţionale
 -exerciţii pentru dezvoltarea receptivităţii la sentimentele celuilat
 -exerciţii pentru ,,citirea’’ emoţiilor celuilalt
 -exerciţii pentru asigurarea echilibrului emoţional personal
 -exerciţii pentru gestionarea şi negocierea conflictelor
 -exerciţii pentru păstrarea relaţiilor interpersonal pozitive
 -exerciţii de conştientizare a ,,butonului’’ (situaţii, persoane, lucruri, cuvinte) care declanşează
supărarea, furia, mânia şi modalităţile prin care acestea pot fi transformate
 -exerciţii de conştientizare a ceea ce îi face pe elevi să se simtă bine la şcoală, acasă, pe stradă
 -exerciţii de exemplificare de situaţii când eşti: fericit(ă), trist(ă), bucuros(ă),stresat(ă), iubit(ă),
plictisit(ă), sigur(ă) pe tine, îţi este frică
 Metodologie:
Organizare:
 -activităţi la clasă cu elevii
 -activităţi comune elevi-părinţi-cadre didactice
Metode:
 -exerciţiul
 -conversaţia
 -jocul de rol
 -dramatizarea
 -jocul didactic
 -demonstraţia
Evaluare: observarea sistematică a comportamentelor elevilor, desene,autoevaluare
Resurse de timp
-,,Consiliere cu părinţii’’ – 1 oră pe săptămână,
-*activităţi integrate în programul zilnic şcolar
-*utilizarea conţinuturilor, ori de câte ori acestea permit, pentru stimularea dezvoltării
inteligenţei emoţionale
*-aceste activităţi nu necesită resurse de timp special, ele sunt integrate activităţilor zilnice
obişnuite
Modalităţi de acţiune
-folosirea momentelor naturale, care se întâmplă zilnic, ca ,,momente de învăţare’’, în care
se discută despre diferite stări, dispoziţii, despre rezolvarea conflictelor sau managementul emoţiilor
(în special întâlnirea de dimineaţă).
-folosirea povestirilor personale, a filmelor, povestirilor ca surse de recunoaştere şi discuţie
despre comportamentele emoţionale
- utilizarea jucăriilor şi jocurilor pentru copii care să ajute la dezvoltarea competenţelor
emoţionale şi sociale
-folosirea ca activităţi pregătitoare (,,spargerea gheţii’’) a unor modalităţi de diagnosticare a
stării emoţionale a elevilor la început de zi şi apoi la încheierea activităţii
-încurajarea exprimării impresiilor despre abilităţile emoţionale şi sociale prin realizarea
unui panou-afişaj despre vocabularul emoţiilor, aprecierea comportamentului, prezentarea unor
situaţii deosebite şi rezolvarea cea mai bună
-evitarea etichetărilor
-descoperirea a cât mai multe oportunităţi de colaborare şi cooperare între elevi
-jocuri didactice; ,,Una caldă, una rece’’.(analizează cea mai bună/fericită zi din viaţa ta sau
Cea mai rea/nefericită zi din viaţa ta).
-autoportretul emoţional
-portretele părinţilor, cadrelor didactice pentru stări emoţionale observate la aceştia pe
parcursul unei zile
 Lecţie introductivă necesară la începutul implementării
Programului educational centrat pe dezvoltarea inteligenţei emoţionale a copiilor.
Tema: ,,În Ţara Emoţiilor”
Scopul: identificarea de către elevi a emoţiilor.
Obiective: -dezvoltarea abilităţilor emoţionale ale elevilor
-recunoaşterea emoţiilor în scopul dobândirii unei capacităţi empatice.
Obiective operaţionale:
-să asocieze unei expresii o emoţie;
-să descrie cu cât mai multe cuvinte emoţia, chiar prin sinonimie;
-să precizeze momentul când a trăit anumite emoţii.
Resurse: Timp: 40 de minute
Materiale: emoticoane,fotografii din ziare şi reviste cu diverse persoane, în situaţii cât mai
diferite, creioane colorate, hârtie colorată.
La începutul lecţiei rolul esenţial îl are dascălul, care trebuie să aprecieze felul în care va face
captarea atenţiei atât în funcţie de starea elevilor cât şi de propria stare. Momentul realizării lecţiei
trebuie bine ales, de exemplu dacă în ziua programată s-a întâmplat ceva şi în clasă este o atmosferă
tensionată sau indiferentă, mai bine este să se amâne desfăşurarea acestei lecţii. Este un moment în
care trebuie să obţinem maximă deschidere de la elevi fără să fim foarte serioşi, dar şi fără a lua
totul ca pe o joacă.
Folosim o hartă oarbă şi anunţăm elevii că trebuie să aşezăm pe harta respectivă personajele
decupate din ziare şi reviste, dar nu la voia întâmplării ci aşa după cum se simt ei în momentul în
care au fost fotografiaţi.
Pentru fiecare personaj notăm emoţia, apoi întrebăm:
Câţi dintre voi s-au simţit vreodată fericiţi?
Ce aţi simţit în acele momente?
Transferul cunoştinţelor: Confecţionarea de emoticoane.
Evaluare: Fişă de evaluare. Pe o coloană se află chipurile unor băieţi şi ale unor fete, fiecare
exprimând una dintre emoţiile învăţate. Elevii trebuie să le recunoască şi să le imite.
