UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI FONDUL SOCIAL INSTRUMENTE STRUCTURALE AGENŢIA

MINISTERUL MUNCII, EUROPEAN 2007-2013 OIPOSDRU NAŢIONALĂ

FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI POS DRU PENTRU
SOCIALE 2007-2013 ROMI
AMPOSDRU

Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară: 2 - „Corelarea invăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”
Domeniul major de intervenţie: 2.2 - „Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii” Titlul
proiectului: „Şcoala – o şansă pentru fiecare” (ID proiect 4752)
Cod Contract: POSDRU/8/2.2/S/2
Beneficiar: Agenţia Naţională pentru Romi

Proiect „Şcoala – o şansă pentru fiecare”

Activitatea 10: „Servicii de consiliere și orientare pentru elevii aflati în risc de abandon școlar”,

1
 Argument

Consilierea elevilor reprezinta o necessitate a scolii contemporane, avand in vedere criza pe care o
traverseaza familia in societatea romaneasca si ale carei simptome se reflecta in comportamentul copiilor, atat
la nivel individual, cat si la nivel de grup scolar: clasa de elevi. Consilierea de grup ofera oportunitatea
psihologului scolar/dirigintelui de a explor dimensiunile affective, motivationale, atitudinale si sociale ale
elevilor, in acest cadru stabilindu-se relatii optime de comunicare multidirectional: professor – elev, elev-
profesor, elev-elev, profesor- psiholog scolar, astfel incat, incitarea, dialogul provocat si provocator sa conduca
la schimbarea unor comportamente, prin aderenta la sufletul si mintea elevilor, mult mai efficient decat
conformarea elevilor la dictonul “Magister dixit”
Desfasurarea activitatilor poate fi moderata de invatator/ profesorul diriginte (indrumat de catre psihologul
scolar) – in cadrul optionalelor de consiliere si orientare/educatiei civica/ orelor de dirigentie – sau de catre
psihologul scolar, in colaborare cu invatatorul/ profesorul diriginte, acesta participand active in cadrul orei,
alaturi de elevi. Aceste modalitati de lucru vor reduce din tensiunile generate de lipsa de comunicare, grupul
clasa si educatorul formand o suma de individualitati generatoare de ganduri, idei, reprezentari, sentimente,
atitudini. Mai intai se schimba cunostintele, apoi atitudinile si, in final, comportamentele. E cunoscut faptul ca,
individual, iti aduci aminte aproximativ: 20% din ceea ce auzi (si uiti), 30 % din ceea ce vezi (e posibil sa ti
amintesti), 60 % din ceea ce auzi si vezi (ar trebui sa-ti amintesti), 70 % din ceea ce spui tu insuti (probabil iti
amintesti), 90 % din ceea ce faci si simti, in acelasi timp (intelegi)
Programul de consiliere de grup “Intelege diferenta, respecta egalitatea!” include activitati attractive, in care
elevul este implicat active sa se autocunoasca, sa si inteleaga problemele, sa-si defineasca setul valoric si
atitudinal, sa invete sa decida si sa actioneze motivate, sa gestioneze emotiile negative
Programu este potrivit pentru clasele in care elevii din clasa-grup nu relationeaza foarte bine/ exista elevi
respinsi de colegii lor, datorita carentelor affective (lipsa parintilor de acasa/ alte motive). In acest sens, se
poate constitui un grup de sprijin, format numai din elevi cu acest gen de probleme

“INTELEGE DIFERENTA, RESPECTA EGALITATEA”

Program de consiliere de grup
Motto
“Spune-mi si o sa uit
Arata-mi si poate n-o sa-mi amintesc
Implica-ma si o sa inteleg” (proverb american)

Prezentarea programului
Durata: Vor fi alese 4 teme dintre cele 8 prezentate, in functie de grupul/clasa careia se adreseaza,
(2 teme în cursul semestrului I, 2 teme în cursul semestrului II)
Resurse de timp: 45/50 de minute
Grup tinta: elevii din clasele I-VIII (in special grupurile –clasa in care sunt dificultati de relationare
intre elevi/ exista elevi respinsi)
Scop: Optimizarea relatiilor intre elevi, prin formarea de abilitati si atitudini care permit o
functionare personala si sociala flexibila si eficienta.
Obiective:
1. Adaptarea si functionarea psihosociala optima a elevilor cu probleme de relationare, prin
exploatarea si dezvoltarea resurselor personale.
2. Prevenirea situatiilor conflictuale, prin promovarea autocontrolului.
3.Relationarea pozitiva cu ceilalalti, prin dezvoltarea inteligentei emotionale.

