STIMULAREA

CREATIVITĂȚII LA
ORELE DE LIMBA ȘI
LITERATURA ROMÂNĂ
DIN CICLUL PRIMAR
HARTA MENTALĂ
 “Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această
lume nu va mai exista când ei vor fi mari. Şi nimic nu ne permite
să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”
Maria Montessori
 În numeroase domenii de activitate conceptul de creativitate
reprezintă un indiciu valoric și mai ales un element de progres. Multă
vreme aceasta era considerată ca ținând exclusiv de sfera artelor, însă a
devenit evident faptul că prin cultivarea gândirii creative mai ales la
nivelul școlii are loc o perfecționare și o schimbare majoră în diferite
profesii. De la vârsta școlară mică ,dezvoltarea creativității copiilor, a
devenit o preocupare a cadrelor, preșcolarul fiind provocat să își
dezvolte limbajul , gândirea creativă, modul în care relaționează,
cunoștințele pe care le are, trăirile emoționale,abilitățile, deprinderile
.Pentru ca acest lucru să fie posibil în condiții optime este nevoie de
profesori bine informați, creativi, care sunt mereu dispuși să încerce noi
procedee, tehnici și metode de lucru care să depășească clișeele, rutina.
 În primii ani de școală, chiar dacă copilul este pregătit încă din grădiniță,
apar noi provocări, se schimbă stilul de viață și apar tensiuni în activitățile
cotidiene, iar adaptarea acestuia se poate realiza mult mai ușor prin centrarea
atenție copilului pe cadrul didactic, care va avea pe o perioadă de 5 ani un rol
important în dezvoltarea cognitivă, socio-emoțională și fizică a acestuia. În
sistemul de învățământ românesc se păstrează foarte mult rutina, programele
sunt foarte ”stufoase”și în marea lor majoritate lipsite de atractivitate și din
acest motiv este nevoie de intervenția dascălilor care trebuie să fie creativi și
să găsească cele mai incitante metode de predare a materiei unor elevi care
sunt diferiți de la an la an. Aceștia trebuie să își conceapă demersul didactic
având la bază o viziune pozitivă asupra lumii , trebuie să știe să aprecieze
individualitatea și personalitatea fiecărui elev, să promoveze, să încurajeze și
să laude creativitatea și soluțiile inovative.
„Copilul nu trebuie să facă decât ceea ce vrea
el, dar el nu trebuie să voiască decât ceea ce
voieşti tu să facă; nu trebuie să facă un pas
fără ca tu să-l fi prevăzut, nu trebuie să
deschidă gura fără ca tu să ştii ce va spune” .
J.J.Rousseau
 Dezvoltarea încrederii în propriile forțe stă însă la baza dezvoltării
creativității, la dezvoltarea unei gândiri originale. În viziunea lui Paul
Popescu-Neveanu „creativitatea presupune o dispoziţie generală a
personalităţii spre nou, o anumită organizare a proceselor psihice în sistem de
personalitate”sau „Creativitate e sinonim cu gândire divergentă, capabilă
adică să rupă schemele experienţei. E creativă o minte întotdeauna în lucru,
totdeauna pornită să întrebe, să descopere probleme unde alţii găsesc
răspunsuri satisfăcătoare, nestingherită în situaţiile fluide în care alţii presimt
numai pericole, capabilă de judecăţi autonome şi independente, care respinge
ceea ce este codificat, care manipulează obiecte şi concepte fără să se lase
inhibată de conformisme. Toate aceste calităţi se manifestă în procesul
creativ.”așa cum afirmă G. Rodari.
 Am ales drept metodă pe care dorim să o prezentăm una
dintre cele activ-participative care se evidențiază prin caracterul
lor solicitant; „ ele pun în acţiune, sub multiple aspecte, forţele
intelectuale ale elevului –gândirea, imaginaţia, memoria şi
voinţa acestuia” Adalmina Ungureanu și anume cea a hărții
mentale. Aceasta este foarte bine primită de elevi care o percep
ca un joc și poate fi realizabilă în orice moment al lecției sau ca
o sarcină complementară care îi ajută să asimileze mult mai ușor
anumite informații și să facă conexiuni. Cu ajutorul unei astfel
de harți putem să observăm modul de a gândi al elevilor, ce au
reținut, dar mai ales ce înțeleg ei din cunoștințele predate.
 La începutul învățării metodei trebuie să utilizăm harți simple, însă
după ce se învață tehnica ele vor deveni mult mai complexe . Se pune
astfel în valoare capacitatea elevului de a face analiză , sinteză, de a
identifica sensul, semnificația, de a realiza clasificări, raționamente și
comparații așa cum reiese din Taxonomia lui Bloom revizuită în 1999
de Lorin Anderson și colegii săi.
Se valorifică cunoștințele , capacitățile de sinteză, gândirea critică,
ideile originale, și nu in ultimul rând valorificarea experiențelor
proprii ale elevului și este una din metodele preferate de copii
deoarece are un caracter practic și îi ajută să asimileze mult mai ușor
cunoștințe noi, să realizeze conexiuni.
Bibliografie :
1. Moraru, Ion, (1997)-Psihologia creativităţii, Ed. Victor, Bucureşti;
2. Popescu-Neveanu, Paul, Zlate, Mielu, Creţu, Tinca, (1993)-Psihologie-
manual pentru cls. a Xa, E.D.P Bucureşti, cap. Creativitatea;
3. Ungureanu, Adalmina, (2003)-Metodica studierii limbii şi literaturii
române –învăţământ primar, Ed. ASS, Iaşi;
4. Rodari, Gianni, (1980)-Gramatica fanteziei. Introducere în arta de a
inventa poveşti, trad. Gheorghe Anca, E.D.P Bucureşti
5. Christian Drapeau, Învață cum să înveți repede, Editura Teora, București,
2004
6. Rousseau, J., J., Emil sau Despre educaţie, E.D.P. , Bucureşti, 1973
7. Tony Buzan, Barry Buzan ,Hărţi mentale, Curtea Veche
Publishing,București, 2012
1.Troacă Ionuț Daniel
2.Nedela Malvina Victoria
3.Vieru Alina Rodica
4.Nedela Mihaela Elena
5.Nicoi Marinela
6.Nică (Vîrban) Nicoleta
7.Ninu Maria-Lucia
8.Vîlceanu Simona Evelina
9.Varga Maria- Mihaela
10.Șerbănoiu (Nicolae) Loredana Lavinia
11.Neferu Mădălina
12.Mătușea Denisa