Activităţi recomandate:
Îndeplinirea unor obiective prevăzute în Programul educational centrat pe dezvoltarea
inteligenţei emoţionale a copiilor se poate foarte eficient realiza cu ajutorul unor activităţi special
adaptate pentru acest scop; menţionăm că în alegerea lor la clasele mici trebuie să ţinem seama de
durata acestora.
Jurnalul clasei
Activitatea se desfăşoară pe parcursul întregului an şcolar, iar momentul desfăşurării este bine
să fie ales la încheierea zilei de şcoală, cu aproximativ 15 minute înainte de plecarea acasă a
elevilor.
Scopul: Exprimarea sentimentelor şi căutarea unor soluţii făcând apel la experienţa grupului.
Obiective operaţionale:
- Să aprecieze starea emoţională provocată de diferite situaţii şcolare sau personale;
- Să propună soluţii pentru rezolvarea conflictelor;
- Să utilizeze expresii prin care să demonstreze că împărtăşeşte emoţiile colegilor;
Resurse de timp: 15-20 minute
Resurse material: panou, hârtie, creioane
Desfăşurare:
Învăţătorul constată prezenţa însemnărilor pe panoul clasei şi propune elevilor să discute
situaţiile prezentate (e.g. ,,Sunt furios pentru că Andrei m-a îmbrâncit când am intrat în clasă”.)
Metodologic, învăţătorul trebuie să fie atent la menţinerea discuţiilor la subiect şi să fie evidentă
parcurgerea traseului problemă – soluţii cu analiza consecinţelor - acţiune.
Evaluarea activităţii:
- nivelul de satisfacţie al elevilor la încheierea activităţii;
- demonstrarea de iniţiativă în a prezenta probleme şi rezolvări.
 ,,Una caldă, una rece”
Această activitate se desfăşoară sub forma jocului didactic.
Scopul: - explorarea afectivă a experienţei personale;
Obiective operaţionale:
- să exprime emoţiile care au însoţit diverse experienţei trăite de elevi;
- să asocieze emoţiilor caracteristicile potrivite (positive/negative);
Desfăşurare: În faţa clasei sunt aşezate două scaune, unul ,,cald” şi celălalt ..rece”. Când se
aşază pe scaunul cald, elevul trebuie să povestească o întâmplare care i-a produs emoţii pozitive, iar
când se aşază pe scaunul ,,rece”, întâmplarea povestită a lăsat amintiri neplăcute.
Învăţătorul se va aşeza primul, pentru a-i încuraja pe elevi!
Evaluarea activităţii:
- nivelul de satisfacţie al elevilor la încheierea activităţii;
- demonstrarea de iniţiativă în a prezenta probleme şi rezolvări.
,,Cubul sentimentelor”
Scopul: dezvoltarea încrederii în exprimarea emoţiilor;
Obiective operaţionale:
- să exprime în cuvinte sentimentele;
- să exprime prin mimică sentimentele;
Desfăşurare: Elevii se aşază în cerc şi aruncă de la unul la altul ,,cubul sentimentelor”, care are
înscrise cuvinte desemnând tristeţe, bucurie, ruşine, mânie. Când îi vine rândul, fiecare elev descrie
momentul când a avut un asemenea sentiment şi apoi să redea prin mimică starea trăită atunci.
Recomandare metodologică: Elevilor li se va prezenta această activitate ca un joc care se
desfăşoară pe durata unei săptămâni şi în care spun dacă au trăit în ziua respectivă sentimentele
menţionate pe cub. Ca să fie accentuată forma de joc, elevii sunt încurajaţi să fie atenţi, de exemplu
dacă unul s-a certat cu colegul său, dar spune că nu a avut nicio problemă, ei să îl corecteze.
,,Tehnici de mişcare şi dans”
Activitatea urmăreşte creşterea conştientizării corporale a copiilor, deblocarea emoţională a
acestora, dezvoltarea sensibilităţii.
Sarcina: copiii trebuie să realizeze diferite tipuri de mers şi mişcări, conform sarcinii cerute de
profesor.
Exemple în ordine efectuării:
1.Pe un fond muzical relaxant, fiecare copil să-şi mişte, după cum se simte, mai întâi fiecare parte a
corpului şi apoi corpul în ansamblu, realizând un dans propriu, care să îl reprezinte.
2.Copiii să îşi imagineze că merg pe diferite suprafeţe – pe gheaţă, prin ploaie, prin zăpadă, pe
sârmă – şi să asocieze mişcările cu o mimică adecvată stărilor emoţionale pe care le pot trăi în astfel
de situaţii.
3.Folosind jocul de rol, copiii să imite mersul/mişcarea/postura diferitelor animale.
Metode şi tehnici de realizare: jocul de rol, tehnici expresive.
,,Baloane vesele şi triste”
Sarcina: copiii trebuie să identifice diferite stări emoţionale, să confere etichete verbale acestor
stări şi să interpreteze în faţa celorlalţi un rol ales sau dat. Copiii vor fi ajutaţi să conştientizeze
gândurile asociate fiecărei emoţii trăite, pozitive sau negative, precum şi să identifice gânduri
alternative, generatoare de comportamente funcţionale.