2
 ACTIVITATEA 1
“Talpita mea sunt Eu”

Obiective specifice:

1.Sa- si dezvolte sensibilitatea

2.Sa-si exprime identitatea
3.Sa-si exteriorizeze emotiile, prin intermediul muzicii si culorii

Timp de lucru: 2 ore

Materiale necesare: coli din blocul de desen, culori cerate, combna muzicala, CD.
Metode: exercitiul, reflectarea, conversatia

Scenariul activitatii:
-Elevii vor merge prin sala de sport, in ritm muzical (lent), dupa indicatii: pe varfuri, pe calcaie, pe
partea interioara (exterioara) a labei piciorului, pe toata talpa si, de fiecare data, vor fi intrebati ce
au simtit talpitele lor si ce aminitiri le-au starnit aceste senzatii.
-Se vor opri si fiecare copil isi va desena conturul talpii, apoi fiecare copil va colora sau desena pe
talpita ceva care sa arate sentimentele pe care le-a trait, in timpul dansului.
-Fiecare scolar isi va aseza talpita pe un drum al talpitelor (singura su langa alte talpite), avand
posibilitatea sa reaseze talpita, daca crede ca primul loc nu a fost cel potrivit.

Analiza activitatii:

-Discutii:
Cine doreste sa arate care e talpita lui?
Care este cauza pentru care a asezat acolo talpita (poate se afla singura, mai aproape sau mai
departe de alte talpite, in aceasidirectie cu celelate talpite sau nu….)?
Ce i-a placut la talpita langa care se afla talpita lui/ care este motivul pentru care si-a mutat talpita
acolo?
Ce reprezinta talpita lui: desenul sau culorile/alte simboluri aflate pe talpita?

Evaluare:

Ce emotii predomina pe talpita desenata – coloreaza simbolul/ adauga alt simbol si denumeste-l:

VESEL TRIST MIRAT ENERVAT

3
 ACTIVITATEA 2
“Limbajul emotiilor”

Obiective specifice:

1.Sa comunice emotiile, fara cuvinte

2.Sa interpreteze emotiile
3.Sa dezvolte empatia.

Timp de lucru: 1 ora

Materiale necesare: fise de evaluare
Metode:execrcitiul, jocul de rol, conversatia, observatia.

Scenariul activitatii:

-Excercitiu – un joc in cuplu: toti copiii de pe un rand se gandesc la o intamplare fericita, iar colegii
lor de banca la urmaresc comportamentul nonverbal. Dupa aceea se gandesc la o intamplare trista,
iar colegii lor ii privesc cu atentie. A treia oara, acestia mimeaza intamplarea vesela/trista, iar colegii
incearca sa o recunoasca.
-Se inverseaza rolurile
-Exercitiu – joc in cuplu: Elevii se aseaza spate in spate (lipiti) si se tin de maini. Unul se gandeste la o
intamplare fericita si o poveste (fara cuvinte), pronuntand niste numere, pana la 10. Apoi va
“povesti” (tot prin numarare) o intamplare trista si, in final, va exprima una din cele doua variante
(vesela/trista). Colegul incearca sa recunoasca ultima varianta interpretata, apoi rolurile se schimba.

Analiza activitatii:
-DIscutii:
Cati copii au recunoscut emotiile, cati nu au descifrat emotiile traite de colegul de banca? Care sunt
indiciile dupa care s-au ghidat?
Cati nu au recunoscut emotiile traite de coleg si ce explicatie exista?
Cati copii au recunoscut sentimentele traite de coleg (din al doilea exercitiu)? Ce alte indicii, in afara
vocii, au folosit (ritmul respiratiei, pauzele, stransoarea/transpiratia palmelor….)?
Ati descoperit ceva nou despre voi/despre ceilalti? Ce anume?

Evaluare:
Cat de mult v-ati implicat in activitatile desfasurate astazi (pe o scara de la 1-5)?
Motivati cauza.

