REFERAT

Stimularea creativitatii si
inteligentei emotionale la elevi
STUDENTI: TEREBENT LUCIAN VLAD
TEREBENT DANIEL IONUT
UNIVERSITATEA ORADEA
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI
ELECTRONICA APLICATA GRUPA 1321 AN II

Stimularea creativitatii si inteligentei

emotionale la elevi
Stimularea creativitatii elevilor
Creativitatea reprezint miraculoasa ntlnire dintre
energia neinhibat a copilului cu ceea ce pare a fi opusul i dumanul
ei, simul ordinii, impus de disciplinata inteligen a adultului
Norman
Podhoretz

O adevrat personalitate se afirm cu maximum de eficien social prin modul

n care se angajeaz s participe la efortul de creaie i, mai ales, prin capacitatea de a
crea opere autentice de natur s-i confere prestigiu i autoritate n grupul social din care
face parte. Creativitatea este una din caracteristicile persoanei umane, constituit ca
rezultant a mai multor factori care nu aparin numai nivelului intelectual ci i celui
afectiv voliional.
Creativitatea este definit ca aptitudine, ca nsuire a unei persoane de a fi
creativ, de a crea opere valoroase. Pentru ca o persoan s poat ajunge la stadiul de
creaie autentic se impune luarea n considerare a unor factori specifici domeniului
activitii intelectuale, cum ar fi:
- fluiditatea gndirii: uurina de a opera cu noiuni, cuvinte, idei, simboluri;
- flexibilitatea gndirii: capacitatea de a modifica gndirea i conduita;
- sensibilitatea fa de probleme, n general;
- capacitatea de redefinire, ntr-o form nou a unor informaii deja cunoscute;
- capacitatea de sintez etc.
Persoana care manifest nclinaii pentru creativitate are, de obicei, anumite
caliti specifice: ncredere n forele proprii, spirit de independen, acceptarea i
asumarea riscului, capacitate de autoevaluare critic etc.
n literatura de specialitate sunt menionai factori motivaionali interni i externi
ai creativitii. Dintre factorii motivaionali interni sunt: curiozitatea, nevoia de afirmare
i autorealizarea, dorina de succes iar dintre cei externi: modul n care grupul asigur
recunoaterea valorilor create, aprecierea i respectul de care se bucur educaia i cultura
n formarea personalitii.
Procesul creator este, de obicei, unul de lung durat n care se pot distinge patru
etape, respectiv: faza de preparare care presupune conturarea problemei, acumularea de
informaii, organizarea materialului, elaborarea de ipoteze; faza de incubaie cnd se fac
diverse ncercri, se urmeaz ci alternative; faza de iluminare cnd este identificat
ideea valoroas, soluia i faza de verificare cnd se studiaz soluiile intuite, se fac
verificri.
Mult vreme s-a considerat creativitatea ca fiind apanajul unei restrnse
minoriti. Astzi se consider c oricine poate dovedi creativitatea dac este pus n
condiii favorabile care s permit dezvoltarea potenialului su. De aceea este important
s fie cunoscute i nlturate barierele care pot mpiedica creativitatea, cum ar fi:
- conformismul n general oamenilor nu le place ce iese din comun, nu are
ncredere n fantezie, astfel exist tendina de a-i controla ideile, a nu le exprima dac
consider c nu are suficiente argumente;
- obstacolele emotive teama de a nu grei, descurajarea, graba de a accepta
prima idee.
Aceste blocaje apar frecvent atunci cnd sunt folosite metode tradiionale care
promoveaz disciplina strict, educ raionamentul analitic i critic. La nivelul colii, fie
c este vorba despre aduli sau elevi, alturi de factorii intelectuali ai creativitii un loc
important l ocup cei de personalitate.
Privite prin prisma calitilor persoanei i a randamentului se poate afirma c
acumularea de informaii i experiena sunt hotrtoare.
Creativitatea presupune, pe lng aptitudini, i exerciii, munc perseverent. De