După ce umflă câteva baloane cu ajutorul copiilor, aceştia vor desena pe baloane stări şi trăiri
emoţionale preferate: bucurie, tristeţe, mirare, furie, ruşine. Baloanele se vor arunca în aer. Copiii le
vor prinde pe rând şi se vor identifica cu ele, experimentând toate trăirile.
Mijloace de realizare: jocul de rol, expunerea, autoanaliza.
Jocul de rol poate fi folosit ori de câte ori este nevoie pentru a rezolva eventualele conflicte
care pot apărea în cadrul colectivului de elevi.
Indicaţii metodologice: învăţătorul prezintă tema jocului, numeşte doi-trei elevi care să participe şi
apoi conduce discuţiile cu ajutorul cărora sunt analizate sau propuse modele de acţiune.
Întotdeauna în aceste discuţii sunt menţionate stările emoţionale asociate situaţiilor
 prezentate.
Teme:
,,Furiosul” – Un copil vine la şcoală şi îşi găseşte locul ocupat. Când cere să îşi recapete locul, cel
care l-a ocupat este furios şi nu vrea să cedeze.
,,Biletul” – Unui copil i se spune că prietenul lui cel mai bun a trimis cuiva un bilet în care a scris
lucruri urâte despre el. Cei doi se întâlnesc. Cum vor reacţiona?
Alte teme:
- Ai vărsat laptele pe caietul colegului .
- Un copil râde de tine pentru că ai scris urât.
- Îţi pierzi creionul preferat.
- Ai uitat acasă fişa cu tema.
- În timp ce te joci, un coleg te loveşte.
Aceste jocuri îi permit copilului să practice un comportament social pozitiv, astfel încât la
întâlnirea în viaţa reală cu situaţii asemănătoare el să aibă un punct de reper comportamental.
Pentru dezvoltarea personală a copiilor este necesar ca învăţătorul să folosească toate
oportunităţile pe care le oferă conţinuturile diverselor discipline, prin urmare este necesară o
abordare şi din punct de vedere emoţional a lecţiilor. Deşi s-ar crede că în cadrul extracurricular se
pot realiza cele mai multe ineracţiuni cu rezultate marcante asupra elevilor, cadrul curricular este
foarte bogat în a oferi asemenea ocazii. De exemplu:
Ora de Educaţie tehnologică:
-,,Să facem daruri!” Copiii învaţă cum să ofere produsele realizate de ei;
-,,Să lucrăm împreună!” Copiii învaţă să formeze o echipă, să îşi aleagă o echipă, să aprecieze
propriul comportament şi pe al celor din jur, pe parcursul îndeplinirii sarcinilor şi la sfârşit;
Ora de Educaţie plastică:
-Folosirea culorilor pentru exprimarea emoţiilor;
-Asocierea color de bază unor emoţii de bază: Roşu de supărare, Albastru de tristeţe, Galben de
invidie.
-Aprecierea lucrărilor colegilor şi recunoaşterea stărilor pe care le induc, de exemplu dacă cineva a
pictat un peisaj frumos să recunoască bucuria degajată de lucrare.
Ora de Educaţie muzicală:
Este recunoscută puterea muzicii de a induce stări emoţionale din cele mai diverse. Audiţiile
muzicale joacă un rol foarte important, dar numai dacă sunt bine realizate. Astfel, învăţătorul
trebuie să pregătească atmosfera în clasă, să îi pregătească pe elevi pentru audiţie şi să fie el însuşi
atent la piesa audiată. Selecţiile muzicale existente, atât din muzică clasică cât şi din folclorul
copiilor, satisfac nevoile pentru un asemenea moment în cadrul lecţiilor. O altă posibilitate este
aceea de a oferi elevilor ocazia să exprime prin versuri şi melodii simple diferite stări de spirit,
practice crearea unui refren simplu pe care să îl repete de câte ori doresc.
Pentru ora de Limba şi literatura română atât recomandările, cât şi posibilităţile sunt
nenumărate, de la recitări, exprimarea în scris pornind de la o temă dată, caracterizarea personajelor,
comentariul personal asupra atitudinilor unui personaj, schimbarea finalului unei povestiri, toate ţin
de dorinţa de a-l învăţa pe copil să abordeze un text literar în mod activ, cu interes, să facă din acest
text un partener ,,viu” care să ofere copilului posibilitatea de a se implica şi din punct de vedere
emotional.
BIBLIOGRAFIE
Andersen, P., Limbajul trupului. Bucureşti: Teora, 2007
Collett, P., Cartea gesturilor. Bucureşti: 2005
Elias, M., Tobias, S., Friedlander,B.,Inteligenţa emoţională în educaţia copiilor.Bucureşti: Curtea Veche, 2007
Goleman, H., Inteligenţa Emoţională. Bucureşti:Curtea Veche, 2007
Marcus, S., Empatie şi personalitate. Bucureşti:Atos, 1997
Mitrofan, L., Prietenia. O cale de dezvoltare şi maturizarea personalităţii. Bucureşti: SPER, 2001
Roco, M., Creativitate şi inteligenţă emoţională. Bucureşti: Polirom, 2004
Wood, R, Tolley, H., Inteligenţa emoţională prin teste. Bucureşti:Meteor Press, 2007
 TEST 1
1. Dă un nume fiecărei persoane.
2. Ce crezi tu că simte fiecare? De ce ?