4
 ACTIVITATEA 3
“Termometrul emotiilor-partea I”

Obiective specifice:
1.Sa se dezbata: avantaje vs dezavantaje privind diferentele individuale
2.Sa analizeze propriile trairi
3. Sa se autodezvaluirile
4. Sa se reflecteze la modalitati de pozitivare a propriilor emotii.

Timp de lucru: 1-2 ore

Materiale necesare: coala de hartie A4, fise
Metode: brainstorming, exercitii-joc, conversatia, descoperirea, explicatia, demonstratia

Scenariul activitatii:

Exercitiul de spargere a ghetii: elevii vor tine ochii inchisi si vor juca un joc, dupa instructiuni, fara sa
intrebe nimic:
-vor indoi o coala si vor rupe coltul din dreapta, sus;
-vor plia din nou coala si vor rupe iar coltul din dreapta, sus;
-vor repeta operatia;
-vor executa pentru ultima oara acelasi lucru;
-vor deschide ochii si vor despaturi coala;
-vor observa ca metodele obtinute nu sunt la fel, desi copiii au primit aceleasi explicatii.

Discutii:

Care credeti ca este explicatia faptului ca ati obtinut modele diferite? (fiecare are modul lui de a
intelege lucrurile, fiecare persoana este unica).
Este bine/rau sa fim diferiti? (discutii pro si contra).

Exercitiu – joc “Termometrul emotiilor”

Cititi propozitiile din a doua rubrica a tabelului, apoi fixati “termometrul emotiilor” , la ultima
rubrica din tabel (pe o scara de la 1 la 5, cu plus/minus) – semnificatii:
0 indica o stare neutra: nici vesel, nici trist
(-1) arata ca esti putin trist ........ iar (-5) arata ca esti foarte trist.
(+1)arata ca esti puntin bucuros… ....... iar (+5) arata ca esti foarte bucuros.

5
 +5
GRADE TERMOMETRUL

1 5 10

EVENIMENTE
-5

Nr. crt. EVENIMENT INTENSITATEA EMOTIEI:

pozitive (+) sau negative (-)
1 Astazi avem ora de consiliere scolara.
2 Am luat o nota mica.
3 Sunt pedepsit(a).
4 Mama e plecata.
5 Mi s-a spart mingea.
6 Tata nu e acasa.
7 Particip la un concurs.
8 Astept rezultatul la un test.
9 Ma intalnesc cu cineva.
10 Am luat bataie.

Vor avea loc discutii cu elevii, pe marginea completarii termometrului emotiilor (explicatii date de
elevi, pentru trairea emotiei).
Concluzii: emotiile reflecta modul in care interpretam lucrurile. Depinde de noi sa le evaluam corect,
astfel emotiile pot fi foarte greu de suportat si pot duce la imbolnavirea mintii si / a corpului.
Sarcina de lucru (indicata pentru elevii din clasa a IV-a) : punctati evenimentele din tabel in graficul
de mai jos, tinand cont de intensitatea termometrului emotiilor. Veti obtine un grafic al emotiilor.
Observati care emotii predomina: pozitive sau negative?
Discutii cu elevii, pe marginea fiecarui eveniment evaluat, insistandu-se pe categoria de scolari care
au emotii negative mai intense.
Evaluare: scrieti un scurt eseu despre cel mai bun prieten/cea mai potrivita persoana caruia/careia
i-ati dezvalui un lucru care va apasa.

6
 ACTIVITATEA 4
“Termometrul emotiilor-partea II”

Obiective specifice;
1.Sa constientizeze faptul de a fi diferit prin modul de a intelege, a simti, a evalua.
2.Sa depisteze emotiile negative;
3.Sa reevalueze gandurile disfunctionale;
4.Sa isi formeze o strategie de a gandi pozitiv.

Timp de lucru: 1-2 ore (in functie de marimea grupului de elevi).

Materiale necesare: fise de lucru.
Metode: conversatia, reflectia, autodezvaluirea, jocul.

Scenariul activitatii:

*Spargerea ghetii –jocul “Oglinda” –unde mimeaza diferite emotii: bucurie, teama, nemultumire
etc.
*Completarea fisei: “Cum te simti in general?”

