ACTIVITĂȚI ȘI JOCURI PENTRU INTEGRAREA ELEVILOR CU CES

Pentru integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale în colectivul clasei, pentru a

fi înțeleși și acceptați de către colegi, se pot organiza activități și jocuri de intercunoaștere, de
comunicare, colaborare, interrelaționare, pentru dezvoltarea empatiei, conștientizarea și
exprimarea emoțiilor.
 Salutarea - pe cartonaşe au fost scrise modalităţi de salutare; s-a distribuit fiecărui
participant câte un cartonaş; sarcina lor a fost să se prezinte şi să salute un coleg așa cum
scrie pe cartonaș; elevii au putut utiliza salutul lor preferat sau au inventat alte modalităţi,
salutându-se așa nu doar în timpul jocului, ci și atunci când se întâlneau;
 Ce avem în comun? – am pregătit din timp o listă cu lucruri / caracteristici pe care elevii
le-ar putea avea în comun de exemplu „au fraţi / surori”, „au tricou albastru”, „citesc
mult”, „le place fotbalul” etc.; atunci când li s-a citit o caracteristică de pe listă, toţi cei
care o aveau, s-au deplasat într-un anumit spaţiu al sălii, iar ceilalţi – în alt spaţiu; când s-
s-au format grupurile, s-a citit următoarea caracteristică și jocul a continuat;
 Fişa Eu sunt
1.Eu sunt...........................................................................
2. Cel mai mult îmi place să............................................ ....................................
3. Dacă aş fi un animal (insectă, pasăre), aş fi ........... ..................................
4. Prietenii spun despre mine........................................ ........................
5. Dacă aş avea puteri magice, aş................................. ...................
 Curcubeul diversităţii - elevii au format două cercuri, unul plasat în interiorul celuilalt,
apoi s-au întors cu faţa unii la alţii, formând perechi; la semnal, partenerii au găsit repede
un lucru (obicei, comportament, atitudine etc.) pe care îl au în comun şi o modalitate de
a-l exprima; modalitatea de exprimare se poate lăsa la libera lor alegere sau se poate
sugera de fiecare dată alta: „Cântă un cântec!”, „Mimează!”, „Compune o poezie din
două versuri!”, „Exprimă un sentiment prin gălăgie!” etc.); când perechile au terminat,
participanţii din cercul exterior au făcut doi paşi în dreapta şi fiecare pereche nou formată
iarăşi au găsit o asemănare şi o modalitate de exprimare a acesteia; când am observat că
unor participanţi le este greu să găsească ceva în comun, le-am sugerat: mâncarea
preferată, ce nu le-a plăcut la şcoală, familia, muzica, obiceiuri, atitudini, pătrunzând de
fiecare dată tot mai adânc în interiorul „curcubeului”; partenerii s-au schimbat de câteva
ori; s-a discutat apoi despre diversitate, asemănări și deosebiri, acceptare;
 Echilibrul grupului – elevii au format perechi şi, ţinându-se de mâini, s-au aşezat şi s-au
ridicat; acelaşi exerciţiu s-a repetat în grupuri a câte 4 persoane, apoi s-au format grupuri
a câte opt participanţi care s-au ținut de mâini pe cerc; membrii fiecărui grup şi-au
atribuit cifre pare şi impare; la semnalul învățătoarei persoanele cu cifre pare s-au înclinat
înapoi, iar cele cu cifre impare înainte, astfel atingând un echilibru de grup; s-a discutat
despre importanța colaborării, a echilibrului clasei;
 Negociază caramelele - fiecare elev a primit câte un plic cu 6 bomboane mici învelite în
ambalaj de diferite culori; scopul lor era să acumuleze 6 bomboane de aceeaşi culoare; la
început au decis ce culoare doresc să adune, apoi au început schimbul (se poate schimba
doar o singură bomboană cu o singură persoană la un moment dat); jocul a continuat
până când fiecare participant a avut bomboanele de o culoare; la terminarea jocului s-a
discutat despre esenţa procesului de negociere, tacticile folosite etc.
 Scriind pe spate –elevii şi-au prins câte o foaie curată pe spate, fiecare deplasându-se apoi
prin sală pentru a scrie pe foile colegilor lucrurile plăcute pe care le admiră sau le
apreciază la ei; foile au fost păstrate ca amintire;
 Transmite coletul – s-a împachetat din timp un cadou mic în multe straturi de hârtie; pe
fiecare strat era scrisă o sarcină sau o întrebare (exemple: „Cântă o piesă”, „Îmbrăţişează
persoana de lângă tine”, „Numeşte culoarea ta preferată”, etc.); elevii au transmis coletul