aceea, ceea ce face posibil efortul ndelungat este motivaia persoanei: dorinele,
aspiraiile sale, chiar pasiunea creaiei. De exemplu, atunci cnd se lucreaz la un proiect,
poate ca cineva s aib mult imaginaie, s-i vin n minte tot felul de
idei interesante, dar dac nu dorete s realizeze ceva, el nu va prelucra ideile sale, nu le
va confrunta cu altele, nu va continua munca. Mai mult, pentru a aduce o contribuie
deosebit, e nevoie de un efort de lung durat, ceea ce implic o via format, o
perseveren ndelungat.
La nivelul colii este stimulat creativitatea, att a elevilor ct i a personalului
didactic sau nedidactic, deoarece practica a demonstrat faptul c, de multe ori, problem
aprute n mod neateptat au putut fi rezolvate pentru c cineva a fost creativ. Astfel
depistarea elevilor cu potenial creativ este realizat prin utilizarea unei game variate de
metode active, elevii dotai ieind n eviden prin participarea la diferite concursuri
tematice, prin rezolvarea unor problem neobinuite sau chiar prin ntrebrile neateptate
pe care le pun.
De asemenea un obiectiv al activitii colii este stabilirea unei relaii parteneriale
profesor elev, renunarea la stilul autoritar i dezvoltarea de relaii bazate pe cooperare
i respect cu elevii, acetia putndu- i astfel manifesta curiozitatea i spontaneitatea.
Elevii sunt ncurajai s devin participani activi la lecie, s aib iniiative, s pun
ntrebri iar profesorii utilizeaz tot mai mult metode active i au participat la cursuri de
formare n scopul dezvoltrii personale i profesionale (exemplu: nvarea centrat pe
elev, inteligene multiple, consiliere i orientare).
Cultivarea creativitii elevilor se realizeaz i prin activitile extracolare,
astfel elevilor li se ofer posibilitatea de a participa la aciunile echipei de dans popular,
de teatru, la cercurile cu caracter ecologic, competiiile sportive etc.
n vederea stimulrii creativitii, se impune folosirea unor metode i tehnici de
activare a aptitudinilor de inovare ale persoanelor i grupurilor, de identificare i
nlturare a barierelor psihosociale care pot mpiedica manifestarea acestor aptitudini.
Pentru aplicarea acestor metode este important s se in cont de faptul c trebuie
acionat n sensul nvingerii rutinei i a prejudecilor unor cadre didactice, c, uneori,
unele opinii pot fi considerate prea ndrznee, chiar obraznice. Dintre metodele care sunt
aplicate n coala noastr, la nivelul colectivului didactic, pot fi amintite: analogia,
metoda brainstorming, metoda Philips 6/6 , tehnica Delphi, sinectica, metoda
morfologic.
Stimularea inteligentei emotionale a elevilor
Inteligena emoional se refer la abilitile n baza crora un individ poate
discrimina i monitoriza emoiile proprii i ale celorlali, precum i la capacitatea acestuia
de a utiliza informaiile deinute pentru a-i ghida propria gndire i aciune (Salovey &
Mayer, 1990). O alt definiie, mai recent, a fost dat de Daniel Goleman (1995).
Conform acestuia, inteligena emoional desemneaz o capacitate de control i
autocontrol al stresului i emoiilor negative; o meta-abilitate, care determin i
influeneaz modul i eficiena cu care ne putem folosi celelalte capaciti i abiliti pe
care le posedm, inclusiv inteligena educaional.
Astazi, mai mult ca oricand, majoritatea copiilor sunt suprasolicitati atat la scoala
cat si acasa, ori chiar in timpul liber.Totul le este planificat pana in cele mai mici

amanunte, peste tot fiind solicitati la maxim.Astfel, inteligenta emotionala a unui copil nu
se mai poate dezvolta normal.De fapt intr-o societate orientata catre performanta, copiii
devin oarecum ,,invalizi,, emotional.
S-a constatat ca multi copii reactioneaza hipersensibil in ceea ce-I priveste, dar in
acelasi timp sunt mai lipsiti de consideratie fata de cei din jurul lor.Aceasta inseamna ca
atunci cand un copil este atacat verbal sau fizic, acesta isi dezlantuie furia imediat. Pe de
alta parte, parca nici nu inteleg faptul ca o lovitura data altuia sau chiar o vorba rea
provoaca celuilalt durere.
Specialistii in probleme sociale vorbesc tot mai ingrijorati despre pierderea
aptitudinilor sau a inteligentei emotionale. Unii parinti ,,se straduiesc,, sa ii faca pe copiii
lor vicleni, dar uita sa le stimuleze aptitudinile sociale si emotionale ale copiilor.
Inteligenta emotionala contine acele caracteristici foarte importante omului
pentru socializarea lui si care daruiesc totodata un plus bucuriei de a trai.
Iata cateva dintre aceste caracteristici:
-empatia
-controlul starilor personale
-prietenia
-capacitatea de a se face placut, iubit
-respectul
-capacitatea de adaptare
-rezistenta
-capacitatea de a fi prietenos
-capacitatea de a-si exprima si intelege sentimentele
-capacitatea de a rezolva problemele interumane
Cercetatorii afirma ca generatia de copii de astazi devine mai inteligenta, dar si
mai lipsita de sentimente.Astfe, intr-o incarcatura de provocari scolare si din timpul liber,
copiii nu mai pot sa isi construiasca in modul real capacitatile emotionale.In timp ce
copiii sunt din ce in cenmai inteligenti, generatia aceasta are inteligenta emotionala
scazuta in mod drastic. Psihologii recomanda un comportament social sanatos din partea
parintilor, o atmosfera familiala buna pentru ca multi copii sa vada
aceasta.
Prin aceasta sigur copilul va invata inteligenta emotionala, dar intr-un
climat familial bun, lipsit de stres.
Pentru aceasta, ca puncte importante sunt urmatoarele:
-trebuie sa avem prieteni, iar copiii sa vada acest lucru
-sa ne facem timp pentru copii si pentru cei de langa noi
-sa aratam respect fata de semenii nostri
-sa-i invatam pe copii contactul controlat cu mass-media
-sa respectam perioadele de liniste
-sa ii invatam pe copii cum sa se descurce cu sentimentele pozitive si negative
-sa vorbim deschis despre conflicte si sa ne impacam
-sa cultivam hobby-uri cu copiii nostri
Traind si vietuind astfel, parintii ofera copiilor un climat agreabil unei bune
dezvoltari a inteligentei emotionale, atat de necesara micilor fiinte care se numesc copii.

Bibliografie:
1.Marin Stoica, Pedagogie si psihologie, Editura Gheorghe Alexandru, 2002
2.Ana Stoica, Creativitatea elevilor, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,
1983.
3. MIHAELA ROCO, Creativitatea i inteligena emoional, Editura Polirom,
Iai, 2001
4. http://www.dimitrienegreanu.botosani.ro/i/revista_pro.pdf
5. http://www.asociatia-profesorilor.ro/educatia-bazata-pe-inteligentaemotionala.html