Elevii vor nota cate grade are propriul termometru al emotiilor, pentru fiecare din enunturile scrise
in tabel (Nota: 0 grade inseamna nici o emotie; 5 grade inseamna emotii potrivit de mari: 10 grade
inseamna emotii foarte puternice):

a) la scoala ( ) d) citesti o carte ( )

b) acasa ( ) e) te uiti la TV ( )
c) cu prietenii ( ) f) te joci pe calculator ( )
*Citirea rezolvarii temei, concluzii
*Discutii pe tema : “Ce pot face eu/ceilalti, atunci cand eu ma simt….?”

Cand ma simt Atunci ma comport… Pentru a ma simti Ceilalti ar putea sa…..

bine, EU as putea sa…
Trist
Singur
Plictisit
Nervos
Suprata pe cineva
Nemultumit
Nelinistit
neincrezator

*Evaluare (scris/desen): sa reflecteze asupra unui sentiment negativ pe care l-a trait de curand si sa
gaseasca modalitati de a-I readuce intensitatea.

ACTIVITATEA 5
“Cutia postala – o oglinda sociala”
7
 (Sursa: Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2003, pag 33-35)

Obiective specifice:
1. Sa decteze probleme, dificultati de interactiune si comunicare intre genuri;
2. Sa sublinieze rolul gandirii pozitive si al empatiei de gen.

Durata: 1-2 ore

Materiale necesare: flip-chart, post-ituri colorate, markere fise, un ghem cu ata de lana, colorata
Metode: conversatia, dezbaterea, brainstorming, studiul de caz, jocul de rol.

Scenariul activitatii:
-Se formeaza doua echipe : fete si baieti.
-In prima etapa sunt afisate pe flip-chart (sau sunt lipite pe tabla) cutiile postale pentru fete si cutiile
postale pentru baieti, dupa modelul:

Ce apreciez la fete?
Ce nu apreciez la fete?

Ce apreciez la baieti?
Ce nu apreciez la baieti?

-Se solicita echipei de baieti (brainstorming) sa scrie pe post-ituri roz ce apreciaza la fete si pe post-
ituri rosi ce nu apreciaza la fete ( fiecare baiat lipeste personal post-itul pe flip-chartul pentru casuta
postala roz, respectiv, pentru casuta postala rosie).
-Se solicita echipei de fete (brainstorming) sa scrie pe post-it ce admira la baieti (pe bleu) si ce nu
admira la baieti ( pe albastru).
-Reprezentantul baietilor citeste continutul casutei postale roz, apoi reprezentarea fetelor,
continutul casutei bleu.
-In etapa a II-a , atat fetele , cat si baietii, completeaza –separat- fisele:

Pentru fete:

Din ceea ce apreciaza baietii ce caracteristici am………….

Din ceea ce apreciaza baietii ce caracteristici nu am………….
Ce as dori sa schimb la mine, in sensul apreciat de baieti…….

Pentru baieti:

Din ceea ce apreciaza fetele ce caracteristici am……….

Din ceea ce apreciaza fetele ce caracteristici nu am……….
Ce as dori sa schimb la mine, in sensul apreciat de fete…..

Vor fi discutii pe marginea completarii fiselor.

8
-In etapa a III-a , o reprezentanta a fetelor, cat si un reprezentant al baietilor, vor citi (pe rand)
continutul post-iturilor de la a doua intrebare, apoi vor raspunde – in echipe : fete vs baieti – la
intrebarile din urmatoarele fise de lucru:

Pentru fete:

Din ceea ce nu apreciaza baietii ce caracteristici am………

Din ceea ce nu apreciaza baietii ce caracteristici nu am………
Ce as dori sa schimb la mine dintre cele neapreciate de baieti……….

Pentru baieti:

Din ceea ce nu apreciaza fetele ce caracteristici am………

Din ceea ce nu apreciaza fetele ce caracteristici nu am………
Ce as dori sa schimb la mine dintre cele neapreciate de fete……

Analiza activitatii:

-Discutii pe marginea completarii fiselor.