unul altuia, persoana care a primit coletul, a desfăcut un strat de hârtie şi a îndeplinit
sarcina sau a răspuns la întrebarea scrisă; activitatea a continuat până când toate straturile
de hârtie au fost desfăcute; cadoul a fost câştigat de ultima persoană la care a ajuns
coletul;
 Îmbrăţişări muzicale - în timpul unei melodii vesele, toţi elevii au dansat; când muzica
s-a oprit, fiecare a îmbrățișat un coleg; când muzica a continuat, elevii și-au prelungit
dansul împreună cu partenerii sau de unii singuri; când s-a oprit, din nou, muzica,
perechile sau persoanele s-au îmbrățișat cu alte perechi sau persoane, formând grupuri de
2, de 3 sau de 4 persoane, în felul acesta, la fiecare pauză s-au adăugat grupului noi
persoane, „îmbrăţişarea” crescând continuu, până s-a ajuns la o mare comuniune finală;
 Acoperă ţinta – pe zăpadă au fost așezate câteva obiecte; elevii au încercat să acopere
obiectele individual, apoi în echipe de câte 2, 3… aruncând cu bulgări de zăpadă de la o
anumita distanţă; s-a concluzionat că obiectele au fost acoperite mai ușor când echipa s-a
mărit;
 Cea mai lungă linie – elevii au format (afară) echipe de 8-10 persoane cu număr egal de
membri; sarcina lor era să creeze cea mai lungă linie utilizându-şi doar corpurile şi
hainele sau oricare alte obiecte de prin buzunare; nu le-a fost permis să aducă alte obiecte
din sală sau de afară; jocul a început la semnalul învățătoarei şi s-a stabilit o limită de
timp (2 minute); a câştigat echipa cu cea mai lungă linie; s-a discutat despre importanța
colaborării;
(„Ghidul Animatorului – 855 de Jocuri şi Activităţi” , 2005)
 Animale în pădure – jocul s-a desfășurat în aer liber; elevii s-au deplasat și și-au imaginat
o pădure cu arbori, tufișuri, vizuini; fiecare și-a ales un animal, imitându-l astfel încât să
fie recunoscut de colegi, când toți și-au ales animalul și locul au jucat propriul rol în
relație cu celelalte, observându-se dinamica grupului, reacțiile fiecăruia; s-a discutat
despre comportamentul în relație cu ceilalți (S. Manes, 2008);
 Mima – mimarea unor sentimente, acțiuni, situații diferite, pentru stimularea capacității
de exprimare non-verbală;
 Măşti interioare-exterioare – crearea unor măști din carton, decorarea interiorului (așa
cum simt în sinea lor – lucruri care le plac, care îi fac să se simtă bine, lucruri la care sunt
buni) și exteriorului măștilor (așa cum sunt văzuți de ceilalți); prezentarea măștilor și
discutarea aspectelor relevante, identificarea și exprimarea emoțiilor;
 Alege cum să te comporți – s-au ales elevi voluntari ”roboți”, care au executat diferite
comenzi (Ridică-te!, Pășește încet!, Așează-te și strâmbă-te ca un covn!, Arată cum se
comportă un elev violent!, Demonstrează cum se comortă un elev cuminte! etc.); s-a
discutat pe baza următoarelor întrebări de conținut:
- Au avut acești roboți de ales în ceea ce privește comportamntul lor? De ce
da sau de ce nu?
- Voi elevii puteți alege în ceea ce privește comportamentul vostru sau
trebuie să vă comportați cum spun ceilalți?
- S-au comportat toți roboții la fel?
și întrebări de personalizare:
- Îți poți aminti un moment în care cineva ți-a spus cum să te comporți și tu
nu ai făcut ce ți-a spus?
- Putem alege cum să ne comportăm?
- Cum ar trebui să ne comportăm dacă…
(Ann Vernon, 2004, pag. 31-32);
 Exerciții pentru dezvoltarea empatiei: Cum te simți dacă…un coleg nu vrea să se joace
cu tine/ în pauză stai singur/ un coleg ți-a stricat penarul/ nu știi să rezolvi o problemă
la matematică? etc.;
 Cercul complimentelor – elevii s-au așezat pe scaune în cerc, receptorul complimentelor
aflându-se în interiorul cercului; un coleg i-a adresat un compliment sincer și onest,
acesta zâmbindu-i sau spunându-i ”mulțumesc”; locul receptorului a fost luat de cel care
a adresat complimentul și jocul a continuat; o altă variantă a jocului a avut ca receptor
un elev marginalizat, care a primit complimente de la toți colegii.

Bibliografie:
 Manes S., 2008, 83 de jocuri psihologice pentru animarea grupurilor, Editura
Polirom, Iaşi;
 Vernon A., 2004, Consilierea în şcoală. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin
educaţie raţional – emotivă şi comportamentală, Editura ASCR, Cluj – Napoca
 ***, 2005, Ghidul Animatorului – 855 de Jocuri şi Activităţi, Unicef, Chişinău;