1.

2.

3.

4.

5.

TEST 2
1. Scrie cu culoarea potrivită cum crezi că se simte fiecare păpuşă.
2. Cu care dintre ele simţi la fel în acest moment?
3. Dă-le câte un nume care să le reprezinte emoţia de care sunt cuprinse.
4. Grupează-le după emoţiile lor asemănătoare sau diferite.

Alege imaginea care arată relaţia dintre noi în acest moment:

TEST 3
1. Notează cu litere, în ordine alfabetică, fiecare expresie facială.
2. Scrie în coloana din dreapta ce emoţii crezi tu că exprimă fiecare.

3. Asociază imaginile cu litera corespunzătoare.

TEST 4

1. Ce vedeţi în aceste imagini?

2. Scrieţi ce sentimente şi emoţii vă cuprind privind formele şi culorile din imagini.
 TEST 5

HARTA INIMII
Clasa:
Tema: Harta inimii
Obiective operationale:
 Elevii să fie capabili să-şi descrie calităţile şi nu defectele
 Autocunoaştere si intercunoaştere
Resurse materiale: coli xerox, carioca
Metode: jocul, expunerea, portofoliul individual
Desfăşurarea activităţii:
Elevii sunt împărţiţi pe grupe de lucru, câte patru elevi în grupă. Se stabilesc regulile:
 Suntem sinceri si nu semnăm lucrările realizate.
 Dorim să ne autocunoaştem.
 Lucrăm cu culorile alese de noi.
 Respectăm timpul acordat şi ne încadrăm în el.
 Învăţăm să ne respectăm colegii, să-i ascultăm şi să nu-i întrerupem în timpul expunerilor
individuale.
Individual,elevii desenează o inimă conturând-o pe toată pagina.
Împart inima în patru cămăruţe egale şi le numerotează de la 1 la 4.
În cămăruţa 1 scriu trei calităţi pe care le au.
În cămăruţa 2 scriu trei lucruri pe care le fac bine.
În cămăruţa 3 scriu trei lucruri pe care doresc să le schimbe la ei.
În cămăruţa 4 scriu trei lucruri pe care ar dori să le spună colegii despre ei.

Evaluare:
Fiecare elev citeşte în prima fază ce a scris despre el.
Ceilalţi elevi aduc completări pe care el le adaugă în cămăruţele respective.
Toate desenele sunt expuse pe un panou şi fiecare coleg din clasă trece prin faţa panoului
încercând să identifice cui aparţine fiecare desen după înscrisurile realizate.