-Cum ar trebui sa fie interactiunea intre fete si baieti?
-Cat suntem de deschisi unei comunicari reale si constructive?
-Cum ne putem depasi eventualele complexe?
Pornind de la aceste intrebari, se incearca discutii – la inceput pe grupe de fete/baieti ( in functie de
situatie, pot aparea si alte intrebari). Apoi, cele doua grupuri schimba opinii intre ele, participand la
discutie cat mai multi elevi. Se poate incerca un “tur al opiniilor” care sa ofere posibilitatea de
exprimare tuturor elevilor.

Evaluare:

Joc: elevii fac un cerc si vor arunca ghemul de la unu la altul, fiecare copil participand la joc. La final,
copiii vor fi intrebati daca le place cum arata modelul creat de firele ghemului – in acest context,
analizandu-se modul cum s-au asezat copiii: in functie de simaptii/fete-baieti etc., firele ghemului
indicand modul cum interactioneaza elevii, in mod obisnuit. Copiii sunt rugati sa repete jocul
(profesorul psiholog observand daca au intervenit schimbari induse din interiorul grupului –clasa).
Se vor face comentarii, privind importanta relationarii intre colegi.

9
 ACTIVITATEA 6
“Eu sunt”

Obiective specifice:
1. Sa formeze imaginea de sine, in mod realist;
2.Sa dezvolte stima de sine, prin aprecierea valorilor personale;
3.Sa formuleze clar un scop, pornind de la motivatia care anima scopul;
4.Sa descopere resursele, pentru sustinerea/indeplinirea scopului.

Timp de lucru: 2 ore

Materiale necesare: fise de lucru
Metode: conversatia, reflectia, studiul de caz, jocul de rol.

Scenariul activitatii (partea I):

-Copiii sunt rugati sa bifeze cuvintele care ii descriu cel mai bine, raspunzand la propozitiile propuse
in fisa (Anexa 1), de tipul:
Eu sunt………
Ceilalti (colegii/unii colegi cred) despre mine ca eu sunt…….
Eu as vrea sa fiu…..
-Exercitiu joc (in perechi) : copiii sunt rugati sa prezinte pe colegul : de banca, la persoana I
(exemplu: Numele meu e Alex. Eu sunt….Mie imi place…..As vrea….)
-Fiecare dintre copii incearca sa urmareasca ce calitati/defecte de pe fisa lor au fost cunoscute de
catre colegul de banca.

Analiza activitatii:

Discutii pe marginea fisei completate ( intrebari inspirate din “ Fereastra lui Johari: - Anexa 2):
-Ce calitati/defecte am recunoscut – atat eu, cat si ceilalti?
-Ce calitati/defecte au recunoscut la mine colegii, iar eu nu le-am sesizat?
-Ce calitati/defecte am, iar ceilalti nu le stiu?
-Ce as vrea sa mai stiu despre mine, deoarece nu stiu tot si nu am aflat de la ceilalti?
Acest lucru poate fi aflat cu alte ocazii – in cadrul unor activitati de consiliere individuale sau de
grup).

Evaluare: Completarea unei fise (de catre fiecare elev), cu : puncte tari, puncte slabe. Citirea catorva
fise, in scopul stabilirii oportunitatilor si amenintarilor si, pe baza acestor exemple, toti copiii vor
completa si ei oportunitati si amenintari , ca tema pentru acasa.

10
Scenariul activitatii (partea II):

Citirea temei, concluzii.

-Joc: fiecare copil va primi o coala alba, care va fi prinsa pe spate, iar colegii vor scrie calitatea pe
care au observat-o la persoana la care completeaza. La sfarsitul activitatii (care dureaza 5 minute),
fiecare elev va citi de pe coala calitatile atribuite de catre colegii lor.
-Discutii, dupa vizualizarea listei individuale cu calitati:
Care calitate apare cel mai des pe lista?
Este vreo calitate care lipseste de pe lista?
Ce ar trebui sa faca, pentru a pune mai bine in valoare calitatea care nu apare pe lista/
De cred ca , unii copii, au obtinut mai multe calitati in lista lor?
-Argumente: depinde de modul cum a procedat fiecare, pentru a primi aprecieri: unii au stat la
banca lor/ au asteptat sa vina la ei cineva, pentru a le scrie calitatea; alti au stat intr-un loc pe
interval, asteptand sa primeasca aprecieri, dar nu au oferit ei insisi aprecieri; unii copii au scris , dar
nu au solicitat; cei care au primit cele mai multe aprecieri au interactionat cu fiecare dintre colegii
lui, acest lucru fiind caracteristica lui de fiecare zi – acest lucru demonstrand sociabilitate foarte
buna.
- Copiii vor repeta jocul, pentru inca 5 minute – revizuindu-si tactica, acolo unde este cazul. Discutii
pe marginea feed-back –ului primit de la colegi, comparativ cu prima runda a jocului.
-Activitatea individuala : fiecare copil va completa fisa “Steaua personala” (Anexa 3):
a) un lucru pozitiv care te caracterizeaza ;
b) un motiv pentru care te apreciaza colegii/profesorii;
c) un lucru de care esti mandru/a
d) un lucru pe care il aduci intr-o prietenie;
e) un obiectiv in viitor
f) un lucru pe care ai dori sa-l schimbi la tine.

