Modele educationale din familie si

comportamentul deviant al preadolescentilor

si adolescentilor
Alaturi de scoala si organizatiile de tineret ,familia
este unul din factorii care se preocupa de educatia
omului.De eduactia oamenilor se ocupa si alste
persoane, istitutiile si organizatiile sociale,dar
influentele educative exercitate de acestea sunt mai
putin organizate decat cele ce provin din
familie,scoala si organizatiile de tineret.Familia
exercita o influenta deosebita de adana asupra
copiilor.
O mare pare din cunostintile despre
natura,societate,deprinderi igienice,obisnuinte de
comportamnet,elevul le datoreaza educatiei primite
in familie.(Utilizarea in limbajul comun a expresiei :"A
avea cei 7 ani de acasa").
Primele modele de identificare a adolescentilor
raman tot parintii,insa in alegerea de modele si
faurira de idealuri exercit o puternica influenta eroii
litrturii beletristice,ca si biografiile oamenilor de
seama.Datorita unor limite inerente ale acestei
varste,modelele nu se reflecta de la sine si pozitiv in
obiective ale identificarii: intervine slaba capacitate
de apreciere obiectiva a personalitatii si lipsa de
experienta sociala.Datrit subaprecierii acestor
limite ,exista adolescenti la care "noile identitati" nu
numai ca nu le depasesc valoric pe cele anterioare ,

dar cuprind numeroase componente

negative,concretizate atat in conceptii,cat si in
comportament.Experienta sociala redusa a
adlescentilor poate conduce la identificarea cu
modele neadecvate(fie ca este borba de trasaturi ,fie
ca sunt preluate global,necritic modelele cu
insusirile, dar si cu defectele lor), sau poate conduce
la faurirea de idealuri inaccesibile (peste posibilitatile
reale ale fiecrui adolescent)si chiar identificarea cu
false idealuri(incarcate cu valori scazute ,nonvalori
sau insusiri necorespunzatoare cerintelor societatii
date in care traieste adolescentul).Identitaea este
"dimensiunea centrala a conceptului despre sine a
individului,reprezentand pozitia sa generalizata in
societate ,derivand din apartenenta sa la grupuri si
categorii sociale ,din statutele si rolurile
sale"(P.Popescu Neveanu,1978,p.319).Grupul ,prin
cerintele pe care le formuleaza , il ajuta pe
adolescent sa isi constientizeze calitatile si , mai mult
decat atat,sa le demonstreze in activitatile
comune.Astfel, el incepe sa se defineasca in termenii
trasaturilor pe care le manifesta in relatiile cu
persoanele din jur si sa incorporeze statutul de
membru al grupului social in autodescriile sale.
Morala binelui si formarea idealului de viata
La varsta adolescentei,adolescentul este atras de
ideal, de modelle inalte de personalitate.Admira cu
inflacarare persoanele luate ca ideal(idoli ai
muzicii,filmului,teatrului,literaturii)find in cautarea

propriei identitati.Tendinta de afirmarea a Eu-lui care

incepe odata cu pubertatea ,impulsioneaza elanul
spre bine a adolescentilor:.."a actiona bine inseamna
pentru ei o ocazie de a se afirma,de a creste in
proprii sai ochi.Aceasta morala a Eu-lui este
intotdeauna o morala ce se bazeaza pe dragostea
fata de bine"(Maurice Debesse,Etapele
educatiei,1981, p.94 ).Valorile morale sunt
personificate in modelele umane cu care tinerii sa
straduiesc sa semene.Aceste valori nu se reduc la
principii:fundamentul vietii lor nu mai este regula sau
datoria,ci exigenta.Tinerii privesc cu oroare
mediocritatea si compromisul.
O morala personala devine atunci cand apare si o
anumita imoralitate sub instictul impulselor si a
conditiilor favorabile de mediu.
In general ,autoperceptia si compararea cu modelul
se soldeaza cu fenomenul negativ al neacceptarii al
autorespingerii.Reducerea
disonantei,compensarea,se realizeaza prin plasarea
in viitor a unei imagini de sine mai bogata.Asteptarea
ca viitorul sa furnizeze imaginea de sine
acceptabila,investita cu capacitatea de a exprima in
modul autentic sinele,este unul din principalele
semne caracteristice ale varstei tinere.La aceasta
varsta ,individul, constient ca nu a facut dovada
tuturor posibilitatilor sale ,plaseaza actualizarea
acestora su semnul viitorului.In adolescenta,intre
aspiratiile individuale si posibilitatile concrete ale

tanarului de realizare a acestor aspiratii,exista un

etern conflict.Intotdeauna,nivelul aspiratiilor
devanseaza ca intesitate posibilitatile concrete ale
tanarului.
Ne vor referi in special la adolescentul ca subiect
infractionar,deoarece comportamentul agresiv si,de
aici si delicvent,prezinta un mare grad de malignitate
sociala.Dintre particularitatile comportamentului
agresiv la adolescent ,ale relatie frustrareagresiune,ale formelor principale de manifestare ale
agresivitatii
,crima,pruncuciderea,autoagresivitatea(suicidul),repr
ezinta cele mai grave ,greu de inteles si universale
acte antisociale.Actul delictual debuteaza de obicei
cu fuga de acasa practicatde unii
adolescenti.Vagabondajul ,ca forma evaluataa fugii
de acasa si care reprezinta peregrinari continue dintrun loc in altul ,sustinute de spiritul de aventura
,adolescentul ratacind fara puteresi vointa de a
reveni acasa,la domiciliul sau ,deschide larg poarta
infractionalitatii.Vagabondajul implica o viata
nomad,fara orizont temporal ,insotita de riscuri si
privatiuni si asociat in majoritatea cazurilor cu furt
,cersetorie,viol,perversiuni sexuale,prostitutie.
Sinuciderea adolescentului este un strigat,un
avertisment la lipsa aproape totala de cunostinte si
intlegere a epocii pe care o traversam.Descoperirea
propriei individualitati ,construirea unor valori
personale raportate la un sistem de valori al

adultilor ,socializarea individuala,reflecta nevoia

prfunda a adolescentului de a se integra intr-o lume
care sa corespunda aspiratiilor sale .Dupa modul cu
se realizeaza aceasta a proiectiei ei cu realitatea
poate sa rezulte atat reusita ,cat si esecul.
Din aceasta perspectiva si din aceste considerente
lucrarea de fata isi propune o aprofundare a ceea ce
numim"comportamentul deviant al adolescentei".
-Adolescenta reprezinta acea faza a dezvoltarii
umane marcata prin diferentiere si individualizare si
car se exprima mai intens decat in oricare alta
perioada din viata,printr-un comportamnet
proiectiv ,mai mult sau mai putin structurat.
-Delincventa juvenila in toate statisticile
criminalitii,delictele de furt ,viol ,frauda
,excrocherie ,vandalism,tulburarea linistii
publice,groguile,atacurile stradale etc. ocupa primul
loc ,si ceea ce este mai ingrijorator ,are tendinta sa
creasca veriginos mai ales mai ales in randul
adolescentilor si tineriloe.
-Motivati conduitei deviante este primitiva,utilizand
conduitele slab integrate care tine de afctivitatea
frustrata.Ne von concentra in special pe cauzele
psihosociale si pe structura personalitatii
delincventiale .