Analiza activitatii:
-DIscutii pe marginea fiselor completate : analiza valorilor personale, din “Steaua personala”
(punctele a-d)
-Discutii pentru formularea scopului – ce fel de scop este : pe termen lung, mediu, scurt;
 Modalitatea formularii scopului: corect: vreau sa (nu as vrea sa….);
 Motivatia atingerii scopului (beneficiile obtinute);
 Resursele pe care le va utiliza , pentru atingerea scopului.

Evaluare: fiecare copil va completa pe desen (un arbore) : in coroana va formula un scop, iar la
radacini, va scrie resursele pe care le va utiliza, pentru indeplinirea scopului.

Activitati pentru clasele V-VIII

11
 ACTIVITATEA 1
“Invat sa negociez”

Obiective specifice

1. Sa se explice conceptul de negociere

2. Sa se exerseze procesul de negociere, identificand astfel pasii fundamentali in arta negocierii
3. Sa se experimenteze rolul de negociator/negociatoare
4. Sa decline valorile personale, argumentand aceste alegeri
5.Sa se implice emotional, fara a pune accent pe patima, pe incapacitatea renuntarii la idei si
convingeri.

Timp de lucru: 1 ora

Materiale necesare: coli de flip-chart, fise carioci, culori
Metode: dezbaterea, conversatia, explicatia

Scenariul actvitatii:

Fiecare elev(a) primeste o fisa (Anexa 3), trebuind sa scrie 6 valori personale.

-Se formeaza diade (fata-fata, fata- baiat, baiat-baiat) si fiecare membru din pereche isi prezinta
reciproc valorile personale, motivand alegerea facuta. Sarcina diadei este sa negocieze apoi 6 valori
comune, pornind de la valorile personale, timp de 5 minute.
-Se formeaza grupuri de cate 4 membri se unirea a doau diade. Acestia aleg 6 valori comune grupului
nou format. Se creeaza steau valorilor grupului format din 4 membri.
-Grupurile de cate 4 membri se unsesc, formandu-se grupuri de cate 8 membri. Se discuta si se
negociaza in grup cele doua stele nou-create si posibilitatea realizarii uneia singure, reprezentative
pentru noul grup.
-Se alege un negociator/negociatoare care va delibera cu reprezentantii celorlalte grupuri, obtinandu-
se o noua stea, dupa care va comunica rezultatele negocierii. Negociatorii vor tine cont de ideile
grupului. Alegerile vor fi argumentate. Negociatorul poate fi mentinut/schimbat, in functie de
strategia grupului din care afce parte. Se negociaza de mai multe ori, in functie de ritmul de lucru,
pana la obtinerea stelei valorilor reprezentative pentru intreaga clasa.

12
Analiza activitatii:

-Cum ati defini negocierea? (A negocia inseamna a lua o decizie impreuna, in parteneriat , asupra unei
probleme pentru fiecare parte e implicata detine solutii de rezolvare mai mult sau mai putin
compatibile sau in acord cu cele ale celuilalt)

-Cum v-ati simtit cand ati negociat cu fetele? Dar cu baietii? Ce caracteristici ati identificat in procesul
de negociere?

-In ce consta, din perspectiva voastra, arta negocierii? Fetele sunt mai abile in a negocia? Dar
baietii?
-Ce este asemanator / diferit in negocierea dintre baieti si fete?
-Ce caracteristici trebuie sa aiba negociatorul/negociatoarea pentru a avea succes?
-Care sunt capcanele/ “ucigasi” negocierii? Dar “ingerii” negocierii?
-Ce greutati ati intampinat in alegerea negociatorului/ negociatoarei?
-Cum v-ati simtit cand a trebuit sa renuntati la alegerile voastre? Dar sa acceptati alte valori pentru
argumentele care au fost puternice?
-Ati negociat potrivit strategiei castig – castig? ( O modalitate de a face fata conflictelor consta in
abilitatea de a negocia, dupa principiul “castig-castig”. Negocierea presupune ascultarea activa a
celorlalti, toleranta, respect, empatie, incredere in sine si in celalalt ( sursa: Centrul Parteneriat
pentru Egalitate, 2003, pag. 118-120)

Evaluare: Steaua valorilor clasei va fi reprezentata printr-un simbol, apoi va fi afisata.

ACTIVITATEA 2
“Abordeaza sau evita”

Obiective specifice:

- Sa diferentiezi strategiile de rezolvare de probleme sau luare de decizii de strategiile de

abordare sau de evitare.
Timp de lucuru: 45 minute
Materiale necesare: coli A4, instrumente de scris
Metode: joc de rol, dezbaterea, studiul de caz.
Scenariul activitatii:

- Joc de rol : reactii la o situatie problematica tipica (se da problema: Un elev a primit la
lucrarea de control o nota mica.) Se vor juca cat mai multe variante. Se aleg cazurile
relevante – de exemplu:
1) Un elev primeste o nota mica la o lucrare, isi ascunde lucrarea in camera lui, apoi pleca la
joaca cu prietenii, fara sa le spuna parintilor de nota luata.
2) Un elev primeste o nota mica la o lucrare si o arata parintilor, spunand: “Cred ca o sa
discutam despre asta, nu?”
3) Un elev primeste o nota mica la o lucrare, se enerveaza, arunca lucrarea la cosul de gunoi,
profesorul ii face observatie, iar elevul iese din clasa, trantind usa.

13
Analiza activitatii:

Dezbatere asupra reactiilor diferite, la acesi problema:

-Care este faptul: ce li s-a intamplat copiilor? (acelasi fapte: au luat o nota mica la lucrare- acesi
problema)
-Cum au reactionat fiecare dintre elevi? ( copiii au reationat diferit – unii au abordat problema, ceilalti
au evitat-o, unul in mod pasiv, celalalt in mod agresiv)
-Care sunt consecintele reactiei lor / ce sentimente traieste fiecare dintre copii?
-(sentimente pozitive/ negative functionale, chiar disfunctionale – exemple.)
-Ce inseamna sa abordezi/ sa eviti o problema ( abordarea unei probleme inseamna sa te confrunti
cu ea, discutand despre ea, admitand ca este o problema etc. ; evitarea unei probleme inseamna ca
incerci sa negi existenta ei, sa minti/ sa dai vina pe altcineva etc.).
-Solutii : ce comportamente de abordare se pot utiliza in locul lor?

Mentiuni: exista situatii in care problemele trebuie evitate, si nu abordate – exemplificari ( trebuie sa
se faca, totusi, distinctia intre a face fata problemelor si a le rezolva); ca mijloc de realizare a
scopurilor, evitarea este de cele mai multe ori ineficienta.

Concluzii: Etapele diferite ale dezvoltarii cognitive, emotionale si sociale ale elevilor implica
confruntarea cu tipuri diferite de probleme, a caror rezolvare faciliteaza depasirea stadiului respectiv,
promovand dezvoltarea personala. Rezolvarea de probleme presupune atitudinea fata de problema
si abilitati rezolutive. Etapele rezolvarii de probleme presupun: recunoasterea problemei, definirea
problemei, generarea unor solutii alternative, luarea deciziei, punerea in aplicare a solutiei
selectionate, evaluarea consecintelor aplicarii solutiei.

Evaluarea: lucru in echipe de cate 3 elevi: Rezolvarea unei situatii problematice (descrierea
problemei, detaliat, si rezolvarea ei – prin abordarea sau evitare):

a) un coleg face glume pe seama ta ( 2 echipe)

b)prietena – prietenul tau nu te mai suna ( 3 echipe)
c)identificati singuri o problema si rezolvati-o (3-4 echipe)

14
 ACTIVITATEA 3
“Grupul decide”

Obiective specifice:
1. Sa defineasca grupul-clasa
2. Sa exerseze negocierea
3. Sa gaseasca modalitati de a imbunatati imaginea grupului –clasa de aparteneta.

Timp de lucru: 45 de minute

Materiale necesare: combina muzicale, CD, cercuri, ziare, tabla, creta, caiete
Metode: jocul, conversatia, tehnica riscului

Scenariul activitatii:
Spargerea ghetii:

-Elevii vor fi anuntati ca vor dansa, iar cand se va opri muzica, trebuie sa intre in cercurile / pe ziarele
asezate pe podea.
-In timp ce danseaza copiii, educatorul va scoate, treptat, cate un cerc, ziar, pana cand va ramane un
singur cerc/ziar. (Se va urmari modul in care copiii se ajuta intre ei, astfel incat toti sa fie in cerc –
acest lucru fiind un indiciu privind coeziunea grupului/exsitenta liderului informal, care va ajuta
grupul sa rezolve bine sarcina.)

Definirea grupului – clasa (metoda: “tehnica rasului”)

1. Elevii vor fi rugati sa dea o definitie a grupului clasa – profesorul psiholog notand la tabla ceea ce
propun elevii;
2.Elevii vor fi invitati apoi sa compare raspunsurile, sa le grupeze/ sa mai renunte la unele definitii
care ar putea fi incluse in altele mai complete (aceste lucruri facandu-se prin negociere, moderatorul
gestionand situatia);
3. Elevii vor scrie o definitie compusa din toate propozitiile care au fost cele mai reprezentative
pentru grupul clasa model (ordinea propozitiior din definitie fiind stabilita dupa ce au fost facute
cateva propuneri ale aleviilor, nealegandu-se varinata cea mai potrivita).

Analiza activitatii:

-Sa evidentieze punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenitarile grupului-clasa din care fac
parte.
-Sa gaseasca solutii pentru a imbunatati imaginea grupului clasa de apartenenta.

Evaluare: Eseu “Cine sunt eu printre colegi?”

15
ANEXA 1. FISA DE AUTOAPRECIERE
Adjective Eu sunt….. Ceilalti cred despre As dori sa fiu
mine ca eu sunt….
Plin de umor
Independent
Prietenos
Ambitios
Intersat
Plin de energie
Harnic
Cinstit
Atragator
Rezervat
Entuziast
Smecher
Obisnuit
Sensibil
Egoist
Inteligent
Comod
Dezordonat
Vesel
Invidos
Emotiv
Sigur de sine
Sincer
Echilibrat
Interiorizat
Relaxat
Puternic
Neastamparat
Indiferent
Singuratic
Cheltuitor
Priceput
Indraznet
Zgarcit
Agresiv
Rautacios
Darnic
Lent
*Marcati cu X in casute raspunsul care credeti ca vi se potriveste.
(Chestionar adaptat dupa Steluta Andrei, Madalina Belcin, 2007, pag. 29-30)

16
ANEXA 2. FEREASTRA LUI JOHARI
INFORMATII PE CARE LE STIU INFORMATII PE CARE NU LE STIU
DESPRE MINE DESPRE MINE
INFORMATII ACCESIBILE ALTORA I II
Deschis catre mine Inchis catre mine
INFORMATII INACCESIBILE III IV
ALTORA Inchis catre alti Blocat

17
ANEXA 3.STEAU VALORILOR PERSONALE

Valoarea
nr. 1

Valoarea
Valoarea nr. 2
nr. 6

VALORILE

UMANA

personale

Valoarea Valoarea
nr. 5 nr. 3

Valoarea
nr. 4

18
.

SCOP

19

MOTIVATIA
 STEAUA PERSONALA

Un lucru pozitiv care te caracterizeaza:

Un lucru de care esti mandru/a: Un motiv pentru care esti

apreciat:

Un lucru pe
care ai dori sa
il schimbi la
tine

Un lucru pe care il aduci intr-o Un obiectiv in viitor:

prietenie:

20